INDICAŢII METODICE PRIVIND ELABORAREA

STUDIILOR DE CAZ LA DISCIPLINA UNIVERSITARĂ“

MONEDĂ ŞI CREDIT”

CUPRINS

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

1. GENERALITĂŢI
2. SCOPUL ŞI SARCINILE LUCRĂRII
3. CERINŢE GENERALE
4. METODELE DE STUDIU
5. BAZA NFORMAŢIONALĂ
6. COMPOZIŢIA LUCRĂRII
6.1. Structura studiului de caz
6.2. Conţinutul studiului de caz
7. PERFECTAREA STUDIULUI DE CAZ
7.1. Expunerea materialului
7.2. Perfectarea cuprinsului
7.3. Volumul studiului de caz
7.4. Perfectarea textului
7.5. Numerotări în text
7.6. Perfectarea referinţelor
7.7. Numerotarea şi perfectarea titlurilor capitolelor
7.8. Elementele ilustrative
7.9.Anexele la studiul de caz
7.10. Perfectarea bibliografiei
8. SUSȚINEREA STUDIULUI DE CAZ
9. EVALUAREA STUDIULUI DE CAZ
ÎNCHEIERE
BIBLIOGRAFIE

ANEXE: 1. FOAIE DE TITLU

2. EXEMPLU DE CUPRINS
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Disciplina universitară „Monedă şi credit” stă la temelia instruirii bancare. Din

aceste considerente ea este inclusă în planurile de învățământ pentru specialităţile
„Finanţe şi Bănci” şi „Contabilitate şi Audit”.

Prin conținutul său aceasta urmărește formarea studenţilor atât în aspect teoretic
cât şi în plan practic.Însuşirea cunoştinţelor se asigură printr-un ansamblu de
mijloace care include prelegeri teoretice, dezbateri, lucrări practice, lucrări
aplicative, studii de caz, jocuri economice, testări etc.

Indicaţiile metodice date au destinaţie ajutorul şi sprijinul metodic al studenţilor în

procesul de elaborare a studiului de caz. Ele includ compartimentele care exhaustiv
îndrumă studentul la toate etapele elaborării lucrării: selectatea instrumentelor de
investigaţie, cercetarea obiectului, deducerea concluziilor, expunerea materialului,
perfectarea textului, inserarea bibliografiei, susţinerea lucrării etc.

1. GENERALITĂŢI

Studiul de caz la disciplina universitară “Monedă şi credit” este o formă importantă

de lucru individual al studenţilor. În procesul elaborării lucrării studenții
consolidează cunoştinţele teoretice prin valorificarea literaturii de specialitate,
însuşesc procedee de lucru cu sursele informaţionale, testează metodele de calcule
financiare, se învaţă logic să expună propriile sugestii, să analizeze în mod
individual informaţiile economice şi să facă concluziile respective.

Calitatea studiului de caz şi rezultatele susţinerii ei indică gradul de însuşire a

materialului teoretic şi nivelul posedării procedeelor practice de efectuare a
calculelor financiare.

2. SCOPUL ŞI SARCINILE STUDIULUI DE CAZ

Elaborarea studiului de caz este subordonată anumitor sarcini didactice, şi anume:

 aplicare practică a cunoştinţelor teoretice;

 formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă a esenţei problemei;
 cultivarea deprinderilor de efectuare a calculelor economico-financiare;
 însuşirea metodelor de cercetare;
 educarea predilecţiilor de analiză a informaţiei economico-financiare;
 modelarea capacităţii de elaborare a deciziei financiare;
 argumentării soluţiei propuse;
 formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de cercetare scrise etc.

Scopul lucrării constă în a) manifestarea multilaterală a cunoştinţelor obţinute în

cadrul prelegerilor şi lucrărilor practice prin realizarea unor subiecte teoretice şi
efectuarea unor calcule financiare şi b) aprecierea polivalentă a cunoştinţelor
obţinute şi a abilităţilor de aplicare practică a lor.

3. CERINŢE GENERALE

Lucrarea trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

 să posede înalt nivel teoretic, care se sprijină pe cunoaşterea profundă a

teoriilor economice clasice şi moderne, relevat prin expunerea opiniilor
autorului asupra problemelor conceptuale;
 să reflecte metodele şi instrumentele de cercetare economică – programarea
matematică, statistica, analiza economico-financiară etc.;
 să oglindească capacitatea studentului de a formula clar ideile, expune logic
materialul, argumenta clar concluziile şi recomandările;
 să fie perfectată în corespundere cu cerinţele moderne expuse în STAS-uri,
Regulamente, norme, cerinţe şi alte acte reglementorii;- să fie îndeplinită la
calculatorul personal etc.

