___________________________

___________________________

___________________________
Evaluarea Riscului în
Securitatea şi Sănătatea ___________________________
Ocupaţională ___________________________

___________________________

___________________________

 În conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 – a ___________________________

Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, prin accident de
muncă se înţelege „vătămarea violentă a ___________________________
organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de ___________________________
muncă sau îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel ___________________________
puţin 3 zile calendaristice consecutive, invaliditate ori
deces”. ___________________________
 „Accident uşor – eveniment care are drept
consecinţă leziuni superficiale care necesită numai ___________________________
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat
incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 ___________________________
zile”.

___________________________
Se mai consideră accident de muncă, următoarele situaţii
posibile:
 accidentul suferit de elevi, ucenici şi studenţi în timpul
___________________________
efectuării practicii profesionale;
 accidentele survenite în incinta unităţii înainte de începerea sau ___________________________
după terminarea lucrului, dacă acel accidentat se afla la locul
accidentului pentru interese legate de serviciu, precum şi în timpul
___________________________
pauzelor care au loc în desfăşurarea programului de muncă;
 accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei ac ţiuni
întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea ___________________________
unui pericol care ameninţă avutul public sau pentru salvarea de
vieţi omeneşti; ___________________________
 accidentul survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării
de la locul de muncă la domiciliu şi invers;
 alte tipuri de accidente, precizate prin lege.
___________________________
 ___________________________
Îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă este ___________________________
o problemă centrală şi pentru statele membre ale
Uniunii Europene, care în baza Directivei cadru
89/391/CEE [32], au dezvoltat o legislaţie în continuă ___________________________
perfecţionare, menită să asigure prevenirea accidentelor
şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi condiţii cât
mai bune de muncă, pentru categorii cât mai largi de ___________________________
lucrători.
Conform Legii 319/2006 prin boală profesională ___________________________
se înţelege „afecţiunea care se produce ca urmare a
exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de
agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici ___________________________
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în ___________________________
procesul de muncă”.

___________________________

Există două principii de evaluare a securităţii: ___________________________

 postaccident/boală profesională;
___________________________
 preaccident/boală profesională.
___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

1800000 ___________________________
1600000

1400000 ___________________________
Numărul total de accidente

1200000

1000000 ___________________________
800000

600000 ___________________________
400000

200000 ___________________________
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anul ___________________________
Austria Germania Franta Italia Olanda Spania

___________________________
Numărul de accidente (mai mult de 3 zile concediu medical)
în câteva ţări din Europa
 Evoluţia numărului de accidente de
160 ___________________________
140
120
___________________________
100
muncă [%]

80
60
___________________________
40
20 ___________________________
0
ia ia o a lia a ia
us
tr an _N an
t
Ita la
nd an ___________________________
m 15 Fr Sp
A er E U O
G
Ţara ___________________________
1995 2000 2007

Evoluţia în procente a numărului de accidente de muncă ___________________________

1995 - 2007 (1995 an de referinţă)

180 ___________________________
160

140
___________________________
Indicele de frecvenţă

120

100
___________________________
80

60
___________________________
40

20
___________________________
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anul
___________________________
Austria Germania EU15 Franta Italia Olanda Spania

Numărul de accidente de muncă grave (serioase) ___________________________

ce revin la 100.000 angajaţi

Indicele de gravitate (Iga) indică numărul de om -zile de incapacitate de muncă datorat

___________________________
accidentelor de muncă ce revin la 1.000 de persoane
___________________________

Ni ___________________________
I ga   1.000
Ns ___________________________

___________________________
Ni – numărul calendaristic de zile de incapacitate de muncă;
Ns – numărul mediu scriptic de personal în perioada în care s-au produs accidentele
___________________________

___________________________
 Indicele de frecvenţă (Ifa) indică numărul de accidenta ţi ce revin la 1.000 ___________________________
de angajaţi
___________________________
Na
I fa   1.000 ___________________________
Ns
___________________________

Na – numărul total de accidentaţi; ___________________________

Ns – numărul mediu scriptic de personal în perioada în care s-au produs
accidentele;
___________________________

___________________________

Factorii de risc de accidentare şi ___________________________

îmbolnăvire profesională
___________________________
Disfuncţiile sistemului nu conduc întotdeauna, la
vătămarea sau modificarea stării de sănătate a organismului ___________________________
uman. Pentru ca să se producă un astfel de efect este necesar să se
constituie un lanţ de evenimente , a cărui ultimă verigă este
întâlnirea dintre victimă şi agentul material care o lezează. ___________________________

Acest lanţ este alcătuit din factori (însuşiri, stări, ___________________________

procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor
sistemului de muncă, ce constituie cauze potenţiale de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv factori ___________________________
de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională (pe
scurt factori de risc). ___________________________

___________________________

De regulă, factorii de risc reprezintă abateri de la normal ale stării ___________________________

sau modului de funcţionare a elementelor sistemului de muncă.

