Buletin Expertiza Tehnica Nr. 127 - Dec. 2014

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R)
Editat de CET–R
DECEMBRIE 2014
COPYRIGHT 2014, CET-R – Certificat de înregistrare a mărcii nr. 128020/09.04.2013
Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea integrală sau parţială a acestei publicaţii periodice, prin mijloace
scrise sau electronice, fără aprobarea conducerii Corpului Experţilor Tehnici din România.
Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

Cu prilejul sărbătorilor de Craciun şi a Noului An 2015,

conducerea CET-R vă doreşte multă sănătate, succes în
activitate, împlinirea tuturor dorinţelor şi tradiţionalul
“La mulţi ani” !
SÅRBÅTORI FERICITE !

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA

LA MULTI ANI !
2015

Pag:
Info CET-R – evenimente în trim. IV 2014 la care au participat şi delegaţi ai CET-R: 1
- Al XIII-lea Simpozion naţional de căi ferate (30.10.2014)
- A şaptea ediţie a Conferinţei “ Ziua Profesiilor Liberale din România“ (05.11.2014)
- Cea de a doua ediție a Workshop-ului cu tema: "Cercetare și expertiză
inginerească", organizat de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) –
Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare
Marină “Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților Tehnici
Extrajudiciari și Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din
Romȃnia (CET-R), care a avut loc la Constanţa în data de 28.11.2014
- Ediţia a XII-a a Galei premiilor UNSICAR (18.12.2014)
Info CET-R organizatoric : 15

- Reorganizarea Filialei Vaslui a CET-R (15.11.2014)
- Şedinta extraordinara a Filialei București a CET-R, în vederea alegerii unui
Birou Executiv mai dinamic (19.11.2014)
Frauda în asigurările imobiliare a construcţiilor afectate de dezastre (cutremur,
17
alunecări de teren, inundaţii), în vederea obţinerii de către asigurat a unor foloase
necuvenite Autor: ing. expert judiciar Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie
Exemplu de analiză la faţa locului, interpretare tehnică şi concluzii în Raportul de
87
expertiză tehnică extrajudiciară, avȃnd obiectiv identificarea imobilului după istoric,
amplasat la aceeaşi adresă
Autor: ing.expert judiciar Iliescu Lucian Constantin
Exemplu de analiză a cauzelor care au condus la prăbuşirea unui coş de fum înalt de
94
la punct termic amplasat în Cernavodă
Autor: ing.expert judiciar Iliescu Lucian Constantin
INDICII DE ACTUALIZARE A PREȚULUI 108
clădirilor şi construcţiilor speciale la data de 30.06.2014 (pe trim. II 2014)
INDICII DE ACTUALIZARE A PREȚULUI 112
clădirilor şi construcţiilor speciale la data de 30.09.2014 (pe trim. III 2014)
Decembrie 2014 Colectiv redacţie:
ing. Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

tehnoredactare : ing. Dobra Mariana

INFO CET-R – EVENIMENTE ÎN TRIM. IV 2014 LA CARE AU PARTICIPAT ŞI DELEGAȚI AI CET-R
I. În data de 30.10.2014, a avut loc al XIII-lea Simpozion naţional de căi ferate, organizat de un inimos colectiv de organizare al UTCB-
Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri şi Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” ,din care amintim prof.dr.ing. Mihai Dicu -
Decanul Facultăţii şi prof.dr.ing. George Stoicescu-Preşedintele comitetului de organizare, ocazie cu care specialişti cu titlul de excelenţă au
prezentat 28 de referate ştiinţifice în legătura cu dezvoltarea în perspectivă a lucrărilor de infrastructuri terestre pentru căi ferate, tehnologii
moderne în execuţia lucrărilor de CF, în scopul sporirii vitezei de circulaţie la calea ferată şi metrou.
Prezentăm mai jos referatele de sinteză ale Simpozionului şi valorosul colectiv de ingineri, care le-au prezentat.
Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 1

În cea de-a doua zi a Simpozionului, 31.10.2014, cadre didactice, ingineri cu titlu de

excelenţă, participanţi cu referate ştiinţifice în prima zi a Simpozionului şi studenţi, viitori ingineri,
au fost invitaţi să facă o vizită în subteranul Bucureştiului, respectiv pe tronsoanele de execuţie a
Magistralei 5 de metrou, între puţul de lansare a scutului "Răzoare" şi până aproape de punctul
terminus "Râul Doamnei". Cu aceasta ocazie, ȋn subteran, la orizontul de lucru cu adâncimea de
cca -16 m, inginerul Mihai Divlan, responsabil tehnic cu execuţia, cu state vechi ȋn execuţia
lucrărilor de infrastructură subterană pentru tuneluri de metrou, lotul 1.1, ȋn asocierea ASTALDI –
FCC-Delta ACM 93 - AB Construct, a prezentat tehnologii de ultimă generaţie pentru execuţia
tunelurilor pentru metrou, cu utilajul (denumit generic scut) TBM-EPB Sfânta Varvara, în lucru pe
acest tronson şi Sfȃnta Filofteia, care lucrează la un alt punct de lucru.
Nu avem suficient spaţiu editorial pentru a descrie "minunile tehnologice din subteran",
care realizează şi 15 m/zi de tunel executat pe tronsonul ȋn lungime de 6,4 km, ȋntre staţia
Eroilor 2 şi Râul Doamnei.
Câteva date despre modernul utilaj complex de executare a tunelului sunt :
- diametru scut = 6,7 m
- lungimea convoiului de lucru = cca 100 m
Restul poveştii din subteran este ilustrată ȋn cele ce urmează.
Foto 1: Lecţia practică a început la punctul de lucru "Favorit", avȃndu-l ca lector şef pe D-
ul ing. Mihai Divlan, secondat de prof. dr. ing. Anton Chirică şi prof.dr.ing. George Stoicescu,
înconjuraţi de actuali şi viitori ingineri specialişti în tuneluri şi căi ferate. Desigur, pentru
lungul periplu din subteran nu putea lipsi ora de instruire de protecţia muncii specifică lucrului
în subteran.

Foto 2: D-ul ing. Mihai Divlan, dand ultimele

indicatii de protectie a muncii, inainte de
coborarea in subteran.
Foto 3: Prezentarea infrastructurii viitoarei statii de metrou "Favorit", din cuprinsul

Magistralei 5. In prim plan. de la stanga la dreapta : prof.dr.ing. George Stoicescu, ing. Puticiu
Virgil Alexiu Dimitrie-presedintele Corpului Expertilor Tehnici din Romania si ing. Mihai
Divlan-responsabil tehnic cu executia.

3
Foto 4: Convoiul utilajului "scut Sfanta

Varvara", dupa ce a mai sfredelit subteranul
Drumului Taberei si a mai incheiat o etapa de
interstatii-tunel, aflat in revizie curenta, inainte de
o noua etapa de munca "pe nerasuflate".
Foto 5: Daca nu am fi specialisti, convoiul de lucru de ultima generatie, pentru realizat

tuneluri, lung de 100 m, da impresia ca am fi undeva intr-un episod din "Star Trek". Acest
utilaj sapa cu scutul in noroaie si lasa in urma farmacie.
4
Foto 6: Scutul propriu-zis, cu diametrul de 6,7 m, botezat si "cartita", la transferul dintr-un

tronson de tunel executat spre atacarea unui nou tronson de tunel.
Foto 7: Detaliu al "micutului sfredel" al maruntaielor pamantului.

Foto 8: In subteran soarele saluta inceperea unui nou episod tehnologic in bezna. In plan
apropiat, se contureaza structura de rezistenta pe niveluri, a unei noi statii de metrou.
Foto 9: ... pentru ca tot am pomenit in Foto 5 de farmacie. Intr-adevar, totul se petrece
dupa retete numite proiect de executie, iar in urma utilajului este curat ca intr-o farmacie,
bineinteles la alte dimensiuni, rezultat al exigentelor de calitate.

II. Desfăşurarea lucrărilor celei de a şaptea ediţii a Conferinţei “ Ziua Profesiilor

Liberale din România “
La data de 5 noiembrie 2014 a avut loc la Sala Panoramic a Hotelului Marshal Garden din
Bucureşti cea de a şaptea ediţie a Conferinţei “ Ziua Profesiilor Liberale din România “.
Tema Conferinţei s–a referit la “Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a
economiei româneşti”, iar dezbaterea a evidenţiat rolul deosebit de important pe care
profesioniştii liberali îl au în toate sferele activităţii economice şi sociale contribuind, în mare
măsură, prin serviciile furnizate, la dezvoltarea economiei, precum şi la realizarea binelui
public.
Scopul Conferinţei a fost acela de a stimula unificarea sectorului socio – economic al
profesiilor liberale a cărui specificitate şi importanţă au fost recunoscute de către Parlamentul
European prin mai multe rezoluţii începând cu anul 2003, precum şi creşterea vizibilităţii şi
solidarităţii acestora, ceea ce le permite să se exprime ca o voce comună şi puternică la nivelul
societăţii româneşti.
Evenimentul şi–a propus să evidenţieze preocuparea permanentă a profesioniştilor liberali
de a furniza servicii de înaltă calitate şi expertiză, care să asigure o cît mai bună protecţie
beneficiarilor acestor servicii – clienţii, pacienţii şi consumatorii, necesitatea ca autorităţile
statului să creeze un cadru juridic adecvat, care să le asigure profesiilor liberale o dezvoltare
economică , faptul că profesioniştii liberali sunt întreprinzători care muncesc mult şi îşi asumă
riscuri enorme, că profesiile liberale reprezintă un factor de creştere economică într–o perioadă
de criză şi că în activitatea lor profesioniştii liberali se confruntă cu numeroase dificultăţi.
Evenimentul a fost mediatizat în patru cotidiene centrale („Ziarul Financiar”, „Jurnalul
Naţional”, „Adevărul”, “Evenimentul Zilei”), ocazie cu care a fost adresat un mesaj al UPLR,
adresat candidaţilor finalişti la Preşedinţia României, de a-şi exprima opinia în raport cu
statutul profesiilor liberale.
La eveniment au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de profesii liberale, printre care si 7
reprezentanţi ai Asociaţiei CET-R, reprezentanţi ai unor autorităţi publice, instituţii şi
organizaţii reprezentative pe plan naţional.
În deschiderea lucrărilor Conferinţei: EMILIAN RADU – Preşedintele Uniunii Profesiilor
Liberale din România, BOGDAN – MARIUS CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului
Concurenţei, VARUJAN VOSGANIAN – Senator, membru al Comisiei pentru Cultură şi
Media din Senatul României, DANIEL FLOREA – deputat, membru al Comisiei Juridice, de
Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor, Parlamentul României, ALIN LUCIAN
ANTOCHI – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei şi VERGINIA VEDINAŞ – Consilier de
Conturi la Curtea de Conturi a României.
În cadrul Conferinţei au fost prezentate de către Prof. univ. dr. ION ANGHEL, Preşedinte
de Onoare al UPLR, un număr de trei mesaje transmise participanţilor la eveniment de către
Av. ERIC THIRY – Preşedintele Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale UMPL şi Preşedinte
al Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale şi Intelectuale din Belgia –UNPLIB, MARKO
CURAVIC – Şeful Unităţii Antreprenoriat şi Economie Socială din cadrul Direcţiei Generale
pentru Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene şi Dr. JACQUES REIGNAULT –
Preşedintele Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS.
Din prezidiul primei secţiuni a Conferinţei naţionale a UPLR au făcut parte (de la stânga la
dreapta): ALIN LUCIAN ANTOCHI – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei, VARUJAN
VOSGANIAN – Senator, membru al Comisiei pentru Cultură şi Media din Senatul României,

EMILIAN RADU – Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România, MARIUS

CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei, BOGDAN –DANIEL FLOREA –
deputat, membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor,
Parlamentul României.
În deschiderea Conferinţei naţionale a UPLR au rostit alocuţiuni următorii:

Emilian Radu - Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România

Bogdan–Daniel Florea – deputat, membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a

Camerei Deputaţilor, Parlamentul României
Alin Lucian Antochi – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei

La lucrările Conferinţei naţionale a UPLR au participat delegaţii celor 14 asociaţii

profesionale.
În planul ȋntâi: delegaţi ai autorităţilor de Stat; ȋn planul doi: delegaţi membri în Biroul
Executiv al CET-R.

III. În data de 28.11.2014, la Constanţa, a avut loc a doua ediție a Workshop-ului cu tema:
"Cercetare și expertiză inginerească", organizat de Asociația Generală a Inginerilor din
România (AGIR) – Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare –
Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților
Tehnici Extrajudiciari și Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din
Romȃnia (CET-R)

Workshop “Cercetare și expertiză inginerească la CONSTANŢA” – ediția a doua –

28.11.2014
Acest workshop a fost organizat de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)
– Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină
“Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților Tehnici Extrajudiciari și
Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia (CET-R).
Au participat instituții de prestigiu din cercetarea și inovarea românească printre care
instituții de învățământ superior cu renume (Academia Navală “Mircea cel Bătrân“,
Universitatea Maritimă Constanța, Universitatea “Ovidius“ din Constanța, Universitatea de
Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași), institute de cercetare cu tradiție (Institutul
Național de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” și Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie – București), precum și instituții importante în
domeniul expertizei și consultanței din domeniul ingineriei (Societatea Experților Tehnici
Extrajudiciari și Consultanți și Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia).
În plen s-au abordat, prin cele 20 de lucrări prezentate, trei domenii de bază: cercetare
teoretică, cercetare aplicativă și expertiză tehnică.
Fiind o întâlnire interdisciplinară, participanții au evidenţiat, în prezenterile lor,
problemele de interes comun (modul de abordare, noutățile soluţiei, greutăţi/dificultăți
întâmpinate, avantaje, rezultate etc). Rezumatul lucrărilor prezentate și câteva date despre
autori vor fi publicate în Broşura ; lucrările în detaliu vor fi publicate în BULETINUL AGIR.
Cum era de așteptat, cele mai multe lucrări s-au referit la domeniul marin și maritim, dar și
la alte domenii: IT, construcții, textile, transporturi, aviație etc. care au fost consistent
prezentate.
Este de remarcat și faptul că la această ediție a fost prezentată o invenție brevetată,
realizată de domnul ing. Miron Procop. A fost un schimb de experiență interesant, între un
cercetător privat și cercetători care lucrează în instituții specializate.
Ca o concluzie a acestui Workshop, este faptul că se pot face colaborări între participanți
pentru extinderea și în alte domenii a soluțiilor prezentate.

S-a propus ca, cercetătorii să realizeze o rețea națională online prin care să-și poată face
cunoscute aspirațiile/propunerile adresate autorităţilor de Stat competente. Modelul propus
este “Voice of the Researchers” (http://voice.euraxess.org/ ), aplicat la nivel UE. Această
propunere este bine venită având în vedere că se așteaptă restructurări semnificative în
domeniul politic și economic. Ea ar putea fi extinsă pentru toate categoriile de specialiști care
pot contribui la dezvoltarea ROMÂNIEI.
O provocare importantă, pentru viitor, este și apelarea, de către cercetători, la facilitățile
puse la dispoziție de expertiza tehnică și economică în vederea realizării unor oferte atractive
și viabile.
Un moment inedit, de divertisment,a fost asigurat de D-ul Ing. Dan Norea, membru al
Cercului “Clubul Inginerilor Epigramiști” – AGIR, prin prezentarea unor epigrame dedicate
ingineriei și inginerilor.
Participanții au apreciat faptul că obiectivul declarat al Workshop-ului, de a asigura o
platformă comună prin care cercetătorii și experții din domeniul ingineriei să își poată
prezenta realizări importante/semnificative, a fost atins cu succes. În consecință, ne pregătim
pentru o nouă ediție.
Trebuie precizat faptul că Workshop-ul a beneficiat din plin de gradul înalt de
profesionalism al participaților. Acest lucru ne obligă ca la ediția viitoare, programată pe data
de 27.11.2015, să venim cu îmbunătăţiri și noutăți organizatorice, pe măsura așteptărilor celor
interesați de acest Workshop.
Ing. Nicolae Fildan

Președinte AGIR – Filiala Constanţa

IV. În data de 18.12.2014, UNSICAR a organizat cea de a XII-a ediţie a Galei

premiilor UNSICAR, la care au participat parteneri principali ai unor societăţi de asigurare
şi invitaţi, reprezentanţi ai unor asociaţii:
- ASF - Calin Rangu, Silviu Udroiu, Ioana Popescu, Ina Lorincz, Anabella Ruse
- UNSAR - Florentina Almajanu
- CET-R - ing. expert judiciar Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie
- Sorin Mierlea – Presedinte Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si
Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons
- RAR - Eugen Lupescu
- UGIR( Uniunea Generala a Industriasilor din Romania)- Dan Manea
- ALB - Antoaneta Curteanu
- BAAR - Ovidiu Vadean
- Asociatia Nationala a Detectivilor din Romania – A.N.D.R.- Maria Bumbaru

INFO CET-R ORGANIZATORIC
I. Reorganizarea Filialei Vaslui a CET-R (15.11.2014)

In Adunarea Generala ordinara a Consiliului National al Corpului Expertilor Tehnici
din Romania din data de 16.05.2014 s-a hotarat ca membrilor Biroului Executiv al Consiliului
National al CET-R sa le fie arondate Filialele CET-R care nu mai sunt active, din cauza
neimplicarii presedintelui acestora, in vederea organizarii Adunarii generale de alegeri a noului
presedinte si a Biroului Executiv al Filialei.
In sedinta ordinara a Biroului Executiv al Consiliului National al CET-R, care s-a
desfasurat in data de 19.09.2014 la Tulcea, urmare a initiativei D-lui presedinte al Filialei
CET Tulcea, ing. expert Hritcu Florin, avand ca punct principal al ordinii de zi reactivarea
activitatii unor Filiale CET-R, abandonate prin nerespectarea prevederilor statutare, de catre
presedintii acestora, in detrimentul membrilor experti din aceste Filiale, s-a hotarat arondarea
Filialelor a caror activitate a fost abandonata de catre presedinti si Biroul director al acestora,
in vederea reorganizarii, astfel:
- D-ul ing. Vintilescu Iulian si D-ul ing. Puticiu Virgil Alexiu: Filialele Vaslui, Brasov
- D-ul ing. Puticiu Virgil Alexiu: Filialele Bucuresti, Arad, Timisoara
- D-ul prof.as.dr.arh. Zoran Teodor: Filiala Caras-Severin
- D-ul ing. Papuc Vasile: Filialele Bistrita-Nasaud, Covasna si Harghita
- D-ul ing. Rotaru Nicu: Filiala Prahova
- D-ul ing. Pascal Mircea: Filialele Valcea si Gorj
- D-ul prof.ing. Nistor Neculai: Filiala Vrancea
D-ul ing. Vintilescu Iulian, vicepresedintele Biroului Executiv al Consiliului

National al CET-R, a reprezentat Asociatia CET-R, conform prevederilor art. 24 b) din
Statutul CET-R/2012 si a coordonat desfasurarea Adunarii generale de alegeri a
conducerii Filialei CET-R Vaslui, care a avut loc in data de 15.11.2014, fiind reactivata
activitatea Filialei Vaslui a CET-R (care are 20 de membri cotizanti), avand presedinte
pe D-ul ing. Croitoru Valeriu, vicepresedinte pe D-ul ing. Melinte Sorin.

II. Şedinta extraordinara a Filialei București a CET-R, în vederea alegerii unui

Birou Executiv mai dinamic (19.11.2014)
In cadrul sedintei ordinare a Biroului Executiv al Consiliului National al CET-R, care s-a
desfasurat in orasul Tulcea, in data de 19.09.2014, la punctul 2 al ordinii de zi "Masuri pentru
trim. IV an 2014", s-a votat, in unanimitate, organizarea, in regim de urgenta, a unei Adunari
generale locale la sediul unor Filiale CET-R, inclusiv a Filialei CET Bucuresti, in cadrul
careia nu functioneaza nici macar Biroul Executiv, care, de peste 3 ani, nu se mai implica si
nu desfasoara activitati in cadrul Asociatiei CET-R. D-ul Presedintele al CET-R, ing. Puticiu
Virgil Alexiu Dimitrie, a fost desemnat pentru a coordona si a fi observator al alegerilor pentru
Filiala Bucuresti a CET-R.
Adunarea Generala a Filialei Bucuresti a CET-R, la care au fost convocati membrii
activi, cotizanti ai CET-R, a avut loc in data de 19.11.2014 si s-a desfasurat in sala de sedinte
a AGIR din Bucuresti, Bd. Dacia, nr.26, et.1, incepand cu ora 13.00.
Din cei 84 membri ai Filialei convocati prin e-mail si prin anunt la 2 ziare („Anuntul
telefonic” si „Ring”) au fost prezenti 14, din care, din fostul Birou Executiv, doar 3membri, restul
fiind membri participanti. Constatandu-se ca sedinta a fost nestatutara ca si cvorum, aceasta a fost
reluata, conform art. 22 b) din Statutul CET-R, la ora 14.00.
La punctul III al ordinii de zi, cu unanimitate de voturi, a fost aprobata noua
componenta a Biroului Executiv al Filialei Bucuresti a CET-R, astfel:
1. Prof.as.dr.arh. Zoran Teodor: presedinte
2. Ing. Vereanu Valeriu: vicepresedinte
3. Ec. Manolache Stefania: secretar
4. Ing. Cartianu Sever-Artemon: membru
5. Ing. Christea Robert George: membru
6. Ing. Stroe Mircea Vasile: membru
7. Ing. Stan Florentina: membru
Dupa alegeri, Presedintele CET-R a cerut mult mai multa implicare din partea
presedintelui fost si actual al Filialei Bucuresti a CET-R in activitatile curente comune, ale
carui dinamizator ar trebui sa fie Filiala Bucuresti a CET-R.
In subsidiar, Presedintele CET-R nu a exclus posibilitatea mutarii centrului de greutate
organizatoric si logistic al centralului CET-R catre alta Filiala, care a dovedit implicare si
sprijin acordat Presedintelui CET-R, urmand ca Filiala Bucuresti a CET-R sa-si reorganizeze
propria activitate la un sediu propriu, pe care sa-l administreze.

Expertiza tehnică extrajudiciară/judiciară pentru constatarea stării fizice a

unei construcţii afectată de dezastre (cutremur, alunecări de
teren, inundaţii) şi evaluare în vederea dezdăunării, după caz.
Tentativa de fraudare de către unii asiguraţi, prin declaraţii false în
înscrisurile privind imobilul asigurat, în scopul obţinerii de
foloase necuvenite
Autor: ing. expert Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

Instituție/Companie: Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia (CET-R)
Baza legală:
- Legea nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor-
cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Norma ASF nr. 7/2013, forma şi clauzele
cuprinse în Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor
- Noul Cod Penal actualizat 2013-Legea 286/2009
- Legea locuinţei nr.114/1996 actualizată 2011, publicată în Monitorul Oficial nr.
393 din 31.12.1997
- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii
- STAS 3684/1971 privind încadrarea construcţiilor după zonarea seismică
- Dr. ing. Sebastian Tologea „Accidente şi avarii în construcţii - probleme privind
patologia şi terapeutica construcţiilor”, Editura Tehnică 1978
- Normativ pentru calculul construcţiilor la încărcări seismice-Normativ P100/2011
- Catalog de reevaluare nr.124, Fişa 4A „Evaluarea clădirilor de locuit individuale cu
pereţi din paiantă, chirpici, vălătuci, pământ bătut sau barne”, Editura Matrix Rom
- Normativ P135/1999 Anexa 4, subgrupa de construcţii 1.6.1.b pentru calculul valorii
rămase, în funcţie de uzura acestora; art.1.5, art.1.8 alin.3
- Revista „Valoarea”, publicată lunar de ANEVAR – Evaluarea pentru garantarea
împrumutului (creditului ipotecar)–Ediţia a IV-a Mortgage Lending Value
- Buletin documentar „Expertiza tehnică” nr. 126/iulie 2014, editat de CET-R,
FRAUDA ÎN ASIGURĂRILE AUTO, autor: ing. expert Constantin Dorin

Prezenta lucrare ȋşi propune să prezinte metodologia de abordare a expertizării

unor construcţii avariate sau pretinse a fi avariate de acţiunile extraordinare
excepţionale, care au ca efect uzuri fizice accidentale produse de calamităţi
(cutremure, inundaţii catastrofale, explozii, incendii, uragane, alunecări de teren) şi
care se adaugă uzurii fizice normale, ȋn condiţii normale de funcţionare ale
construcţiilor de locuit, conform prevederilor art. 1.5, art. 1.8 alin. 3 din Normativ
P135/1999, Anexa 4.
Rolul expertului ȋn aceste speţe este de a constata dacă starea fizică a
construcţiei la data expertizei se datorează uzurii ȋn timp, ȋn condiţii de exploatare
normală sau, ȋn unele cazuri, asiguratul profită de conjunctura (producerea unor
calamităţi ȋn zonă) şi pune starea fizică datorată neglijenţei şi neȋntreţinerii periodice a
construcţiei (de multe ori, abandonată) pe seama calamităţilor; aceste stări de fapte
declarate ȋn fals se regăsesc ȋn declaraţia asiguratului sau urmare a unor constatări
neprofesionist ȋntocmite de către inspectorul de daune, care a fost sau nu la construcţia
cu destinaţia de locuinţă.
Asemenea speţe se ȋntâlnesc, ȋn general, ȋn mediul rural, la construcţii joase, cu
diverse alcătuiri constructive, neconforme cu cele mai elementare norme de proiectare,
inclusiv la acţiunile seismice, aflate ȋn stare satisfăcătoare, pentru care asiguratul, ȋn
tentativa de fraudare, asigură locuinţa premeditat, cu puţin timp ȋnainte de a declara
evenimentul, care “a produs avarierea construcţiei”.
Constatarea adevăratelor cauze care au produs avarii la alcătuirea constructivă
(substructura, anvelopa şi altele) presupune, din partea expertului specialist ȋn
construcţii, cunoştinţe aprofundate de proiectare, ȋn special privind alcătuirea
constructivă şi comportarea ȋn timp a construcţiilor, cunoştinţe de tehnologii ȋn
execuţia construcţiilor, pentru ca, abordând diagnoza şi terapeutica construcţiilor, să
se poată pronunţa cu profesionalism şi obiectivitate la obiectivele expertizei.