4. METODELE DE STUDIU

La baza metodei de cercetare stă observarea directă şi indirectă a realităţii

economice, redate în principal prin intermediul informaţiei valorice, interpretate şi
analizate cu ajutorul abstracţiei ştiinţifice.

Un loc aparte în activitatea de cercetare este rezervat modelelor economico-

matematice cu ajutorul cărora pot fi imitate diferite situaţii concrete. În procesul de
cercetare se utilizează inducţia, care este o formă a gândirii logice, cu ajutorul
căreia se face trecere de la premize particulare la concluzii generale, şi deducţia –
raţionament care porneşte de la teze generale şi ajunge la concluzii
particulare.Informaţiile valorice se prelucrează cu ajutorul metodelor statice,
economice şi comparative.

În vederea explicării anumitor aspecte contemporane ale fenomenelor financiare

este necesar de a apela la evoluţiile istorice ale lor, cercetând modificările produse
în timp.

5. BAZA INFORMAŢIONALĂ

Surse de date servesc Anuarele statistice, Buletinele trimestriale ale Biroului

Naţional de Statistică şi Sociologie, Rapoartele Băncii Naţionale a Moldovei etc.

6. COMPOZIȚIA LUCRĂRII

Studiul de caz se constituie din două compartimente – primul teoretic şi al doilea

practic. În cadrul primului compartiment se va expune esenţa instrumentarului
folosit în cercetare şi analiză, interpretarea indicatorilor, criteriile de evaluare a
tendinţelor etc. În cadrul compartimentului doi în baza cifrelor reale se vor efectua
calculele şi analizele necesare, evocând, în final, concluziile asupra obiectului
cercetat.

6.1. STRUCTURA STUDIULUI DE CAZ

Structura studiului de caz reflectă conţinutul cercetării şi este determinată de

sarcinile şi obiectivele investigaţiei. În aşa mod, structura lucrării este un aspect
important, deoarece reiese din logica cercetării şi contribuie nemijlocit la redarea
elocventă a conţinutului ei.

Prefaţa în orice lucrare are menirea de a introduce cititorul în tema studiului şi de a

prezenta preliminar conţinutul ei.Introducerea la referat în mod obligatoriu reflectă
următoarele aspecte în succesiune.

Actualitatea temei, care exprimă importanţa problemelor studiate, valoarea

prezentă a subiectului de investigaţie.

Scopul cercetării, care oglindeşte obiectivele generale şi particulare ale

investigaţiei efectuate, sensul studiului, ţelul urmărit.

Sarcinile studiului de caz, care exprimă obiectivele intermediare ale studiului,

analizelor, calculelor, imperativul soluţionării problemelor teoretice şi
metodologice, obligaţia formulării concluziilor.

Obiectul investigat, care redă domeniul, sfera, ramura, unitatea economică,

sectorul în care s-au făcut examinările manifestărilor şi urmările evoluţiilor
materiei studiate.

Subiectul cercetări, care redă materia, fenomenul, tema, procesele, formele,

stările, aspectele, cazurile, evenimentele, acţiunile, faptele investigate.

Metodologia cercetării, care oglindeşte întregul arsenal al metodelor şi

instrumentarului de investigaţie ştiinţifică propriu domeniului social-umanist în
general, şi tărâmului economic în particular: studiu monografic, procedeele
statistice, analiza economico-financiară, modelele economico-matematice,
calculele automatizate, etc.

Baza informaţională, care înfăţişează sursele legislative, metodologice,

monografice, ştiinţifice, de date statistice, informaţii financiare etc.

Structura studiului de caz, care îndrumează sugestiv în conţinutul lui. Studiul de

caz va cuprinde două capitole.

Primul capitol, după cum a fost menţionat mai sus, este orientat la expunerea
esenţei instrumentarului folosit în cercetare şi analiză, interpretarea indicatorilor,
criteriile de evaluare a tendinţelor, la formularea şi expunerea conceptelor de bază,
fundamentarea metodelor de analiză etc.