Factorii de risc pot fi: ___________________________

proprii executantului; ___________________________
proprii sarcinii de muncă;
proprii mijloacelor de producţie; ___________________________
proprii mediului de muncă.
___________________________

___________________________
 Factori de risc proprii executantului ___________________________
1 Acţiuni greşite
1.1 Executarea defectuoasă de operaţii
- comenzi
- manevre
___________________________
- poziţionări
- fixări
- asamblări
- reglaje ___________________________
- utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie
1.2 Nesincronizări de operaţii – întârzieri, devansări
1.3 Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor de muncă
- întreruperea funcţionării echipamentelor de muncă
___________________________
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: ___________________________
o prin dezechilibru
o alunecare
o împiedicare
 de la înălţime:
o prin păşire în gol
___________________________
o prin dezechilibrare
o prin alunecare
1.4 Comunicări accidentogene
2 Omisiuni
___________________________
2.1 Omiterea unor operaţii
2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie

___________________________
Factori de risc proprii sarcinii de muncă
___________________________
1 Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de
securitate
1.1 Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2 Absenţa unor operaţii
___________________________
1.3 Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2 Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului
2.1 Solicitare fizică ___________________________
- efort static
- poziţii de lucru forţate sau vicioase
- efort dinamic
2.2 Solicitare psihică
___________________________
- ritm de muncă mare
- decizii dificile în timp scurt
- operaţii repetitive ___________________________
- monotonia muncii

___________________________

___________________________
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

1 Factori de risc mecanic

1.1 Mişcări periculoase
___________________________
Mişcări funcţionale ale echipamentelor de muncă:
- organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport
Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
___________________________
funcţionale ale echipamentelor de muncă sau ale fluidelor
Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare, rostogolire, rulare pe roţi,
răsturnare, cădere liberă, scurgere liberă, deversare, surpare, prăbuşire, scufundare
Deplasări sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normală
___________________________
- balans
- recul
- şocuri excesive
- jet, erupţie
1.2 Suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare, tăioase, alunecoase,
___________________________
abrazive, adezive
1.3 Recipiente sub presiune
1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor de muncă
2 Factori de risc termic
2.1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor ___________________________
2.2 Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3 Flăcări, flame
3 Factori de risc electric
3.1 Curentul electric: atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
4 Factori de risc chimic
4.1 Substanţe toxice
___________________________
4.2 Substanţe caustice
4.3 Substanţe inflamabile
4.4 Substanţe explozive
4.5 Substanţe cancerigene
5 Factori de risc biologic
5.1 Culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii, viruşi, spirochete,
ciuperci, protozoare
5.2 Plante periculoase (ciuperci otrăvitoare)
5.3 Animale periculoase (şerpi veninoşi)
 Factori de risc proprii mediului de muncă

1 Factori de risc fizic

Temperatura aerului: ridicată, scăzută
Umiditatea aerului: ridicată, scăzută
Curenţi de aer
Presiunea aerului: ridicată, scăzută ___________________________
Aeroionizarea aerului
Suprapresiune în adâncimea apelor
Zgomot
Ultrasunete
Vibraţii
Iluminat:
___________________________
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
- pâlpâire
Radiaţii
Electromagnetice:
___________________________
- infraroşii
- ultraviolete
- microunde
- de frecvenţă înaltă
- de frecvenţă medie
___________________________
- de frecvenţă joasă
- laser
Ionizante: alfa, beta, gama
Potenţial electrostatic
Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, ___________________________
seisme)
Pulberi pneumoconiogene
2 Factori de risc chimic
Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi ___________________________
3 Factori de risc biologic
Microorganisme în suspensie în aer: bacterii, viruşi, richeţi, ciuperci, spirochete,
protozoare
Caracterul special al mediului: subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian
4
___________________________

Evaluarea Riscurilor de Accidentare şi

___________________________
Îmbolnăvire Profesională pe Loc de
Muncă ___________________________

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, securitatea muncii ___________________________

este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă
posibilitatea de accidentare şi de îmbolnăvire profesională.
Pentru ca totuşi securitatea muncii să se realizeze în cât mai mare ___________________________
măsură trebuiesc îndeplinite următoarele:
- cunoaşterea permanentă a mărimii abaterii;
- stabilirea unei dimensiuni maxim acceptabilă a abaterii de la
___________________________
starea ideală;
- corectarea dimensiunii abaterii, respectiv aducerea ei la limita ___________________________
maxim acceptabilă, prin măsuri de prevenire şi protecţie.

___________________________

În consecinţă, o activitate eficientă de protec ţie a omului la nivelul

unui sistem oarecare de muncă va necesita, din partea proiectantului
sistemului de MSSM, parcurgerea mai multor etape, care în linii mari sunt ___________________________
următoarele:
- stabilirea dimensiunii abaterii sistemului de la starea ideală;
- analiza modului în care se produce abaterea identificată; ___________________________
- stabilirea măsurilor care pot aduce sistemul cel pu ţin la limita
maxim acceptabilă a abaterii;
- aplicarea măsurilor; ___________________________
- determinarea noii dimensiuni a abaterii, obţinute în urma aplicării
măsurilor.
___________________________
Stabilirea dimensiunii abaterii înseamnă de fapt că se realizează o evaluare a
securităţii muncii, adică se apreciază sau se determină valoarea,
(dimensiunea) reală a acestei stări. ___________________________
Teoretic se poate defini securitatea muncii, ca stare a sistemului de
muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire profesională este zero. Prin ___________________________
urmare, securitatea şi riscul sunt două categorii abstracte, contrare, care
definesc două stări care se exclud reciproc.
___________________________
 În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de ___________________________
securitate, respectiv niveluri de risc, ca indicatori ai stărilor de
securitate – risc.
Definind securitatea ca o funcţie: ___________________________

