Sunteți pe pagina 1din 166

Anul IX Nr.

1-2

BULETINUL
COMISIEI
MONUMENTELOR ISTORICE

Bucureşti
http://patrimoniu.gov.ro
1998
Coperta I: Stema Ţării Româneşti pe hrisovul lui Matei Basarab din 29 martie 1645,
dat în Târgovişte , pentru mănăstirea Căldăruşani
(Arhivele Naţionale, fond Mănăstirea Căldăruşani, XXVll/2)

Coperta IV: Biserica evanghelică fortificată


din Viscri (Deutsch-Weiss Kirch),
judeţul Braşov - vedere dinspre sud-est
Foto: Aurelian Stroe

COLEGIUL DE REDACŢIE:

Anca Brătuleanu
Peter Derer
Stefan Gorovei
'
Eugenia Greceanu
Sergiu losipescu
Ioan lstudor
Dan Mohanu
Cezara Mucenic
Paul Niedermaier
Constantin Pavelescu
Andrei Pippidi (preşedintele colegiului)
Marius Porumb
Tereza Sinigalia
Georgeta Stoica
Aurelian Trişcu

REDACŢIA:

Redactor-şef: Doina Florea


Redactori: Maria-Elena Negoescu
Macheta artistică şi tehnică: Sanda Gusti
Secretar de redacţie: Dragoş Ardeleanu

Buletinul Comisiei Na1ionale a Monumentelor Istorice - str. lenăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti, cod 70528,
telefon 336 54 24, interior 132. Administraţia: Muzeul Naţional de Istorie - Calea Victoriei nr. 112. Abonamentele se pot face
la redacţie sau administraţie prin virament la Revista Monumentelor Istorice în contul 50034192952, Trezoreria sectorului 1,
Bucureşti. Preţul unui abonament anual este de 20 OOO lei (5 OOO lei/număr). Relaţii suplimentare la Serviciul contabilitate -
telefon: 315 82 07; fax: 311 33 56. Contabil-şef: Cristina Zimzian

Dorim să mulţumim cu acest prilej tuturor acelora care au ajutat la elaborarea conţinutului acestui număr, acelora care cu multă
pasiune 9i dăruire au asigurat traducerea textelor documentelor internaţionale, făcând posibilă o răspândire În toate planurile a
doctrinelor intemaţionale privind protejarea patrimoniului cultural.

NOTĂ: acest număr al Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice a apărut la iniţiativa şi ca urmare a eforturilor depuse de dr. Cezara
Mucenic, membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi arh. Mariana N iţelea , Oficiul pentru Patrimoniu Cultural
http://patrimoniu.gov.ro
N3.ţional, pentru selectarea documentaţiei ştiinţifice internaţionale necesare elaborării Cartei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Comisia Natională
'
a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice

BULETINUL
COMISIEI NATIONALE
'
A MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR
SI SITURILOR ISTORICE
'

Nr. 1-2/1998

http://patrimoniu.gov.ro
Anul IX
SUMAR

CUVÂNT ÎNAINTE - Mariana Niţelea . . . . . . 9 Convenţia de la Granada privind salvgardarea


patrimoniului arhitectural european, Consiliul
COMUNICĂRI ŞI RAPOARTE DE CERCETARE Europei, 1985 (trad. RODICA CRIŞAN) . 60
Carta de la Toledo privind conservarea oraşelor