ÎNŞELĂCIUNEA ŞI CRIMINALITATEA
La nivel internaţional, frauda în asigurări (cu precadere la bunurile asigurate cu valori
mari, intre care si constructii) este o problemă de actualitate şi foarte răspândită, care
influenţează negativ profitul tuturor companiilor de asigurări.
Este evident faptul că gravitatea fraudei depinde în mod direct de situaţia socio-
economica la nivel local; mediile socio-economice, legislaţia şi organizarea asigurărilor au
toate impact asupra fraudei.
Pentru a dezvolta subiectul „frauda in asigurarea imobiliara obligatorie” este necesar a
defini terminologia definita in Norma ASF nr. 7/2013 - forma si clauzele cuprinse in
contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, Cap. I art. 2:
„1.1. eveniment asigurat - riscul acoperit prin polita de asigurare obligatorie impotriva
dezastrelor naturale, denumita in continuare PAD, care apare sau incepe sa se manifeste in
timpul perioadei de asigurare si care are ca efect producerea de daune pentru care se naste
dreptul la despagubire;
1.2. dauna - prejudiciu material provocat locuintei in urma producerii unui risc acoperit
de PAD;
1.3. despagubire cuvenita - suma pe care Poolul de Asigurare impotriva Dezastrelor
Naturale, denumit in continuare PAID, o datoreaza beneficiarului PAD pentru daunele care au
avut loc in urma producerii riscurilor asigurate;
1.4. asigurator autorizat - societate de asigurare autorizata sa practice riscuri de
catastrofa, in conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si
supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
1.5. administrator - persoana ori autoritatea desemnata, in conditiile legii, sa
administreze constructiile cu destinatia de locuinte aflate in proprietatea statului ori a
unitatilor administrativ-teritoriale;
1.6. contractant/asigurat - persoana fizica sau juridica cu interes asigurabil asupra
locuintei care face obiectul PAD, respectiv: proprietarul, administratorul, locatorul locuintei,
imputernicitul ori reprezentantul legal al acestora, dupa caz, care la incheierea contractului
obligatoriu de asigurare a locuintei cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevazute la art. 2 lit.
b) din Legea nr. 260/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se obliga
fata de PAID sa plateasca prima de asigurare obligatorie;
1.7. beneficiar PAD - persoana fizica sau juridica, desemnata de proprietar si
mentionata in PAD, indreptatita sa primeasca despagubirea pentru pagubele provocate
locuintei asigurate in urma producerii unui risc acoperit, conform art. 18 alin. (2) din Legea
nr. 260/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
1.8. certificat de asigurare - document care atesta existenta unei polite de asigurare
obligatorie PAD pentru locuinta respectiva, eliberat impreuna cu polita PAD”.
Frauda functionează în detrimentul poziţiei pe piaţa financiară şi de marketing a
asiguratorilor.
Frauda si dimensiunile acesteia au urmatoarele influente:
- creşte costurile, indemnizaţiile şi cererile de operare/administrare;
- le penalizează eficienţa şi eficacitatea prin distragerea atenţiei de la resursele
economice la activităţile de zi cu zi;
- creează probleme tehnice la nivel managerial şi creşte prima de asigurare;
- afectează negativ relaţia cu clientul – actual şi potenţial – stricând imaginea şi reputaţia
companiei dintre asigurat (actual sau potenţial) şi compania de asigurări;

- impune reguli stricte de subscriere şi selecţie a riscului care pot fi observate mai ales
de către vânzători şi personalul companiei, influenţându-le astfel vânzarea produsului, care
pot avea consecinţe directe în procesul de vânzare;
- nu îi mai motivează pe inspectorii de daune, daca aceştia nu cred că departamentul
specializat al companiei poate rezolva frauda. Aceasta se poate transforma într-o atitudine de
genul ,,mie de ce mi-ar păsa” şi în final poate afecta performanţa profesională a acestora.
Pe scurt: frauda creşte costurile daunelor. Creşterea costurilor daunelor duce la
creşterea primelor de asigurare, care la randul ei duce la pierderea competitivităţii (cotei de
piaţă) asiguratorului pe piaţa asigurărilor. În final, cel care are de suferit este asiguratul pentru
că este obligat să plătească prime de asigurări mai mari pentru compensarea pierderilor.
O simplă abordare a rezolvării fraudei nu este destul de eficientă. Pentru că problema
este răspândită atât de mult, o politică generală şi o strategie anti-fraudă trebuie dezvoltate,
care nu numai să supravegheze înţelegerile celor care se ocupă de daune, dar să şi dezvolte o
cultură anti-fraudă în întreaga companie. Deoarece fenomenul este foarte răspândit, o politică
generală şi o strategie anti-fraudă trebuie susţinută nu doar în ceea ce priveşte înţelegerea
activităţii celor ce se ocupă de instrumentarea daunelor, ci mai ales în dezvoltarea unei culturi
anti-fraudă în întreaga companie.
Este totodată foarte important ca piaţa asigurărilor să dezvolte o abordare globală pentru
a asigura combaterea şi inteligenţa fraudei, o filozofie anti-fraudă, printr-o colaborare strânsă
cu Poliţia, Parchetul şi organele competente ale Statului, pentru a preveni problema.
Infracţiunile pe plan internaţional precum şi globalizarea proceselor infracţionale au dus
la nevoia creării de reţele nu numai atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Pentru a participa la acest proces şi pentru a reduce expunerea la fraudă trebuie să se:
- dezvolte o strategie managerială pentru fraudă;
- aloce un număr de membri specialisti in domeniu, pentru a se ocupa de frauda în
asigurări;
- creeze o structură completă de specialişti si experti;
- dezvolte relaţiile cu alte companii de pe piaţa naţională pe această temă pentru a
aborda problema;
- dezvolte relaţii puternice şi de schimb de informaţii privind politica anti–fraudă între
societăţile de asigurare;
- producă o strânsă comunicare în interiorul societăţilor de asigurare folosind internetul,
newslettere şi procedurile de ordin intern.
O bună strategie managerială împotriva fraudei va permite companiilor de asigurare să
identifice daunele în scurt timp, fapt care va conduce la o inţelegere rapidă a fenomenului.
Totodată se va transmite un mesaj clar comunităţii privind seriozitatea de care compania
dă dovadă în împiedicarea răspândirii fraudei.
FRAUDA ÎN ASIGURĂRI – DEFINIŢIE

Există numerose definiţii pentru fraudă. Frauda în asigurări înseamnă de fapt
înşelarea/trişarea deliberată cu scopul de a obţine foloase necuvenite şi, implicit, de a
provoca pierderi financiare asiguratorului.
Frauda se poate împărţi în:
 Frauda directă:

- activitatea prin care se urmăreşte obţinerea ilegală a unor drepturi necuvenite în baza
poliţei de asigurare prin falsificarea faptelor reale; aceasta înainte sau după ce contractul de
asigurare a fost încheiat
 Frauda indirectă:
- activitatea criminală direcţionată către deţinătorii de asigurari (asiguraţii) corecţi
Aceasta se referă la pierderile/furturile cauzate asiguraţilor, indirect, fără nici o intenţie
de a fura sau deficita companiile de asigurări. (ex. pentru construcţii: spargerea locuinţelor,
incendierea acestora, provocarea de avarii puse pe seama dezastrelor, etc.).
Luând în considerare persoanele implicate, frauda poate fi impărţită în patru
categorii:
- Individuală: facută de un singur asigurat sau de o terţă persoană;
- Organizată: facută de catre un grup de persoane (de ex: asiguraţi, doctori, avocaţi,
experţi în fraudare, diverşi ,,profesionişti”), care profită de contactele pe care le deţin şi
organizează în mod curent frauda în asigurări;
- Organizaţii criminale: înfaptuită de către organizaţii sau găşti de crimă organizată
care, pe lângă alte activităţi ilegale (criminale) curente mai fură şi companiile de asigurări
chiar şi prin folosirea ameninţărilor, violenţei şi a intimidărilor;
- Internă: facută de agenţi de asigurare, inspectori de asigurare, experţi, inspectori de
daune, vânzători - de fapt, orice angajat sau colaborator poate avea ocazia de a înlesni frauda.
Recunoscând faptul că frauda internă este o problemă importantă, trebuie menţionat
faptul că majoritatea fraudelor sunt axate pe frauda externă.
În final, se poate face o diferenţiere a fraudelor după cuantum, astfel:
Frauda mică: o fraudă de valoare mică (sub valoarea asigurată).
Frauda mare/importantă: de mare valoare, care se întȃmplă de mai multe ori, bine
planuită şi efectuată de către organizaţii/grupuri criminale (infracţionale).
O strategie antifraudă este mult mai bine organizată (eficientă) dacă ţinta este
concentrată pe frauda individuală şi cea organizată. Cu aceste două categorii de fraude se
confruntă majoritatea pieţelor de asigurări.
Frauda la nivelul organizaţiilor criminale poate fi combătută doar prin prevenirea şi
reacţionarea la aceste probleme a personalului firmelor de asigurări. Cea mai bună metodă
este ca toate companiile de asigurări să adopte o strategie comună şi să colaboreze cu Poliţia,
Parchetul şi autoritatile de Stat în acest sens, printr-o bază de date comună.
Această bază de date comună ar trebui să cuprindă totalitatea infracţiunilor săvârşite în
sistemul de asigurări, contribuind astfel la descurajarea fraudatorilor.
Prin săvârşirea unei infracţiuni ori comiterea unei infracţiuni se înţelege săvârşirea
oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată ori ca tentativă,
precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator ori complice.
Frauda poate fi reală, aparentă şi legală.
Frauda reală cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări săvârşite pe un
anumit teritoriu într-o perioadă de timp determinată.
Frauda aparentă cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări semnalate
justiţiei penale şi înregistrate ca atare.
Frauda legală cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări pentru care s-au
pronunţat hotărâri de condamnare rămase definitive.

În principal frauda în asigurări cuprinde fapte ca:

- producerea intenţionată a riscurilor asigurate;
- înscenarea unor evenimente declarate ca produse urmare a unor dezastre, spargeri de
locuinţe cu furturi, incendii, prezentarea de documente false inspectorilor de daună, etc.;
- formele infracţionale sunt: înşelăciune, fals, uz de fals, abuz în serviciu, inclusiv
tentativele.
Cele mai frecvente fraude au loc în legătură cu:
- evenimente declarate, avand alte cauze decat cele puse pe seama unor dezastre;
- supraevaluarea daunelor în vederea unei nedrepte despăgubiri;
- incendiere voluntară;
- întocmire de procese verbale de dauna neconforme cu starea fizica a construcţiei şi
cauzele care le-au produs;
- prezentarea de documente fictive de reparaţie (situaţii de lucrări şi devize)
supraevaluate;
- documente de asigurare false ori întocmite cu puţin timp înainte sau după producerea
evenimentului declarat;
- detonarea unei construcţii asigurate (simularea unei explozii din acumulări de gaze
combustibile).
TIPARE ŞI INDICATORI AI FRAUDEI

Frauda în asigurări (tipare, indicatori, caracteristici ale fraude) diferă în funcţie de
mediile socio-economice sau de zonele geografice ale pieţei de asigurări.
Pot fi impărţite în:
- avizări pentru daune inexistente – sau puse pe seama unor evenimente care nu au avut
loc sau care sunt sesizate de numeroşi asiguraţi ca:
- reintroducerea în asigurări a unor construcţii care au suferit daune parţiale sau totale,
urmare a abandonării construcţiei, neefectuarea reparaţiilor curente şi întreţinere la construcţii
cu vechimea în exploatare mare;
- avizarea multiplă – avizarea cu bună ştiinţă a daunei la diverse companii, pentru
acelaşi eveniment;
Declararea în fals a circumstanţelor şi a faptelor, care au produs avarierea construcţiilor,
folosind chiar documente false şi/ sau a declaraţiilor false ale martorilor, incluzând:
- data, ora şi/sau locul greşite (false) ale avizării;
- martorii mincinoşi;
- asumarea deliberată (conştientă) a responsabilităţii;
- declararea unor daune existente, puse pe seama unor evenimente/dezastre care nu s-au
produs;
- ascunderea adevărului pe parcursul cercetării, inspecţiei, expertizei;
- exagerarea daunelor (şi implicit mărirea valorii dezdăunarii) sau a avariilor comparativ
cu cele care au avut loc cu adevarat.
Dezinformarea intenţionată prin prezentarea de documente false şi informaţii pentru a
susţine plângerea, incluzând:

- evaziunea în primele de asigurare: acţiuni frauduloase prin utilizarea de mărturii şi/sau

documente false cu scopul de a obţine reduceri de prime, clauze suplimentare şi beneficii care
în mod normal nu li s-ar fi acordat;
- ȋnregistrări false ale asigurării sau ale poliţelor;
- domiciliu fals;
- date personale false;
- documente titulare false (acte de proprietate);
- informaţii false despre proprietarul imobilului asigurat.
CUM PUTEM IDENTIFICA FRAUDA ?

Structura şi organizarea
Lupta împotriva fraudei este o sarcină pentru fiecare angajat al asiguratorului şi pentru
consultanţi, experţi tehnici. Pentru a ţine fenomenul fraudei sub control şi pentru a-l diminua,
trebuie să existe departamente specializate, recomandabil să fie angajaţi specialişti pentru a
rezolva eficient cazurile.
Specialiştii sunt persoane cu experienţă si cunostinţe tehnice în domeniu, care folosesc
în depistarea fenomenului de fraudare.
Multe cazuri de fraudă folosesc un anumit tipar, incluzând indicatori care scot la iveală
o anumită situaţie de fapt, ce conduc în mod teoretic, la o stare de drept.
Totuşi, trebuie menţionat că aceşti indicatori ai fraudei sunt doar o constatare unor stări
de fapte care se amplifică şi un avertisment pentru că situaţia respectivă trebuie să fie
analizată cu mai multă atenţie. Asta nu înseamnă că situaţia reţinută este neapărat frauduloasă.
Sarcina angajaţilor asiguratorilor şi a colaboratorilor specialişti (consultanţi, experţi
tehnici judiciari cu experienţa necesară) care se ocupă de combaterea fraudei este să identifice
şi să analizeze aceste semnale sau indicii.
Pentru că cei care comit frauda sunt plini de idei şi resurse, personalul trebuie să fie la
curent cu toate metodele, procedurile şi tehnicile actuale ale fraudei în asigurări. Totodată,
trebuie să li se acorde toată susţinerea şi autoritatea necesară pentru a-şi duce la bun sfârşit
misiunea.
O procedură care să utilizeze termenii de bază, susţin specialiştii anti-fraudă (OLAF),
este determinantă mai ales atunci când trebuie luate nişte hotărâri care le depăşesc autoritatea,
mai ales atunci cand frauda are elementele constitutive probate ale săvȃrșirii unei infracţiuni.
Următoarele rânduri subliniază condiţiile principale şi mijloacele necesare în
combaterea fraudei în Asigurări:
 Departamentele anti-fraudă - supranumite şi “Coordonatorii Fraudelor”
 Prioritatea numărul unu a departamentului anti-fraudă este aceea de a investiga
cazurile suspicioase
 Departamentul anti-fraudă trebuie sa fie susţinut de către experţi externi - ex:
ingineri specialişti experţi tehnici, criminalişti, procurori şi jurişti specializaţi în frauda din
asigurări, investigatori specializaţi, etc.
Este foarte important să fie introduse următoarele proceduri şi procedee (care pot varia
de la o ţară la alta şi de la o piaţă la alta), mai ales:
- comunicarea și colaborarea permanentă cu autorităţile în Stat/Poliţia/Parchetul;
- aceasta poate aduce publicitate pozitivă firmei de asigurare, care are astfel o imagine
de “Corporate Citizen”;

- schimbul de opinii frecvent dintre toate departamentele: daune, asigurări-subscriere şi

evaluări imobiliare;
- schimbul de opinii şi experienţa frecvent dintre alte companii de asigurări naţionale si
internaţionale;
- schimbul de opinii şi experienţa, frecvent între companiile de asigurare, bazate pe
principiul transparenţei, în condiţiile concurenţei;
Trebuie reţinut că asiguratorul trebuie să aplice principiul bunei credinţe, pentru
majoritatea clienţilor, oameni cinstiţi, care merită servicii de cea mai bună calitate.
Cu o strategie bună de management a fraudei, daunele legitime vor fi identificate rapid
şi dosarele de daună nu vor fi întârziate.
INSTRUIREA PERSONALULUI
DE REŢINUT: LUPTA ANTI-FRAUDĂ NU ESTE NUMAI PENTRU
SPECIALIŞTII ÎN DOMENIU !
Instruirea personalului este cel mai important pas în lupta împotriva fraudei. Detectarea
fraudei începe atunci când o nouă asigurare este încheiată sau în particular, cȃnd o nouă daună
este declarată. Inspectorii de daune, cei de la departamentul pentru asiguraţi, cei din
subscriere şi vânzări trebuie să fie foarte atenţi pentru a preveni şi sesiza frauda şi pentru a
înţelege fenomenul. Trebuie să recunoască dintre riscuri care sunt frauduloase, pentru a ajuta
echipa de specialişti să lucreze eficient.
Toţi angajatii trebuie instruiţi. Acest lucru trebuie făcut nu numai în cadrul workshop-
urilor sau a întâlnirilor specializate, ci şi ori de cȃte ori există ocazia.
Instruirea poate fi împărţită în trei părţi:
- instruirea asupra conştientizării fenomenului numit “fraudă”
- instruirea pentru începători, care oferă o privire generală a ceea ce înseamnă frauda,
cum arată ea în asigurări şi câteva reguli de bază care există pentru detectarea fraudei
- instruirea pentru identificarea fraudei, mult mai intens decât cel de “Conştientizare a
fraudei”
Instruirea trebuie să se concentreze pe zone specifice de afaceri şi să aducă personalului
informaţii şi analize detaliate despre indicatorii fraudei care îi pot ajuta să identifice problema,
întrebări de pus şi acţiuni de luat odată ce a fost descoperită frauda.
DE REŢINUT!: O INSTRUIRE DE SUCCES TREBUIE SA FIE INTERESANTĂ ŞI
INSTRUCTIVĂ, CÂND EXISTĂ STUDII DE CAZ CONCRETE ŞI PARTICULARE,
DEZBATERI INTERACTIVE PE MARGINEA ACESTORA, exemplificările fiind însoţite
de documente video comentate.
Perfecţionarea profesională continuă a personalului în vederea identificării factorilor
care concură la săvȃrşirea fraudei, asigurarea de informaţii despre noile moduri de operare
care apar odată cu comiterea fraudei, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, au ca deziderat
major conştientizarea personalului.
Instructajul anti-fraudă trebuie să facă parte integrantă din programul general al fiecărei
companii. Ocupaţia ofiţerului de conformitate presupune un complex de activităţi ce au ca
rezultat final gestiunea în cadrul societăţii a unor riscuri importante şi anume: riscul unor
sancţiuni de natură legală sau de reglementare, al unor pierderi financiare sau al afectării
reputaţiei pe care societatea de asigurare poate să le sufere ca urmare a neconformării cu
legile, regulamentele şi standardele aplicabile industriei asigurărilor.

Este important să existe şi training-uri (instruiri) ţinute de persoane cu experienţă în

domeniul specific de asigurare: experţi tehnici ingineri auto cu experienţă de service, experţi
tehnici ingineri în specialitatea construcţii şi imobiliare, specialişti cu experienţă în anti-fraudă.
Echipa anti-fraudă poate fi folosită ca o unealtă valoroasă de marketing. Atunci când
inspectorii de asigurări vorbesc cu managerii de risc (flote), cu cei care se ocupă de pierderi,
cu brokeri, cu agenţi de asigurări, etc., sunt preveniţi de echipa anti-fraudă pentru a lua măsuri
împotriva fraudei, acest lucru fiind foarte apreciat de către clienţi şi este văzut ca un serviciu
de calitate pe care îl oferă societatea de asiguare.
GHIDUL CARE SǍ INCLUDĂ INDICATORII DE FRAUDĂ

Companiile de asigurări trebuie să identifice şi să listeze indicatorii şi tiparele specifice
de fraudă pentru diferite categorii, domenii, linii (proprietate, vătămare, accident, viaţă, în
mod special furtul de maşini), potrivit diverselor pieţe şi moduri de operare.
În USA sunt folosite ghidul şi instrucţiunile NICB (National Insurance Crime Bureau /
Biroului Criminalist Naţional pentru Asigurări). Acestea pot fi preluate, dar trebuie adaptate la
nevoile şi cerinţele fiecărei ţări. Indicatorii şi tiparele de fraudă sunt diferite de la o ţară la alta.
Instrucţiunile trebuie să includă politici şi alte proceduri pentru personal.
Ce măsuri trebuie să se ia atunci cand se descoperă indicatori de fraudă:
- dezvoltarea unor proceduri şi procese foarte bine structurate;
- cum să lucrezi ca o echipă cu toţi cei care au de-a face cu riscul şi anume cu inspectorii
de daune, inspectorii de asigurări, avocaţii, experţii, investigatorii, etc.
Cum să se comporte în situaţii ca:
- strângerea de dovezi;
- rezistenţa la diverse presiuni;
- selectarea şi folosirea unor tactici diverse;
- securizarea probelor;
- identificarea şi managementul problemelor legale;
- evitarea problemelor legate de siguranţa informaţiilor, siguranţă sau defăimare.
Trebuie să existe şi politici clare cu privire la ce măsuri pot fi luate în cazul în care un
angajat sau un client este ameninţat sau abuzat.
Trebuie să existe nişte protocoale în relaţia cu:
- Poliţia, Parchetul, experţi tehnici judiciari și consultanţi autorizaţi
- agenţi acoperiţi, care furnizează informaţii şi sunt recompensaţi
- mijloacele media
Indicatorii cu ajutorul cărora pot fi depistate fraudele, pentru mai multe riscuri cuprinse
în asigurarea facultativă de avarii şi furt, inclusiv pentru PAD, reprezintă de fapt mobilul
căutat de către lucrătorii Departamentelor de anti-fraudă, în vederea dovedirii fraudei.
Regularizatorul de daune poate identifica o posibilă fraudă în asigurări de la momentul
deschiderii dosarului, din declaraţia completată de asiguratul/pagubit care răspunde la unele
întrebări din domeniul criminalistic, cum ar fi:
- care este cauza care a produs dauna imobilului asigurat?
- daca asiguratul a intervenit deliberat asupra imobilului asigurat, pentru a mări dauna și,
implicit, valoarea dezdăunării?

- inadvertenţe privind locul și data când asupra construcţiei asigurate au intervenit

dezastre sau factori intempestivi care au produs avarii construcţiei?
- dacă asiguratul a căutat să ducă în eroare inspectorul de daună, specialiştii sau experţii
tehnici, în legătură cu starea fizică a imobilului înainte şi după producerea avariilor?
- motivele care l-au determinat la această faptă (mobilul fraudării)
Astfel, după depistarea indicatorilor de fraudă, dosarul va fi transmis, în baza unui
referat, la Departamentul Anti-fraudă pentru aplicarea procedurilor specifice (în speţă,
asigurarilor in imobiliare), conform prevederilor Legii nr.260/2008 privind asigurarea
obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor-cutremurelor, alunecărilor de teren şi
inundaţiilor, Norma ASF nr. 7/2013, forma și clauzele cuprinse ȋn Contractul de asigurare
obligatorie a locuinţelor, art.34, cităm: „Persoanele care obţin sau încearca prin orice mijloace
să obţină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cele care înlesnesc asemenea fapte se
pedepsesc potrivit legii penale ori de cȃte ori fapta întruneşte elementele unei infracţiuni, iar
despăgubirile necuvenit obţinute se recuperează de la acestea”.
Din constatări, rezultă faptul că, de cele mai multe ori, firmele de asigurari, constatând
riscuri excluse, iar în urma cercetării de către organe abilitate, se constată că asiguratul a
încălcat prevederile art.23 pct.2, 3, 4 şi art.24 (1) a), b), nu pun în aplicare prevederile art.34,
în vederea începerii cercetării asiguratului vinovat.
OBSERVATII! Noul Cod Penal reglementează separat frauda în asigurări
(pedepsele variază de la 1 la 5 ani).
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, frauda în asigurări este incriminată ca
formă de infracţiune separată, fiind inclusă în capitolul infracţiunilor contra patrimoniului prin
nesocotirea încrederii.
Înşelăciunea privind asigurările este reglementată conform art. 245 din noul Cod Penal
actualizat 2013-Legea 286/2009, sancţiunea pentru această fapta săvârşită în forma cea mai
gravă, fiind închisoarea de la unu la 5 ani, Cap.III Infracţiuni contra patrimoniului prin
nesocotirea încrederii, art. 245 „Înşelăciunea privind asigurările”, cităm: „(1) Distrugerea,
degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun
asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a
obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată, se pedepseşte cu închisoarea de la
unu la 5 ani”, care va fi coroborată, după caz, cu falsul în declaraţii în scopul obţinerii de
foloase necuvenite.
Deşi nu există statistici la zi privind amploarea fraudelor în asigurări din România, se
constată totuşi o uşoară creştere a tentativelor de fraudă, ca urmare a crizei economice.
Fraudele în asigurări trebuie sesizate de partea vătămată prin fraudă, respectiv de
companiile de asigurări. Acestea pot depune plângeri la Parchetele de pe lângă
Judecătorii, Judecătoria fiind instanţa competentă să judece astfel de fapte.

Prezint mai jos 4 cazuri ȋncadrate ȋntemeiat, pe criterii tehnice ȋn Cap. VIII
„Riscuri excluse” şi 2 cazuri ȋncadratate la Cap. VII „Riscuri acoperite” din Norma ASF
nr.7/2013, cu evenimente declarate a fi din categoria cutremurelor, alunecărilor de teren
şi inundaţiilor.
I. PRIMUL CAZ DE DECLARAŢIE DE DAUNĂ MOTIVATĂ DE PRODUCEREA
CALAMITĂŢII “INUNDAŢII DIN APE METEORICE PERSISTENTE, CU DEBITE MARI”,
CARE AU PROVOCAT ALUNECARE DE TEREN, CARE A CONDUS LA PIERDEREA
STABILITĂŢII ŞI SIGURANŢEI ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIEI.
Foto 3: Macrozona intre comuna Varlezi si

sat Craiesti, jud. Galati este o zona
framantata, cu alunecari de teren, care se
dezvolta, provocand falii la baza versantilor,
mai ales atunci cand in roci se acumuleaza
cantitati importante de ape meteorice, pana
la stratul impermeabil, in general de argile,
provocand alunecarea dupa planul lui
Coulomb.
Foto 4: Detaliu de falie la baza versantului din imediata apropiere a soselei spre comuna Varlezi.

Foto 6: Constructia parter, cu destinatia de locuinta, din imediata vecinatate a constructiei

care face obiectul dosarului de dauna.
Se observa casa intretinuta, locuita si cu terenul-gradina in panta, fara urme de mal
sau depuneri aluvionare, rezultate ale unor inundatii provocate de scurgerea apelor
meteorice de pe versant, care s-au produs in iunie 2013, iar mai apoi in septembrie 2013.
Facem mentiunea ca ambele constructii se afla pe culmea dealului, unde nu au fost
acumulari de ape meteorice, acestea scurgandu-se la vale.
Foto 7: Imagine de ansmablu a asezarii rurale sat Craiesti, comuna Varlezi.

In stanga se observa drumul rural de acces din soseaua din aval la constructia
care se vede in plan indepartat, amplasata pe un teren de pe versantul dealului.

Foto 11: Fatada laterala. Se observa tasarea diferentiata a corpului C2, in interiorul caruia
”beciul” s-a surpat, antrenand si fundatia redusa. Tasarea diferentiata a condus la aparitia
fisurii profunde in peretele lateral si dezlipirea acestuia de corpul C1. Se poate observa ca
acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar peretii de contur nu au trotuar de garda,
hidroizolat la imbinarea cu constructia, pentru a impiedica patrunderea apelor meteorice
sub fundatia redusa.
Foto 14: Vedere a structurii sarpantei la cornisa; se pot observa elementele din lemn vechi si pe
alocuri putrezit, care alcatuiesc cornisa, capriorii si cosoroaba. Prin gaurile din cornisa se poate
observa, pe tot conturul cladirii, ca patrundeau apele meteorice si vantul. Acest detaliu confirma
faptul ca, constructia a fost executata mult inainte de anul 2000.

Foto 15: Vedere a accesului principal in corpul

de constructie C1; se observa ca peretele
holului era fugit inspre curte, iar tocul usii era
dislocat. Se poate observa ca invelitoarea din
placi din azbociment ondulat nu are jgheaburi
si burlane, iar cornisa este sprijinita cu popi din
lemn, pentru a nu se prabusi.
Foto 16: Vedere in lung a fatadei

principale, in care se pot observa:
- peretii holului sunt dislocati fata de corpul
de cladire C1 si inclinati, cu pericol de
prabusire
- fisura in lung din trotuarul de langa fatada
principala demonstreaza ca fundatia redusa
si terenul s-au tasat, urmare a infiltratiilor
de ape abundente provenite din precipitatii
- tasarea fundatiei si a terenului de langa
fatada a antrenat peretele din chirpici
tencuit al fatadei, antrenand si acoperisul,
care, se observa, ca a fost sprijinit pentru a
nu se prabusi
Toate observatiile de mai sus confirma
ca anul constructiei nu este, in nici un
caz, anul 2000.

Foto 17: Detaliu al peretelui lateral al

holului de acces, dislocat si fugit.
Se observa structura din lemn a
sarpantei, sprijinita cu popi din lemn,
pentru a nu se prabusi. Cornisa
acoperisului de langa peretii fatadei este
realizata din lemn putred, iar inchiderea
podului, pentru a nu patrunde vantul, nu
este realizata, inca o dovada a faptului ca,
constructia este realizata fara proiect si cu
mult timp inainte de anul 2000.
Foto 20: Vedere a beciului prabusit din

corpul de cladire C2. Se poate observa ca
pe conturul exterior beciul nu avea pereti
in continuitate cu fundatia si se constata
limita fundatiei reduse sub talpa careia au
patruns apele meteorice, provocand
alunecarea pe talpa a fundatiei. Se observa
dislocarea peretelui din fatada laterala
stanga a corpului C2 de peretele fatadei
laterale a corpului C1.