___________________________
1
y  f ( x)  ___________________________
x ___________________________

___________________________
se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur cu cât nivelul de risc va fi
mai mic şi reciproc.
___________________________

___________________________
+ 

y=f(x) ___________________________
SECURITATE

___________________________

___________________________

___________________________

___________________________
RISC + 
Relaţia securitate – risc
___________________________

Dată fiind relaţia securitate – risc , evaluarea securităţii în

cadrul sistemelor de muncă se poate face fie direct, prin intermediul
___________________________
indicatorului nivel de securitate, fie indirect, cu ajutorul
indicatorului nivel de risc. Deoarece nu sunt mărimi fizice, stabilirea ___________________________
indicatorilor care caracterizează securitatea nu este suficientă pentru
realizarea evaluării. ___________________________
Este necesară şi o metodă care să permită exprimarea lor într-
o valoare absolută sau relativă, în baza corelaţiei dintre indicator şi
starea sistemului. ___________________________
Se poate afirma că:
- evaluarea securităţii muncii este acţiunea de ___________________________
determinare (măsurare) a dimensiunii abaterii sistemelor de
muncă de la starea ideală în care este exclusă orice posibilitate
de accidentare şi îmbolnăvire profesională; ___________________________
- evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională este o modalitate de apreciere indirectă a securităţii ___________________________
sistemelor de muncă prin atribuirea/determinarea unei valori
pentru indicatorul nivel de risc.
 În diverse ţări, în special din spaţiul Uniunii Europene (UE), s-a
ajuns în prezent pe linia aprecierii securităţii sistemelor de muncă la ___________________________
elaborarea de ghiduri de evaluare, care au la bază principiul conformităţii
cu prevederile standardelor şi normelor de securitate a muncii în vigoare şi
permit determinarea unui nivel de securitate exprimat procentual.
___________________________
De asemenea pentru întreprinderile mici şi mijlocii s-au realizat
diverse teste, metode sau ghiduri de autoevaluare a nivelurilor de ___________________________
securitate, utilizând acelaşi principiu. S-a constatat însă că o asemenea
evaluare are unele limite atât conceptual, cât şi ca aplicabilitate, dintre care
două sunt esenţiale din punctul de vedere al teoriilor moderne privind ___________________________
prevenirea.
În primul rând, nu asigură identificarea tuturor riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională care pot să apară într-un sistem de
___________________________
muncă, ci numai pe acelea existente la momentul evaluării şi numai dacă se
regăsesc pentru ele reglementări în normative. De unde şi accentul major, ___________________________
care se remarcă la toate metodele de acest tip, pe capacitatea
componentelor materiale ale sistemelor de muncă de a provoca accidente
sau îmbolnăviri. ___________________________

În al doilea rând, metodele menţionate nu pot fi folosite decât în

faza de exploatare a sistemelor de muncă, cerinţa actuală fiind însă de
implementare a securităţii din faza de concepţie – proiectare a sistemelor ___________________________
de muncă.
Interesul ştiinţific şi practic pe plan mondial se îndreaptă în
prezent spre perfecţionarea metodelor care se bazează pe analiza ___________________________
riscurilor, înainte de a se materializa în accidente sau boli profesionale, în
care criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc, dată fiind deosebita lor ___________________________
valoare preventivă. Dacă principiul evaluării este clar explicat, nu acelaşi
lucru se petrece şi cu modul de determinare a nivelului de risc.
Determinarea coordonatelor riscului – pornind de la concluzia ___________________________
că nu există sisteme de muncă absolut sigure, problema practică şi
teoretică rămâne aceea de a stabili în ce măsură securitatea sistemului
sub aspectul posibilităţii de producere a accidentelor şi îmbolnăvirilor ___________________________
profesionale, este acceptabil sau nu. Pentru a adopta o decizie în acest
sens este necesară găsirea unei modalităţi de exprimare a securităţii, care ___________________________
să răspundă obligatoriu la două condiţii:
- să aibă un grad cât mai mare de obiectivitate;
- să permită compara ţii de la o stare la alta a aceluiaşi sistem, ___________________________
precum şi între diversele sisteme de muncă.

Este cunoscut faptul că indicatorii cantitativi absoluţi asigură o

exprimare mai obiectivă decât cei cantitativi relativi sau cei calitativi, ideal ___________________________
ar fi să se găsească o mărime cantitativă care să ia aceeaşi valoare pentru
toate sistemele care prezintă grad de siguranţă identic. Acea mărime s-a
stabilit ca fiind nivelul de risc. Pentru a putea stabili astfel de limite este
___________________________
necesară găsirea unei modalităţi de cuantificare a riscului, respectiv a
nivelurilor de risc, ceea ce ridică două probleme: ___________________________
- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate –
probabilitate);
- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de ___________________________
acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
Conform teoriei, riscul reprezintă combinaţia dintre probabilitatea şi
gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie ___________________________
periculoasă şi reflectă frecvenţa şi gravitatea consecinţelor posibile cu care
poate interveni într-un proces de muncă un accident sau îmbolnăvire
profesională. ___________________________