Al doilea capitol are un caracter analitic pronunţat, conţine analize aprofundate,

evidenţiază probleme, formulează concluzii şi fundamentează sugestii.

În concluzii se expun succint rezultatele obţinute, problemele depistate, soluţiile

posibile.

Desigur că în unele cazuri, condiţionate de specificul obiectului investigat, de

particularităţile metodelor şi instrumentelor de cercetare etc., studiul de caz poate
include mai multe capitole, iar unele capitole – mai multe subcapitole.

În mod obligatoriu acesta va conţine Introducerea, 2 Capitole, Concluziile şi

Recomandările, Bibliografia, Anexele.

6.2. CONŢINUTUL STUDIULUI DE CAZ

Studiul se face în baza datelor statistice reale, culese din anuarele şi buletinele
statistice, rapoartele şi informaţiile financiare. Datele respective se analizează şi
simulează în vederea calculării diferitor indicatori financiari simpli şi agregaţi,
alcătuirii tabelelor, construirii diagramelor etc.

Studiul de asemenea trebuie să posede o structură logică, care înglobează o

succintă descriere a indicatorilor respectivi, metodelor de calculare a lor, datele
iniţiale, rezultatele calculelor, tendinţele depistate, concluziile generale şi sugestiile
concrete referitor la soluţii. Sursele de date şi de suport metodologic trebuie să fie
indicate în bibliografie.

7. PERFECTAREA STUDIULUI DE CAZ

7.1. EXPUNEREA MATERIALULUI

Materialul în lucrare se expune de la persoana întâi plural, într-un limbaj strict

profesional, accesibil şi explicit.

Se utilizează terminologie de specialitate modernă.

Propoziţiile se construiesc corect din punct de vedere gramatic. Tuturor

propoziţiilor trebuie să le revină un anumit rol în elucidarea temei.

Nu se admite includerea materialului fără referinţă la temă, secundar, neimportant

sau care redă noţiuni didactice de manual. O deosebită atenţie necesită evitarea
repetărilor, utilizării frecvente a unora şi aceloraşi cuvinte etc.

Textul trebui să fie redactat fără greşeli gramaticale.

 7.2. PERFECTAREA CUPRINSULUI

Cuprinsul studiului de caz se perfectează în corespundere cu anexa 2. El se

plasează pe pagina a doua, imediat după foaia de titlu.

7.3. VOLUMUL STUDIULUI DE CAZ

Studiului de caz în ansamblu trebuie să se încadreze în 6 pagini.

Bibliografia şi anexele nu se includ în acest volum.

7.4. PERFECTAREA TEXTULUI

Studiului de caz se redă pe hârtie albă, format A, dimensiunea 21,0 x 29,7, pe o

singură parte a foii.

Paginile lucrării au câmp: în stânga – 30mm, sus – 25mm, în dreapta – 10mm, jos
– 25mm.

Studiului de caz se redactează computerizat cu utilizarea caracterelor Times New

Roman, semnelor diacritice corespunzătoare font – 12pt, la 1,5 intervale. Textul se
nivelează după ambele câmpuri laterale.

Toate paginile studiului de caz, inclusiv cele care conţin fotografii, figuri, anexe se
numerotează în ordinea obişnuită, începând cu foaia de titlu şi terminând cu ultima
pagină fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor (gen 9a, 10.1 etc.).

Numărul se pune pe câmpul din dreapta al paginii jos.

7.5. NUMEROTĂRI INTERTEXTUALE

Pe parcursul expunerii textului apare necesitatea de expunere a componentelor

unui fenomen, de trecere în revistă a unor elemente etc. De regulă, acestea se
expun fără a se numerota. La numerotare se apelează numai în cazurile de
necesitate, când aceasta are importanţă atât potrivit cantităţii (Exemplu: cota are
trei valori: 1) 10%; 2) 15%; 3) 22%), sau potrivit calităţii (Exemplu: Importanţa
evenimentului este subliniată de trei motive: a) participanţii; b) timpul; c) locul
desfăşurării.). Numerotarea poate fi făcută prin cifre arabe, separate cu paranteză;
litere mari, separate prin punct sau paranteză; litere mici de asemenea separate prin
punct sau paranteză.