Foto 21: “Acoperisul” improvizat de deasupra incaperii cu beciul prabusit; sarpanta este
realizata din capriori din lemn brut, cules din padure, nesolidarizat nici macar cu scoabe de
scandurile asterelii.
Foto 24: Cea de-a doua camera (dormitor),

cu acces din camera “de zi”, in care se afla
al doilea cuptor daramat, fara plita din
fonta, care, insa, avea cos de fum.
Finisajele inferioare neintretinute
dovedesc, constant, ca imobilul nu era
locuit de foarte mult timp.
Nici pe acesti pereti spoiti cu var nu sunt
urme de inundatii, urmare a patrunderii
unui volum considerabil de ape meteorice,
rezultate din ploi cu debite mari, in
perioade scurte de timp.

Foto 25: “Bucataria” cu acces direct prin

usa secundara din fatada posterioara, a
corpului anexa C2 si prin care se accede la
camara si beci. Se observa ca toti peretii
din chirpici sunt dislocati, urmare a
faptului ca talpa fundatiei reduse a
peretelui exterior a alunecat, urmare a
patrunderii pe langa fundatie a apelor
provenite din precipitatii, care au provocat
inmuierea terenului de sub talpa fundatiei.
Foto 28: Vedere a “dormitorului” din corpul de constructie C1, prin care se accede in bucataria
aflata in corpul de constructie C2, care are acces direct si din exterior.
Se observa soba cu combustibil solid, fara plita si fara racord la cosul de fum, care nu exista !!!
Se Obiectul cauzei:
pot constata constructie
finisajele parter,
de calitate cu pereti
inferioara, din paianta,
cu aspect dezolantinsimediu rural, situata
care infirma, categoric,
in sat Craiesti,
faptul jud. Galati,
ca, constructia ar data comuna
din anul Varlezi,
2000 si arstr.
fi siPrincipala.
autorizata.

Obiectivele expertizei:
1. identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii fizice;
2. stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele
produse ca urmare a evenimentului asigurat (inundatii); stabilirea faptului ca locuinta asigurata
nu a fost afectata anterior inundatiilor din 14.09.2013;
3. daca avariile produse constructiei in cauza au putut fi cauzate de vicii de
constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat;
4. daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta
intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice corespunzatoare, asa cum
prevede Legea 10/1995, Capitol III, Sectiunea 5, art.25 „Obligatii si raspunderi ale
proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28;
5. sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este
conforma cu prevederile legislatiei care guverneaza rezistenta si stabilitatea constructiilor sau
este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural.
Din cauza starii fizice a constructiei, din cauza dezinteresului mostenitoarei pentru
aceasta constructie si implicit intretinerea, constructia neincalzita de 6 ani, s-a degradat in
timp si in interior, constatandu-se ca unul din factori au fost infiltratiile de ape meteorice
prin invelitoarea din azbociment ondulat, neetanseizat, dislocat si montat pe sipci, direct pe
capriori, fara astereala si hidroizolatie; s-a mai constatat ca scurgerea apelor de pe
invelitoare nu era drenata in jgheaburi si burlane (care nu au existat), apele meteorice, atat
de pe invelitoare, cat si din perimetrul constructiei, amplasata pe teren in panta,
acumulandu-se la baza constructiei din chirpici, pe fundatii reduse, producand alunecarea
la nivelul talpii fundatiilor reduse, de numai 40 cm adancime, antrenate de acumularile de
ape meteorice, provenite fie din precipitatii abundente, fie din topirea brusca a zapezilor,
acumulate pe versant in amonte de constructie.
De altfel, debitele acestor ape meteorice au fost probate din comunicatele INMH si
MAI, in care se confirma ca, in urma ploilor cu debite mari din 13 iunie 2013, un numar de 20
de localitati din jud. Galati au fost afectate de inundatii, iar, mai apoi, in luna septembrie 2013,
29 de localitati din jud. Galati au fost afectate, avand ca efecte 3447 de locuinte inundate si
227 de case distruse (sursa: Adrian Vasilache HotNews.ro, Marţi, 15 octombrie 2013,
13:32 Economie | Asigurari; vidi Anexa).
Alunecarea relativa a rocilor, urmare a afuierii la talpa fundatiilor reduse, din cauza
acumularii de ape meteorice scurse si de pe acoperisul fara jgheaburi si burlane in pamanturile
de pe conturul constructiei si de aici sub fundatii, a produs tasari diferentiate, cu precadere la
colturile din fatada principala, avand ca efect deplasarea peretelui, materializata prin
crapaturile deschise la imbinarea de colt a peretilor din chirpici.
Proprietara ……. a asigurat constructia la data de 13.09.2013, prin Polita …….. cu
valabilitate din 14.09.2013 si a deschis dosarul de dauna urmare a ploilor abundente, cu debite
de peste 45 l/mp, care s-au produs in luna iunie 2013, afectand un numar de 20 de localitati
din jud. Galati, iar, mai apoi, in luna septembrie 2013, cand 29 de localitati din jud. Galati au
fost afectate, avand ca efecte 3447 de locuinte inundate si 227 de case distruse.
Se poate constata ca asigurarea a fost facuta la cca 3 luni dupa prima ploaie cu debite mari
si in aceeasi luna, dupa cea de-a doua ploaie cu debite mari, efectele din apele meteorice neputand
avaria constructia neconforma cu nici una din prescriptiile tehnice de proiectare si executare a unei
constructii, executata in regie proprie in mediu rural si amplasata pe versantul unui deal.

Descrierea constructiei:
Din analiza Autorizatiei de construire nr……….., eliberata de Primaria comunei
Varlezi, jud. Galati, coroborata cu starea fizica a unei constructii de locuit in mediul rural,
avand valoarea inscrisa pe autorizatie de 87.000 lei (ceea ce, la acea vreme, insemna 50.682
euro, 1 euro = 1,7166 RON, iar la data intocmirii Raportului de expertiza 19.284 euro, 1 euro
= 4,5114 lei), expertul opiniaza ca:
- la nivelul materialelor de constructie existente in anul 2000 (secolul XX) si executata
dupa un proiect de arhitectura minimal, cu autorizatia de urbanism care trebuia sa existe si sa
contina minim 4 planse si memorii de rezistenta si arhitectura, constructia existenta nu poate
avea o durata in exploatare de doar 14 ani si sa aiba starea de degradare aproape de colaps, fara
ca asupra constructiei sa actioneze actiuni naturale sau actiuni extraordinare (cutremur,
inundatii, alunecari de teren)
- invelitoarea realizata din placi ondulate din azbociment nu mai putea fi executata cu
aviz de mediu, intrucat de cca 20 de ani acest material executat din pulberi de azbest aglomerat
a fost constatat nociv mediului si sanatatii, prin aceea ca azbestul este cancerigen
- in halul de neconformare la normele de rezistenta si stabilitate, in care a fost
organizata constructia, aceasta nu a trecut, cu siguranta, pe la Serviciul de urbanism si
disciplina in constructii din cadrul autoritatii locale competente; dovada, o apartamentare
haotica, disfunctionala si nu poate fi explicata adaugarea corpului de constructie C2, adaugat
ulterior corpului C1
- la nivelul anului 2000, sobele de incalzit cu plita din fonta puteau fi executate la
preturi modice din cahle de teracota si, nicidecum, din argila, cu mentiunea ca o soba din
camera dinspre fatada laterala dreapta nu are cos, ceea ce confirma ca, constructia nu a fost de
foarte mult timp locuita si, cu atat mai putin intretinuta
- invelitoarea este neetansa, sub placile de azbociment nefiind astereala si hidroizolatie,
in anexe capriorii fiind aparenti vizibili, executati din bile brute din lemn de rasinoase, iar in
camerele „de locuit” tavanul era realizat din carton presat, batut cu cuie pe grinzile subrede ale
podului
- constructia nu a fost afectata in interior sau perimetral de siroiri sau inundatii
provenite din precipitatii cu debite mari, dovada ca nici pe peretii exteriori si nici pe cei
interiori nu sunt urme de apa cu aport de mal, care, dupa scurgere-evaporare, trebuia sa lase o
amprenta
- „pivnita” pretinsa a fi in corpul anexa C2 (din fatada posterioara) arata ca o groapa
sapata, fara nici un fel de sprijinire, ca sa nu mai vorbim de peretii perimetrali in continuarea
fundatiei, cu adancime de numai de 30 cm, realizata din cloturi din caramida si piatra; asta
explica afuierile de sub talpa fundatiei reduse, de sub peretele fatadei posterioare (spalarea
talpii de fundatie), din cauza apelor meteorice scurse permanent de pe acoperisul in 2 pante
direct in fundatie, pe langa pereti, producand tasari diferentiate, materializate prin crapaturile
profunde la mijlocul peretilor si la imbinarea-intersectia peretilor din chirpici. Apele meteorice
nu erau colectate de pe acoperis, scurgandu-se pe sub placile de azbociment sau de pe acestea,
direct la baza constructiei, invelitoarea nefiind prevazuta cu jgheaburi si burlane, iar
constructia nu avea trotuar de garda perimetral hidroizolat
- tamplaria interioara si exterioara a fost confectionata de un novice, din scanduri
recuperate, executata stramb la colturi, neetanse si neancorate in pereti si care nu pot fi numite
nici macar usi dulgheresti

- constructia, in starea fizica in care se afla la data expertizei, nu intrunea minimul de

conditii de microclimat ambiental, pardoseala fiind din pamant batut, pe care, ulterior, a fost
turnat un strat de 1 cm de sapa, care a segregat si s-a distrus din cauza executiei rudimentare
- in starea fizica actuala, constructia nu mai prezinta conditii de rezistenta si stabilitate,
putandu-se prabusi in orice moment, la cea mai mica vibratie, punand in pericol viata celor
care intra in aceasta, chiar si accidental
Conform prevederilor Normativ P135/1999 art. 1.5 alin.2, expertul este cel care
apreciaza uzura fizica reala; constructia nu poate fi consolidata, reparata, punand in
pericol viata locatarilor, prin pierderea, in orice moment, a stabilitatii si, nefiind
autorizata, fara proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, nu poate fi exploatata
si, nicidecum instrainata, fiind executata artizanal, fara nici o conformare la normele de
proiectare in vigoare.
In concluzie, degradarea si avarierea constructiei din chirpici, executata artizanal
in mediu rural, se datoreaza prin concursul a 3 factori:
- inexistenta unui proiect minimal PAC, care sa preceada autorizarea
constructiei conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, neconformitate care se regaseste in starea fizica actuala a unei
constructii executata in anul 2000 ???!!!
- executia sub orice critica a unei constructii parter, in mediu rural, care, dupa
opinia subsemnatului, nu asigura nici cel mai minimal confort ambiental, ca sa nu analizam
conformarea cu prescriptiile de rezistenta si stabilitate, in conditiile amplasarii constructiei
usoare pe un versant, intr-o zona care nu este stabila din punct de vedere al structurii
geomorfologice a terenului (zona cunoscuta cu alunecari de teren – vidi foto)
- degradarea in continuare a constructiei nelocuita din anul 2007, atat prin
uzura fizica a constructiei, cat si prin vandalizarea acesteia de catre autori necunoscuti
In subsidiar, evenimentul asigurat „inundatii”, in fapt precipitatii de ape meteorice cu
debite mari cu continuitate ca durata, constituie un factor favorizant al avarierii constructiei parter,
ajunsa in colaps prin ”topirea” chirpiciului (care nu mai poate fi consolidata, neavand ce
consolida), la aceasta concurand si faptul ca, constructia era realizata fara elemente de scurgere si
drenare a apelor meteorice (jgheaburi, burlane, trotuare de garda, rigole perimetrale ale acestora),
ceea ce a permis acumularea acestora sub talpa fundatiilor cu inaltime redusa.
***In speta, nu poate fi vorba de inundatii, constructia fiind amplasata pe un deal cu
panta mare, apele meteorice scurse din amonte fiind depozitate in vale, langa sosea,
unde, si la data expertizei, erau urme de baltiri.
Drept urmare, structura de rezistenta inexistenta la o constructie din chirpici
realizata in anul 2000 ???!!!, in starea fizica constatata cu ocazia expertizei, si-a pierdut
stabilitatea, iar rezistenta este grav afectata, expertul propunand desfiintarea acesteia,
constructia punand in pericol viata locatarilor, fie ei si locatari accidentali.

II. ÎN ALT CAZ, CAUZA DECLARATĂ CARE A PRODUS DAUNA ERA

ALUNECARE DE TEREN, ÎN FAPT, AVARIILE PRODUSE LOCUINŢEI
ERAU CAUZATE DE UN FENOMEN DE TASARE DIFERENŢIATĂ
Foto 1: Detaliu al drumului forestier, din piatra sparta, care trece prin vadul unui parau de
munte, cu debite variabile si urmare, posibilitatea ca, oricand accesul la imobilul care face
obiectul dosarului de dauna sa fie si imposibil si periculos. Pe cale de consecinta, constructia
izolata cu destinatia de „locuinta” este un salas, amplasat pe izlazul comunal.
Conform DEX, izlazul este un loc necultivat, acoperit cu iarba si destinat pascutului vitelor;
izlazul comunal are, in general, statutul de teren agricol din domeniul privat al comunei.
Foto 3: Detaliu al portiunii de „drum”, care

trebuie parcurs conditionat pana la imobilul situat
in extravilanul satului Gresia, nr.1, comuna
Starchiojd.
Facem mentiunea ca in apropierea
amplasamentului imobilului, pe raza de
vizualizare, nu se mai afla nici o alta constructie,
ceea ce confirma concluzia expertului ca pe
izlazul comunal al comunei Starchiojd este
amplasata o casa izolata, nelocuita, fost salas
pentru crescatorii de animale.
Expertul pune la indoiala autorizarea construirii
unei constructii cu destinatia de locuinta, lipsita
de cele mai elementare surse vitale si confort
ambiental si ceea ce se vede in fotografie, fara
drum de acces !!!

Foto 7: Detaliu al drumului

mocirlos, in fapt „jgheab” de colectare
si drenare naturala a apelor meteorice
acumulate de pe versant, pe care se
face accesul conditionat la imobilul
asiguratului.
Foto 8: Detaliu al tronsonului de „drum”

forestier/comunal, dupa iesirea din comuna
Starchiojd, spre „sat Gresia”.
Se poate observa spalarea drumului de
apele meteorice colectate in urma ploilor cu
debite de peste 50 l/mp, produse cu 2 zile in
urma datei efectuarii expertizei
(23.07.2014).

Foto 10: Zona „intersectiei” drumului forestier

(pretins de autoritatile locale a fi drum comunal
???!!!!), singura cale de acces la constructia-
salas, amplasata pe izlazul comunal al satului
Gresia.
Bolovanii amplasati transversal albiei
paraului care are debite variabile, in functie de
apele meteorice colectate de pe versantii
adiacenti au fost (conform declaratiei
asiguratului) plasati de acesta, pentru a traversa
vadul paraului, nefiind executat un podet.
Foto 11: Fatada laterala stanga a constructiei din paianta, edificata in anul 1928, avand fundatie
redusa, soclul din materiale reziduale ceramice, dislocata urmare a tasarii diferentiate a unei parti
din constructie, cauzata de acumularea de ape meteorice la talpa fundatiei.

Foto 12: Fatada posterioara a constructiei parter, executata din paianta degradata urmare a
neintretinerii corespunzatoare, o confirmare a faptului ca aceasta casa nu a fost locuita. Mai
mult, sub streasina sarpantei se poate observa un gol prin „peretele” de inchidere si dezlipirea
„tencuielii” din chirpici de pe scheletul din lemn, urmare a neintretinerii in timp. Se poate
observa ca, in contradictoriu cu Fisa tehnica a constructiei din planul cadastral al bunului
imobil nr.7796/15.06.2001, vizat de O.J.C.G.C. Prahova, invelitoarea este inscrisa ca fiind din
tabla, in fapt din tigla trasa „de Marsilia”, iar pardoselile din constructia „de locuit” sunt din
pamant !!!
Foto 18: Scarile de acces la hochparter,

fatada principala.
Se constata argumentele ca aceasta
constructie nu era intretinuta si nici
locuita, probata prin:
- starea fizica si lipsa de minim confort
ambiental, din cauza lipsei de utilitati
- geamul ferestrei spart
- amplasarea pe balustrada casei a 5 stupi
populati, „arma biologica” in cazul pe
accesul in locuinta era conditionat de
trecerea in zona din imediata apropiere a
stupilor, cunoscuta fiind reactia roiurilor
la prezenta intempestiva a oricaror intrusi

Foto 19: Detaliu al accesului in „locuinta”; se observa treptele, care sunt instabile si pun in
pericol pe cei care le acceseaza, daca locuinta ar fi folosita.
Se observa geamul spart si aspectul dezolant, specific unei case abandonate si nelocuita.
Faptul ca la golurile ferestrelor fara buiandrugi, fie ei si din lemn, nu se constata fisuri la 45º
de la coltul superior al tamplariei din lemn este dovada ca structura de „rezistenta” a
constructiei nu a fost afectata de actiuni extraordinare, din categoria seismelor, alunecarilor de
teren sau viiturilor.
Foto 20: Detaliu al dislocarii peretelui fatadei posterioare, urmare a umiditatii naturale si
ploilor, absorobite in timp de tencuiala din argile. Dislocarea peretelui are cauza tasarea
diferentiata a fundatiei, din cauza acumularii de ape meteorice la talpa fundatiei reduse.
Constructia nu a fost afectata de alunecarea versantului, dar probabil de alunecarea la nivelul
talpii fundatiei reduse instabila, neconforma si subdimensionata, avandu-se in vedere ca in anul
1928 nu erau standarde si recomandari de proiectare, nici macar autorizari in mediul rural.

Foto 21: Detaliu al finisajelor si starii fizice a peretelui „structural” din paianta, vazute din
interiorul camerei. Se poate observa tasarea diferentiata a fundatiei la coltul intersectiei
peretilor din paianta a fatadei posterioare cu fatada laterala stanga, dinspre vadul paraului.
Obiectul cauzei: constructie parter, cu destinatia de „locuinta”, cu pereti din paianta, in

mediu rural, situata in sat Gresia, nr.1, comuna Starchiojd, jud. Prahova, in extravilanul
satului, proprietatea asiguratului xxxxxx Vasile.
Data producerii evenimentului: 04.04.2014
1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii fizice ;
2. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele
produse ca urmare a evenimentului asigurat (alunecare de teren); stabilirea faptului ca locuinta
asigurata nu a fost afectata anterior evenimentelor din data de 04.04.2014. Sa se stabileasca
daca avariile produse locuintei au fost cauzate printr-un fenomen de tasare si nu alunecare de
teren. Sa se stabileasca daca au mai avut loc alunecari de teren in zona imobilului, iar daca
da, care a fost directia de deplasare a alunecarilor de teren, daca imobilul reclamantului a fost
afectat de aceste alunecari de teren si daca imobilul reclamantului este singurul din zona
afectat de aceste alunecari de teren. De asemenea, sa se stabileasca daca zona in care este
amplasata constructia este cunoscuta ca fiind luata in evidenta sau figurand cu potential de
alunecare de teren;
3. Daca avariile produse constructiei in cauza au putut fi cauzate de vicii de
constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat;
4. Daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta
intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice corespunzatoare, asa cum
proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28;
5. Sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este
este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural;

6. Evaluarea daunelor (inventarierea si cuantificarea pagubelor conform normativelor

tehnice in vigoare), stabilirea valorii pagubelor raportate la starea de uzura/vechime a
constructiei la data producerii evenimentului asigurat.
Accesul in amplasament, situat pe izlaz comunal, a fost facilitat de proprietarul
imobilului asigurat Ciobanu Vasile, care a dobandit imobilul in baza Contractului de vanzare-
cumparare autentificat cu nr. 567/21.06.2001.
Din constatarile in teren, se constata, fara putinta de tagada (vidi Foto 1÷10) ca imobilul
format din teren si constructie nelocuita, este amplasat in extravilanul comunei Starchiojd, la
cca 2 km de limita comunei, pe un izlaz, imprejmuit; accesul la imobil se face anevoios, in
conditii de risc, pe un „drum”, care trebuie parcurs conditionat pana la imobilul situat in
extravilanul satului Gresia, nr.1, comuna Starchiojd.
In apropierea amplasamentului imobilului, pe raza de vizualizare, nu se mai afla nici o
alta constructie ca vecinatate, amplasamentul fiind izolat si inaccesibil !!!, ceea ce confirma
concluzia expertului ca pe izlazul comunei Starchiojd-sat Gresia ??? este amplasata o casa
izolata, nelocuita, fost salas pentru crescatorii de animale.
Expertul pune la indoiala autorizarea construirii unei constructii cu destinatia de locuinta,
lipsita de cele mai elementare surse vitale si confort ambiental si ceea ce se vede in fotografii,
fara drum de acces !!! (vidi Foto 1÷10), cu atat mai mult cu cat asiguratul are 2 copii minori,
care trebuie sa parcurga zilnic un „drum” neamenajat, cu lungime de cca 2 km.
Vadul paraului trebuie traversat obligatoriu, inclusiv in anotimpul rece, in lipsa
unui drum, fie el si forestier, pentru a putea ajunge la salasul cu destinatia „de locuinta”,
autorizat prin actul de vanzare-cumparare, fara nici o utilitate care sa asigure un minim habitat
vital, amplasat pe un izlaz comunal.
Starea fizica a constructiei este datorata dezinteresului proprietarului pentru intretinerea
acestei constructii izolata, in extravilanul comune Starchiojd, care s-a degradat in timp, atat la
exterior cat si in interior, amplasata pe teren in panta, apele meteorice cu debite peste 50 l/mp
acumulandu-se la baza constructiei din paianta, cu fundatie redusa, producand tasari
diferentiate la nivelul talpii fundatiei redusa.
Constructia a fost avariata din cauza tasarii diferentiate, urmare a acumularilor de ape
meteorice la nivelul talpii fundatiei in aprilie 2014.
Alcatuire constructiva:
- fundatie redusa, alcatuita din piatra de rau
- soclul din materiale reziduale ceramice, dislocata urmare a tasarii diferentiate a unei
parti din constructie, cauzata de acumularea de ape meteorice la talpa fundatiei
- finisaje: tencuieli exterioare si interioare din chirpici pe schelet din lemn, pardoseli din
pamant
- invelitoarea din tigla trasa „de Marsilia”, iar pardoselile din constructia „de locuit”
sunt din pamant
- starea fizica satisfacatoare, finisaje obisnuite, degradate
- lipsa de minim confort ambiental, din cauza lipsei de utilitati
- tamplarie din lemn neetansa
- peretii perimetrali si cei de compartimentare ai constructiei sunt din paianta, pe
fundatii reduse din cloturi de piatra si caramida, fara trotuar de garda
- tavanul din lemn

- sarpanta din bile de brad brute, negeluite, cu invelitoarea din tigla trasa „de Marsilia”;
acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar in jurul constructiei nu exista rigole de dren a apelor
meteorice
Peretii de inchidere sunt realizati din paianta, tencuiti la interior si exterior cu argila
grasa, fisurati din cauza tasarii diferentiate a fundatiei reduse a constructiei, urmare a unei
gresite alcatuiri constructive la nivelul anului 1928, asupra careia au actionat cumulat efectele
repetate ale infiltratiilor de ape meteorice sub fundatie, a faptului ca, constructia nu era locuita
si intretinuta de la data cumpararii 2001 si al amplasamentului defavorabil pe un teren cu
declivitate, avand panta spre vadul paraului situat la cca 500 m, intr-o zona extravilana, cu
destinatia agricola de izlaz, lipsita de drum de acces amenajat.
Casa este intr-o stare avansata degradare, din cauza lipsei de intretinere de la data
cumpararii (anul 2001), iar la data expertizei si-a pierdut stabilitatea si rezistenta in
exploatare.
Expertul constata ca in zona nu au fost efectuate studii geo pentru a stabiliza ampriza asa-
zisului drum comunal, care, la data expertizei nu exista, indiferent de categoria acestuia sau in
scopul unui proiect de regularizarea cursului paraului si practicarea unui podet peste acesta,
consolidarea bazei versantului, motivata si sustinuta de concluziile unui studiu geotehnic,
lucrari de interes national si utilitate publica. Aceasta constatare rezulta chiar din Nota de
constatare incheiata cu nr. 1540/26.03.2014 de comisia mixta formata din reprezentanti ai ISU,
SGA Prahova, Consiliul Judetean Prahova si Primaria comunei Starchiojd-viceprimar, in care, in
planul de masuri sunt trecute o serie de obiective care ar urma a fi in sarcina Primariei
comunei Starchiojd, in satul Starchiojd, punctul Borcesti, pe partea dreapta a drumului
comunal DC 139.
***Obiectul asigurarii este o casa care si-a pierdut stabilitatea si rezistenta din
cauza vechimii si lipsei de intretinere, situata in sat Gresia si in extravilanului satului
Starchiojd, fara vecinatati si fara posibilitatea de acces cu nici un mijloc de transport,
inclusiv caruta; pe cale de consecinta, toate afirmatiile comisiei de la Cap. Descrierea
situatiei nu au nici o legatura cu imobilul asiguratului.
In conditiile in care asiguratul a cumparat aceasta casa, construita in anul 1928, pe un
amplasament din izlazul comunal, fara nici un fel de drum de acces !!!, situat la acea vreme
in extravilanul comunei Starchiojd, si-a asumat consecintele acestei tranzactii, avandu-se in
vedere ca in Contractul de vanzare-cumparare nu a facut nici o obiectiune sau mentiune de
conditionare cu referire la amplasamentul izolat si fara servituti ale imobilului.
Starea fizica a constructiei (satisfacatoare, cu aspect dezolant) nu se datoreaza in
nici un caz unor calamitati din categoria celor prevazute in Contractul cu ......, ci se
datoreaza nerespectarii prevederilor Legii locuintei nr.114/1996 actualizata 2011, art.28
„Obligatii ale proprietarilor”, cu referire la reparatiile curente si capitale ale
constructiilor aflate in proprietate.
Din documentatia pusa la dispozitie de asigurator, nu sunt documente probatorii ca in
zona au fost alunecari de teren. Mentionam ca Dovada emisa cu nr.1963/15.04.2014 de catre
Primaria comunei Starchiojd, semnata de Primar, nu face trimitere la probatorii emise de
autoritatile competente ISU, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si, pe cale de
consecinta, nu sunt relevante.
De asemenea, raspunsul prin act nr. 180100/P din 13.05.2014 catre firma de
asigurari Gothaer este in contradictoriu cu constatarea de fapt, motivata de faptul ca in
raza vizuala a dealului din apropierea imobilului asiguratului nu se vedeau nici cu
binoclul, cele 17 gospodarii din zona, care ar fi fost afectate, numai din punct de vedere

al accesului, pe care ISU Prahova il motiveaza, citam: „ca urmare a distrugerii drumului
comunal”, care, in zona expertizata, nu exista, fiind drum forestier, fara nici o
imbracaminte (strat de uzura) – vidi Foto 1÷10.
Facem mentiunea ca, nici in acest document nu se face referire la o alunecare de teren.
III. INVOCAREA DE CĂTRE ASIGURATĂ A AVARIILOR LOCALE PRODUSE

ASUPRA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII DINTR-O CONSTRUCŢIE DE
LOCUIT, PARTER, AMPLASATĂ ÎN PANCIU, PUSE PE SEAMA CUTREMURELOR
PRODUSE ÎN ZONĂ (ȋn fapt cu intensităţi sub 5 grade pe scara Richter)
FOTO 1: Vedere de ansamblu a constructiei parter, cu destinatia de locuinta, situata pe str. Titu
Maiorescu, nr.14, localitatea Panciu, jud. Vrancea, proprietatea asiguratei ………..
Se poate observa fatada principala a constructiei neintretinuta (vidi tencuiala umflata si cazuta pe
fatada principala si fatada laterala), tocurile usii si ferestrei din lemn de rasinoase, ale carei vopsea a
fost coscovita; se mai constata lipsa jgheaburilor si a burlanelor, ceea ce face ca apele meteorice sa se
scurga de pe toata suprafata acoperisului pe trotuarul de garda, unde se acumuleaza si prin rostul
dintre trotuar si fundatie patrunde sub talpa fundatiei, unde a produs tasari diferentiate, in speta, la
imbinarea la colt a zidariei peretelui fatadei cu zidaria peretelui lateral, unde nu s-au constatat a fi
sambure din beton armat la teserea zidariei celor 2 pereti.
FOTO 3: Se constata, doar la coltul
peretelui din zidarie al fatadei
principale, fisura inclinata la 45º,
avand cauza probabila acumularea
unui debit mare de ape pluviale,
acumulate pe trotuarul de garda si
care, prin rosturi, a patruns sub talpa
fundatiei, producand tasarea
diferentiata doar a acestui colt de
cladire. Se poate observa ca tiglele
din campul invelitorii si olanele de
pe coama si dolii nu s-au miscat si
nu au fost inlocuite, la seisme cu
intensitati de peste 5 grade pe scara
Richter, acestea desprinzandu-se, iar
un efect tipic este forfecarea bazei
cosului de fum, cauza fiind forta
seismica orizontala de etaj, ceea ce
in speta nu s-a constatat.