___________________________
 y
___________________________

___________________________

___________________________
F1

___________________________

F2 ___________________________

F3 ___________________________

x ___________________________
Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate
prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

___________________________

Gravi
tatea
___________________________
Riscul evenimentului A
Y

Riscul evenimentului B ___________________________

INACCEPTABIL

___________________________

Curba C (C= X . Y) ___________________________

ACCEPTABIL
___________________________
Probabilitatea X
___________________________
Curba de acceptabilitate a riscului

___________________________

___________________________
Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate,
standardul CEN – 812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de ___________________________
acceptabilitate a riscului”. Ea permite diferenţierea între riscul acceptabil
şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu
consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de ___________________________
acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale
cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil. ___________________________

Elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci ___________________________

pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care
acţiunea unui factor de risc se poate materializa prin accident sau
îmbolnăvire şi gravitatea consecinţei acţiunii sale asupra victimei. ___________________________
 Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă ___________________________
Prezentarea metodei – metoda propusă are ca scop
determinarea cantitativă a nivelului de risc pentru un loc de muncă, ___________________________
sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi a
evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. ___________________________
Aplicarea metodei se finalizează cu un document
centralizator – Fişa de evaluare a locului de muncă – care cuprinde
nivelul de risc global pe loc de muncă. Fişa locului de muncă astfel ___________________________
întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a
accidentelor de muncă şi îmbolnăviri profesionale pentru locul de ___________________________
muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
Principiul metodei constă în identificarea tuturor factorilor
de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de
___________________________
control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei, maxim ___________________________
previzibile.

De asemenea, se admite că nivelul de securitate pentru un ___________________________

loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
Pentru evaluarea riscului/securităţii este necesară parcurgerea ___________________________
următoarelor etape:
- identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
- stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, respectiv ___________________________
gravitatea lor;
- stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra ___________________________
executantului;
- atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi ___________________________
probabilitatea consecinţelor acţiunii factorilor de risc.
Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei
este uşor de realizat. Pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu ___________________________
certitudine care este consecinţa sa maxim posibilă. De exemplu,
consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, ___________________________
în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normal de zgomot
va fi surditatea profesională – invaliditate.

Scala de cotare a gravităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc

___________________________
asupra organismului uma
Clasă Consecinţe Gravitatea consecinţelor
gravitate ___________________________
1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de
muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice
(vindecare fără tratament)
2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de ___________________________
muncă previzibilă de 3 – 45 zile care necesită
tratament medical
consecinţe reversibile cu o incapacitate de
3 MEDII
muncă previzibilă între 45 şi 180 de zile care
___________________________
necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a
capacităţii de muncă de maxim 50% –
invaliditate de gradul III
___________________________
5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierderea de 100% a
capacităţii de muncă, dar cu posibilitatea de
autoservire, de autoconducţie sau de orientare ___________________________
spaţială – invaliditate de gradul II; uzura
prematură a organismului cu reducerea duratei
de viaţă
6 FOARTE GRAVE consecinţe ireversibile cu pierderea totală a ___________________________
capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire,
de autoconducţie sau de orientare spaţială –
invaliditate de gradul I
7 MAXIME deces
 Scala de cotare a probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc ___________________________
asupra organismului uman
Clasă de
Evenimente Probabilitatea consecinţelor
probabilitate ___________________________
1 EXTREM DE Probabilitatea de producere a consecinţelor extrem de mică
RARE P  10-1 evenimente/an
2 FOARTE Probabilitatea de producere a consecinţelor foarte mică ___________________________
RARE 10-1  P  5-1 evenimente/an
3 RARE Probabilitatea de producere a consecinţelor mică
5-1  P  2-1 evenimente/an ___________________________
4 PUŢIN Probabilitatea de producere a consecinţelor medie
FRECVENTE 2-1  P  5 evenimente/an
5 FRECVENTE Probabilitatea de producere a consecinţelor mare
1 eveniment/an  P  1 eveniment/lună
___________________________
6 FOARTE Probabilitatea de producere a consecinţelor foarte mare
FRECVENTE P  1 eveniment/lună
___________________________

___________________________

Astfel, posibilitatea de producere a unui accident datorat mişcării

periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a
producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorat trăznetului. ___________________________
De asemenea, acelaşi factor va fi caracterizat printr-o altă frecvenţă
de acţiune asupra executantului în diversele momente ale funcţionării unui ___________________________
sistem de muncă sau sisteme analoge, în funcţie de natura şi starea
elementului generator.
De exemplu, posibilitatea de electrocutare prin atingere directă la ___________________________
manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este
vechi şi are uzată izolaţia de protecţie a conductorilor decât dacă aparatul
este nou. ___________________________
Având la dispoziţie cele două scale – de cotare a probabilită ţii şi a
gravităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc – se poate asocia fiecărui ___________________________
factor de risc dintr-un sistem, un cuplu de elemente caracteristice, gravitate
– probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc. Pentru
atribuirea nivelurilor s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului. ___________________________
Deoarece gravitatea este un element mai important din punct de
vedere al finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă
mult mai mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa.
___________________________