7.6. PERFECTAREA REFERINŢELOR

Există mai multe modalităţi de perfectare a referinţelor. Pentru lucrările ştiinţifice

de volum mic (rapoarte, studii, articole, studii de caz etc.) referinţele, de regulă, se
indică la sfârşitul textului. În acest caz în text se indică numai cifra, care înseamnă
numărul de rând al referinţei. La sfârşitul textului sunt date referinţele în ordinea
numerotării cu indicarea deplină a sursei bibliografice şi numărul paginii în care se
conţine informaţia respectivă.

7.7. NUMEROTAREA ŞI PERFECTAREA TITLUIRILOR CAPITOLELOR

Fiecare compartiment al lucrării se numerotează. Capitolele se numerotează cu

numere simple în succesiune de ordine folosindu-se, de regulă, cifrele arabe. După
număr se pune punct. Titlurile capitolelor se scriu cu litere aldine (bold) majuscule
font – 14pt, plasându-se la centru paginii fără a se încheia cu punct.

Exemplu:

”… 1. INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE ŞI

SEMNIFICAŢIA LOR …”

7.8. ELEMENTELE ILUSTRATIVE

În scopul maximizării efectelor instrumentelor de cercetare, expunerea materialului

în referat se însoţeşte cu figuri, tabele, formule şi alte elemente ilustrative de redate
a materialului ştiinţific. Toate figurile, tabelele, formulele în referat se expun,
construiesc, interpretează, numerotează în corespundere cu cerinţele STAS-urilor
respective, normelor şi regulilor general acceptate.

Figura reprezintă imaginea plastică a fenomenului redată prin desen. În textele

economice figurile redau scheme, diagrame, grafice, etc. Ele se plasează din rând
nou la mijlocul paginii. Sub figură se arată legenda cu explicaţiile referitor la
semnele convenţionale utilizate în figură. Mai jos se indică sursa figurii sau a
datelor puse la baza construcţiei ei. Şi în sfârşit, sub toate acestea, cu „bold”, la
centru, ea se identifică prin cuvântul “Fig.” cu numărul şi denumirea respectivă.

Exemplu: “… Dinamica ratei inflaţiei în perioada a.a. 1994 – 2007 în Republica

Moldova este reprezentată în fig. 2.1
Sursa: elaborată de autor în baza Raportului anual al BNM pentru a. 20007 // www.bnm.md.

Fig. 2.1. Diagrama dinamicii ratei inflaţiei în perioada a.a. 1994 – 2007 în
Republica Moldova.

De regulă, imediat după figură urmează comentariile; analizele, concluziile

respective.

Nu se admite expunerea succesivă a două figuri. Şi numai în cazul în care figura

respectivă nu poate fi plasată în ordinea logică a lucrării din lipsa spaţiului, se
admite amplasarea ei imediat pe următoarea pagină.Nu poate fi inclusă în lucrare
vre-o figură, la care să nu fie referinţă în text.

Numerotarea figurilor se face cu un număr compus din câteva cifre care indică:
prima – numărul capitolului, a doua – numărul de ordine a figurii din cadrul
subcapitolului respectiv. Spre exemplu, figura cu numărul 2.4 este cea de a patra
figură din capitolul doi. Dacă lucrarea are şi alte compartimente (secţiuni, puncte,
subpuncte), ele de asemenea se regăsesc în numărul figurii.

Tabelul reprezintă o foaie cuprinzând nume, cifre şi date, introdu-se în rubrici cu

semnificaţii amănunţite, pentru a servi unui scop; o serie de valori numerice
obţinute prin calcul, prin observaţii sau experienţe, aranjate într-o anumită ordine,
în şiruri şi coloane, pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unor
clasificări.

El se construieşte în limitele din stânga şi dreapta a scrierii, se aşează separat în

text. Liniile exterioare ale lui sunt executate cu “bold”. Fiecare tabel se identifică
prin cuvântul “Tabelul” cu numărul respectiv. Acestea se situează nemijlocit
deasupra tabelului în partea dreaptă.Tabelele complexe care conţin ample
informaţii se intitulează. Titlul trebuie să fie concis, sugestiv şi să reflecte
conţinutul tabelului. El se scrie cu litere majuscule, “bold”, mărimea 10, aşezându-
 se la mijlocul paginii. În interiorul tabelului literele şi cifrele se expun şi
evidenţiază variind cu mărimea, “bold”, înclinaţia etc. în aşa mod, ca materialul să
fie cât mai ilustrativ şi mai uşor de sesizat.În text referinţa la tabel se face cu
indicarea numărului lui.