FOTO 4: Detaliu al cosului de fum, de pe

portiunea de invelitoare cu panta, de-a
lungul fatadei laterale. Nu se observa
fisuri la baza cosului din caramida si nici
interventii pentru reconstructia acestuia,
sortul de tabla fiind cel initial, pe care se
observa coroziunea.
FOTO 5: Prin comparatie cu constructia asigurata, expertul a comparat modul in care s-a
comportat structura de rezistenta din caramida (anvelopa) constructiei vecine. Se poate observa
ca daca in zona localitatii Panciu ar fi fost inregistrate cutremure cu intensitati de peste 6 grade
pe scara Richter si cu acceleratii orizontale apreciabile 0,4 g, ar fi trebuit ca avariile locale sa fie
cel putin identice constructiei de acelasi tip de pe str. Titu Maiorescu nr.16.
De asemenea, cele 3 cosuri de fum care depasesc coama, ale constructiei invecinate, ar fi
trebuit sa se prabuseasca, ceea ce nu s-a intamplat. In schimb, se poate constata ca, constructia
are jgheaburi si burlane pentru a colecta si a drena dincolo de trotuarul de garda, apele
meteorice, scurse de pe invelitoare; existenta acestor elemente ale invelitorii la constructia
invecinata, face ca avaria locala la coltul cladirii de la nr.16 sa poata fi pusa pe seama
acumularii de apa de la acel colt al cladirii.

FOTO 6: Detaliu al tocului superior al ferestrei din fatada, in care nu sunt constatate crapaturi
inclinate la colturile golului, din cauza producerii sub efectul unor actiuni, forte taietoare.
FOTO 7: Detaliu al tendintei de dislocare a peretelui de la imbinarea la colt a zidariei peretelui

fatadei cu zidaria peretelui lateral, unde nu s-a constatat a fi sambure din beton armat la tasarea
zidariei celor 2 pereti. Se poate observa ca fisurile se dezvolta si in soclu; de asemenea, se
constata ca pe tot perimetrul constructiei nu exista jgheaburi si burlane, iar panta trotuarului de
garda dreneaza apele meteorice (anul acesta cu debite extraordinare), prin rostul dintre trotuar si
fundatie acumulandu-se, la talpa fundatiei, unde a produs aceste tasari diferentiate.

FOTO 11: Crapatura superficiala longitudinala in peretele din zidarie al fatadei laterale, tasata
strict pe zona de colt a constructiei. Din cauza tasarii locale a coltului constructiei si a
umiditatii, tencuiala veche s-a umflat si a cazut; nici deasupra golului ferestrei baii nu se
observa crapaturi profunde, transversale zidariei.
Se poate observa ca trotuarul are panta inversa, care dreneaza apele meteorice spre rostul
dintre trotuar si fundatie. Acelasi lucru se observa la bucata de trotuar de langa treptele de
acces in cladire. Se observa lipsa jgheaburilor de colectare a apelor meteorice.
FOTO 14: Intersectie de pereti a 2 corpuri de

constructie alipite. Nu au fost constatate nici
un fel de crapaturi inclinate in zidaria de
deasupra golurilor ferestrelor si nici crapatura
pe inaltimea peretilor, la intersectia peretilor
celor 2 corpuri de cladire alipite.

FOTO 16: Expertul a studiat elementele

de constructii svelte – stalpii din fatada
principala a constructiei din dreapta. Nu
au fost constatate mecanisme de rupere la
nivelul nodului de la intersectia partii
superioare a stalpului cu planseul, acestia
fiind stalpi scurti, care au prezentat o
ductilitate capabila sa preia solicitarea
fortelor seismice, daca acestea ar fi fost
produse, asa cum pretinde asigurata in
intervalul lunilor martie-mai 2014.
***FOTO 22: Din analiza ulterioara efectuarii expertizei a fotografiilor facute de reprezentantul local
al asiguratorului Generali Romania Asig. Reasig. SA, sucursala Focsani, jud. Vrancea, se poate
constata ca la “teserea” zidariei la intersectii de pereti nu sunt nici un fel de fisuri/crapaturi tipic
mecanismului de rupere prin crapaturi inclinate, urmare unui seism cu magnitudinea de peste 5 grade
pe scara Richter.
In schimb, se observa igrasia de pe trotuarul de garda si de pe soclul celor 2 pereti, urmare a
acumularii de ape meteorice scurse de pe invelitoare in acest colt (dintre sufragerie-fatada posterioara si
camara-fatada laterala posterioara), urmare a faptului ca, constructia este lipsita de amenajari pentru
colectarea si drenarea apelor meteorice: jgheaburi si burlane; aceste ape se infiltrau prin capilaritate in
rosturile dintre zidaria din caramida, iar debitul mare se infiltra in fundatie, producand tasari
diferentiate.
Aceleasi acumulari de apa se regasesc in fatada posterioara, la intersectia peretilor holului cu
accesul secundar si a peretelui bucatariei.

***FOTO 26: In lungul cosului si a trecerii acestuia prin planseul podului nu se observa nici un fel
de crapaturi, acestea fiind tipice in cazul unui cutremur; in schimb, se observa infiltratii de ape
meteorice care au patruns in tavan, din cauza neetanseitatii invelitorii in jurul cosului de fum.
Culoarea apelor meteorice infiltrate in timp in finisajul tavanului este data de pamantul constituit
ca pardoseala a podului si este o dovada ca in cladire nu au fost efectuate lucrari de intretinere si
reparatii curente de cel putin 5 ani.
***FOTO 29: Detaliu al finisajelor la pereti si tavan, innegrite din cauza neintretinerii constructiei prin
reparatii curente in timp, de peste 30 de ani, constructia fiind edificata in anul 1957 !!!!
Fisurile orizontale din tencuiala si la nivelul racordului tencuielii peretilor cu scafa tencuielii tavanului
se datoreaza vechimii constructiei si contractiei mortarului aplicat pe plasa Rabitz, probabil din
impletitura de trestie, care s-a uscat in timp.
Detaliile de mai sus sunt dovada certa ca, constructia nu este intretinuta, nu sunt efectuate reparatiile
curente periodice si nu este locuita, din cauza disconfortului ambiental.
In subsidiar, se observa ca baia constructiei nu este utilizata, dovada cotul din tabla astupat cu folie din
polietilena, care, candva, era racordul cazanului cu combustibil solid pentru prepararea apei calde.

***FOTO 30: Placile de faianta dim. 10 x 10 cm, utilizate la nivelul anilor 1950, cazute, sunt
efect al umflarii mortarului de sub acestea, la lipirea pe peretele din caramida al fatadei
principale, din cauza vechimii constructiei.
Se poate observa ca in peretele de zidarie nu exista nici o urma de crapaturi tipice, care
apar in urma unor miscari tectonice.
Obiectul cauzei: constatarea avariilor care ar fi putut fi provocate de un cutremur

asupra structurii de rezistenta a constructiei parter, cu pereti din caramida, in mediu urban,
situata in localitatea Panciu, jud. Vrancea, str. Titu Maiorescu, nr.14
Data raportarii producerii evenimentului, de catre asigurata: 15.05.2014; data
Raportului de constatare tehnica 22.05.2014, ora 16.25.
1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii
fizice a structurii de rezistenta, a anvelopei, a finisajelor exterioare si interioare la pereti si
tavane
2. a. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele
care ar fi putut fi produse ca urmare a evenimentului asigurat declarat de asigurata
(cutremure); stabilirea faptului ca locuinta asigurata a fost sau nu afectata anterior
evenimentelor (cutremure) din martie-mai 2014; constatarea eventualelor reparatii vechi/noi
efectuate la avariile reclamate de asigurata, pentru a se determina daca acestea au fost
rezultatul efectelor cutremurului sau au fost produse din cauza altor actiuni asupra constructiei
b. Sa se stabileasca daca avariile produse locuintei au fost cauzate de evenimentul
cutremur produs in intervalul lunilor martie-mai 2014, ca efect prevazut in Normativele de
specialitate in vigoare (ref: STAS 3684-71); mai exact, daca un cutremur de intensitatea
respectiva si acceleratia solului corespunzatoare ar fi putut produce daunele pretinse de
asigurata
constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat

4. Daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta

intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice curente periodice, asa cum
proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28
5. Evaluarea daunelor determinate de riscul asigurat-cutremur (inventarierea si
cuantificarea pagubelor conform normativelor tehnice in vigoare); stabilirea valorii pagubelor
cauzate de evenimentul asigurat, corespunzatoare vechimii constructiei la data producerii
evenimentului asigurat invocat
***Starea fizica a constructiei satisfacatoare, cu finisaje inferioare, se datoreaza

dezinteresului proprietarei asigurate pentru intretinerea constructiei si, implicit, a
finisajelor acesteia, constructia avand aspect dezolant, urmare a degradarii in timp, din
anul 1957, constatandu-se ca unul din factori au fost umiditatea interioara din cauza
neincalzirii si infiltratiilor de ape meteorice prin invelitoarea din tigla trasa de Marsilia,
care s-au scurs in pod si de acolo pe plafon; s-a mai constatat ca scurgerea apelor de pe
invelitoare nu era drenata in jgheaburi si burlane (care nu au existat), apele meteorice de
pe invelitoare si din perimetrul constructiei fiind colectate pe trotuarul de garda, cu
panta necorespunzatoare spre constructie, acumulandu-se la baza constructiei si de acolo
prin rosturi la talpa de fundatie, saturand pamantul de fundare, care s-a tasat.
Alunecarea relativa a rocilor, urmare a saturarii pamanturilor de sub talpa fundatiilor,
din cauza acumularii de ape meteorice scurse si de pe acoperisul fara jgheaburi si burlane pe
trotuarul de garda de pe conturul constructiei si de aici sub fundatii, a produs tasari
diferentiate, cu precadere la coltul stang din fatada principala, materializata prin crapaturi
transversale la 45º, la imbinarea de colt a peretilor care alcatuiesc anvelopa.
In subsidiar nu excludem si efecte remanente, minore din cutremurele majore cu
aceleratii mari a solului, perioade de peste 60 secunde si intensitati de peste 6,5 pe scara Richter
produse in 1977, 1986, 1991, dar care s-au produs mult inainte de momentul asigurarii
31.0ct.2013, atentie, anvelopa fiind din zidarie portanta fara elemente de rigidizare din beton
armat (neconfinata) cu grosimea de 45 cm pe care reazema un planseu usor din lemn.
Alcatuire constructiva:
- peretii perimetrali si cei de compartimentare ai constructiei sunt din zidarie de
caramida, neconfinata (fara elemente de solidarizare din beton armat) pe fundatii din beton
simplu, avand trotuar de garda cu pante necorespunzatoare care sa dreneze apele meteorice in
afara fundatiei constructiei, unde s-au si acumulat in timp, trotuarul fiind mai jos de cota
trotuarului exterior gardului.
- planseul de peste parter este din lemn ,fara centura din beton armat, finisat cu
tencuiala din mortar de var, pe plasa Rabitz
- sarpanta este din bile de brad brute, negeluite, cu invelitoarea din tigla trasa de
Marsilia, montata pe sipci, fara hidroizolatie; acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar in jurul
constructiei nu exista rigole de dren a apelor meteorice
Tamplaria interioara si exterioara este din lemn de rasinoase, avand vopseaua umflata si
coscovita in cei 30 de ani de exploatare, fara a fi efectuate lucrari de intretinere si reparatii curente.
Incalzirea se facea cu combustibil solid, in sobe din teracota.
La constructiile cu regim de inaltime pana la P+1E, efectul fortelor seismice orizontale
(forte seismice de etaj), sunt in general nesemnificative ca efect asupra structurii constructiilor,
mai ales in speta cu zidarie de 45 cm grosime, tinand cont si de efectele nesemnificative, asa cum
se constata si in urma expertizei, a cutremurelor cu magnitudini majore de peste 6,5 grade pe scara

Richter, cu acceleratii de peste 0,4 g si durate de peste 60 secunde, produse in 1977, 1986 si 1991,
mult anterior evenimentului reclamat de asigurata a fi produs in perioada martie-mai 2014.
In ceea ce priveste cutremurele produse in perioada invocata de asigurata, au fost
cutremure minore, pe care le enumeram:
- sambata, 29 martie 2014, intensitate de 4,9 si 4,3
- joi, 3 aprilie 2014, intensitate de 4,6
- luni, 7 aprilie 2014, intensitate 3,9 si 2,9
- sambata, 26 aprilie 2014, intensitate de 3,5, 2,8 si 3
Nici unul din cutremurele enumerate nu au avut efecte asupra constructiilor cu
regim de inaltime mai mare decat P+4 si nici nu poate fi vorba de constructiile joase,
intre care si constructia asiguratei. Probatoriul este integritatea cosului de fum, lipsa
fisurilor la 45º la colturile superioare ale tocului usilor si ferestrelor, precum si
constructiile invecinate de la nr.12 si nr.16, care nu au suferit nici o avarie (vidi foto 2, 4,
5, 6, 9, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 25, 26, 28, 29, 30).
***In concluzie, constructia veche si neintretinuta suferise toate degradarile in
timp de 37 ani, daca luam referinta cutremurul din 1977, dar, in nici un caz, starea fizica
a constructiei nu poate fi pusa pe seama evenimentului reclamat.
***Avariile constructiei se datoreaza urmatoarelor cauze, enumerate in ordinea
efectelor asupra constructiei, la actiunile extraordinare (ape meteorice cu debite mari,
ninsori abundente, vant puternic cutremure):
- executarea constructiei fara proiect si pe cale de consecinta, constructia care face
obiectul spetei are o structura portanta din zidarie de caramida fara elemente din beton
armat de solidarizare si conlucrare (samburi din beton armat la intersecii de pereti
portanti, centura din beton armat, buiandrugi din beton aramat), care sa-i confere mai
ales la actiunile seismice majore conlucrarea elementelor portante si ductilitate; asadar,
constructia este departe de a fi conformata seismic, cu mentiunea, ca la constructiile cu
regim de inaltime pana la P+1E, efectul fortelor seismice orizontale (forte seismice de
etaj), sunt in general nesemnificative ca efect asupra structurii constructiilor, mai ales in
speta cu zidarie de 45 cm grosime
- neefectuarea periodica a intretinerii curente, mai ales a invelitorii neetanse, prin
care apele meteorice, s-au infiltrat continuu, in timp, intr-un imobil locuit temporar,
degradand finisajele de pe unii pereti dar mai ales ale tavanelor, la care trestia s-a
umflat, tencuiala la fel si in unele locuri a si cazut sau va cadea
- lipsa dintotdeauna a elementelor de colectare orizontale (jgheaburi) si drenare pe
verticala(burlane) a apelor meteorice, care, scurgandu-se liber de pe invelitoare, se
acumulau pe langa constructie, acolo unde trotuarul nu avea panta de drenare spre curte
si prin rosturile neetanseizate cu dop de bitum, se acumuleaza la talpa fundatiei, ceea ce
de regula produce tasari diferentiate, ca si in speta, la coltul intersectiei peretelui exterior
al fatadei principale cu peretele exterior al fatadei laterale est
- trotuarul de garda are pe alocuri pante inverse pentru a drena apele meteorice
scurse de pe acoperis spre curte; necesar panta de 2 :1000
- umiditatea continua in incaperi mai ales in anotimpurile reci, cand nu s-a putut
mentine temperatura minima de intretinere de +6ºC, ceea ce a avut efect in timp aparitia
mucegaiului negru si implicit degradarea finisajelor interioare
- neefectuarea lucrarilor de reparatii curente, sa nu mai vorbim de cele capitale
imperios necesare unei constructii exploatata de peste 55 de ani

IV. EVALUAREA STĂRII FIZICE A UNEI CONSTRUCŢII CU REGIM

DE ÎNĂLŢIME HOCHPARTER ŞI UN ETAJ, DECLARATĂ A FI AVARIATĂ
ÎN URMA UNOR ALUNECĂRI DE TEREN PRODUSE DE PRECIPITAŢII
PERSISTENTE, CU DEBITE MARI
Foto 1: Vedere generala a constructiei subsol partial si parter, avand dimensiuni in plan (10,00 x 10,00) -
(3,00 x 5,00 ) = 85 mp, proprietatea asiguratei ........., construita in anul 1975, amplasata in sat Manailesti,
nr.13, com. Francesti, jud. Valcea.
La data expertizei, constructia era in stare subsatisfacatoare, cu aspect dezolant, neputand fi locuibila din
lipsa celor mai elementare conditii de microclimat ambiental. Din cauza ca, constructia a fost abandonata,
fara sa i se faca reparatii periodice curente (la 5 ani) sau reparatii capitale, aceasta a mai fost supusa si
efectelor din alunecari de teren urmare a precipitatiilor abundente din iarna 2013-2014 si ploile cu debite
mari din aprilie-mai 2014, ceea ce a condus la pierderea stabilitatii constructiei, rezistenta acesteia si asa
subreda fiind afectata in timp.
Foto 5: Muschii de padure

depusi in timp pe bucata din
zidul de sprijin dislocat si
vegetatia de deasupra sunt un
argument al fapului ca terenul a
mai alunecat si inainte de data
ultimei asigurari PAD, cu
valabilitate 23.04.2014-
22.04.2015.

Foto 6: Detaliu al zonei marginale stanga a zidului de sprijin, care, antrenat de alunecarea de
teren, a fost oprit de cei 2 copaci elastici si astfel pamantul nu s-a proptit de peretele fatadei
posterioare a constructiei.
Foto 7: Vedere de ansamblu a zidului de sprijin din beton armat cu sina de CF, dislocat de
impingerea activa a versantului care a alunecat si care a protejat peretele fatadei posterioare
a constructiei de a fi distrusa in totalitate.

Foto 14: Putul de adancime din curtea asiguratului, executat din bolovani de rau; oglinda
apei se afla la cca 16 m, din care se deduce ca lentila de argila impermeabila trebuie sa fie
mai jos de aceasta cota.
Foto 15: Idem Foto 7.

Foto 17: Detaliu al golului din invelitoarea

din tabla al cosului de fum, care s-a dislocat
si a fost demolat, de deasupra camerei de zi.
Se observa tabla puternic corodata
dimprejurul sorturilor din tabla ale cosului.
Prin acest gol neetansat, apele meteorice au
patruns in pod si de acolo in tavan, unde
sipcile din lemn pe care era aplicata tencuiala
pe rabit, au putrezit, iar tencuiala s-a umflat si
a cazut; si acest fapt demonstreaza ca cladirea
nu era locuita.
Foto 19: O alta zona a peretelui din zidarie din caramida din fatada laterala, cu caramizile dislocate
din cauza macinarii mortarului din rosturi.
Se poate observa ca, constructia nu are nici un element de solidarizare din beton armat:
- centura perimetrala din b.a. (se observa ca grinzile planseului din lemn de peste parter
reazema direct pe zidarie)
- buiandrug din b.a. deasupra golurilor usilor si ferestrelor (se observa ca zidaria din caramida
din fatada laterala, deasupra ferestrei reazema pe tocul acesteia)

Foto 20: Intersectia peretilor exteriori, realizati din caramida, la coltul cladirii, intre fatada
posterioara si fatada laterala stanga; se poate observa ca la intersectia peretilor nu exista
samburi (bulbi) din b.a.
Se poate observa ca zidul de sprijin din spatele casei a impiedicat alunecarea terenului pana
in acesti pereti si dislocarea acestora.
Foto 22: Detaliu al invelitorii mixte de pe panta cu dren spre fatada posterioara; 30% din acoperis este
realizat din placi de azbociment ondulat (probabil recuperate), crapate, nefixate pe astereala si neetanse
(a se vedea coltul din stanga fotografiei, care nu are invelitoare) si 70% din tabla puternic corodata si
gaurita.
O observatie importanta este faptul ca acoperisul nu are jgheaburi si burlane, lipsuri care au afectat, in
timp, cornisa din lemn (care a putrezit) si acumularea apelor meteorice pe langa constructie, la talpa
fundatiei.

Foto 23: Detaliu al cornisei putrezita, din

dreptul invelitorii din placi de azbociment
ondulat.
Starea fizica a cornisei se datoreaza
totalei negljente privind constructia si este
inca o dovada ca aceasta nu a fost locuita
din cel putin toamna anului 2013,
alunecarea de teren neproducand efecte de
coroziune a tablei, putrezirea cornisei si alte
avarieri ale finisajelor exterioare si
interioare.
Foto 24: Vedere de ansmablu a fatadei laterale stanga.

Se poate observa ca, din cauza neglijentei intretinerii constructiei, din care se poate deduce
dezinteresul pentru o constructie nelocuita, de multa vreme, la care au contribuit, pe langa
neglijenta, factorii naturali (precipitatiile care erau antrenate de vant direct pe zidarie, curatand
mortarul de var) si, in mica masura, alunecarea de teren, care, daca ar fi fost de amploare, ar fi
avut ca efect dislocarea, in primul rand, a fundatiilor, umflarea pamantului de sub pardoseli, in
interiorul constructiei, ceea ce nu s-a produs.

Foto 25: Se poate observa ca intreaga invelitoare era neetansa, tabla „zincata” era puternic
corodata, dupa cum se observa ajungand foita la nivelul streasinei; se observa gauri la imbinarea
foilor de tabla; elementele din lemn ale sarpantei sunt putrede, toata aceasta uzura produsa din
neglijenta a facut sa fie afectate toate elemnetele structurale si finisajele de la interior.
Foto 30: Vedere din interior a peretelui exterior corespondent cu din cel din Foto 24.
Se observa corespondenta cu exteriorul prin rosturile dintre caramizile dislocate.

Foto 32: Incaperea „constatata” a fi dormitor, cu infiltratii provenite prin pod, din golul
din invelitoare a cosului dezafectat. Asemenea degradare la tencuiala si rabitz-ul tavanului
nu putea fi produsa decat daca in perioada iernii 2013-2014, constructia nu ar fi fost
locuita, motivata de faptul ca evacuarea fumului dintr-o teracota activa era necesara, iar
putrezirea lemnului nu putea fi facuta intr-o perioada atat de scurta de timp.
Foto 33: Vedere la interior a degradarilor

produse finisajelor si structurii, pe de o
parte din cauza dezinteresului asiguratilor
pentru o casa nelocuita (infiltratiile masive
prin invelitoare si planseul podului, prin
golul cosului dezafectat), iar pe de alta parte
dislocarea peretelui despartitor, urmare a
unei alunecari lente de teren anterioara
alunecarii de teren „constatata de comisia
Primariei comunei Francesti” din
19.08.2014, cand a fost elaborata
Adeverinta nr.1339/19.08.2014.

Foto 35: Starea tencuielii interioare a elementelor din lemn putrezit ale tavanului, in coltul cu
invelitoare din azbociment ondulat (vidi Foto 22 si 23).
Aceasta degradare se produce in perioada lunga de timp si face imposibila locuirea unui astfel
de imobil.
Foto 37: Detaliu al gradului de putrezire a planseului de peste parter (din pod), in zona de colt a
constructiei, acoperita cu placi din azbociment ondulat, neetanse; aceasta degradare de amploare nu putea fi
produsa decat intr-o perioada de cel putin 1 an, iar in ipoteza in care casa ar fi fost locuita, cu o asemenea
degradare, incaperea nu putea fi locuita.
Ori, asemenea stari de degradare avansate au fost constatate in toate incaperile constructiei.

Obiectul cauzei: expertiza tehnica extrajudiciară si evaluare pentru constructie civila

subsol partial si parter, cu destinatia de locuinta, amplasata in jud. Valcea, sat Manailesti,
nr.13, com. Francesti, proprietatea ..........
Data producerii evenimentului (alunecare teren): 15.06.2014, declarat autoritatilor
locale in 14.08.2014, urmare a cererii nr.1423/14.08.2014 depusa la Primaria Francesti.
1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii
fizice la data expertizei noiembrie 2014;
2. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele
produse ca urmare a evenimentului asigurat, declarat a fi alunecare de teren si certificat de
autoritatile locale, in data de 20.08.2014; sa se constate daca locuinta asigurata a fost afectata
anterior evenimentului declarat de asigurata a fi produs in data de 15.06.2014;
3. Sa se stabileasca daca avariile produse locuintei au fost cauzate de alunecarea de
teren, produsa urmare a precipitatiilor abundente din iarna 2013-2014 si a ploilor persistente,
cu debite mari, din perioada aprilie-mai 2014. Sa se stabileasca daca au mai avut loc alunecari
de teren in zona imobilului din sat Manailesti, com. Francesti, iar daca da, care a fost directia
de deplasare a alunecarilor de teren fata de imobilul asigurat;
4. Daca imobilul asiguratei a fost afectat de aceste alunecari de teren si daca imobilul
asiguratei este singurul din zona afectat de aceste alunecari de teren. De asemenea, sa se
stabileasca daca zona in care este amplasata constructia este cunoscuta ca fiind luata in
evidenta sau figurand cu potential de alunecare de teren;
5. Sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este
este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural;
constructie/vicii ascunse, ale alcatuirii constructive, neintretinerea corespunzatoare a
constructiei cu sau fara efectele produse de evenimentului declarat a fi produs in perioada
aprilie-mai 2014. Daca degradarea constructiei s-a datorat si neglijentei proprietarilor prin
proasta intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice periodice
corespunzatoare, asa cum prevede Legea 10/1995, Capitol III, Sectiunea 5, art.25 „Obligatii si
raspunderi ale proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap.
III, art.28;
7. Evaluarea cheltuielilor ocazionate de aducerea constructiei in stare fizica apta a
asigura siguranta si stabilitatea in exploatare si confortul ambiental de habitat (inventarierea si
cuantificarea degradarilor la elementele de constructie, conform normativelor tehnice in
vigoare), raportata la starea de uzura/vechime a constructiei la data producerii evenimentului
asigurat.
Constructia este executata din caramida in mediu rural, neautorizata si fara
proiect, a carei structura nu are elemente de rezistenta care sa confere conlucrarea
elementelor de zidarie structurale (bulbi din b.a., buiandrugi deasupra golurilor de la usi si
ferestre, centuri perimetrale la nivelul planseului din lemn de peste parter), invelitoare din
tabla corodata si strapunsa cu gauri de la 2-5 cm, cu o portiune avand invelitoare din
placi de azbociment ondulat, prin care apele meteorice au patruns in planseul podului,
avand ca efect putrezirea structurii planseului, umflarea si caderea tencuielii tavanului;
umflarea si caderea tencuielii de pe peretii exteriori si interiori, urmare a degradarii in

timp a mortarului de var-ciment sub efectul infiltratiilor (constructia nu are jgheaburi si

burlane, iar cornisa este putreda si pe alocuri cu lipsa inchiderilor din lemn).
Din declaratia ginerelui asiguratei, imobilul nu a mai fost locuit de la decesul
proprietarului ...... in aprilie 2014, perioada in care s-au inregistrat precipitatii abundente
persistente, cu debite mari; expertul nu impartaseste aceasta declaratie, intr-o perioada de 6
luni, pana la data expertizei, degradarile in timp a structurii constructiei prin caderea tencuielii
de pe fatada, eroziunea tencuielii din rosturile dintre caramizile peretilor exteriori de contur,
umflarea si caderea finisajelor interioare, putrezirea elementelor din lemn ale plafonului,
cornisei si a unei parti din tamplaria din lemn, urmare a infiltratiilor de ape din precipitatii
persistente patrunse in incinta locuintei de pe acoperis prin pod, coroziunea pana la perforare a
invelitorii din tabla a acoperisului, neputandu-se produce degradari ale constructiei de o
asemenea amploare, indiferent de neglijarea intretinerii curente.
Alcatuirea constructiva este din zidarie de caramida la perertii de contur si de
compartimentare, fara nici un element din beton armat (bulbi din b.a. la intersectii de pereti,
buiandrugi deasupra golurilor de la usi si ferestre, centura din beton armat pe conturul peretilor
exteriori); acoperisul este in 2 pante, pe structura de sarpanta din lemn, invelitoare din tabla pe
70% din suprafata acoperisului, puternic corodata si perforata, iar pe 30% din panta acoperisului
spre fatada posterioara este improvizata, din placi ondulate din azbociment, asezate flotant (fara
prindere de elementele sarpantei), cu lufturi. Coroziunea tablei de la invelitoare si gaurile din
aceasta si lufturile la imbinarea placilor din azbociment, cu precadere spre colturile dinspre
fatada posterioara si laterala dreapta, au permis scurgerea apelor provenite din precipitatii, in
interiorul podului si apoi infiltrarea acestora in planseul din lemn de peste parter, ceea ce a avut
ca efect putrezirea asterealei, umflarea si caderea tencuielii de pe planseu si, pe alocuri, de pe
pereti. Acoperisul nu are jgheaburi si burlane, apele meteorice scurgandu-se de la marginea
invelitorii neetanse in interiorul cornisei din lemn, care a putrezit. Cosul din stanga fatadei a
cazut sau a fost demolat ???, in locul acestuia fiind un gol, peste care nu a fost petrecuta
invelitoarea din tabla, apele din precipitatii scurgandu-se direct in camera de locuit aferenta.
Tamplaria exterioara si interioara (usi si ferestre) este realizata din lemn de rasinoase,
neetanse si pe alocuri putrezita.
Locuinta este alcatuita din 2 camere, hol, fara nici cel mai elementar confort ambiental
de habitat, camara, baie si bucatarie, cu finisajele degradate, fara instalatii functionale (initial,
constructia avea racord la curent electric, apa rece din put si incalzire cu lemne in soba de
teracota).
***Daunele produse constructiei, ca urmare a evenimentului asigurat alunecare