___________________________

___________________________
În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit
7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate,
în baza relaţiei de inversă proporţionalitate între cele două stări: ___________________________
N1 – nivel minim de risc  S7 – nivel maxim de securitate;
N2 – nivel foarte mic de risc  S6 – nivel foarte mare de ___________________________
securitate;
N3 – nivel mic de risc  S5 – nivel mare de securitate;
N4 – nivel mediu de risc  S4 – nivel mediu de securitate; ___________________________
N5 – nivel mare de risc  S3 – nivel mic de securitate;
N6 – nivel foarte mare de risc  S2 – nivel foarte mic de
securitate;
___________________________
N7 – nivel maxim de risc  S1 – nivel minim de securitate.
___________________________
 ___________________________
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
___________________________
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6) ___________________________

M g, p  (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6) ___________________________

(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6) ___________________________
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
___________________________
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
___________________________

___________________________
6

___________________________
5

___________________________
4

___________________________
3

___________________________
2

1
___________________________

0
___________________________
1 2 3 4 5 6 p

___________________________
În concluzie, alocarea cuplurilor gravitate – probabilitate pe
niveluri de risc este următoarea: ___________________________
nivelul 1 de risc, cuplurile g – p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1); ___________________________
nivelul 2 de risc, cuplurile g – p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
nivelul 3 de risc, cuplurile g – p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1)
(6,1) (7,1); ___________________________
nivelul 4 de risc, cuplurile g – p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3)
(6,2) (7,2);
nivelul 5 de risc, cuplurile g – p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3); ___________________________
nivelul 6 de risc, cuplurile g – p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
nivelul 7 de risc, cuplurile g – p: (6,6) (7,5) (7,6).
___________________________
Pentru ţara noastră se consideră că ar fi indicat nivelul
3,5 ca nivel de risc maxim acceptabil. ___________________________
 Etapele metodei I.N.C.D.P.M
- definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
- identificarea factorilor de risc din sistem;
- identificarea cauzelor factorilor de risc prezenţi în sistem – ___________________________
opţional;
- evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; ___________________________
- ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
propunerea măsurilor de prevenire.
Instrumente de lucru utilizate – etapele necesare pentru ___________________________
evaluarea riscurilor într-un sistem, precizate anterior, se realizează
utilizând următoarele instrumente de lucru:
- lista de identificare a factorilor de risc; ___________________________
- lista de consecinţe posibile acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman; ___________________________
- scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
- grila de evaluare a riscurilor;
- scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de ___________________________
securitate;
- fişa de evaluare a locului de muncă – document centralizator;
- fişa de măsuri propuse. ___________________________

Grila de evaluare a riscurilor – combinaţie între gravitatea

consecinţelor şi probabilitatea producerii lor

1
CLASE DE PROBABILITATE
2 3 4 5 6
___________________________
Extrem de rar

Puţin frecvent
GRAVITATE
CLASE DE

Foarte rar

Frecvent

frecvent

___________________________
Foarte

CONSECINŢE
Rar

___________________________
7 Maxime Deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

Foarte Invaliditate
6
grave gradul I
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6) ___________________________
Invaliditate
5 Grave (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
gradul II

4 Mari Invaliditate
(4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
___________________________
gradul II
3 Medii ITM
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
45-180 zile ___________________________
2 Mici ITM
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
3-45 zile
ITM 
1 Neglijabile
3 zile
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) ___________________________

___________________________

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate
Nivel de risc
1 MINIM
2 FOARTE MIC
3 MIC
4 MEDIU
5 MARE
6 FOARTE MARE
7 MAXIM
___________________________
Cuplul gravitate - probabilitate Nivel de securitate
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM ___________________________
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE ___________________________
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
___________________________
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC
(6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
___________________________

___________________________
 Procedura de lucru – există mai multe etape în aplicarea
metodei:
___________________________
- constituirea echipei de analiză şi evaluare;
- descrierea sistemului de analizat; ___________________________
- identificarea factorilor de risc din sistem;
- identificarea cauzelor factorilor de risc;
- evaluarea riscurilor; ___________________________
- stabilirea măsurilor de prevenire.

În mod convenţional s-a stabilit că pentru factorii de risc a ___________________________

căror manifestare ar putea conduce la accidente în masă se va atribui
automat nivelul de risc parţial maxim, respectiv 7. ___________________________
Nivelul de risc global (Nrg) pe locul de muncă se calculează ca
medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc ___________________________
identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact realitatea,
se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este
egal cu nivelul de risc. ___________________________

___________________________
n
 ri  Ri
___________________________

___________________________
i 1
N rg  n
___________________________

 ri
___________________________

___________________________
i 1 ___________________________

___________________________
Nrg – nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc i; ___________________________
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n – numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
___________________________
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe scala
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers ___________________________
proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate. Atât nivelul de risc
global, cât şi cel de securitate, se înscriu în fişa locului de muncă.
___________________________
În cazul evaluării unor macrosisteme (atelier, secţie,
întreprindere) se calculează media ponderată a nivelurilor medii de
securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din ___________________________
componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca
un singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a
muncii (Ngs) pentru entitatea investigată
___________________________
 ___________________________
n
 rp  N sp
___________________________

___________________________

p 1
N gs  n
___________________________

___________________________

 rp ___________________________

p 1 ___________________________

___________________________
rp – rangul locului de muncă p (egal ca valoare cu nivelul de
securitate al locului); ___________________________
n – numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp – nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de
muncă p. ___________________________
În mod asemănător se poate calcula şi nivelul riscului global
pentru entitatea analizată (Ng).
Stabilirea măsurilor de prevenire necesare îmbunătăţirii ___________________________
nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat, impune luarea în
considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform scalei de încadrare a ___________________________
nivelurilor de risc/securitate a muncii, în ordinea:
- 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
- 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. ___________________________
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a
măsurilor de prevenire, respectiv:
- măsuri de prevenire intrinsecă;
___________________________
- măsuri de protecţie colectivă;
- măsuri de protecţie individuală.