Exemplu: “Evoluţia indicatorilor macroeconomici în Republica Moldova în

perioada analizată este reflectată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

DINAMICA PRODUSULUI INTERN BRUT, DATORIEI EXTERNE, EXPORTULUI ŞI IMPORTULUI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

ÎN PERIOADA A.A. 2003 – 2007

INDICATORII ANII

2003 2004 2005 2006 2007

PRODUSUL INTERN BRUT, 27619 32032 37652 44754 53354

mln. lei

DATORIA EXTERNĂ, mln. 1930.37 1883.22 2077.40 2528.11 3324.3

USD

EXPORTUL, mln. USD 805.09 994.07 1104.58 1058.76 1368.46

IMPORTUL, mln. USD 1428.10 1748.24 2296.08 2644.42 3676.41

Sursa: elaborată de autor în baza Raportului anual al BNM pentru a. 20007 // www.bnm.md.

Tabelele simple, care conţin informaţii puţine, unilaterale şi sunt folosite numai în
scopul obţinerii elocvenţei materialului expus, se întocmesc în aceleaşi condiţii.
Însă referinţa la aceste tabele în text poate fi nemijlocită, şi ca urmare, ele nu au
denumire.

Exemplu: “În prezent nivelul ratelor dobânzilor la creditele bancare în băncile

comerciale din Republica Moldova este următorul:

Tabelul 2.3

ANII VOLUMUL CREDITELOR RATA MEDIEA DOBÂNZII

BANCARE (mln. MDL) PERCEPUTE, (%)

2003 32479,2 13,4

2004 45678.5 15,3

2005 60345,9 17.9

Sursa: elaborată de autor în baza Raportului anual al BNM pentru a. 20007 //

www.bnm.md.

Ca şi în cazul figurilor, imediat după tabel urmează comentariile, analizele,

concluziile respective. Nu se admite plasarea succesivă a două tabele, trecerea unei
părţi a tabelului de pe o pagină pe alta (aceasta se admite numai în tabelele din
anexe).Ca excepţie, în cazul în care nu este suficient spaţiu pentru tabel, se admite
transferarea lui pe pagina următoare.

Tabelele se numerotează în aceiaşi ordine ca şi figurile.

Nu pot fi incluse în studiul de caz vre-un tabel, care să nu fie comentat în text.

Tabelele şi diagramele trebuie să fie construite de autor. Nu se admite transpunerea

imaginilor acestora.

Formulele reprezintă enunţ precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei

anumite operaţii; expresie precisă, generală şi invariabilă a unei idei, a unei relaţii,
a unei legi, etc.; relaţie alcătuită din litere şi semne matematice, constituind o
identitate în care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau de
regulă de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt.

Formulele se expun din rând nou la mijlocul paginii. Ele se scriu, de regulă, cu
simboluri latine şi greceşti general recunoscute sau tradiţional folosite pentru
identificarea indicatorilor economici respectivi.

Sub formulă se prezintă semnificaţia fiecărui simbol prin nominalizarea completă a

indicatorului economic respectiv şi indicarea unităţii de măsură a lui. În caz de
necesitate se indică şi sursa bibliografică a referinţei.

În rând cu formula, la marginea din dreapta a textului, se indică numărul ei în

paranteze rotunde, care se formează analogic stilului numărului figurilor şi
tabelelor.

Exemplu: Masa monetară se calculează potrivit formulei:

unde:
M - masa monetară;

V- viteza de circulaţiei a monedei, coeficient;

P- preţul produselor, lei;

Q – cantitatea, kg/t etc.

Pot fi utilizate şi alte stiluri de expunere.

Exemplu: Paritatea puterii de cumpărare (PPC) se calculează prin raportarea puterii

de cumpărare a monedei naţionale (PCmn) la puterea de cumpărare a monedei
străine (PCms) şi se exprimă în coeficient:

(1.3)

În acest caz nu se indică separat semnificaţiile simbolurilor.

7.9. ANEXELE

Anexa reprezintă cea ce este alăturat sau alipit ca element secundar sau dependent,
pe lângă ceva mai important; material suplimentar care dezvoltă sau lămureşte un
text.

În anexele, de regulă, îşi găseşte reflecţie materialul utilizat în cercetare, însă

folosit în rolul de argumentare, fundamentare, ilustrare sau în altă funcţie
secundară, dar necesară în lucrare. Anexe pot fi: acte sau extrase din acte
normative, instructive, statistice etc., figuri sau diagrame, grafice, scheme,
documente contabile, financiare, bancare, contracte etc.