SERGIU NISTOR, Sensul şi rolul juridic al şi zonelor istorice, ICOMOS, 1986 (trad.
documentelor internaţionale . . . . . . . . . . . 11 SERGIU NISTOR) . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
CEZARA MUCENIC, MARIANA NIŢELEA , Carta de la Washington privind salvgardarea
Lista principalelor Carte şi Convenţii europe- oraşelor istorice, ICOMOS, 1987 (trad.
ne şi internaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 RODICA CRIŞAN) ................ 66
MARIANA NIŢELEA , SERGIU NISTOR, Norme Carta de la Bura, ICOMOS, 1987 . . . . . . . . . 68
juridice internaţionale ratificate de România
Carta de la Lausanne, pentru protecţia şi gestiunea
până în prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
patrimoniului arheologic, ICOMOS, 1990
CEZARA MUCENIC, MARIANA NIŢELEA , (trad. IOANA BOGDAN CĂTINICIU) . . . . 81
Carte internaţionale şi europene privind
Convenţia de la La Valetta - revizuită -, Consiliul
protejarea monumentelor istorice - istoric şi
Europei pentru protejarea patrimoniului
evoluţia conceptelor . . . . . . . . . . . . . . . . 14
arheologic european, 1985-1986 . . . . . . . 84
RODICA CRIŞAN , Metodă de analiză şi decizie
în reabilitarea clădirilor, pe baza conceptului Carta de la Sofia privind protecţia patrimoniului
de performanţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 subacvatic, ICOMOS, 1996 . . . . . . . . . . . 88
Convenţia UNIDRO!T privind bunurile culturale
MIRCEA CRIŞAN, Stabilirea tipului de inter-
venţie în restaurarea structurală . . . . . . . . 20 furate sau exportate ilicit, Consiliul Europei 92

Cartele italiene de restaurare (RODICA CRIŞAN) 98


LEGI, REGULAMENTE, NORMATIVE
Convenţia de la New Delhi, recomandări definind
principiile internaţionale de aplicat în domeniul
Convenţia de la Haga privind protejarea săpăturilor arheologice, UNESCO, 1956
patrimoniului cultural în caz de conflict armat, (trad. IOANA BOGDAN CĂTINICIU) .... 110
1954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Recomandări referitoare la protejarea bunurilor
Carta de la Veneţia privind conservarea şi restau- culturale periclitate de lucrări publice sau
rarea monumentelor istorice, 1964 . . . . . 39
private - extrase - UNESCO, 1968 (selecţie
Convenţia privind patrimoniul cultural şi natural şi traducere SERGIU NISTOR) ........ 115
mondial, UNESCO, 1972 (trad. SERGIU
Recomandări referitoare la protecţia la nivel
NISTOR) ................. . ...... 41
naţional a patrimoniului cultural şi natural,
Carta europeană a patrimoniului arhitectural,
extrase, UNESCO, 1972 (selecţie şi trad.
Amsterdam, 1975 . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
SERGIU NISTOR) ................. 117
Declaraţiade la Amsterdam, 1975 (trad.
Recomandări referitoare la protejarea şi rolul
RODICA CRIŞAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
contemporan al zonelor istorice - extrase -
Carta turismului cultural, ICOMOS, 1976 . . . . 55 UNESCO, Nairobi, 1976 (selecţie şi trad.
Carta de la Florenţa, ICOMOS, 1982 . . . . . . . 57 SERGIU NISTOR) ................. 119

http://patrimoniu.gov.ro 3
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ RECENZII, EXPOZIŢII, PREZENTĂRI

"Împreună pentru protecţia monumentelor" - Patrimoniul universal. Natura şi cultura protejate


masă rotundă organizată la sediul GOS,
de UNESCO. Europa Centrală şi de Nord,
aprilie 1998 (MARIANA N IŢELEA) . . . . . . 125
ed. Schei, Braşov (LILIANA ROŞIU ) 143

IZVOARE

Procesele-verbale ale şedinţelor de avizare


organizate de Comitetul de Stat pentru
Arhitectură şi Construcţii, partea a VI-a - INVENTARUL FONDULUI CMI DIN ARHIVA
EUGENIA GRECEANU ............. 126 DMI, I-L (IULIU ŞERBAN) .......... 145