___________________________

___________________________
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei.
Acesta este un instrument neformalizat, care trebuie să con ţină, clar şi ___________________________
succint, următoarele:
- modul de desfăşurare al analizei;
- persoanele implicate;
___________________________
- rezultatele evaluării , respectiv fişele locurilor de muncă cu
nivelurile de risc; ___________________________
- implementarea rezultatelor evaluării – gravitatea riscurilor
identificate, consecinţe legale, posibilităţi de diminuare;
- fişele măsurilor de prevenire. ___________________________

___________________________
 6 ___________________________
5

Nivelul de risc 4
___________________________
3
___________________________
2

1 ___________________________
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10
Factorul de risc ___________________________
Nivelul de risc asociat factorului de risc
___________________________

___________________________

10%
___________________________
40% 20%
___________________________

___________________________
30%
___________________________

Fac. risc propr. executantului ___________________________

Fact. risc propr. mijloacelor de productie
Fact. risc propr. sarcinii de munca
Fact. risc propr. mediului de munca
___________________________

Împărţirea factorilor de risc pe componentele sistemului de muncă ___________________________

___________________________
Fişa de evaluarea a locului de muncă
___________________________
UNITATEA: ....................... FIŞA DE EVALUARE A NUMĂR PERSOANE EXPUSE: .........
SECŢIA: ............................. LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: .......................
LOCUL DE MUNCĂ:
Forma
ECHIPA DE EVALUARE: ..................
CONSECINŢA MAXIMĂ
___________________________
Componenta Factorii de Concretă de Cauzele PREVIZIBILĂ
Sistemului Risc Manifestare Factorilor Clasa de Nivel de
Tip Clasa de
de Muncă Identificaţi a Factorilor de Risc Descriere Probabilitate Risc

1 2
de Risc
3 4 5
Consecinţă
6
Gravitate
7 8 9
___________________________

___________________________

___________________________

___________________________
 ___________________________
Fişa de măsuri propuse

Nr. Loc de Muncă / Cauzele Factorului de Nivel de Măsura Competenţe Termen de

crt.
1
Factor de Risc
2
Risc
3
Risc
4
Propusă
5
Răspunderi
6
Aplicare
7
___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

Metodele A.E.S.S.M. şi C.N.P.A.S. de evaluare a riscurilor de ___________________________

accidentare şi îmbolnăvire profesională
Metoda Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în ___________________________
Muncă (A.E.S.S.M.)

___________________________
Scopul principal al evaluării riscurilor profesionale este protejarea
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea
posibilităţii de vătămare a lucrătorilor şi de afectare a mediului ca urmare ___________________________
a activităţilor legate de muncă. Aceasta ajută, de asemenea, la menţinerea
competitivităţii şi productivităţii întreprinderii. Conform prevederilor ___________________________
legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, toţi angajatorii
trebuie să evalueze riscurile în mod periodic.
___________________________

___________________________

Riscul la locul de muncă poate fi evaluat în 5 etape , după cum ___________________________

urmează:
Etapa 1 – colectarea informaţiilor;
Etapa 2 – identificarea pericolelor; ___________________________
Etapa 3 – evaluarea riscurilor generate de pericole (estimarea
probabilităţii şi gravităţii consecinţelor şi decizia încadrării riscului ca ___________________________
fiind admisibil);
Etapa 4 – planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a
riscurilor – analiza evaluării; ___________________________
Etapa 5 – elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor.

Identificarea pericolelor (etapa 2) se bazează pe lista de control ___________________________

generală în care se bifează „DA” dacă există un pericol şi se bifează
„NU” dacă se consideră că nu există pericol . Dacă există nesiguranţă în
identificarea pericolului, se apelează lista de control pe sectoare şi
___________________________
activităţi specifice. Dacă nu există indicată nici o listă ea poate fi creată
după structura listelor de control prezentate.
 Lista de control generală
Nr.
PERICOL DA NU NU ŞTIU
crt.
Suprafeţe denivelate sau alunecoase (care
___________________________
1 Anexa 4 – 1
pot cauza alunecări, împiedicări, căderi)
2 Autovehicule şi maşini Anexa 4 – 2
Organe de maşini în mişcare Anexa 4 – 3
3
4 Obiecte şi piese cu suprafeţe periculoase
___________________________
5 Suprafeţe, materiale fierbinţi sau reci
6 Locuri de muncă la înălţime şi puncte de