de teren antrenata de ploile persistente cu debite mari, declarat a fi produs in 15.06.2014
de catre asigurata, nu au produs si nu puteau produce avarii majore peretilor portanti
din zidarie in numai 6 luni, asa cum declara ginerele asiguratei, fara a afecta
substructura, care nu este afectata (vidi Foto 20, 21, 26, 27). In schimb, cu ocazia
expertizei, s-a constatat ca exista o uzura in timp mai mare decat uzura normala, din
cauza uzurii in timp a constructiei (in orice caz, de peste 5 ani, timp de evolutie a
degradarilor), din care amintim: constructie executata din caramida in mediu rural,
neautorizata si fara proiect, a carei structura nu are elemente de rezistenta care sa
confere conlucrarea elementelor de zidarie structurale (bulbi din b.a., buiandrugi
deasupra golurilor de la usi si ferestre, centuri perimetrale la nivelul planseului din lemn
de peste parter), care au produs tasarea zidariei, cu precadere deasupra golurilor de usi
si ferestre, pe care rezemau; invelitoare din tabla corodata si strapunsa cu gauri de la 2-5
cm, cu o portiune neetansa, avand invelitoare din placi de azbociment ondulat, prin care

apele meteorice au patruns in planseul podului, avand ca efect putrezirea structurii

planseului, umflarea si caderea tencuielii tavanului; umflarea si caderea tencuielii de pe
peretii exteriori si interiori, urmare a degradarii in timp a mortarului de var-ciment sub
efectul infiltratiilor (constructia nu are jgheaburi si burlane, iar cornisa este putreda si
pe alocuri cu lipsa inchiderilor din lemn). Starea fizica la data expertizei confirma faptul
ca, constructia nu a fost locuita de peste 1 an si nu putea fi locuita cu pereti cu fisuri
deschise, cu infiltratii care au strapuns tavanul, ale carui elemente din lemn au putrezit
din cauza coroziunii invelitorii din tabla, incaperi care nu puteu fi incalzite din cauza
lipsei cosului de fum, fara utilitati functionale, toate acestea fara nici o legatura cu
alunecarea de teren care s-ar fi produs.
De altfel, trebuie avut in vedere ca a fost o iarna grea, mai ales in zona de deal, iar
habitatul in aceste conditii era incompatibil cu viata.
*** Expertul nu impartaseste declaratia ginerelui asiguratei, care motiveaza starea

avansata de degradare fizica a constructiei pe seama nelocuirii acesteia din aprilie 2014, cand a
decedat proprietarul ....., sotul asiguratei, pe motivul ca intr-o perioada de 6 luni, pana la data
expertizei, degradarile in timp a structurii constructiei prin caderea tencuielii de pe fatada,
eroziunea tencuielii din rosturile dintre caramizile peretilor exteriori de contur, umflarea si
caderea finisajelor interioare, putrezirea elementelor din lemn ale plafonului, cornisei si a unei
parti din tamplaria din lemn, urmare a infiltratiilor de ape din precipitatii persistente patrunse
in incinta locuintei de pe acoperis prin pod, coroziunea pana la perforare a invelitorii din tabla
a acoperisului, carpirea a cca 30% din invelitoarea din tabla cu placi de azbociment ondulat
neetanse, nu puteau produce degradari ale constructiei de o asemenea amploare, fara
neglijarea intretinerii curente si efectuarea reparatiilor periodice.
***Ori, cele constatate, conduc la faptul ca aceasta constructie nu a mai fost

locuita de peste 5 ani, motivata de coroziunea pana la strapungere a tablei invelitorii si
putrezirea lemnului din anumite elemente ale constructiei, ambele producand degradari
locale in interiorul constructiei, fara nici o legatura cu o eventuala alunecare de teren
care s-ar fi produs, indiferent de anul producerii, atat timp cat substructura nu este
afectata si care puteau produce doar fisuri in anumite zone din peretii de caramida ai
constructiei.

V. DAUNA TOTALĂ CUVENITĂ PENTRU CONSTRUCŢIE P+1E,

RĂMASĂ FĂRĂ 40% DIN SUBSTRUCTURĂ, URMARE A AFUIERII
PRODUSĂ LA NIVELUL TĂLPII FUNDAŢIEI DE FORŢA DINAMICĂ DE
ANTRENARE A APELOR EXTRAORDINARE A PÂRÂULUI OLĂNEŞTI
FOTO 1: Fatada principala a imobilului amplasat in comuna Vladesti, jud. Valcea, format din teren in
suprafata de 431 mp si constructie cu destinatia de locuinta, edificata in anul 2014, parter +1 etaj, cu
aria construita (amprenta la sol) de 106 mp si arie desfasurata de 173 mp.
Alcatuire constructiva: substructura din beton, avand talpa fundatiei continue sub pereti, la cota
– 90 cm ÷ - 98 cm, schelet din beton armat (samburi din beton armat la intersectii de pereti, centura de
contur, buiandrugi, grinzi si plansee), inchideri primetrale si pereti despartitori din caramida Porotherm,
sarpanta din lemn, invelitoare din tigle metalice (tabla profilata); stare foarte buna, finisaje superioare.
FOTO 2: Starea fizica a substructurii constructiei P+1E, sub a carei fundatie de sub peretii fatadei
laterale stanga (vedere spre fatada) si de sub peretii fatadei posterioare s-au produs afuieri la nivelul
talpii fundatiei, din cauza apelor extraordinare a paraului Olanesti, colectate din viituri, avand urmari
spalarea terenului de fundare, dislocarea partiala a fundatiei de la nivelul soclului, avand consecinta
pierderea stabilitatii constructiei, ramasa dupa retragerea apelor extraordinare in echilibru instabil;
producerea evenimentului: 27-29 iulie 2014.

FOTO 3 !!!: Vedere de ansamblu a constructiei P+1E, ale carei fundatii de sub jumatate din
constructie pe directia axului longitudinal median, au fost dislocate, urmare a afuierii pamanturilor de
sub talpa fundatiei si erodarii, de catre viitura avand debite care au depasit debitul maxim luat in
calcul de 301 m3/s, depasind cotele de inundatii. Se observa ca intregul teren cu destinatia de curte a
fost dislocat de viitura.
FOTO 5: Vedere de ansamblu a primelor

masuri de interventie in sopul consolidarii
malului provizoriu al paraului Olanesti,
dupa ce digul de protectie si podul de la
Pietrari, aflat la 50 m amonte de locuinta,
au fost distruse, urmare a eroziunii
hidraulice, produsa de viitura.
In planul indepartat se poate observa
aliniamentul fostului dig pana la care
trebuie aduse arocamente din piatra pentru
a face corectia actualului curs si aducerea
paraului Olanesti in albia minora.
In prim plan se poate observa fatada
laterala a constructiei care face obiectul
spetei, care, la momentul expertizei,
efectuata in 01.09.2014, nu si-a pierdut
capacitatea portanta a structurii de
rezistenta, dar intreaga constructie se
afla in echilibru momentan stabil, care,
in orice moment, din cauza unor
vibratii care pot produce modificari ale
taluzului pamantului de fundare de sub
constructie, cu caverne, pot conduce la
un echilibru instabil si rasturnarea
constructiei pe directia perpendiculara
pe albia paraului Olanesti.

FOTO 6: Umpluturi executate in imediata

apropiere a constructiei locuintei asiguratului
……., din piatra din cariera Bistrita, cilindrata,
pentru a crea umplutura compensatorie in zona
erodata de viitura, in scopul crearii unei cai de
acces pentru utilajele care urmeaza a refactiona
prin umpluturi de arocamente si amenajari
hidrotehnice, regularizarea cursului paraului
Olanesti. Aceste umpluturi constituie si unicul
acces, dupa erodarea si spalarea de viitura,
pentru executarea lucrarilor de consolidare prin
“subzidire” a substructurii din zona ale carei
fundatii au fost erodate, la constructia care face
obiectul spetei, precum si la pila podului din
amonte.
FOTO 7: Substructura sub peretii structurali din caramida si sub peretii transversali de
compartimentare, ai caror fundatii au fost dislocate de viitura prin spalare, de la jumatatea posterioara
a constructiei; se observa elevatia (soclul) din beton slab armat corespunzator fundatiilor perimetrale
si de sub peretii structurali despartitori, care, datorita calitatii betonului armat si a placii din beton
armat de peste parter, au realizat o conlucrare intre elementele substructurii de rezistenta, care au
realizat indeformabilitatea suprastructurii in conditii de echilibru instabil, in aceasta situatie, in orice
moment, din cauza unor factori perturbatori intempestivi (actiuni extraordinare provenite din vibratii,
cutremure, etc.), constructia P+1E poate sa-si piarda stabilitatea, cu intrarea in colaps a intregii
constructii.

FOTO 12: Detaliu al unei caverne-alt gol creat in interiorul rocilor de sub fundatia constructiei,
urmare a turbioanelor produse de apele extraordinare-viituri ale raului Olanesti, care au produs
afuieri, cu antrenarea agregatelor de sorturi mici, subspalarea si transportul acestora in aval.
Pentru a realiza stabilitatea constructiei, este imperios necesara umplerea tuturor
cavernelor create de actiunea dinamica a viiturii sub constructie si, implicit, substructura,
cu agregate grosiere, peste care va fi turnat beton marca B-150 cu priza rapida, sub
presiune, cu ajutorul pompei de beton, pana la refuz, pentru a realiza un pat de fundare cu
beton ciclopian.
FOTO 19: La data expertizei 01.09.2014, in urma inspectiei vizuale de tip “E1” privind
“semnale” de afectare a structurii de rezistenta, alcatuita din caramida, samburi din beton
armat la intersectii de pereti, buiandrugi si planseu din beton armat, nu au fost constatate
fisuri semnificative care se manifesta la nivelul acestor elemente de constructii.

FOTO 25: Constructie din imediata vecinatate a constructiei care face obiectul spetei, care,
urmare a viiturii de pe paraul Olanesti din perioada 27-29 iulie 2014, a erodat inclusiv terenurile
autorizate ale constructiilor, regularizarea albiei minore a paraului Olanesti nefiind efectuata din
lipsa unui program national si, pe cale de consecinta, a produs consecinte din amonte (inundarea
statiunii balneoclimaterice Olanesti) pana in aval, in localitatea Vladesti, consecintele fiind expuse
in imagine.
FOTO 26: Constructie identica din aval de constructia care face obiectul spetei, la care s-au
produs spalarea rocilor de sub fundatie si dislocarea fundatiilor, urmare careia si aceasta
constructie se afla in echilibru instabil.
In plan indepartat, se poate observa ca paraul Olanesti curge sper aval pe o urma a albiei
majore, urmasa urmare a apelor extraordinare a paraului Olanesti.
Este necesara si oportuna, cu termen imediat, regularizarea cursului paraului Olanesti, cel
putin pe distanta de 1,5 km, dinainte de podul “Pietrari” si pana dincolo de aceasta constructie,
construindu-se digul din arocamente pe directia pragului care se vede in zona mediana a
cursului paraului Olanesti.

FOTO 28: Constatare a razei maxime de la

care cursul apelor extraordinare ale paraului
Olanesti s-au abatut de la albia majora,
spaland prin forta hidrodinamica, inclusiv
terenul din spatele celor 2 constructii
prabusite in albia majora, a carei prag a fost
spalat.
Facem mentiunea ca mentinerea structurii
cladirii si indeformabilitatea acesteia in
situatie de dezastru, denota faptul ca
structura de rezistenta a fost executata
conform proiect, respectand prevederile
legislatiei care guverneaza calitatea in
constructii.
FOTO 31: Vedere a distantei maxime

din axul albiei minore, in care apele
extraordinare, in tendinta de a se inscrie
in cotul albiei minore, s-au deplasat pe
directia tangentei de intrare in curba,
spaland si dislocand terenurile din
spatele constructiilor, legal construite,
in baza autorizatiilor emise de
autoritatile locale, cu respectarea
prevederilor Legii nr.50/1991, cu
completarile si modificarile ulterioare.

Obiectul cauzei: dezdaunare pentru constructie cu destinatia de locuinta, cu regim de

inaltime parter+1E, amplasata in comuna Vladesti, sat Vladesti, jud. Valcea (teren limitrof
falezei paraului Olanesti), proprietatea .........
Data producerii evenimentului reclamat: 27-29.07.2014
1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia, constatarea starii fizice
la data expertizei si a terenului pe care este amplasata;
2. Constatarea starii fizice a substructurii si a suprastructurii imobilului, in urma
evenimentului, produs in perioada 27-29 iulie 2014 (inundatii catastrofale). Constatarea
daunelor si a intinderii acestora;
3. Daca corespunzator starii fizice constatate in prima faza de catre reprezentatii
societatii de asigurari au fost intreprinse masuri imediate de consolidare a substructurii; daca,
dupa viitura pe paraul Olanesti, autoritatile competente au luat masuri urgente pentru ca o
asemenea actiune extraodinara a paraului Olanesti sa nu se mai repete;
4. Daca la data expertizei constructia prezinta stabilitate si siguranta din punct de vedere
al rezistentei. De analizat daca avariile produse constructiei constatate au fost de natura a
produce o dauna totala imobilului in cauza sau este vorba de daune partiale ce pot fi remediate;
5. Daca imobilul a fost construit in conformitate cu normativele tehnice in vigoare. De
stabilit eventualele vicii tehnice de constructie care, odata cu evenimentul produs au putut sa
determine amplitudinea daunelor constatate.
Din declaratiile verbale ale celor prezenti, Nota de constatare nr.9202/31.07.2014,

intocmita de CLSU Vladesti, Nota de constatare nr.9264/01.08.2014, intocmita de CLSU
Vladesti, Nota de constatare nr.9295/04.08.2014, intocmita de comisie formata din
reprezentanti ai autoritatilor locale Primaria comunei Vladesti, Institutia Prefectului judetului
Valcea, Consiliul Judetean Valcea, IJCV Valcea, ISU Valcea, SGA Valcea, se constata ca:
- in urma atentionarii meteorologice cod galben de precipitatii si inundatii, emisa de
catre Administrarea Nationala de Meteorologie, pentru perioada 26-29.07.2014, in acea
perioada au cazut ploi abundente in zona „balastiera” raul Olanesti si principalii sai torenti-
afluenti din zona localitatii Vladesti, care au acumulat peste 330 m3/sec., provocand iesirea din
albie a raului Olanesti, viitura fiind practic devastatoare in unele zone, printre care si Vladesti,
spaland si dislocand malul si faleza, au distrus 2 case parter si etaj, care au intrat in colaps si s-
au prabusit in albie, urmare a spalarii malului si a pragului de fund, iar pila podului de la
Pietrari, aflat la 50 m amonte de locuinta asiguratului ......... a fost partial afectata prin afuierea
terenului de sub fundatie
- urmare a depasirii cotelor de inundatii, malul, faleza si terenul aferent pe care se aflau
alte 3 locuinte, printre care si cea a proprietarilor asigurati ........, au fost spalate si dislocate de
viitura si duse in albia raului Olanesti
Starea fizica a substructurii constructiei P+1E, sub a carei fundatie de sub peretii fatadei
laterale stanga (vedere spre fatada) si de sub peretii fatadei posterioare s-au produs afuieri la
nivelul talpii fundatiei, din cauza apelor extraordinare a paraului Olanesti, colectate din viituri,
avand urmari spalarea terenului de fundare, dislocarea partiala a fundatiei de la nivelul
soclului, avand consecinta pierderea stabilitatii constructiei, ramasa dupa retragerea apelor
extraordinare in echilibru instabil; producerea evenimentului: 27-29 iulie 2014.
Fundatiile de sub jumatate din constructie pe directia axului longitudinal median au fost
dislocate, urmare a afuierii pamanturilor de sub talpa fundatiei si erodarii de catre viitura

avand debite care au depasit debitul maxim luat in calcul de 301 m3/s, depasind cotele de
inundatii.
Substructura de sub peretii structurali din caramida Porotherm, avand samburi din beton
armat, centura perimetrala si buiandrugi deasupra golurilor usilor si ferestrelor si substructura
de sub peretii transversali de compartimentare, au fost dislocate de viitura prin spalare, de la
jumatatea posterioara a constructiei; elevatia (soclul) din beton slab armat corespunzator
fundatiilor perimetrale si de sub peretii structurali despartitori, datorita calitatii prescrise a
betonului armat si a placii din beton armat de peste parter, au realizat o conlucrare intre
elementele substructurii, care au realizat indeformabilitatea suprastructurii in conditii de
echilibru instabil; in aceasta situatie, in orice moment, din cauza unor factori perturbatori
intempestivi (actiuni extraordinare provenite din vibratii, cutremure, etc.), constructia P+1E
poate sa-si piarda stabilitatea, cu intrarea in colaps a intregii constructii si prabusirea in albia
extinsa dupa viitura, a paraului Olanesti.
***Substructura (fundatia) a fost dislocata de forta dinamica a viiturii, creandu-se
din zona mediana a constructiei, dupa axul longitudinal, fiind spalat patul de fundare,
constructia fiind practic in echilibru instabil, adica in consola.
Singura avarie la suprastructura a fost o fisura constatata in urma inspectiei vizuale de
tip “E1” la data expertizei 01.09.2014, produsa in tencuiala peretelui fatadei posterioare
(inspre intersectia acesteia cu peretele fatadei laterale stanga), datand, probabil, odata cu
tasarea lenta a coltului dinspre SE al constructiei, urmare a spalarii pamanturilor de sub
fundatie, inclusiv a fundatiei, lasand nerezemata suprastructura de sub fatada posterioara si
fatada laterala stanga, care au ramas in consola.
Ulterior expertizei, in 09.09.2014, dupa urmarirea comportarii in timp a
constructiei, la interiorul constructiei, sub buiandrug si nu numai, s-a propagat o fisura
longitudinala amorsata, in lungul peretelui de rezistenta median al cladirii, ceea ce
coincide cu zona de sub cladire, ramasa fara teren de fundare (vidi Foto 18÷24); opinia
expertului este ca, constructia ramasa in consola, fara fundatie si terenul de fundare de
sub fundatie, pe jumatatea dinspre zona erodata de viitura de pe paraul Olanesti, se
pregateste sa-si piarda stabilitatea si sa se rastoarne pe directia perpendiculara pe albie.
Fatada laterala a constructiei care face obiectul spetei, la momentul expertizei, efectuata
in 01.09.2014, nu si-a pierdut capacitatea portanta a structurii de rezistenta, dar intreaga
constructie se afla in echilibru momentan stabil, care, in orice moment, din cauza unor
vibratii care pot produce modificari ale taluzului pamantului de fundare de sub
constructie, cu caverne, pot conduce la un echilibru instabil si rasturnarea constructiei
pe directia perpendiculara pe albia paraului Olanesti.
Din examinarea starii fizice a substructurii de sub fatada posterioara si fatada laterala a
constructiei care face obiectul spetei, care, la momentul expertizei, efectuata in 01.09.2014,
aveau terenul de fundare spalat si fundatia dislocata si transportate de viitura in albia majora a
paraului Olanesti, nu si-a pierdut capacitatea portanta a suprastructurii de rezistenta, dar
intreaga constructie ramasa pe cca 40% din jumatatea construita fara fundatie, se afla in
echilibru momentan la limita extrema de stabilitate, care, in orice moment, din cauza
unor vibratii care pot produce modificari ale taluzului pamantului ramas de sub
fundatia nedislocata, de sub constructie, cu caverne, pot declansa, in orice moment, un
echilibru instabil si rasturnarea constructiei pe directia perpendiculara pe albia paraului
Olanesti, ceea ce, fara putinta de tagada, produc prabusirea constructiei, asa cum s-a
constatat si consemnat in Nota de constatare nr.9264/01.08.2014, intocmita de CLSU
Vladesti, ceea ce constituie DAUNA TOTALA, orice fel de interventie partiala asupra

substructurii (teren de fundare si fundatie) nemaiconferind constructiei conditii de

stabilitate si rezistenta in exploatarea normala.
Orice interventii asupra constructiei fiind tardive si neputand asigura punerea in
siguranta a locatarilor, expertul propune, fara putinta de tagada, pe motivele aratate la
raspunsul la obiectivul 4, acordarea de dauna totala, iar, avandu-se in vedere ca 80% din
terenul-curte a fost dislocat de viitura, se propune stramutarea imobilului, pentru a evita
producerea de efecte asemanatoare, din cauza neamenajarii vadului si malului paraului
Olanesti.
VI. DAUNĂ TOTALĂ CUVENITĂ PENTRU CONSTRUCŢIE PARTER ŞI

SUBSOL PARŢIAL, AVARIATĂ LA TOATE ELEMENTELE STRUCTURALE DIN
ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CONFIATĂ (BULBI LA INTERSECŢII DE PEREŢI,
BUIANDRUGI, CENTURI PERIMETRALE DIN BETON ARMAT), ÎN URMA
EVENIMENTULUI DECLARAT ALUNECARE DE TEREN, GENERATĂ DE
INFILTRAŢII ÎN PĂMÂNTURILE VERSANTULUI ALE APELOR METEORICE
PERSISTENTE, CU DEBITE MARI
Foto 1: Zona de alunecare de versant, cu antrenarea Drumului National DN 73C, intre Curtea
de Arges si Ramnicu Valcea, care a afectat si versantul din zona Ciofrangeni – Piatra – Poenita
– Coasta – Golesti, urmare a ploilor cu debite de peste 100 l/mp, care au avut loc incontinuu,
in perioada 15.07.2014 – 25.07.2014, cand au fost produse dezastre istorice din inundatii in
Novaci-jud. Gorj, Vladesti- -jud. Valcea, Albestii de Arges-jud. Arges si altele.

Foto 4: Detaliu al oglinzii apei din

fantana, situata la numai 3 m de
nivelul terenului natural.
Foto 7: Fractura terenului din partea posterioara a curtii, cu denivelare de cca 25 cm, cu
adancime de peste 2 m; sub aceasta zona se afla unul din izvoarele subterane, care
deverseaza in rapa.

Foto 8: Detaliu al fracturarii terenului din curtea asiguratei, in zona din fundul curtii, intre
magazie si garaj.
Foto 10: Vedere a rapei din fundul curtii asiguratei, in care au fost antrenate, odata cu
alunecarea terenului, imprejmuirea, sopronul deschis pentru lemne, magazia, garajul si
cladirea parter, cu destinatia de locuinta.

Foto 13: Detaliu al deplasarii stalpilor din lemn ai sopronului pentru lemne, pe o distanta de
cca 50 cm de la verticala locului, odata cu curgerea terenului.
Foto 16: Vedere a fatadei principale si a fatadei laterale dreapta a constructiei de locuit, care
este antrenata a se deplasa odata cu terenul inspre rapa din spatele acesteia.

Foto 17: Fatada laterala stanga a constructiei si vis-a-vis de aceasta soclul din beton ciclopian
al imprejmuirii, fracturat in zona mediana de alunecarea terenului spre rapa.
Foto 24: Fractura de rost intre

constructia principala si magazie,
generata de antrenarea fundatiilor
constructiilor alipite de alunecarea
terenului inspre rapa.

Foto 26: Fisura transversala, mai sus de nasterea boltii, generata de depalsarea soclului
constructiei pe care reazema.
Foto 27: Tasare diferentiata a intersectiei la

colt a peretilor exteriori ai fatadei
principale cu peretele fatadei laterale
stanga, generate de deplasarea fundatiei
odata cu terenul.
Din multitudinea de fisuri transversale
prin pereti, se constata pierderea stabilitatii
constructiei, care, odata cu alunecarea
terenului, avanseaza spre colaps.
Se recomanda evacuarea locatarilor,
intreaga constructie fiind pusa in pericol de
alunecarea terenului spre rapa.

Foto 28: Corespondentul fisurii transversale in interiorul peretelui exterior al fatadei principale.
Foto 33: Umflarea pardoselii a holului

este o certificare a tensiunilor din
pamantul de fundare, din cauza
rezistentei pasive.

Foto 37: Testarea profunzimii fisurii

transversale din peretele fatadei
posterioare din bucatarie.
Foto 40: Vedere a peretilor din interiorul subsolului, fisurati in profunzime.

Foto 43: Fractura la nasterea boltii din fatada laterala a verandei.
Foto 49: Vedere a ruperii peretilor laterali ai garajului, urmare a alunecarii fundatiei spre
rapa aflata la extrema acesteia.

Foto 52: Dislocarea coltului garajului, a carui fundatie s-a deplasat spre rapa.
Obiectul cauzei: dezdaunare pentru constructie cu destinatia de locuinta, cu regim de

inaltime subsol partial si parter, amplasata in comuna sat Poenita, comuna Golesti, jud. Valcea,
proprietatea .........
Data producerii evenimentului reclamat: 24.08.2014
1. Identificarea imobilului format din constructie, amplasata in sat Poenita, comuna
Golesti, jud. Valcea, proprietatea asiguratei .........
2. Identificarea pagubelor produse imobilului asigurat, urmare a evenimentului declarat;
aprecierea starii fizice va avea in vedere uzura/vechimea constructiei la data producerii
evenimentului asigurat, starea finisajelor
3. Expertul se va pronunta daca, constructia poate fi consolidata sau este in situatie de
colaps, pentru care se va acorda dauna totala
Din declaratiile verbale facute in urma convorbirii cu proprietara imobilului si

constatarile expertului in legatura cu alunecarile de teren din zona, zona de alunecare de
versant, cu antrenarea Drumului National DN 73C, intre Curtea de Arges si Ramnicu Valcea,
este cunoscuta in statistici si a afectat versantul din zona Ciofrangeni – Piatra – Poenita –
Coasta – Golesti, urmare a ploilor cu debite de peste 100 l/mp, care au avut loc incontinuu, in
perioada 15.07.2014 – 25.07.2014, cand au fost produse dezastre istorice din precipitatii cu
debite extraordinare, urmate de inundatii in Novaci-jud. Gorj, Vladesti- -jud. Valcea, Albestii
de Arges-jud. Arges si altele.
Alunecarea haldei, cu directia spre fundul curtii, s-a produs urmare a acumularii de ape
meteorice cu debite variind intre 80-120 l/mp, acumulate pe lentila de argila grasa, din
compozitia geomorfologica a terenului, dinspre fundul curtii unde se afla o vale, alunecare
care a antrenat fundatia constructiei principale si a anexelor, producandu-le tasari diferentiate,

antrenand intreaga constructie si materializate prin crapaturile deschise de cca 1-2 cm in toti
peretii structurali, cu dislocari locale.
La data expertizei, 28.10.2014, constructia edificata in anul 1975, cu durata normata de
50 ani si o durata in exploatare normala de 39 ani.
Conform prevederilor Normativ P135/1999, art.1.5, art.1.8 alin.3, constructia a fost supusa
uzurii fizice accidentale produsa de alunecari de terenuri, din cauza precipitatiilor abundente din
iarna 2013-2014, acumulate in sol si a ploilor torentiale din perioada august 2014.
Valoarea ramasa corespunzatare duratei in exploatare este de 44%, conf. Anexei 34 din
Normativ P135/1999, in conditii de exploatare normala Expertul, tinand cont de actiunile
extraordinare provenite din alunecarea de teren, apreciaza o uzura totala de 90, din cauza starii
fizice a constructie, ale carei elemente structurale sunt grav afectate, valoarea ramasa fiind de
10%, reprezentand o infima parte din materiale recuperate.
Expertul face mentiunea ca alunecarile de teren din zona continua, starea fizica a
structurii de rezistenta din caramida este grav afectata, stabilitatea constructiei fiind pusa in
pericol si putandu-se prabusi in orice moment.
***In starea fizica a constructiei, executata in anul 1975, fara respectarea normelor
de proiectare si conformare seismica (inexistente la acea vreme), constructia nu poate fi
consolidata. Mai mult, avandu-se in vedere alunecarile de teren din zona, care continua,
expertul recomanda ca pe locatia existenta sa nu mai fie executate constructii pana cand
nu va fi epuizata alunecarea versantului, care se deplaseaza pe o directie perpendiculara
pe constructie spre rapa din fundul curtii sau pana cand nu vor fi executate lucrari de
stabilizare a versantului, prin executarea de puturi de dren, coloane forate contravantuite,
pereti mulati, lucrari deosebit de costisitoare si pe care le apreciez ca fiind inoportune in
aceasta zona cu un rand de case.
Pe cale de consecinta, expertul recomanda stramutarea locatiei constructiei.
In subsidiar, mentionam ca din lipsa de fonduri, Statul Roman, prin autoritatile
specializate, nu intreprinde masuri de utilitate publica privind consolidarea si stabilizarea
versantilor, practicarea de puturi de dren, pentru a impiedica, pe de o parte, drenarea apelor
meteorice extraordinare si, pe de alta parte, studii geo in vederea stabilirii texturii
geomorfologice a pamanturilor, in vederea executarii de masuri pentru consolidarea versantilor
si stabilizarea acestora.
Ca un probatoriu al celor mai sus mentionate, citam din manualul de constructii civile,
autor Al. Negoita si colectiv: „pentru a evita alunecarile de teren, la amplasarea pe terenuri in
panta este necesar sa se verifice stabilitatea versantului tinand seama de straturile existente,
regimul hidrologic si alte cauze (cutremur) care ar putea modifica echilibrul masivului de
pamant ... apele meteorice trebuie colectate in drenuri, santuri sau lucrari de canalizare, care sa
permita scurgerea apelor meteorice la distanta fata de constructie ....... pentru preluarea
impingerii pamantului care actioneaza numai pe o parte a perimetrului cladirii, se prevad ziduri
de sprijin sau se dimensioneaza corespunzator peretele situat spre pamant”.