http://patrimoniu.gov.ro
SUMMARY

FOREWORD - MARIANA NIŢELEA ....... 9 The Convention for the Preservation of the
European Architectural Heritage, Granada,
RESEARCH PAPERS ANO REPORTS European Council, 1985 (translation RODICA
CRIŞAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
The Charter an the Towns and Historical Zones
SERGIU NISTOR , The juridica! râle and signi-
Preservation, To/edo, /COMOS, 1986
fication of the intemational documents . . 11
(translation SERGIU NISTOR) . . . . . . . . . 64
CEZARA MUCENIC, MARIANA NIŢELEA , The
The Charter an the Historical Towns
!ist of the mains europeans and intemationa/s
Preservation, Washington, /COMOS, 1987
Charters and Conventions . . . . . . . . . . . . 12
(translation RODICA CRIŞAN ) . . . . . . . . . 66
MARIANA NIŢELEA, SERGIU NISTOR,
The Bura Charter, /COMOS, 1987 (translation
lntemational juridica/ norms ratified by
MARIANA NIŢELEA) . . . . . . . . . . . . . . . 68
Romania till today . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
The Charter an the Protection and the Admi-
CEZARA MUCENIC, MARIANA NIŢELEA, nistration of Archaeological Heritage,
European and lntemational Charters Lausanne, /COMOS, 1990 (translation
regarding historica/ monuments protection - IOANA BOGDAN CĂTINICIU) . . . . . . . . 81
history and concepts' evolution . . . . . . . . . 14
The La Valetta Convention - revised - an the
RODICA CRIŞAN, Oecision and analysis Protection of the European Archaeologica/
method for the buildings rehabilitation, based Heritage, European Council, 1985-1986 . 84
an the performance concept . . . . . . . . . . 16
The Sofia Charter an the Protection of the
MIRCEA CRIŞAN , The establishing of the Submarine Heritage, !COMOS, 1996 . . . . 88
intemational type in the structural resto-
The UNIOROIT Convention an the Stolen or
ra tion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
l/legaly Exported Cultural Property . . . . . . 92
The Italian Restauration Charters (translation
LAWS, REGULATIONS, NORMS
RODICA CRIŞAN ) . . . . . . . . . . . . . . . . 98
The New Delhi Conference - Recommandations
The Hague Convention an the Protection of
an the lntemational Principles concerning the
Cultural Property in the Event of Armed
Archaeo!ogica/ Research, UNESCO, 1956
Conflict, 1954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 (translation IOANA BOGDAN CĂTINICIU) 110
The Venice Charter an the Preservation and the Recomandations an the Cultural Property's
Restoration of Historical Monuments, 1964 39 Protection Endangered by Public or Private
The Convention conceming the Protection of Works, UNESCO, 1968 (se/ection and
Cultural and Natural Heritage, UNESCO, 1972 translation SERGIU NISTOR) ......... 115
(trans lation SERGIU NISTOR) . . . . . . . . . 41 Recomandations an the National Protection of
The European Charter of Architectural Heritage, the Cultural and Natural Heritage, UNESCO,
Amsterdam, 1975 . . . . . . . . . . . . . . . . 48 1972 (selection and translation SERGIU
NISTOR) ....................... 117
The Oec/aration from Amsterdam, 1975 (translation
RODICA CRIŞAN) . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Recomandations an the Protection and the
Contemporary Râle of Historical Zones,
The Charter of Cultural Tourism, !COMOS, 1976 55
Nairobi, UNESCO, 1976 (se/ection and
The Florence Charter, ICOMOS, 1982 . . . . . . 57 translation SERGIU NISTOR) .. . . . ... . 119

http://patrimoniu.gov.ro 5
SCIENTIFIC LIFE REVIEWS, EXHIBITIENS, PRESENTATIONS

"Together for the Protection of Bucarest's "The Universal Heritage. Nafure and Cu/ture
Monuments: Autorities and Civil So- Protected by UNESCO. The Central and
ciety", Oebate - Bucarest, 9 April 1998 - North Europe", Schei Publishing House,
MARIANA NIŢELEA . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Braşov- LILIANA ROŞIU ... ... ...... 143