7
urcare
Scule manuale
___________________________
8 Presiune ridicată
9 Instalaţii şi echipamente electrice Anexa 4 – 4
10
11
Incendiu
Explozie
Anexa 4 – 5
Anexa 4 – 6
___________________________
12 Substanţe chimice (inclusiv pulberi în aer) Anexa 4 – 7
13 Zgomot Anexa 4 – 8
14
15
Vibraţie mână-braţ
Vibraţia întregului corp
Anexa 4 – 9
Anexa 4 – 9
___________________________
16 Iluminat Anexa 4 – 10
17 Radiaţii UV, IR, laser şi microunde
18
19
Câmpuri electromagnetice
Temperatură ridicată sau scăzută
___________________________
20 Ridicarea şi transportul de greutăţi
21 Activităţi care implică poziţii defectuoase
22 Pericole biologice (viruşi, bacterii) ___________________________
23 Stres, violenţă, hărţuire (maltratare)
24 Altele

___________________________
Evaluarea riscurilor generate de pericol (etapa 3) presupune
ca pentru fiecare pericol identificat să se decidă dacă riscul este mic, ___________________________
mediu sau mare, ţinând cont de probabilitatea şi gravitatea vătămării care
poate fi cauzată de pericol.
___________________________

___________________________
Grila de evaluare a riscurilor
GRAVITATEA CONSECINŢELOR ___________________________
PROBABILITATEA Vătămare Vătămare Vătămare
moderată mare gravă
Puţin probabil Mic (1) Mic (1) Mediu (2)
Probabil Mic (1) Mediu (2) Mare (3) ___________________________
Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)

___________________________

___________________________
Semnificaţia coloanei de probabilitate este următoarea:
- puţin probabil: nu trebuie să se manifeste pe durata întregii
activităţi profesionale a lucrătorului; ___________________________
- probabil: se poate materializa numai de câteva ori pe durata
activităţii profesionale a unui lucrător;
- foarte probabil: se poate materializa în mod repetat pe durata ___________________________
activităţii profesionale a unui lucrător.
În ceea ce priveşte gravitatea consecinţelor semnificaţia este ___________________________
următoarea:
- vătămare moderată : accidente şi îmbolnăviri care nu cauzează
suferinţe pe termen lung (cum ar fi mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, ___________________________
dureri de cap);
- vătămare medie : accidente şi îmbolnăviri care cauzează
suferinţe moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (cum ar fi ___________________________
răniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafaţă limită a
corpului, alergii ale pielii); ___________________________
- vătămare gravă : accidente şi îmbolnăviri care cauzează
suferinţe grave şi permanante şi/sau decesul (amputări, fracturi complexe
care produc invaliditate temporară, cancer, arsuri de gradul II sau III pe o
suprafaţă mare a corpului).
 Se decide dacă riscul generat de un pericol este acceptabil sau
inacceptabil. În general, riscul mare este inacceptabil iar riscul mic şi ___________________________
mediu sunt acceptabile. Dacă nu sunt respectate prevederile legale, riscul
este inacceptabil. Evaluarea riscurilor trebuie întotdeauna să fie realizată ___________________________
cu implicarea activă a lucrătorilor. Atunci când se decide asupra
acceptabilităţii unui risc, nu trebuie uitate efectele acestuia ţinând cont de
gen, vârstă şi starea de sănătate a lucrătorilor pentru care se realizează ___________________________
evaluarea.
Metoda Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări
Sociale (C.N.P.A.S.)
___________________________
”Pericol” – sursă sau situa ţie cu potenţiale efecte negative
asupra stării de sănătate, asupra bunurilor materiale, asupra mediului sau
___________________________
asupra tuturor acestora.
“Risc” – combinaţia dintre probabilitatea de manifestare a unui ___________________________
pericol şi gravitatea consecinţelor.
Etapele metodei sunt asemănătoare cu cele de la metodele
anterioare. Diferenţe apar la grila de evaluare a riscurilor. ___________________________

___________________________

G Gravitatea ___________________________
foarte
mare 4
PRIORITATEA 1 ___________________________
mare 3
PRIORITATEA 2
medie 2
PRIORITATEA 3
___________________________
mică 1 2 3 4 Frecvenţa
0 mică medie mare foarte F
mare ___________________________

Grila de evaluare a riscurilor C.N.P.A.S. ___________________________

___________________________

___________________________
Pentru gravitate (vătămări şi pagube) semnificaţia palierelor este
următoarea:
- mică – accident uşor care nu necesită întreruperea activităţii;
___________________________
- medie – accident soldat cu incapacitate temporară de muncă
(ITM) şi care necesită întreruperea activităţii; ___________________________
- mare – accident soldat cu invaliditate (INV);
- foarte mare – accident soldat cu deces.
Pentru frecvenţa de manifestare semnificaţia palierelor este ___________________________
următoarea:
- mică – un accident pe an;
- medie – un accident pe lună;
___________________________
- mare – un accident pe săptămână;
- foarte mare – un accident pe zi. ___________________________
În funcţie de gravitatea şi frecvenţa de manifestare a riscului se
stabilesc priorităţile de prevenire (termenele de realizare a măsurilor de
prevenire): ___________________________
prioritatea 1 – 2 – 3 luni;
prioritatea 2 – 6 – 8 luni;
prioritatea 3 – 2 – 3 ani.
 Metoda franceză de evaluare a riscurilor de accidentare
___________________________
şi îmbolnăvire profesională

Metoda prezintă modul de acţiune, în cazul analizei riscurilor ___________________________

produse de folosirea utilajelor în procesul de producţie. Analiza are ca
bază, principiile generale ale normei europene EN 1050 („Principii ___________________________
pentru evaluarea riscurilor”).