Concluzii:
Din exemplele mai sus prezentate, autorul lucrării face, pe lângă analiza stării fizice a
construcţiilor prezentate, ȋn condiţiile prevederilor Normativului P135/1999 și o analiză a
modului în care construcţiile cu destinaţia de locuinţă, supuse acţiunilor extraordinare
prevăzute ȋn Cap. VII „Riscuri acoperite”, art. 20, art. 21 de la 1÷7, coroborate cu Cap. VIII
„Riscuri excluse”, art. 22, art. 23, art. 24 din Norma nr. 7/2013 privind forma și clauzele
cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,
alunecărilor de teren și inundaţiilor, în aplicarea prevederilor Legii nr. 260/2008, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, respectă prevederile legale.
Desigur că în cadrul expunerii au fost prezentate în antiteză 6 cazuri cu evenimente
declarate a fi din categoria cutremurelor, alunecărilor de teren și inundaţiilor, din care
primele 4 se constată că au fost încadrate întemeiat, pe criterii tehnice, în Cap. VIII „Riscuri
excluse”, iar ultimele 2 la Cap. VII „Riscuri acoperite”.
Comentariile stării fizice constatate de expertul evaluator (prin aceasta trebuie să se
înţeleagă evaluarea stării fizice a construcţiei cu destinaţia de locuinţă, care face
obiectul dezdăunării) a fost deosebit de minuţioasă, expertul trebuind să constate
adevăratele cauze care au produs avarii asupra elementelor unei construcţii (substructura,
anvelopa: pereţi exteriori perimetrali, învelitoare și tâmplărie exterioară, pereţi de
compartimentare și planșee, finisaje exterioare și finisaje interioare la pereţi, pardoseli și
tavane și instalaţii în construcţii) și a le încadra în categoriile de riscuri, în lumina Normei
ASF nr. 7/2013.
Această analiză a scos în evidenţă și „facilităţile” conferite implicit asiguratului, în
tentativa de declarare în fals a unui eveniment, pentru a obţine foloase din dezdăunare,
necuvenite, ceea ce se numește fraudă în asigurarea unui imobil.
Analiza celor 4 cazuri prezentate, încadrate la „Riscuri excluse”, pun în evidenţă
cauzele care, implicit, prin modul de întocmire a Poliţei de asigurare, fără identificarea
existenţei și a stării fizice a construcţiei care face obiectul asigurării, facilitează interesul
clientelar abuziv al asiguratului:
1. întocmirea Poliţei de asigurare în baza unei banale și subiective declaraţii a
viitorului asigurat, fără nici o responsabilizare a acestuia (declaraţie pe proprie răspundere,
cu invocarea articolului care prevede infracţiunea prin declaraţie în fals și, implicit, fals în
înscrisurile întocmite de inspectorul de daune); nesolicitarea de către inspectorul de daună a
unor documente sau fotografii care să ateste că imobilul care se dorește a fi asigurat, exista în
fapt în starea fizică la data asigurării, este autorizat, conformat normelor de proiectare din
anul construirii și intabulat, anul construirii, alcătuirea constructivă, uzura fizică a acestuia și
gradul de finisaje;

2. incompetenţa profesionala a inspectorului de dauna, care are obiect de activitatea

asigurarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţă (exemplu: finisajul la un tavan tencuit cu mortar
de var pe plasă de Rabitz a fost trecut de inspectorul de dauna, citez: „tavan pe rapiţă”); aceasta
incompetenţă favorizează asiguratul de rea credinţă, în declararea efectelor stării fizice a
construcţiei, din cauza, de cele mai multe ori, uzurii în exploatare și a unei întreţineri
necorespunzătoare, care sunt puse pe seama unor evenimente produse în zona și care nu au nici o
legătură cu avariile și starea fizică a construcţiei ;
3. întocmirea Procesului verbal de constatare a daunelor superficial, fără indicarea celor
mai elementare caracteristici tehnice ale construcţiei (anul construirii, alcătuirea constructivă,
starea fizică generală a construcţiei, starea finisajelor și alte menţiuni cu referire la cauza
declarată și efect), de multe ori constatându-se că inspectorul de daună face confuzii sau
omisiuni în interesul clientelar al asiguratului, ambii având scopul de a obţine foloase
necuvenite ;
4. împiedicarea, de către asigurat, a accesului în imobil a unui expert tehnic
extrajudiciar/judiciar, specialist și evaluator în construcţii civile, industriale și agricole,
autorizat, pentru a efectua o expertiză de specialitate pentru constatarea adevăratelor cauze
care au produs avarii la elementele structurale și finisajele construcţiei, în vederea
dezdăunării; această obligaţie nu este stipulată în prevederile Normei nr. 7/2013 și nici nu
sunt puse în consonanţă cu prevederile NCPC (împiedicarea efectuării unei expertize tehnice
de specialitate, în scopul aflării adevărului) ;
5. tendinţa de a obţine foloase necuvenite de către asiguratul de rea credinţă, care este
facilitată de o taxă de asigurare de numai 20 euro/an, pentru care, în baza declaraţiei sau a
complicităţii cu inspectorul de daună (și nu de puţine ori, cu sprijinul autorităţilor locale, mai
ales în mediul rural), acesta obţine cel puţin de 500 ori mai mult pentru dezdăunare totală de
10.000 euro şi de 1000 ori mai mult pentru dezdăunarea de 20.000 euro (faţă de jocul Caritas,
unde se lua doar de 8 ori mai mult suma depusă) şi care riscă, cel mult, a nu fi dezdăunat,
aplicarea prevederilor Cap. XII, art. 34 neputând constitui declaraţie în fals, atât timp cât de
faţa cu inspectorul de daună s-a consumat „în complicitate involuntară” Poliţa de asigurare
PAD, fără ca, construcţia supusă asigurării să fie identificată faptic ;
6. primele de asigurare foarte mici au fost stabilite în interesul exclusiv al
asiguratorului, pentru a obţine venituri, obligând pe toţi proprietarii de construcţii de a se
asigura; calamităţile produse în ultimii 3 ani au produs daune substanţiale construcţiilor prin
efectele produse, frecvenţa dezdăunării punând în dificultate asiguratorul, cu atât mai mult cu
cât frecvenţa acestora crește ;
7. nepunerea în aplicare, de către asigurator, a prevederilor art. 34 Cap. XII din Norma
7/2013, în aplicarea Legii nr. 260/2008, coroborate cu art. 245 (1) din noul Cod Penal actualizat
2013-Legea 286/2009, atunci când se constată săvârșirea de către asigurat a unei infracţiuni
(declararea în fals a stărilor de fapte, împiedicarea expertului judiciar delegat în teren pentru
constatarea stărilor de fapte reale privind starea fizică a unui imobil asigurat, etc.) .
Măsura propusă: revizuirea Normei ASF nr. 7/2013, modificarea și completarea

Legii nr. 260/2008, cu completările și modificările ulterioare.

Exemplu de analiză la faţa locului, interpretare tehnică și concluzii în Raportul de

expertiză tehnică extrajudiciară, având obiectiv identificarea imobilului după istoric,
amplasat la aceeași adresă
Autor: ing.expert Iliescu Lucian Constantin
Filiala CET-R Constanţa
Cap. 1 – INTRODUCERE
1.1. - Numele clientului
Lucrarea a fost comandata de catre:
- fam. XXX XXX si YYY YYY, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. y, jud. C-ta;
- fam. YYY YYY si XXX XXX, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. yy, jud. C-ta;
- fam. XXX XXX, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. yyy, jud. Constanta;
1.2. - Obiectivele raportului de expertiza extrajudiciara

1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la adresa: oras Constanta, str.
Stefan cel Mare nr.17, este acelasi cu imobilul denumit si hanul PERICLIA cumparat prin Actul
de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre V.G.P. si G.I.P., de la I.G.S. si G.S., de la
aceeasi adresa;
2. – Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a construit imobilul
existent.
Cap. 2 – DATE CALENDARISTICE PRIVIND EXPERTIZA EXTRAJUDICIARA

2.1. – Data inspectiei
- Inspectia imobilului s-a facut la fata locului, in mai multe rânduri, in perioada 18 -
22.12.2006, si 08. – 12.01.2007, respectându-se toate normele recomandate de Corpul Expertilor
Tehnici din România pentru acest gen de activitate.
2.2. - Data intocmirii raportului final

- Raportul final a fost intocmit in data de 19.01.2007, pe baza datelor culese in perioada de
timp cuprinsa intre inspectia tehnica si data intocmirii raportului.
Cap. 3 – IDENTIFICAREA
3.1. – Subiectul expertizei tehnice extrajudiciare
- Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara a fost intocmit in vederea stabilirii destinatiei
initiale si actuale a imobilului format din cladirea cu regim de inaltime Subsol + parter + 3 etaje si
mansarda, situatat in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17, jud. Constanta.
3.2. – Sursa si natura informatiilor

- Informatiile au fost obtinute din propriile constatari, precum si din datele si piesele scrise si
desenate puse la dispozitie de catre beneficiarii evaluarii, pe propria raspundere a acestora. S-au
folosit de asemenea informatii obtinute de la actualul S.C. PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE
PROIECTARI JUDETENE – Constanta. Lista completa a documentelor folosite si documentele in
cauza sunt prezentate in capitolul ANEXE.

3.3. – Aspecte tehnice ale imobilului (cladirii)

- Constructia existenta aflata in discutie, amplasata in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17,
jud. Constanta, este o cladire cu regim de inaltime subsol partial, parter si 3 etaje si mansarda.
- Structura de rezistenta este din zidarie portanta cu pereti exteriori de 32 cm si pereti interiori
de 17 cm grosime. Planseele, inclusive
planseul peste subsol, sunt din beton armat
turnat monolit.
- Circulatia pe verticala (atât la subsol cât si
la etaje) se realizeaza pe o scara din beton
armat.
- Acoperisul cladirii este de tip terasa.
- Din punct de vedere functional:

 Subsolul a fost in trecut utilizat
pentru amplasarea unei centrale termice cu
combustibil lichid, si in momentul de fata
existând in subsol un rezervor metallic de
combustibil. Acum, in afara de zona aferenta
magazinului alimentar de la parter (zona
care se pare ca este folosita ca spatiu de
depozitare, dar care nu a putut fi vazuta de subsemnatul), subsolul nu mai este folosit. Centrala termica
a fost dezafectata in momentul in care intreaga cladire a fost racordata la sistemul centralizat de
incalzire al orasului.
 Parterul are trei zone distincte: zona dinspre dreapta cum privim dinspre str. Stefan cel Mare
este ocupata de un spatiu commercial alimentar, zona centrala in care se afla intrarea spre locuinte in
casa scarii si inca doua mici spatii commerciale cu acces direct din str. Stefan cel Mare, si zona dinspre
stânga cum privim dinspre str. Stefan cel Mare unde se afla un garaj.
 Etajele sunt destinate locuintelor, la etajele 1 si 2 existând câte doua apartamente pe nivel.
Cap. 4 – REZOLVAREA EXPERTIZEI. RASPUNSURI LA OBIECTIVE

4.1. – Consideratii generale
- Imobilul (denumit si hanul PERICLIA) care a facut obiectul Actului de vânzare-cumparare din 12
decembrie 1931, intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si V.G.P. si G.I.P. pe de alta
parte, in calitate de cumparatori, era situat in orasul Constanta, pe str. Stefan cel Mare (fost Mangaliei) la
nr. 17, 19 si 21 (foste 31, 33, 35) asa cum rezulta din Actului de vânzare-cumparare mai sus mentionat.
- In Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931 se arata ca imobilul care se vinde “se
alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece) metri patrati si constructiuni, formând
trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu dependintele si tot ce se mai afla construit pe
mentionatul teren”.
Nota 1: - Nu s-au gasit nici un fel de alte referinte cu privire la imobilul descries anterior din care
sa rezulte ca acesta ar fi avut mai multe niveluri si ca ar fi avut de asemenea spatii de locuit.
De altfel, prin adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu catre
POPPA CELIA se specifica faptul ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa
anul 1936”.
Nota 2: - In “DICTIONAR UNIVERSAL AL LIMBEI ROMANE” de LAZAR SEINEANU,
editia a sasea din 1929, la pag. 289, definitia cuvântului han este “ospatarie, birt ordinar”.
- In DEX – Editia II-a din 1996, la pag. 443, definitia cuvântului han este “Local cu ospatarie
unde se pot adaposti peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor)”.

Nota 3: - In “CONSTANTA si TECHIRGHIOL – GHIDUL ILUSTRAT AL CONSTANTEI” din

1924, la hanurile din Constanta nu apare nici o referire despre hanul PERICLIA.
4.2. – Raspunsuri la obiectivele expertizei extrajudiciare
OBIECTIVUL 1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la adresa:
Constanta, str. Stefan cel Mare nr.17, jud. Constanta, este acelasi cu imobilul denumit si hanul
PERICLIA cumparat prin Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre V.G.P. si
G.I.P. de la I.G.S. si G.S.
RASPUNS:
- Subsemnatul considera ca imobilul constructie existent, cu regim de inaltime Susol, parter, 3
etaje si mansarda, nu poate fi imobilul care a facut obiectul Actului de vânzare-cumparare
din 12 DECEMBRIE 1931 incheiat intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si
V.G.P. si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori.
In sprijinul acestei afirmatii subsemnatul are urmatoarele argumente:
 Arhitectura cladirii nu este specifica unei cladiri care sa poata avea denumirea de han
(constructia este denumita in Actului de vânzare-cumparare “hanul PERICLIA”).
Apartamentele situate la etajele cladirii nu au o compartimentare prin care sa se fi putut
inchiria in regim de han. Aceste apartamente cu un numar de practice 6 (sase) respectiv 5
(cinci) camere nedecomandate, cu bucatarie, camara si baie nu ar fi putut fi utilizate pentru
inchirierea fiecarei incaperi de sine
PLAN statator. Ori hanurile (asa dupa cum

APARTAMENT 6 s-a aratat si prin definitiile din Nota
CAMERE
2 de la pag. 3 a prezentei) erau in cel
mai fericit caz “Local cu ospatarie
unde se pot adaposti peste noapte
drumetii (cu caii si carutele lor)” –
conform definitiei din DEX – Editia
II-a din 1996, la pag. 443, si nu
apartamente cu spatii foarte
generoase.
FOTO GARAJ
 Dupa cum rezulta din acelasi Act de vânzare-cumparare

datat 12 decembrie 1931, cladirea exista in anul vânzarii, ori
pentru perioada de pâna in anii 1930, structura de rezistenta a
constructiei nu este specifica. La toate cladirile expertizate si
realizate pâna in 1930, peretii subsolului erau realizati din
moloane (zidarie din piatra), planseul peste subsol era realizat din boltisoare de caramida pe profile
metalice, iar planseele dintre etaje erau realizate din lemn, nicidecum pereti din beton armat la subsol
si plansee din beton armat atât la planseul peste subsol cât si la planseele etajelor curente.

Nota: - Cel mai bine se poate observa structura din beton a garajului realizata cu grinzi din
beton armat monolit cu vute.
 Dar cel mai mult au precumpanit in formarea acestei pareri a subsemnatului, comparatiile
facute intre planurile puse la dispozitie de Primaria Constanta - Directia Patrimoniu (Plan de situatie
scara 1:500, carourile “F6”, “F7” – extrase din PLANUL CADASTRAL intocmit in 1936), cu planuri
ulterioare de situatie gasite la actualul S.C. PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE PROIECTARI
JUDETENE – Constanta si in arhivele altor firme de proiectare din Constanta.
Imobilul asa cum arata in

1936.
Imobilul in cauza in jurul anului

1970
Extras din Planul cadastral din 1936. Extras din Planul cadastral din jurul
anului 1970.
Liceul Mircea cel Batrân
Str. Mircea cel Batrân
Str. Stefan cel Mare
Imagine din satelit imobil

actual.
bd. Tomis

Din planse si fotografia satelit se poate observa ca forma pe care o avea imobilul în planul
cadastral din anul 1936 nu mai seamana de loc cu forma din jurul anului 1970 sau cu cea
actuala din foto. din satelit.
Nota: - prin adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu, catre
POPPA CELIA, se precizeaza ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa
anul 1936”
 Un alt argument care a condus la concluzia ca imobilul actual nu este cel care s-a
vândut in anul 1931, il constituie insasi formularea din Actul de vânzare-cumparare, in care se
arata ca imobilul care se vinde “se alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece)
metri patrati si constructiuni, formând trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu
dependintele si tot ce se mai afla construit pe mentionatul teren”.
Fata de precizia cu care se descriau in general cladirile care faceau abiectul vânzarii, in
formularea de mai sus nu se pomeneste nimic despre faptul ca ar fi existat si locuri de cazare
gen han, sau ca aceste cladiri ar fi avut mai multe niveluri.
- OBIECTIVUL 2.
– Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent.
RASPUNS:
- Fata de faptul ca forma cladirilor prezentata in Planul cadastral din 1936 difera de forma actuala
a cladirilor, precum si fata de adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu
catre POPPA CELIA in care se precizeaza ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost
construita dupa anul 1936”, subsemnatul considera ca aceasta constructie s-a edificat dupa anul 1936.
Fata de tipul de caramida folosita (280x140x70) care rezulta din masurarea grosimii zidurilor
(circa 17 cm – la zidurile interioare si circa 32 cm la cele exterioare), considerând ca imobilul nu a fost
construit cu caramida din recuperari, subsemnatul considera ca aceasta cladire a fost ridicata inainte de
anul 1944.
In concluzie, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent este estimata de
subsemnatul intre anii 1936 si 1944.
Cap. 5 – RECAPITULATIE si CONCLUZII

5.1. – Recapitulatie
- Constructia existenta aflata in discutie, amplasata in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17,
jud. Constanta, este o cladire cu regim de inaltime subsol partial, parter si 3 etaje si mansarda.
- Din punct de vedere functional:
 Subsolul a fost in trecut utilizat pentru amplasarea unei centrale termice cu combustibil
lichid, si in momentul de fata existând in subsol un rezervor metallic de combustibil. Acum, in afara de
zona aferenta magazinului alimentar de la parter (zona care se pare ca este folosita ca spatiu de
depozitare, dar care nu a putut fi vazuta de subsemnatul), subsolul nu mai este folosit. Centrala termica
a fost dezafectata in momentul in care inreaga cladire a fost racordata la sistemul centralizat de
incalzire al orasului.
 Parterul are trei zone distincte: zona dinspre dreapta cum privim dinspre str. Stefan cel Mare
este ocupata de un spatiu commercial alimentar, zona centrala in care se afla intrarea spre locuinte in
casa scarii si inca doua mici spatii commerciale cu acces direct din str. Stefan cel Mare, si zona dinspre
stânga cum privim dinspre str. Stefan cel Mare unde se afla un garaj.
- Etajele sunt destinate locuintelor, la etajele 1 si 2 existând câte doua apartamente pe nivel.
- Imobilul (denumit si hanul PERICLIA) care a facut obiectul Actului de vânzare-
cumparare din 12 decembrie 1931, intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si V.G.P.
si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori, era situat in orasul Constanta, pe str. Stefan cel

Mare (fost Mangaliei) la nr. 17, 19 si 21 (foste 31, 33, 35) asa cum rezulta din Actului de vânzare-
cumparare mai sus mentionat.
- In Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931 se arata ca imobilul care se vinde “se
alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece) metri patrati si constructiuni, formând
trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu dependintele si tot ce se mai afla construit pe
mentionatul teren”.
5.2. – Concluzii
Fata de OBIECTIVUL 1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la
adresa: Constanta, str. Stefan cel Mare nr.17, jud. Constanta, este acelasi cu imobilul denumit si
hanul PERICLIA cumparat prin Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre
V.G.P. si G.I.P. de la I.G.S. si G.S.
RASPUNS:
- Subsemnatul considera ca imobilul constructie existent, cu regim de inaltime Susol,
parter, 3 etaje si mansarda, nu poate fi imobilul care a facut obiectul Actului de vânzare-
cumparare din 12 decembrie 1931 incheiat intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de
vânzatori, si V.G.P. si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori.
In sprijinul acestei afirmatii subsemnatul are urmatoarele argumente:
 Arhitectura cladirii nu este specifica unei cladiri care sa poata avea denumirea de han
(constructia este denumita in Actului de vânzare-cumparare “hanul PERICLIA”).
Apartamentele situate la etajele cladirii nu au o compartimentare prin care sa se fi putut
inchiria in regim de han. Aceste apartamente cu un numar de practice 6 (sase) respectiv 5 (cinci)
camere nedecomandate, cu bucatarie, camara si baie nu ar fi putut fi utilizate pentru inchirierea
fiecarei incaperi de sine statator. Ori hanurile (asa dupa cum s-a aratat si prin definitiile din
Nota 2 de la pag. 3 a prezentei) erau in cel mai fericit caz “Local cu ospatarie unde se pot adaposti
peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor)” – conform definitiei din DEX – Editia II-a din
1996, la pag. 443, si nu apartamente cu spatii foarte generoase.
 Dupa cum rezulta din acelasi Act de vânzare-cumparare datat 12 DECEMBRIE 1931,
cladirea exista in anul vânzarii, ori pentru perioada de pâna in anii 1930, structura de rezistenta
a constructiei nu este specifica. La toate cladirile expertizate si realizate pâna in 1930, peretii
subsolului erau realizati din moloane (zidarie din piatra), planseul peste subsol era realizat sin
boltisoare de caramida pe profile metalice, iar planseele dintre etaje erau realizate din lemn,
nicidecum pereti din beton armat la subsol si plansee din beton armat atât la planseul peste
subsol cât si la planseele etajelor curente.
Nota: - Cel mai bine se poate observa structura din beton a garajului realizata cu grinzi din
beton armat monolit cu vute.
 Dar cel mai mult au precumpanit in formarea acestei pareri a subsemnatului,
comparatiile facute intre planurile puse la dispozitie de Primaria Constanta - Directia
Patrimoniu (Plan de situatie scara 1:500, carourile “F6”, “F7” – extrase din PLANUL
CADASTRAL intocmit in 1936), cu planuri ulterioare de situatie gasite la actualul S.C.
PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE PROIECTARI JUDETENE – Constanta si in arhivele
altor firme de proiectare din Constanta.
Din planse si fotografia satelit se poate observa ca forma pe care o avea imobilul planul
cadastral din anul 1936 nu mai seamana de loc cu forma din jurul anului 1970 sau cu cea
actuala din foto. din satelit.
Nota: - În adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu, catre
POPPA CELIA, se precizeaza că “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa
anul 1936”
 Un alt argument care a condos la concluzia ca imobilul actual nu este cel care s-a
vândut in anul 1931, il constituie insasi formularea din Actul de vânzare-cumparare, in care se

arata ca imobilul care se vinde “se alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece)
metri patrati si constructiuni, formând trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu
dependintele si tot ce se mai afla construit pe mentionatul teren”. Fata de precizia cu care se
descriau in general cladirile care faceau abiectul vânzarii, in formularea de mai sus nu se
pomeneste nimic despre faptul ca ar fi existat si locuri de cazare gen han, sau ca aceste cladiri ar
fi avut mai multe niveluri.
- OBIECTIVUL 2. – Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a

construit imobilul existent.
RASPUNS: -
Fata de faptul ca forma cladirilor prezentata in Planul cadastral din 1936 difera de forma
actuala a cladirilor, precum si fata de adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta –
Directia Patrimoniu catre POPPA CELIA in care se precizeaza ca “actuala cladire
P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa anul 1936”, subsemnatul considera ca aceasta
constructie s-a edificat dupa anul 1936.
Fata de tipul de caramida folosita (280x140x70) care rezulta din masurarea grosimeii
zidurilor (circa 17 cm – la zidurile interioare si circa 32 cm la cele exterioare), considerând ca
imobilul nu a fost construit cu caramida din recuperari, subsemnatul considera ca aceasta
cladire a fost ridicata inainte de anul 1944.
In concluzie, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent este estimata de
subsemnatul intre anii 1936 si 1944.

Exemplu de analiza a cauzelor care au condus la prăbușirea unui coș de fum înalt de la
punctul termic amplasat în Cernavodă, materializat în Raportul de expertiză
extrajudiciară prezentat mai jos
Autor: ing.expert Iliescu Lucian Constantin

Filiala CET-R Constanţa
Beneficiar: S.C. “X” S.R.L. SLOBOZIA
Cap. I. - DATE GENERALE

Prezenta documentatie a fost intocmita in baza comenzii nr. x/15.04.20xx emisă de S.C.
“X” S.R.L. - Cernavoda, beneficiar fiind S.C. “X” S.R.L. - Slobozia.
Comanda se referă la întocmirea unei expertize tehnice extrajudiciare având ca scop
determinarea cauzelor care au condus la prabusirea cosului de fum amplasat in Cernavoda –
PUNCT TERMIC Y.
Întocmitorul documentatiei de expertizare tehnica extrajudiciara este S.C. “AXIS
PROIECT” S.R.L. – Constanta prin expert tehnic judiciar, ing. ILIESCU Lucian Constantin -
Carnet Membru C.E.T.-R. nr.58/1998 cod 202 si atestat de Ministerul Justitiei ca Expert
Tehnic cu legitimatia nr.4466-11576.
Necesitatea efectuării expertizei tehnice a fost dictată de elucidarea cauzelor care au
condus la prabusirea cosului de fum de la punctual termic amplasat in Cernavoda, fapt care a
condus la pierderea unei vieti omenesti.
Constructia in discutie era unul din cele doua cosuri de fum ale Punctului termic
proprietate a S.C. “X” S.R.L. – Fetesti, amplasat in Cernavoda, Constructie care se încadreaza
în clasa III de importanta ( =1,0) conform normativ P - 100/92.
Structura de rezistentă a constructiei este de tip tubulara zvelta din zidarie de cărămidă
înrămată cu sâmburi si centuri din beton armat turnate monolit.
La partea inferioara a cosului, structura era realizata dintr-un soclu din beton armat
monolit (cenusarul cosului) pe o inaltime de circa 2,00 m, aceasa rezemând pe o fundatie
izolata rigida.