SOURCES

The Proceedings of Authorization Sessions


Organized by the State Committee for
ArchitectureandConstructions, V/ (EUGENIA THE INVENTORY OF HMC FROM HMD'S
GRECEANU) ... .. .... .. . ........ 126 ARCHIVE, I-L (IULIU ŞERBAN) .. . . .. 145

http://patrimoniu.gov.ro
SOMMAIRE

AVANT-PROPOS - Mariana Niţelea ...... 9 La Charte de Toledo sur la preservation des vi/Ies
et des zones historiques, ICOMOS, 1986
EXPOSES ET RAPPORTS DE RECHERCHE (trad. SERGIU NISTOR) . . . . . . . . . . . . . 64

SERGIU NISTOR, Le sens et le râle juridique La Charte de Washington sur la sauvegarde des
des documents internationaux . . . . . . . . 11 vi/Ies historiques, ICOMOS, 1987 (trad.
CEZARA MUCENIC , MARIANA NIŢELEA , La RODICA CRIŞAN ) ................. 66
liste des principa!es Charles et Conventions La Charte de Bura, ICOMOS, 1987 . . . . . . . . 68
europeennes et internationales . . . . . . . . . 12
La Charte de Lausanne pour la protection et la
MARIANA NIŢELEA, SERGIU NISTOR, gestion du patrimoine archeologique, ICOMOS,
Normes juridiques internationales ratifiees par
1990 (trad. !OANA BOGDAN CĂTINICIU) 81
la Roumanie jusqu'a present . . . . . . . . . . 13
La Convention de La Valetta - revisee - sur la
CEZARA MUCENIC , MARIANA NIŢELEA,
Charles internationales et europeennes protection du patrimoine archeo!ogique euro-
concernant la protection des moments his- peen, Le Conseil de /'Europe, 1985-1986 84
toriques - histoire et evo/ution des concepts 14
La Charte de Sofia sur la protection et la gestion
RODICA CRIŞAN, Methode d'ana!yse et de du patrimoine cu/turei subaquatique, 1996 . . 88
decision dans le domaine de la rehabilitation,
basee sur le concept de performance . . . . 16 La Convention UNIOROIT sur Ies biens culturels
voles ou exportes illicitement . . . . . . . . . . 92
MIRCEA CRIŞAN , L 'etab!issement du type
d'intervention dans la restauration struc- Les Charles ita!iennes de restauration (trad.
turale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 RODICA CRIŞAN ) ................. 98

LOIS, REGULAMENTS, NORMATIFS La Conference de New Delhi - Recommandations


definissant Ies principes.·a appliquer dans
La Convention de la Haye sur la protection des le domaine des fouilles archeologiques,
biens culturels en cas de conflict arme, 1954 25 UNESCO, 1956 (trad. !OANA BOGDAN
La Charte de Venise sur la conservation et la CĂTINICIU) . .. .................. 110
restauration des monuments historiques, 1964 39
Recommandations sur la protection des biens
La Convention sur le patrimoine cu/turei et nafurei
culturels mis en perii par Ies travaux publiques
mondial, UNESCO, 1972 (trad. SERGIU
ou prives, UNESCO, 1968 (selection et
NISTOR)........................ 41
traduction par SERGIU NISTOR) ....... 115
La Charte europeene du patrimoine architec-
tural, Amsterdam, 1975 . . . . . . . . . . . . 48 Recommandations sur la protection au niveau
La Oec!aration du Amsterdam, 1975 (trad. national du patrimoine cu/turei et nafurei,
RODICA CRIŞAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 UNESCO, 1972 (selection et traduction par

La Charte du tourisme cu/turei - ICOMOS, 1976 55 SERGIU NISTOR) ....... . ......... 117

La Charte de Florence - /COMOS, 1982 . . . . 57 Recomandations sur la protection et le râle

La Convention de Granade sur la sauvegarde du contemporain des zones historiques,


patrimoine architectural europeen, Conseil UNESCO, Nairobi, 1976 (se/ection et tra-
de !'Europe, 1985 (trad. RODICA CRIŞAN) 60 duction par SERGIU NISTOR) ...... . .. 119

http://patrimoniu.gov.ro 7
LA VIE SCIENTIFIQUE COMPTE-RENDUS,
PRESENTATIONS, EXPOSITIONS
«Ensemble pour la protection des monuments de
Bucarest - Ies autorites et la soc ie te civile» - «Le patrimoine universel. La nafure et la cu/ture
debat, Bucarest, 9 avril, 1998 - MARIANA protegees par /'UNESCO. L 'Europe centrale
NIŢELEA .......... . ............. 125
et du Nord» - LI LIANA ROŞIU . . . . . . . . 143