Pentru fiecare anexă trebuie să existe referinţa respectivă în textul de bază a

referatului.

Volumul anexei poate fi diferit – de la o pagină până la câteva. Fiecare anexă are
propria denumire şi propriul număr. Numărul este simplu, se conferă de rând
începând cu unu. Figurile, tabelele, formulele din anexă, dacă sunt mai multe de
asemenea se numerotează prin număr simplu începând cu unu în fiecare anexă.

7.10. PERFECTAREA BIBLIOGRAFIEI

Bibliografia include lista tuturor documentelor, surselor literare şi informaţionale

utilizate în cadrul elaborării studiului de caz. Având în vedere complexitatea
investigaţiei ea trebuie să includă peste 10 denumiri.
Bibliografia se inserează într-o listă comună, fără divizare pe compartimente, în
următoarea ordine:

- acte internaţionale (declaraţii, decizii ale ONU, convenţii et.);

- acte normative naţionale (Constituţia, Legi, Hotărâri ale Parlamentului, Decrete

ale Preşedintelui, Hotărâri ale Guvernului);

- lucrări ştiinţifice şi de informare (publicate în formă de volume (monografii,

manuale), în volume, în reviste, în ziare, în ediţii speciale etc.);

- acte reglementorii (Ordine, Instrucţiuni, Regulamente, Scrisori etc.);

- surse statistice şi de date.

Actele internaţionale, actele normative naţionale, actele reglamentorii şi sursele

statistice şi de date se aşează pe categorii succesiv superiorităţii ierarhice, iar în
cadrul fiecărei categorii - în ordine cronologică.

Lucrările ştiinţifice şi de informare de asemenea se grupează, însă în acest caz - în

funcţie de limba publicaţiei, iar în interiorul grupului – în ordine alfabetică a
numelor autorilor ( în cazul în care lucrarea este elaborată de un colectiv de autori
ea se include în listă comună potrivit literei iniţiale a denumirii ei).

Descrierea bibliografică a documentelor şi lucrărilor se face în corespundere cu

STAS 12629/1 – 88 “Descrierea bibliografică documentelor. Schema generală”.

Exemple:

Acte normative naţionale:

Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 //

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995.

Volume:

BRAN, Paul. Mecanismul monetar. –Chişinău: Ştiinţa, 1991. -262 p.

Moneda. Mica enciclopedie / Costin C. KIRIŢESCU, Emilian M. DOBRESCU. –

Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. – 294 p.

Publicaţii în volume:

Piaţa hârtiilor de valoare şi felurile lor / O. Stratulat, V. Valeico, P. Petruşin, N.

Surdu // Băncile în relaţiile economie de piaţă. Partea I. –Chişinău: Editura
GOLVO, 1994. –P. 85-96.
Articole publicate în reviste:

STRATULAT, Oleg; Perspectiva descentralizării fiscale în Republica Moldova //

Drept, economie şi informatică. –2007. –Nr. 1 (11). –P.82 - 86.

Articole publicate în ziare:

BERDILĂ, Ana. Leul moldovenesc la 14 ani // Curierul economic. –2007. –1-7

decembrie.

8. SUSŢINEREA STUDIULUI DE CAZ

Susţinerea studiului de caz are loc în cadrul lucrărilor practice sau în mod
individual. Fiecare autor prezintă conţinutul lucrării într-un interval de timp de 5
minute. Ulterior răspunde la întrebările formulate de asistenţă. Pentru eficientizarea
prezentării pot fi utilizate mijloace tehnice didactice, forme de documente,
placarde etc.

9. EVALUAREA STUDIULUI DE CAZ

Evaluarea studiului de caz cuprinde următoarele aspecte:

a) dezvăluirea temei;

b) calcularea indicatorilor, evidenţierea factorilor, prevederea evoluţiilor;

c) perfectarea lucrării;

d) prezentarea lucrării.

ÎNCHEIERE

Elaborarea şi susţinerea cu succes a studiului de caz este unicul argument pentru

admiterea la examen.

BIBLIOGRAFIE

1. Răboacă,Gheorghe. Metodologia cercetării ştiinţifice economice / Gh. Răboacă,

D. Ciucur. –Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004. – 212p.