___________________________

___________________________

___________________________

___________________________

Catastrofică 4 8 12 16 ___________________________

Critică 3 6 9 12 ___________________________
Gravitate

Semnificativă 2 4 6 8
___________________________
Minoră 1 2 3 4
___________________________
Foarte Puţin
Rar Frecvent
rar frecvent

___________________________
Probabilitate

Ierarhizarea riscurilor în metoda franceză

___________________________
– risc important
– risc mediu
___________________________
– risc slab
– risc acceptabil

___________________________
Definirea nivelurilor de gravitate este următoarea:
- minoră – fără consecin ţă asupra sănătăţii şi securităţii ___________________________
personalului;
- semnificativă – rănirea fără incapacitate temporară de muncă;
- critică – rănire cu incapacitate temporară de muncă; ___________________________
- catastrofică – incapacitate permanentă sau deces.
Definirea nivelurilor de probabilitate este următoarea:
- foarte rar – durata sau frecvenţa de expunere: mai puţin de 5
___________________________
minute sau 1/an;
- rar – durata sau frecvenţa de expunere: da la 5 minute la o oră ___________________________
sau 1/lună;
- puţin frecvent – durata sau frecvenţa de expunere: de la 1 la 4
ore sau 1/săptămână; ___________________________
-frecvent – durata sau frecvenţa de expunere: de la 4 la 8 ore sau
zilnic. ___________________________
 Metoda (modelul) NORISKO de evaluare a riscurilor ___________________________
de accidentare şi îmbolnăvire profesională

O altă metodă simplă şi practică de evaluare a riscurilor de

___________________________
accidentare şi îmbolnăvire profesională, este cea a modelului
NORISKO, care se bazează pe trei niveluri de gravitate şi probabilitate. ___________________________
Pentru gravitate, semnificaţia nivelurilor este următoarea:
- accident benign – daune corporale lejere fără oprirea lucrului;
- accident – daune corporale reversibile cu îngrijiri externe; ___________________________
- accident grav – daune corporale majore antrenând o
invaliditate temporară sau permanentă.
Pentru probabilitate, semnificaţia nivelurilor este următoarea:
___________________________
- slabă – funcţia periculoasă nu este accesibilă;
- medie – funcţia periculoasă este accesibilă, dar activă numai ___________________________
dacă un organ de serviciu este acţionat de către operator;
- mare – funcţia periculoasă este accesibilă în permanenţă.
___________________________

Accident grav 3 6 9 ___________________________

Gravitate

Accident 2 4 6 ___________________________
Accident
benign 1 2 3 ___________________________
Slabă Medie Mare
___________________________
Probabilitate
Ierarhizarea riscurilor în metoda NORISKO ___________________________
– risc foarte mare
– risc mare ___________________________
– risc moderat
– risc slab
– risc foarte mic
___________________________

Interpretarea nivelurilor de risc pentru modelul NORISKO este

următorul: ___________________________
- nivel de risc 1 (risc foarte mic) – nu se întreprind acţiuni
particulare; se asigură că nu există probleme (organizaţionale, ___________________________
disciplinare, ordine);
- nivel de risc 2 (risc slab) – se asigură că dispozi ţiile existente
(tehnologice şi/sau organizaţionale) sunt luate în considerare şi că este ___________________________
asigurată urmărirea aplicării lor;
- nivel de risc 3 şi 4 (risc moderat) – trebuie prevăzute
dispoziţii pentru reducerea nivelului de risc; dacă acest risc este asociat ___________________________
cu o daună importantă, dispoziţiile trebuie luate cu prioritate pentru
reducerea nivelului de risc; ___________________________
- nivel de risc 6 (risc mare) – dispoziţiile trebuie luate cu
prioritate pentru reducerea nivelului de risc;
- nivel de risc 9 (risc foarte mare) – nu se poate utiliza ___________________________
echipamentul de muncă în aceste condiţii; EM nu trebuie să funcţioneze
până când reducerea nivelului de risc nu este efectivă.
___________________________
 ___________________________
În ţările din Uniunea Europeană incapacitatea temporară de
muncă (ITM) este eşalonată astfel: ___________________________
incapacitate de muncă mai mare de 3 zile;
incapacitate de muncă între 4 – 6 zile;
incapacitate de muncă între 7 – 13 zile; ___________________________
incapacitate de muncă între 14 – 20 zile;
incapacitate de muncă între 21 de zile şi 1 lună;
incapacitate de muncă între 1 – 3 luni; ___________________________
incapacitate de muncă între 3 – 6 luni;
incapacitate de muncă permanentă sau 183 de zile (6 luni sau ___________________________
mai mult).
Se constată diferenţe majore între grila de împărţire a
incapacităţii temporare de muncă (ITM), existentă în ţara noastră şi grila ___________________________
de împărţire existentă în ţările Uniunii Europene. Acest lucru face dificilă
încadrarea accidentelor din ţara noastră în grila UE şi invers (cazul
lucrătorilor români care-şi desfăşoară activitatea în străinătate), ___________________________
distorsionând astfel raportarea statistică.