Înăltimea totala a cosului masurata de la cota superioara a fundatiei este de circa 9,15 m
iar perioadei de executie între anii 1987 – 1988 (conform declaratiei directorului S.C. “X”
S.R.L. – Fetesti, ing. P. I.).
În conformitate cu prevederile aceluiasi normativ P100/1992, dată fiind structura de
rezistentă a clădirii, a regimului de înăltime si a perioadei de executie (între anii 1987 – 1988),
constructia se clasifică în grupa D.4.a. Mentionăm că, în timp clădirea a suferit doar reparatii
curente, de cosmetizare, fără a se interveni calificat în sensul reparării degradărilor suferite
de structura de rezistentă.
Cladirile sunt amplasate in zona seismica de calcul “D”, având perioada de colt Tc = 1,5
s si ks = 0,16 conform normativeului P100/1992. Conform Tabel A.2. – “Echivalenta dintre
intensitatea seismica (exprimata in grade MSK) si valorile ks si Tc” gradul seismic
masurat pe scara MSK corespunzator pentru Cernavoda este VIII.
Cap. II. - DESCRIEREA 0BIECTIVULUI.

Cosul de fum in discutie era amplasat in Punctul Termic din Cernavoda. El făcea parte
dintr-un ansamblul format din cladirea de tip hală parter a punctului termic (neafectata) si cele
doua cosuri de fum identice amplasate in nordul si sudul cladirii principale.
Constructiiile (cosurile de fum) au avut structura de rezistentă de tip tubulara zvelta din
zidarie de cărămidă inramata cu sâmburi si centuri din beton armat turnat monolit. La interior,
cosurile au fost captusite cu caramida refractara.
La partea inferioara a cosurilor, structura era realizata dintr-un soclu din beton armat
monolit pe o inaltime de circa 2,00 m, aceasa rezemând pe o fundatie rigida.
Dimensiunile in plan ale acestor cosuri erau de 1,90 x 2,75 m, existând 3 diafragme
transversale si doua longitudinale.
Înăltimea totala a cosului, masurata de la cota superioara a fundatiei, era de circa 9,15 m
deasupra terenului amenajat, iar perioadei de executie este între anii 1987 – 1988
Obiectivul a fost realizat pe baza unui proiect care nu a fost găsit, elaborat probabil
înainte de anul 1987 (anul inceperii constructiei), prin adaptarea la conditiile amplasamentului
a unui proiect tip.
Corpul de cladirea de tip hala parter a punctului termic (neafectat) cu dimensiuni in plan
de 12,35 x 15,50 m si inaltime de circa 5,00 m, nu face obiectul prezentei expertise tehnice
extrajudiciare.
Structura de derezistentă a cosurilor de fum era de tip celular tip tubulara zvelta din zidarie
de cărămidă plina inramata si rigidizata cu sâmburi si centuri din beton armat turnat monolit.
Diafragmele de zidărie au grosimea de 37,5 cm, sâmburii din beton armat au sectiunea 35
x 35 cm, iar centurile din beton armat - 35 x 25 cm. Centurile erau amplasate pe inaltimea
cosului de fum la distantele de:
- Circa 50 cm de soclul din beton armat de deasupra fundatiei;
- Circa 1,75 m intre centuri pentru urmatoarele doua;
- Circa 2,00 m pana la ultima centura.

La partea superioara cosurile erau continuate (prelungite) cu structura din teava metalica
prinsa in buloane de centurile de la partea superioara a zidariei.
Fundatiile obiectivului sunt rigide si isolate sub cosurile de fum, având la partea
superioara, suprateran, un soclu de circa 2,00 m inaltime din beton armat monolit.
Nu s-au efectuat studii geotehnice sau sondaje la fundatii avându-se in vedere faptul ca si
dupa prabusirea cosului de fum fundatiile si soclul nu prezentau degradari sau rotiri.
Obs. – Dimensiunile constructiilor si structura acestora sunt prezentate in plansele

desenate, planse care, fac parte integranta din prezentul raport de expertiza extrajudiciara.
De asemenea, din plansele foto se pot: vedea structura de rezistenta a
cosului de fum, modul in care s-au realizat armările in stâlpi si centuri si respectiv modul
de prăbuşire a acestuia.
Cap. III. - STAREA ACTUALA

La momentul expertizării obiectivului cosul de fum dinspre Nord era demolat, mai putin
zona soclului (cenusarului) din beton armat si a fundatiei.
Cladirea punctului termic tip hala parter era in stare normala fata de vechimea ei si a
faptului ca nu s-au efectuat reparatii curente si capitale si nu prezinta degradari semnificative.
Cosul de fum dinspre latura sudica era prabusit, ramânând pe pozitie numai fundatia si
soclul (cenusarul) din beton armat, respective fundatia.
Asa cum a fost prezentat si anterior, fundatia si soclul nu prezentau degradari, tasari sau
rotiri care sa indice faptul ca prabusirea cosului de fum s-ar fi produs din cauza acestora.
Cosul de fum prabusit are structura de rezistenta din zidarie plina, respectiv sâmburii si
centurile din beton armat aproape intacte, aratând faptul ca a avut o rigiditate si rezistenta pe
inaltime corespunzatoare. Singura zona care era deteriorata o reprezenta zona de zidarie dintre
soclu si prima si a doua centura considerate de jos in sus, de pe latura scurta de 1,90 m, dinspre
partea in care s-a prabusit cosul de fum.
De altfel centura de la partea inferioara dinspre partea in care s-a rasturnat cosul de fum
era complet distrusă, din sâmbure iesind doua armaturi O.B.37 smulse din centură.
Sâmburii din partea opusa sensului de rotire din momentul rasturnarii au fost smulsi,
armaturile cedând din eforturile de intindere.
Cap. IV. - ANALIZA CAUZELOR PRABUSIRII COSULUI DE FUM

Obiectivul are o vechime în exploatare de circa 17 -18 ani.
S-au exclus din start cauzele care ar fi tinut de natura terenului de fundare, de eventualele
degradari, tasari sau rotiri ale fundatiei sau a soclului (cenusarului) din beton armat.
Una din problemele care au fost analizate a fost tehnologia folosita la demolarea primului
cos de fum cu circa trei saptamâni in urma (in lipsa unui proiect de demolare verificat de
verificator autorizat si a Autorizatiei de demolare in conformitate cu Legea 50/1991).
Din declaratiile administratorului firmei S.C. “X” S.R.L. si a maistrului de lucrare,
tehnologia folosita la demolarea primului cos de fum cu circa trei saptamâni inaintea prabusirii
celui de al doilea cos a fost dupa cum urmeaza:
1. – S-au facut sondaje la sâmburi si centuri pentru determinarea armaturilor;
2. – S-a montat schela pe inaltimea cosului de fum;

3. – S-au demontat partile din teava de la partea superioara a cosului de fum dupa taierea
buloanelor de ancoraj;
4. – S-au demolat, incepând de la partea superioara a cosului, zidaria de caramida plina
si caramida refractara de la interior, dintre centuri si sâmburi, cu recuperarea materialului;
5. – S-au legat cu cabluri folosite la pretensionari (de mare rezistenta), cu lungime
suficient de mare pentru ca scheletul de beton format din sâmburi si centuri sa nu cada peste
utilaj si pentru a se asigura un unghi optim de intindere a cablurilor, de nodurile dintre centuri
si sâmburi;
6. – S-a desfacut schela;
7. – S-a tras cu un utilaj (Caterpilar) scheletul ramas pâna acesta s-a inclinat;
8. – S-au indepartat oamenii si utilajele din zona periculoasa si s-a trecut la taierea
armaturilor de la sâmburii din partea opusa inclinatiei periculoase a cosului de fum pana acesta
s-a prabusit.
NOTA: - Tehnologia adoptata a fost o tehnologie corespunzatoare, cu respectarea
tuturor normelor de protectia muncii specifice tipurilor de lucrari (montare schela, desfaceri-
demolari) a condus la rezultate corespunzatoare.
Din relatarile maistrului de lucrare, cel care urma sa conduca lucrarile de demolare ale
celui de al doilea cos de fum, acesta s-a prabusit la faza de sondaje la sâmburii si centurile
cosului.
Tot din informatiile date de acesta, se pare ca de la baza cosului, in zonele in care intrau
canalele de fum in cos si pe latura scurta a cosului, la baza acestuia, au existat zone cu
caramizi lipsa si zone cu caramidă degradată.
Luându-se in considerare aceste aspecte, s-a verificat rezistenta constructiei in conditiile in
care deasupra soclului din beton (cenusarul) ar fi lipsit un intreg sir de caramizi, rezistenta si
stabilitatea cosului ramânând sa fie asigurata numai de sâmburii si centurile din beton armat.
Conform calculelor prezentate in Anexa 2, anexa care face parte integranta din prezentul
referat de expertiza tehnica extrajudiciara, incarcarea maxima pe centura, considerate ca o
grinda simplu rezemata pe sâmburi, este de q = 2.618 daN/ml. Aceasta conduce la eforturile
din centură: forta taietoare pe reazem Q = 2.723 daN, respective un moment maxim in camp
Mc = 1.700 daN*m din sarcini de calcul.
Aria de armatura necesara in câmp pentru centura, in conditiile in care aceasta ar fi trebuit
sa asigure intreaga capacitate portanta a zonei de zidarie aferenta ei cu inaltimea de 2,10 m,
este Aa, nec. = 3,97 cmp, adica 3Φ14 cu Aa,ef. = 4,62 cmp
Conform normativului P2/85 - Tabel A.2. – “Echivalenta dintre intensitatea seismica
(exprimata in grade MSK) si valorile ks si Tc” gradul seismic masurat pe scara MSK
corespunzator pentru Cernavoda este VIII.
Pentru acest grad seismic (VIII), conform normativului P2/85 – “Alcatuirea, calculul si
executarea structurilor din zidarie” armarea minima pentru inaltimi de 4,0…9,00 m este
de 4,5 cmp O.B.37, respectiv min. 3Φ14 cu Aa = 4,62 cmp.
Pentru forta taietoare, conform Anexa 2, anexa care face parte integranta din prezentul
raport de expertiza tehnica extrajudiciara, pe capetele centurii sunt necesati Etr. Φ6/10 cm,
adica armatura transversala minim constructiva cf. normativ P2/85.
In aceste conditii, in cazul in care conlucrarea dintre centurile si sâmburii din beton ar fi
fost asigurata prin lungimile de ancoraj si lungimile minime de înădire (40 diametre), precum
si in masura respectarii conditiei de a nu se inadi mai mult de 50% din armaturi in aceiasi
sectiune (conform prevederilor normativului P2/85).

Din punct de vedere al sâmburilor din beton armat, asa cum rezulta din aceiasi Anexa 2,
acestia ar fi trebuit sa reziste la eforturile de compresiune cu armarea minim constructiva.
Fata de datele prezentate anterior si fata de datele care au fost culese din teren, singura
explicatie posibila este că la baza producerii prabusirii cosului de fum au contribuit mai multi
factori care s-au cumulat in sensul cel mai defavorabil.
Acestia pot fi dupa cum urmeaza:
1. – Degradarile produse in timp si o eventuala corodare a armaturilor (mai ales cele din
centuri);
2. – Degradarea si disparitia in timp a mai multor caramizi de la baza cosului de fum;
3. – Posibile segregari la baza sâmburilor, fenomen des intâlnit la turnarea pe verticala a
betonului;
4. – Cel mai probabil insa, dupa modul de cedare al cosului, s-a produs si un fenomen de
desprindere a cămăşuielii din cărămidă refractara din interiorul cosului de fum din cauza
vibratiilor produse in momentul sondajelor. Acest fapt s-a datorat probabil degradarii in timp a
legaturilor dintre zidaria de caramida plina care asigura structura de rezistenta a cosului de
fum si caramida refractara prin fenomene de inghet – dezghet de-a lungul anilor si dilatare –
contractie in perioada in care punctual termic a functionat. Prabusirea camasii interioare de
protectie din caramida refractara putea sa produca eforturi si vibratii mari in structura de
rezistenta a cosului de fum, care sa conduca la colapsul acestuia.
Cap. V. - CONCLUZII
- Demolarea cosurilor de fum s-a facut fara proiect verificat de verificator autorizat
conform Legii nr. 10/1995, si fara Autorizatie de demolare in conformitate cu Legea nr.
50/1991.
- Cu toate acestea, tehnologia propusa pentru demolarea cosurilor de fum, folosita de altfel
la demolarea cosului dinspre nord, nu ar fi trebuit sa conduca la prabusirea cosului de fum
dinspre sud la care de fapt nici nu incepuse demolarea propriuzisa (conform declaratiilor
martorilor si a maistrului de lucrare).
- Din calculele prezentate in Anexa 2 care face parte integranta din prezentul raport de
expertiza extrajudiciara rezulta faptul că, structura nu ar fi trebuit sa ajunga la colaps in
conditii normale de exploatare.
- Opinia subsemnatului este că, la prabusire au concurat un cumul de factori si că, probabil
cel care a contribuit decisiv la colaps a fost fenomenul de desprindere a mantalei din caramida
refractara ce captusea la interior cosul de fum, in aceasta zona realizandu-se o zona slabita, in
care s-a forfecat baza cosului, cosul pierzandu-si stabilitatea.
Anexe:
– ANEXA 1 - Evaluarea incarcarilor
– ANEXA 2 - Calcule incarcari pe sâmburi si centuri si verificarea acestora
– ANEXA 3 – Planse foto

ANEXA 1
**EVALUAREA INCARCARILOR
GRINZI/CENTURI B H hp qn coef. qc
TIP 1 40 25 0 250 daN/ml 1,1 = 275 daN/ml
TIP 2 35 25 0 219 daN/ml 1,1 = 241 daN/ml
STALPI
TIP 1 40 40 400 daN/ml 1,1 = 440 daN/ml
TIP 2 35 35 306 daN/ml 1,1 = 337 daN/ml
MATERIAL
ZIDURI Bzid qn coef. qc Hzid qn coef. qc
ZONA 1 CARAMIDA 37,5 cm 883,75 daN/ml 1,2 = 1060,5 daN/ml 0,5 m 441,875 daN/ml 1,2 = 530,25 daN/ml
CARAMIDA REFRACTARA 8 cm 232 daN/ml 1,2 = 278,4 daN/ml 7,15 m 1658,8 daN/ml 1,2 = 1990,56 daN/ml
TOTAL 7050 daN/ml 8460 daN/ml
ZIDURI BETON
TIP6 BETON 35 cm 875 daN/ml 1,1 = 962,5 daN/ml 2 m 1750 daN/ml 1,2 = 2100 daN/ml
TIP 7 BETON 0 cm 0 daN/ml 1,1 = 0 daN/ml 0 m 0 daN/ml 1,2 = 0 daN/ml
TIP 8 BETON 0 cm 0 daN/ml 1,1 = 0 daN/ml 0 m 0 daN/ml 1,2 = 0 daN/ml
unde –
GREUTATI MORTAR TENCUIELI
- PERETI EXTERIORI -pe ambele fete = 190 daN/mp (5 cm+5 cm tencuieli int. - ext.)

ANEXA 2
CALCULUL INCARCARILOR PE STALPI
laf,max. = 2,10 m => TOTAL = 3,30 m

laf,min. = 1,20 m
Haf,zid. = 7,15 m
Incarcarea totala/ml Qn Qc
1. - din zidarie = 11.632 daN 13.958 daN
2. - din centuri = 1.650 daN 1.815 daN
3. - din stâlpi = 2.860 daN 3.146 daN
4. - din caramida
refractara = 1.659 daN 1.991 daN
TOTAL/stâlp = 17.801 daN 20.910 daN
- Sectiune activa stâlp B H

35 cm 31,5 cm
N/A = 16,15 daN/cm2 18,97 daN/cm2
CALCULUL INCARCARILOR MAXIME PE CENTURI

- pt. Hzid. = 2,1 m
n c
q q
2593 daN/ml 3087 daN/ml
2593 daN/ml 3087 daN/ml
=> Qns = Qnd Qcs = Qcd
laf,max. = 2,10 m 2.723 daN 2.723 daN
laf,min. = 1,20 m 1.556 daN 1.556 daN
Mn,maxc Mc,maxc
laf,max. = 2,10 m 1.429 daN*m 1.702 daN*m
laf,min. = 1,20 m 467 daN*m 556 daN*m
VERIFICAREA CENTURILOR ca grinzi simplu rezemate pe sâmburi
din Mc = 1702 daNm => Aa,nec. = 3,97 cmp

din Qmax. = 2723 daN => Q/(b*ho*Rt) = 0,532 > 0,5
p = 0,5275 % =>
pe,nec. = 0,10 %
adica
=> pt. ae = 10 cm Ae,nec. = 0,175cmp => Ae,ef. = 0,283 cmp, f 6/10
VERIFICAREA SAMBURILOR - fara considerarea flexibilitatii
ho = 31,5 cm; ha = 28 cm; eoc = ea = 2 cm; Mc = Nc * eoc = 41.820 daN*cm

din Nc = 20910 daN => x = N/(b*Rc) = 9,957 > 2a` = 7 cm
psi = x/ho = 0,316 < 0,6
Ma = Mc + N*ha/2 = 334.559 daN*cm
cu x > 2a` => Aa,nec = Aa`,nec. = -4,27 cmp
=> Armatura
constructiva.

VERIFICAREA SAMBURILOR - cu considerarea flexibilitatii
Eb pt. Beton B150 = 210.000 daN/cmp; b= 35 cm

h= 35 cm
=> Ib = 125.052 cm4 ho = 31,5 cm
=> E * I = 425.037.862 daN*cmp p = p` = 0,3075
unde Aa=Aa` = 3,39 cmp
Inaltimea stâlpului H = 225 cm
l = 2*H/h = 12,86 > 10
Ncr = p *E * I / lfl = 5.931.639 daN
h= 1,004
ho = 31,5 cm; ha = 28 cm; eoc = ea = 2 cm; Mc = Nc * eoc = 41.820 daN*cm

din Nc = 1 daN => x = N/(b*Rc) = 9,957 > 2a` = 7 cm
psi = x/ho = 0,316 < 0,6
Ma = Mc + N*ha/2 = 334.559 daN*cm
MII = h*Ma = 335.742 daN*cm

cu x > 2a` => Aa,nec = Aa`,nec. = -4,25 cmp
=> Armatura
constructiva.

ANEXA 3 – Documentar foto
Cladire punct
termic
Cos de fum
Soclu din beton

armat (cenusar)
FOTO 1 – Vedere Cos fum – Se observa ca rigiditatea de ansamblu a cosului a permis ca acesta si
dupa rasturnare sa ramâna intreg.
Cos de fum
Soclu din beton

armat (cenusar)
FOTO 2 – Vedere Cos fum – Se observa sâmburii forfecati si centurile inferioare din zidarie.

Armaturi din
sâmburi
FOTO 3 – Detaliu sâmbure
FOTO 4 – Detaliu soclu din beton armat (cenusar)

– Nu se observa fisuri, alte degradari sau rotiri ale fundatiei.
Caramida plina din structura de

rezistenta,fara urme de fum.
FOTO 5 – Detaliu Cos fum – La interior, coptuseala din caramida refractara nu mai exista.

FOTO 6 – Detaliu Cos fum – La interior, coptuseala din caramida refractara nu mai exista.
FOTO 7 – Idem foto 5-6.

Precizări şi recomandări în legătură cu utilizarea INDICILOR DE ACTUALIZARE A

PRETULUI CALCULAT PRIN METODA COSTURILOR , pentru clădirile şi construcţiile
speciale pȃnă la data de 30.06.2014, respectiv 30.09.2014
(pe trim. II 2014, respectiv pe trim. III 2014)
Având în vedere că indicii de actualizare a preţului clădirilor şi construcţiilor speciale

elaboraţi de INCERC şi aprobaţi de MDRT se elaborează trimestrial, în contextul fluctuaţiei
raportului leu/euro, la cursul BNR, CET-R a considerat de importanţă majoră indexarea valorii
indicilor respectivi şi ţinȃnd seama de indicele pentru servicii comunicat de INS.
Indicii de actualizare se vor folosi ȋn funcţie de metoda de evaluare a clădirilor utilizată de
expertul specialist în construcţii şi evaluator:
 Metoda costului standard (Anexele la Decret 256/1984 şi Decret Lege 61/1990) – Tab. I;
 Metoda costului de înlocuire (având la baza preţurile din cataloagele cu preturile de deviz din
cataloagele editia 1965) – Tab. II;
 Metoda indicilor – valoarea tehnica actualizata (folosind înregistrările contabile la data
punerii în funcţiune)
Valoarea indicilor de actualizare, care se găseşte în cele 2 tabele, se aplică în funcţie de
metoda utilizată de expert şi sunt prezentaţi în Tabelele nr. I si II.
Experţii tehnici judiciari, judecători tehnici în speţele judiciare care-i implică, sunt
singurii care aleg metoda adecvată de expertizare şi evaluare, utilizată pentru construcţii de
orice fel, pentru a obţine precizia.
În acest sens, se aplică şi unul din parametrii care influenţează valoarea unei
construcţii, funcţie de starea fizică a acesteia, COEFICIENTUL DE UZURǍ FIZICǍ
NORMALǍ a mijloacelor fixe din grupa 1”Construcţii” şi, cităm din art.1.5 din Normativ
indicativ P135/1999, elaborat de MLPAT-Direcţia generala de reglementări şi atestări
tehnice, „Evaluatorii confruntaţi cu realitatea de pe teren sunt singurii în măsura să
aprecieze valoarea reală a coeficienţilor de uzură fizică, normală, a obiectelor evaluate,
justificȃnd însă, în mod obligatoriu, abaterile apreciate în plus sau în minus de la valorile
medii prevăzute în ghid.
Trebuie menţionat art.1.8 alin.3, că mijloacele fixe (construcţii) au fost apreciate ca
stare fizică, utilizate în condiţii normale de funcţionare, cu lucrările de întreţinere, reparaţii
curente şi reparaţii capitale, efectuate la timp şi în condiţii corespunzătoare, acest lucru
reflectȃndu-se în starea tehnică a mijloacelor fixe respective.
 nu s-au luat ȋn consideraţie efectele uzurii fizice accidentale, produse de calamităţi
(cutremure, inundaţii catastrofale, explozii, incendii, alunecări de terenuri, uragane, etc.),
care se stabilesc, separat, de către evaluatorii tehnici şi se adaugă !!! uzurii fizice normale,
cuprinsă în ghid;
 nu s-au considerat, în nici un fel, efectele uzurii morale, care fac obiectul unor
studii şi cercetări distincte şi se adaugă, de asemenea, uzurii fizice normale cuprinse în ghid.

Nota colectivului tehnic: tabelul de mai jos va fi reactualizat în consonanţă cu legislaţia actuală şi
adecvată metodelor de evaluare, la care indicii de actualizare se referă.
Col. 1 – Coeficientul parţial Col. 2 – Perioada Col. 4 – HGR şi Ordine MLPAT

de actualizare Col. 3 – Nr. coloanei din tabelul nr. I Col. 5 – Aplicabilitate
1 2 3 4 5
01.01.1965 Ca urmare a indexării preţurilor Pentru metoda valorii de înlocuire
K1 2 din cataloagele elaborate înainte de anul K1= 1,30-1,70.
01.01.1973
1973 Pentru celelalte metode K1 = 1.
01.01.1973 Din tabel I, pentru metoda
HG 449/90
K2 4; 5 costurilor standard.
01.07.1990 MLPAT 217/90 şi 4/D/90
01.07.1990
K3 9 HG 26/92 Pentru toate metodele
15.03.1992
15.03.1992
K4 10 HG 412/92 Pentru toate metodele
01.01.1993
01.01.1993
K5 11 HG 177/93; 179/93; 206/93 Pentru toate metodele
15.10.1993
Influenţa cursului leu/EURO, comunicat de
15.10.1993
BNR
K6 73 Pentru toate metodele
Amortismente şi creşterea preţului
15.02.2009
resurselor
01.07.1982 Pentru metoda costului
K7 80 Anexele la D 256/84 şi DL 61/90
15.11.2009 standard
01.01.1965
K8 81 K8= K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7 Pentru toate metodele
15.11.2009
K9 15.02.2010 82 k 9= K1xK2xK3xK4xK5xK6x..K8 Pentru toate metodele
K10 15.05.2010 84 K10 = K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7xK8xK9 Pentru toate metodele
K11 =
K11 15.08.2010 85 Pentru toate metodele
K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7xK8xK9xK10x....
K12 =
K13 =
K14=
K14=
Formula pentru actualizarea valorii tehnice oricărui obiectiv de construcţii, prin metodele
costurilor determinate analitic, enumerate anterior este:
VA = V B x K x k
în care:
VA este valoarea actualizată la data evaluării;
VB este valoarea - barem obţinută în funcţie de metoda costurilor folosită;
K reprezintă indicele de actualizare prezentat în tabele, în funcţie de metoda folosită.
k reprezintă indicele de actualizare la zi calculat ca raport al cursului leu / € la data
expertizei şi cursul leu / € la data comunicării indicelui de actualizare K, în tabelele
de calcul, comunicate în Buletinul documentar „Expertiza tehnică”.

Domenii de utilizare:
 prezentarea indicilor în cele patru tabele oferă posibilitatea experţilor tehnici evaluatori
specialiști în construcţii civile, industriale si agricole si evaluarea proprietatii imobiliare (EPI), să
actualizeze toate mijloacele fixe din grupa 1 "Clădiri” şi grupa 2 „Construcţii speciale" (conform
HGR nr. 964/1998), din diversele grupe de utilizări
 actualizarea valorii clădirilor la elaborarea studiilor de fezabilitate
 actualizarea valorii "execuţiei obiectelor de investiţii pentru lucrările de construcţii
montaj şi instalaţii" de către unitaţile/agenţi economici care participă la ofertarea la licitaţia pentru
execuţia lucrărilor de construcţii
Indicii de reactualizare nu se recomandă a fi utilizaţi pentru decontarea lucrărilor de
construcţii-instalaţii, aflate în diferite faze de execuţie, dinamica lor presupunând o modificare, ȋn
funcţie de datele la care se decontează categoriile de lucrări sau pot fi utilizaţi indicii de actualizare
comunicaţi de INCERC şi actualizaţi de colectivul tehnic al CET-R, la o anumită dată, corectaţi cu
indicele de actualizare la zi k.

INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ,

OBTINUTĂ PRIN METODA COSTURILOR STANDARD,
determinaţi pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990, din anexele la Decret Lege
61/1960 şi 256/1984, pentru evaluarea locuinţelor
Indicii de actualizare se aplică la preţurile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuinţelor şi
a anexelor gospodăreşti, conform Decretului Lege nr.61/1990 precum şi la Anexa nr.4 la Decretul
nr.256/1984 (doar Decretul este abrogat),valabile la 1.01.1990.
Indice de baza
pentru Indice de Indice de Indice de Indice de
Tipuri de cladiri, functie de structura de multiplicare, la multiplicare multiplicare multiplicare multiplicare
rezistenta a acestora si regimul de data de la data de la data de la data de la data de
inaltime 31.12.2012 30.09.2013 31.12.2013 31.03.2014 30.06.2014
1.000 1.011 1.007 0.989 0.995
Indice de actualizare pentru constructii de
locuit cu structura de rezistenta din b.a.
sau metal, indiferent de regimul de
inaltime 11505.678 11632.240 11713.666 11584.816 11526.892
Curs valutar BNR (lei/Euro) in calcul la
etapa 4.4287 4.4604 4.4847 4.4553 4.3870
Pentru stabilirea costului actual al clădirilor cu destinaţia de locuinţe şi anexele la acestea, pentru
obţinerea valorii tehnice prin metoda costului standard, se aplică următorii indici de actualizare:
Tabelul nr.I pentru locuinţe cu:
a. Structură de rezistenţă din beton armat sau metal,
indiferent de regimul de înălţime 11.526,892
b. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau
înlocuitori, planşeu din beton sau lemn Parter 10.950,547
c. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau
înlocuitori (cu/fără buiandrugi sau sȃmburi din beton armat,
la intersecţii de pereţi), planşee din beton sau lemn P+(1÷4-7)E 10.143,665
d. Structură bȃrne sau bile lemn, tencuite/netencuite, cu sau fără termosistem 9.221,514
e. Structură din zidărie de cărămidă sau înlocuitori-pereţi subţiri,
paiantă, chirpici, cu fundaţii reduse, şarpantă din lemn 8.645,169
f. Anexe gospodăreşti (împrejmuiri, magazii, şoproane, pătule):
* din beton, metal, zidărie cărămidă, piatră sau înlocuitori, lemn etc. 9.797,858
* din materiale tradiţionale, paiantă, chirpici etc. 8.414,631
Obs.: La valoarea tehnică actualizată, se aplica coeficienţii de uzură, conform cu prevederile Normativ
P135/1999 art. 1.5, art.1.8 alin.3, privind uzura construcţiilor raportate la durata normată a acestora.
INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA PREȚURILOR

ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu preţurile unitare calculate ȋn cataloagele de
reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri şi construcţii speciale
Indicii de actualizare, întocmiţi pentru trim. II 2014, respectă regulile metodologice aprobate de
MLPAT şi sunt elaboraţi în corelare cu datele statistice, publicate periodic de INS pentru servicii
(salariul mediu brut pe ramura construcţii, indicii de creştere a preţurilor la combustibili, energie,
transport CF, transport auto).
Aceşti indici corespund unui curs BNR de 4,3870 lei/euro, cuprinzând şi TVA de 24%.

INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR

SPECIALE PRIN METODA VALORII DE ÎNLOCUIRE STABILITĂ PE BAZA
CATALOAGELOR DE PREŢURI 1965
Tabel II
01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10 15.08.10
K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 K8 K9 K10 K11
PERIOADA
26 198 460 975 3,3314 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633 3,3035
0 1 2 4 9 10 11 73 75 81 83 85 87
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 18232,908 17952,610 17791,911 17355.136 17.147,926
12 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22429,053 22084,246 21886,564 21327.919 21.052,267
13A Transp.-telecom. civile 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25676,218 25255,934 25029,861 24415.401 24.075,792
Transp.-telecom.
13B 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20341,729 20049,242 19869,776 19381.991 19.112,396
productive
14A Afaceri, comerţ 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24345,103 24018,882 23851,586 23266.051 22.919,510
14B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20643,603 20367,183 20184,871 19.689,350 19.434,876
15A Locuinţe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 31382,172 30961,962 30684,813 29.961,460 29.574,22
Învăţământ, ştiinţă,
15B 1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22419,771 22119,281 21943,251 21361.755 21.064,62
cultură şi artă
Sănăt., as. socială,
15C 1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21610,269 21320,694 21151,019 20611.149 20.324,46
cult. fizică, agrem.
15D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24904,144 24595,076 24399,342 23776.560 23.445,838
CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17334,855 17085,465 16932,529 16500.334 16.286,697
22 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 18341,064 19235,297 19044,015 18576.502 18.354,71
23 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20958,333 20802,181 20615,976 20129.982 19.869,812
Transport şi
24 1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21589,410 21536,022 21343,247 20756.832 20.549,903
telecomunicaţii
25 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17761,308 17488,486 17331,942 16906.459 16.687,951
Transportul energiei
26 1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18107,373 18025,246 17971,295 17617.767 17.338,000
electrice
Alimentare cu apa si
27 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21514,352 21331,401 21119,275 20621.417 20.375,210
canalizare
Transp.distrib.prod.
28 petr.,gaze, tehn., 1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23429,108 23469,029 23305,563 22960.767 22.867,580
termof.
Alte construcţii
29 1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17730,111 17457,423 17283.821 16775.221 16.558,41
speciale
Indice mediu pe
x 1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21565,822 21383,546 21192,136 20671.888 20.404,714
ramură

Tabel II
continuare
1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

15.11.10 15.02.11 15.05.11 15.02.2012 15.06.2012 15.11.12 15.02.13 30.09.2013 31.12.2013
K12 K13 K14 K15 K16 K17 K18 K19 K20
PERIOADA
3,1570 3,1427 2.8720 3,3047 3,5304 3,5552 3,2907 1€ = 4,4604 lei 1€ = 4,4847 lei
0 1 89 91 93 95 97 99 101 103 105
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 19.421,01 19.424,850 19.780,10 20.017,46 20.349,75 20.443,359 19.844,369 20.671,865 20.795,896
12 Agricole 23.842,90 23.894,789 24.283,85 24.575,26 24.983,21 25.098,133 24.362,758 25.353,600 25.505,722
Transp.-telecom.
13A 27.267,22 27.299,583 27.826,24 28.160,15 28.627,61 28.759,297 27.916,650 29.167,874 29.372,049
civile
Transp.-telecom.
13B 21.645,89 21.671,578 22.067,92 22.332,74 22.703,46 22.807,896 22.139,625 23.131,355 23.270,325
productive
14A Afaceri, comerţ 25.957,66 26.014,15 26.463,82 26.781,39 27.225,96 27.351,199 26.549,809 27.684,555 27.878,347
14B Depozitare 22.031,98 22.058,127 22.439,41 22.708,68 23.085,64 23.191,834 22.512,313 23.404,577 23.545,005
15A Locuinţe 33.431,01 33.470,689 34.082,82 34.491,81 35.064,37 35.225,666 34.193,554 35.549,983 35.798,833
15B 23.902,12 23.977,783 24.416,30 24.709,30 25.119,47 25.235,020 24.495,634 25.592,951 25.772,102
cultură şi artă
15C 22.996,79 23.046,842 23.468,34 23.749,96 24.144,21 24.255,273 23.544,594 24.526,929 24.698,617
15D Administrative 26.553,76 25.579,804 26.047,62 26.360,19 26.797,77 26.921,040 26.132,254 27.249,193 27.439,937
CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 18.428,56 18.413,973 18.769,21 18.994,44 19.309,75 19.377,334 18.918,091 19.615,591 19.733,284
22 Agricole 20.768,06 20.792,709 21.131,26 21.384,84 21.739,83 21.815,919 21.298,882 21.931,371 22.084,891
23 Hidrotehnice 22.397,05 22.357,160 22.833,33 23.107,33 23.490,91 23.573,128 23.014,445 23.534,366 23.652,038
Transport şi
24 23.207,76 23.189,390 23.683,29 23.967,49 24.365,35 24.450,629 23.871,149 24.337,693 24.459,382
telecomunicaţii
25 Depozitare 18.882,15 18.923,240 19.250,33 19.481,33 19.804,72 19.874,037 19.403,022 20.138,013 20.258,841
26 19.617,67 19.757,402 20.059,27 20.299,98 20.636,96 20.709,189 20.218,381 20.983,919 21.151,790
electrice
27 23.054,22 23.081,586 23.526,87 23.809,19 24.204,42 24.289,135 23.713,483 24.369,577 24.515,794
canalizare
28 petr.,gaze, tehn., 26.095,24 26.384,374 26.734,56 27.055,37 27.504,49 27.600,756 26.946,618 27.524,633 27.689,781
termof.
Alte construcţii
29 18.806,68 18.847,605 19.192,30 19.422,61 19.745,03 19.814,138 19.344,543 19.998,336 20.138,325
speciale
Indice mediu pe
x 23.109,51 23.159,802 23.583,36 23.866,36 24.262,54 24.347,459 23.770,424
ramură

Tabel II
continuare

1/1/1965 1/1/1965
31.03.2014 30.06.2014
PERIOADA K21 K22
1€ = 4,4553 lei 1€ = 4,3870 lei

0 1 107 109
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 20.587,937 20.546,761
12 Agricole 25.250,665 25.174,913
13A Transp.-telecom. civile 29.313,305 29.225,365

Transp.-telecom.
13B
productive
23.037,622 22.991,547
14A Afaceri, comerţ 27.571,685 27.433,827
14B Depozitare 23.333,100 23.286,434
15A Locuinţe 35.405,046 35.228,021

15B
cultură şi artă
25.462,837 25.360,985
Sănăt., as. socială, cult.
15C
fizică, agrem.
24.402,234 24.304,625
15D Administrative 27.110,658 27.056,436

CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 19.555,684 19.536,129
22 Agricole 21.864,042 21.754,722
23 Hidrotehnice 23.533,778 23.651,447

Transport şi
24
telecomunicaţii
24.337,085 24.385,759
25 Depozitare 20.076,511 20.036,358

26
electrice
20.876,817 20.793,309
27
canalizare
24.295,152 24.343,742
Transp.distrib.prod.petr.,
28
gaze, tehn., termof.
27.412,883 27.275,819
29 Alte construcţii speciale 19.896,665 19.797,182

INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ,

OBTINUTĂ PRIN METODA COSTURILOR STANDARD,
determinaţi pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990, din anexele la Decret Lege
61/1960 şi 256/1984, pentru evaluarea locuinţelor
Indicii de actualizare se aplică la preţurile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuinţelor şi
a anexelor gospodăreşti, conform Decretului Lege nr.61/1990 precum şi la Anexa nr.4 la Decretul
nr.256/1984 (doar Decretul este abrogat),valabile la 1.01.1990.
Tipuri de cladiri, functie de Indice de
structura de rezistenta a baza pentru Indice de Indice de Indice de Indice de Indice de
acestora si regimul de inaltime multiplicare, multiplicare multiplicare multiplicare multiplicare multiplicare
la data de la data de la data de la data de la data de la data de
31.12.2012 30.09.2013 31.12.2013 31.03.2014 30.06.2014 30.09.2014
1.000 1.011 1.007 0.989 0.995 1.010
Indice de actualizare pentru
constructii de locuit cu structura
de rezistenta din b.a. sau metal,
indiferent de regimul de
inaltime 11505.678 11632.240 11713.666 11584.816 11526.892 11642.161
Curs valutar BNR (lei/Euro) in
calcul la etapa 4.4287 4.4604 4.4847 4.4553 4.3870 4.4114
Pentru stabilirea costului actual al clădirilor cu destinaţia de locuinţe şi anexele la acestea, pentru
obţinerea valorii tehnice prin metoda costului standard, se aplică următorii indici de actualizare:
Tabelul nr.I pentru locuinţe cu:
a. Structură de rezistenţă din beton armat sau metal,
indiferent de regimul de înălţime 11.642,161
b. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau
înlocuitori, planşeu din beton sau lemn Parter 11.060,053
c. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau
înlocuitori (cu/fără buiandrugi sau sȃmburi din beton armat,
la intersecţii de pereţi), planşee din beton sau lemn P+(1÷4-7)E 10.245,102
d. Structură bȃrne sau bile lemn, tencuite/netencuite, cu sau fără termosistem 9.313,729
e. Structură din zidărie de cărămidă sau înlocuitori-pereţi subţiri,
paiantă, chirpici, cu fundaţii reduse, şarpantă din lemn 8.731,621
f. Anexe gospodăreşti (împrejmuiri, magazii, şoproane, pătule etc.):
* din beton, metal, zidărie cărămidă, piatră sau înlocuitori, lemn etc. 9.895,837
* din materiale tradiţionale, paiantă, chirpici etc. 8.498,777
Obs.: La valoarea tehnică actualizată, se aplica coeficienţii de uzură, conform cu prevederile Normativ
P135/1999 art. 1.5, art.1.8 alin.3, privind uzura construcţiilor raportate la durata normată a acestora.
INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA PREȚURILOR

ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu preţurile unitare calculate ȋn cataloagele de
reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri şi construcţii speciale
Indicii de actualizare, întocmiţi pentru trim. III 2014, respectă regulile metodologice aprobate
de MLPAT şi sunt elaboraţi în corelare cu datele statistice, publicate periodic de INS pentru servicii
(salariul mediu brut pe ramura construcţii, indicii de creştere a preţurilor la combustibili, energie,
transport CF, transport auto).
Aceşti indici corespund unui curs BNR de 4,4114 lei/euro, cuprinzând şi TVA de 24%.


Tabel II
01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10 15.08.10
K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 K8 K9 K10 K11
PERIOADA
26 198 460 975 3,3314 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633 3,3035
0 1 2 4 9 10 11 73 75 81 83 85 87
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 18232,908 17952,610 17791,911 17355.136 17.147,926
12 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22429,053 22084,246 21886,564 21327.919 21.052,267
13A Transp.-telecom. civile 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25676,218 25255,934 25029,861 24415.401 24.075,792
Transp.-telecom.
13B 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20341,729 20049,242 19869,776 19381.991 19.112,396
productive
14A Afaceri, comerţ 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24345,103 24018,882 23851,586 23266.051 22.919,510
14B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20643,603 20367,183 20184,871 19.689,350 19.434,876
15A Locuinţe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 31382,172 30961,962 30684,813 29.961,460 29.574,22
15B 1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22419,771 22119,281 21943,251 21361.755 21.064,62
cultură şi artă
15C 1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21610,269 21320,694 21151,019 20611.149 20.324,46
15D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24904,144 24595,076 24399,342 23776.560 23.445,838
CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17334,855 17085,465 16932,529 16500.334 16.286,697
22 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 18341,064 19235,297 19044,015 18576.502 18.354,71
23 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20958,333 20802,181 20615,976 20129.982 19.869,812
Transport şi
24 1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21589,410 21536,022 21343,247 20756.832 20.549,903
telecomunicaţii
25 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17761,308 17488,486 17331,942 16906.459 16.687,951
26 1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18107,373 18025,246 17971,295 17617.767 17.338,000
electrice
27 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21514,352 21331,401 21119,275 20621.417 20.375,210
canalizare
28 petr.,gaze, tehn., 1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23429,108 23469,029 23305,563 22960.767 22.867,580
termof.
Alte construcţii
29 1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17730,111 17457,423 17283.821 16775.221 16.558,41
speciale
Indice mediu pe
x 1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21565,822 21383,546 21192,136 20671.888 20.404,714
ramură

Tabel II
continuare
1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

15.11.10 15.02.11 15.05.11 15.02.2012 15.06.2012 15.11.12 15.02.13 30.09.2013 31.12.2013
K12 K13 K14 K15 K16 K17 K18 K19 K20
PERIOADA
3,1570 3,1427 2.8720 3,3047 3,5304 3,5552 3,2907 1€ = 4,4604 lei 1€ = 4,4847 lei
0 1 89 91 93 95 97 99 101 103 105
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 19.421,01 19.424,850 19.780,10 20.017,46 20.349,75 20.443,359 19.844,369 20.671,865 20.795,896
12 Agricole 23.842,90 23.894,789 24.283,85 24.575,26 24.983,21 25.098,133 24.362,758 25.353,600 25.505,722
Transp.-telecom.
13A 27.267,22 27.299,583 27.826,24 28.160,15 28.627,61 28.759,297 27.916,650 29.167,874 29.372,049
civile
Transp.-telecom.
13B 21.645,89 21.671,578 22.067,92 22.332,74 22.703,46 22.807,896 22.139,625 23.131,355 23.270,325
productive
14A Afaceri, comerţ 25.957,66 26.014,15 26.463,82 26.781,39 27.225,96 27.351,199 26.549,809 27.684,555 27.878,347
14B Depozitare 22.031,98 22.058,127 22.439,41 22.708,68 23.085,64 23.191,834 22.512,313 23.404,577 23.545,005
15A Locuinţe 33.431,01 33.470,689 34.082,82 34.491,81 35.064,37 35.225,666 34.193,554 35.549,983 35.798,833
15B 23.902,12 23.977,783 24.416,30 24.709,30 25.119,47 25.235,020 24.495,634 25.592,951 25.772,102
cultură şi artă
15C 22.996,79 23.046,842 23.468,34 23.749,96 24.144,21 24.255,273 23.544,594 24.526,929 24.698,617
15D Administrative 26.553,76 25.579,804 26.047,62 26.360,19 26.797,77 26.921,040 26.132,254 27.249,193 27.439,937
CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 18.428,56 18.413,973 18.769,21 18.994,44 19.309,75 19.377,334 18.918,091 19.615,591 19.733,284
22 Agricole 20.768,06 20.792,709 21.131,26 21.384,84 21.739,83 21.815,919 21.298,882 21.931,371 22.084,891
23 Hidrotehnice 22.397,05 22.357,160 22.833,33 23.107,33 23.490,91 23.573,128 23.014,445 23.534,366 23.652,038
Transport şi
24 23.207,76 23.189,390 23.683,29 23.967,49 24.365,35 24.450,629 23.871,149 24.337,693 24.459,382
telecomunicaţii
25 Depozitare 18.882,15 18.923,240 19.250,33 19.481,33 19.804,72 19.874,037 19.403,022 20.138,013 20.258,841
26 19.617,67 19.757,402 20.059,27 20.299,98 20.636,96 20.709,189 20.218,381 20.983,919 21.151,790
electrice
27 23.054,22 23.081,586 23.526,87 23.809,19 24.204,42 24.289,135 23.713,483 24.369,577 24.515,794
canalizare
28 petr.,gaze, tehn., 26.095,24 26.384,374 26.734,56 27.055,37 27.504,49 27.600,756 26.946,618 27.524,633 27.689,781
termof.
Alte construcţii
29 18.806,68 18.847,605 19.192,30 19.422,61 19.745,03 19.814,138 19.344,543 19.998,336 20.138,325
speciale
Indice mediu pe
x 23.109,51 23.159,802 23.583,36 23.866,36 24.262,54 24.347,459 23.770,424
ramură

Tabel II
continuare

1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

31.03.2014 30.06.2014 30.09.2014
PERIOADA K21 K22 K23
1€ = 4,4553 lei 1€ = 4,3870 lei 1€ = 4,4114 lei

0 1 107 109 111
1 CONSTRUCŢII
11 Industriale 20.587,937 20.546,761 20.731,682
12 Agricole 25.250,665 25.174,913 25.401,487
13A Transp.-telecom. civile 29.313,305 29.225,365 29.546,844

Transp.-telecom.
13B
productive
23.037,622 22.991,547 23.198,471
14A Afaceri, comerţ 27.571,685 27.433,827 27.571,685
14B Depozitare 23.333,100 23.286,434 23.496,012
15A Locuinţe 35.405,046 35.228,021 35.580,301

15B
cultură şi artă
25.462,837 25.360,985 25.639,956
Sănăt., as. socială, cult.
15C
fizică, agrem.
24.402,234 24.304,625 24.571,976
15D Administrative 27.110,658 27.056,436 27.354,057

CONSTRUCŢII
2
SPECIALE
21 Industriale 19.555,684 19.536,129 19.711,954
22 Agricole 21.864,042 21.754,722 21.972,269
23 Hidrotehnice 23.533,778 23.651,447 23.817,007

Transport şi
24
telecomunicaţii
24.337,085 24.385,759 24.556,459
25 Depozitare 20.076,511 20.036,358 20.216,685

26
electrice
20.876,817 20.793,309 21.042,829
27
canalizare
24.295,152 24.343,742 24.562,836
Transp.distrib.prod.petr.,
28
gaze, tehn., termof.
27.412,883 27.275,819 27.521,301
29 Alte construcţii speciale 19.896,665 19.797,182 20.014,951


MEMBRU FONDATOR
AL U.N.P.L.R.
Asociatie profesionala nonprofit, inregistrata la Judecatoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
B-dul Dinicu Golescu, Nr.38, Palat C.F.R., Acces A, parter, cam.1, sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
Website: www.asociatia-cet-r.ro
E-mail: cet.romania@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Fil. Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Fil. Dinicu Golescu: RO51BRDE410SV29156994100
NOTA REDACŢIEI:
Vă precizăm că fiecare membru al CET-R este invitat să participe la realizarea Buletinului
documentar “Expertiza tehnică” cu:
 informaţii asupra activităţii proprii şi lucrărilor efectuate;
 propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de expertiză tehnică şi evaluare;
 prezentarea sau solicitarea de clarificări/precizări privitoare la aplicarea unor
reglementări legislative în probleme/aspecte privind expertiza tehnică judiciară şi/sau
extrajudiciară în situaţii în care apar puncte de vedere divergente între părţile interesate, în mod
deosebit între experţii desemnaţi de instanţe şi experţii parte acceptaţi de instanţe în cauzele în
litigiu.
Precizăm că materialele publicate în Buletinele documentare ale Corpului Experţilor Tehnici -
România sunt destinate documentării experţilor tehnici, membri ai CET-R şi nu numai .
Aşa cum s-a stabilit şi votat în unanimitate în Adunarea Generală a CET-R din aprilie
2011, pentru creşterea autorităţii preşedinţilor de filiale în cadrul asociaţiei, difuzarea electronică
şi nu numai a Buletinului documentar „Expertiza Tehnică”, editat de CET-R, se face de către
CET-R central, exclusiv către aceştia, iar către experţii din teritoriu, difuzarea se face de către
preşedinţii de filiale, membrilor cotizanţi la zi. Pe această cale se urmăreşte implicarea şi
stimularea experţilor tehnici judiciari în pregătirea profesională continuă, autoperfecţionare,
atragerea de noi experţi membri, precum şi punctualitatea la plata cotizaţiilor, care confirmă
calitatea de membru CET-R.

MEMBRU FONDATOR
AL U.N.P.L.R.
Asociatie profesionala nonprofit, inregistrata la Judecatoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
B-dul Dinicu Golescu, Nr.38, Palat C.F.R., Acces A, parter, cam.1, sector 1, Bucureşti, Cod poştal 010873
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
Website: www.asociatia-cet-r.ro
E-mail: cet.romania@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Fil. Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Fil. Dinicu Golescu: RO51BRDE410SV29156994100
PRINCIPALELE DOMENII DE ATESTARE

CINE SUNTEM
PROFESIONALĂ A EXPERŢILOR TEHNICI,
MEMBRI C.E.T.-R.
CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este o  Construcţii (Construcţii civile, industriale şi agricole; Construcţii
asociaţie profesională nonguvernamentală, independentă, care feroviare, drumuri şi poduri; Construcţii edilitare; Instalaţii pentru
reuneşte in rândurile sale experţi tehnici judiciari şi specialişti în construcţii);
diverse domenii profesionale.  Evaluarea proprietăţii imobiliare (Construcţii de orice fel, terenuri cu şi
fără construcţii, terenuri ce urmează a fi evaluate în vederea trecerii în
utilitate publică; Daune – urmare a alunecărilor de teren); Procese
CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este format
pirogene şi incendii;
din experţi tehnici judiciari si specialişti, cu o vastă experienţă şi
o bună pregătire profesională, specializaţi în activitatea de  Bunuri (Evaluări bunuri mobile, obiecte de uz casnic, electrotehnice);
efectuare de expertize tehnice pe specialităţi, consultanţă,  Evaluarea întreprinderii;
evaluari şi asistenţă tehnico-economică, atestaţi de Ministerul  Masuratori şi lucrări topografice, cadastru (lucrări de cadastru
Justiţiei şi Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din imobiliar, grăniţuiri, stabilirea limitei de proprietate, măsurători cadastrale
România şi recunoscuţi de instituţiile guvernamentale şi în vederea trecerii unor terenuri în utilitate publică);
neguvernamentale, justiţie si administraţia publică, ca asociaţie
profesională reprezentativă.  Diagnosticare, constatarea stării fizice şi evaluări masini şi echipamente
pentru industrie (Industrie alimentară şi frigotehnie; Industrializarea lemnului;
Maşini unelte şi scule; Metalurgie; Electrotehnică; Electroenergetică; Utilaje şi
tehnologia sudării; Tehnologia construcţiilor de maşini; Petrol şi gaze)
OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE  Autovehicule; circulaţie rutieră; dinamica accidentelor; daune;

 Agricultură (Evaluarea terenurilor agricole; Îmbunătăţiri funciare;
Principalul obiectiv al CORPULUI EXPERTILOR TEHNICI Silvicultură);
DIN ROMÂNIA îl reprezintă asigurarea desfăşurării în bune Consultanţa şi expertize tehnice judiciare şi extrajudiciare şi evaluarea în
condiţii a activităţii de expertiză tehnică de către membrii săi, în vederea tranzacţionarii, succesiunii şi partajării imobilielor.
care scop:
• Asigură pregătirea continuă şi perfecţionarea pregătirii
profesionale a membrilor săi în specialităţile în care aceştia îşi
desfăşoară activitatea ca experţi, Corpul Expertilor Tehnici din COLABORĂRI ÎN DOMENIUL
România editează periodic buletinul documentar "Expertiza
Tehnică” în care sunt transmise membrilor săi date tehnice
DE ACTIVITATE
necesare efectuării expertizelor tehnice judiciare şi CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA, colaborează cu
extrajudiciare, metode şi tehnici noi în efectuarea expertizelor, următoarele asociaţii profesionale:
informaţii în legătură cu activităţile curente, etc.  Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
• Participă la completarea şi modificarea actelor normative în România;
domeniul expertizei tehnice, precum şi emiterea de noi
 Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România;
reglementări în acest domeniu de activitate; în acest scop CET-
R colaborează cu comisiile de specialitate ale Parlamentului  Notari publici
României, cu Administraţia Centrală şi Locală, cu unităţi de  Lichidatori
cercetare şi proiectare, instituţii de învăţământ superior, cu alte
 Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
organizaţii profesionale.
Asociatia Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor
• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA urmăreşte
ca membrii săi să respecte deontologia profesiei, prevăzută ca  Asociaţia Generală a Inginerilor din România;
obligaţie în statutul asociaţiei.  Asociaţia Generală a Constructorilor din România;
• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA are  Societatea Pentru Protecţia Mediului Înconjurător;
evidenţa experţilor tehnici, pe specialităţi, la nivel central şi
 Asociaţia Consultanţilor în Management din România;
teritorial; baza de date formată din: C.V.-ul, specialităţile
expertului şi date de contact.  Centrul Naţional de Formare Management şi Asigurarea Calităţii;
 Institute de Cercetare şi Proiectare

Buletin Expertiza Tehnica Nr. 127 - Dec. 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletin Expertiza Tehnica Nr. 127 - Dec. 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R)

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

Cu prilejul sărbătorilor de Craciun şi a Noului An 2015,

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

Info CET-R organizatoric : 15

Decembrie 2014 Colectiv redacţie:

ing. Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

INFO CET-R – EVENIMENTE ÎN TRIM. IV 2014 LA CARE AU PARTICIPAT ŞI DELEGAȚI AI CET-R

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 1

În cea de-a doua zi a Simpozionului, 31.10.2014, cadre didactice, ingineri cu titlu de

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 2

Foto 2: D-ul ing. Mihai Divlan, dand ultimele

Foto 3: Prezentarea infrastructurii viitoarei statii de metrou "Favorit", din cuprinsul

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

Foto 4: Convoiul utilajului "scut Sfanta

Foto 5: Daca nu am fi specialisti, convoiul de lucru de ultima generatie, pentru realizat

Foto 6: Scutul propriu-zis, cu diametrul de 6,7 m, botezat si "cartita", la transferul dintr-un

Foto 7: Detaliu al "micutului sfredel" al maruntaielor pamantului.

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 5

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 6

II. Desfăşurarea lucrărilor celei de a şaptea ediţii a Conferinţei “ Ziua Profesiilor

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 7

EMILIAN RADU – Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România, MARIUS

În deschiderea Conferinţei naţionale a UPLR au rostit alocuţiuni următorii:

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 8

Bogdan–Daniel Florea – deputat, membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a

Alin Lucian Antochi – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 9

La lucrările Conferinţei naţionale a UPLR au participat delegaţii celor 14 asociaţii

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 10

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 11

Workshop “Cercetare și expertiză inginerească la CONSTANŢA” – ediția a doua –

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 12

Ing. Nicolae Fildan

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 13

IV. În data de 18.12.2014, UNSICAR a organizat cea de a XII-a ediţie a Galei

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 14

INFO CET-R ORGANIZATORIC

I. Reorganizarea Filialei Vaslui a CET-R (15.11.2014)

D-ul ing. Vintilescu Iulian, vicepresedintele Biroului Executiv al Consiliului

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 15

II. Şedinta extraordinara a Filialei București a CET-R, în vederea alegerii unui

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 16

Expertiza tehnică extrajudiciară/judiciară pentru constatarea stării fizice a

Autor: ing. expert Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 17

Prezenta lucrare ȋşi propune să prezinte metodologia de abordare a expertizării

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 18

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 19

FRAUDA ÎN ASIGURĂRI – DEFINIŢIE

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 20

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 21

În principal frauda în asigurări cuprinde fapte ca:

TIPARE ŞI INDICATORI AI FRAUDEI

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 22

- evaziunea în primele de asigurare: acţiuni frauduloase prin utilizarea de mărturii şi/sau

CUM PUTEM IDENTIFICA FRAUDA ?

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 23

- schimbul de opinii frecvent dintre toate departamentele: daune, asigurări-subscriere şi

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014 24

Este important să existe şi training-uri (instruiri) ţinute de persoane cu experienţă în