SOURCES

Les proces-verbaux des seances d'autorisation


organisees par le Comite d'Etat pour
Architecture et Bâtiments, Vt-eme partie L'INVENTAIRE DU FOND CMH DE L'ARCHIVE
(dr. arh. EUGENIA GRECEANUJ ....... 126 DMH, I-L (IULIU ŞERBAN) ... ...... 145

http://patrimoniu.gov.ro
CUVÂNT ÎNAINTE

În 1997, după elaborarea proiectului de lege privind 1997 programu l naţional al „Elaborării Cartei
protejarea monumentelor istorice, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din România" 4 având ca
Monumentelor Istorice a stabilit ca prioritate imediată obiectiv:
necesitatea definirii la nivel naţional a princiµiilor reglementarea stiintifică a activităţii de
ştiinţifice fundamentale ce trebuie să reg lementeze protejare a m~nu~entelor istorice din
acest domeniu, în deplină concordanţă cu evoluţia România prin stabilirea principiilor doctrinare
doctrinelor similare europene şi internaţionale . ale domeniului şi adoptarea acestora de
Cu ajutorul Ministerului Culturii care a sus\inut către forul specialiştilor din România,
elaborarea noului proiect de lege a monumentelor respectiv îndepărtarea intervenţiilor arbitrare asupra
istorice, a fost definit de către grupul de lucru al monumentelor urmare a creativităţii orgolioase a
proiectului: arhitectu lui şi stabilirea unui punct de vedere ştiinţific
• categoria de obiecte ce trebuie protejate 1; comun local.
şi au fost institu ite: Necesitatea cunoaşterii aprofundate a prevederilor
• regimul de protejare; acestor convenţii internaţionale, cât şi a cadrului
• protectorii monumentelor istorice 2 general al doctrinelor din domeniu l protejării monu-
Fiind stabilită astfel clar categoria de monument mentelor istorice a determinat apariţia acestui număr
istoric ca expresie a moştenirii şi identităţii culturale a al Buletinului Monumentelor Istorice care încearcă
cărui protejare reprezintă un interes general, s-a putut prin traduceri sau prin texte originale să ilustreze
trece la etapa următoare de definire a metodelor de preocupările simi lare la nivel internaţional dar şi la nivel
protejare a monumentelor istorice. national, în măsura în care acestea au fost identificate
Alături de metoda juridică (cadrul legislativ în de' grupul de lucru 5
concordanţă cu legislaţia europeană similară) asigurată Această prezentare a principiilor internaţionale
prin adoptarea proiectu lui de lege şi de metoda ştiinţifice 6 din domeniul protejării monumentelor
economică (asigurarea resurselor economico- istorice a fost făcută în speranţa ca, în urma cercetării
financiare necesare protejării) este stabilită ca prioritate ei de către plenul specialiştilor români, să constituie
şi d~f i nirea metodelor ştiinţifice de protejare. fundamentul pe care să se clădească Carta
ln acest sens Comisia Naţională a Monumen telor Monumentelor Istorice din România , fie sub
Istorice cu sprijinul Min isterului Cu lturii şi al World Trade forma unor principii generale (Carla de la Veneţia), fie
Cente1 Bucureşti 3 , instituţie preocupată de domeniul sub forma unor principii mai aprofundate (Carta de la
protejă1 ii patrimoniului, declanşează la sfârşitul anului Bura).

1 :,,eiec\ie din textul proiectului de lege privind definirea interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum
monumentelor istorice: şi lucrări artistice comemorative, funerare şi de for public, împreună
Art. 1. În sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri cu terenul aferent delimitat topografic şi care constituie măriurii
imobile, construc\ii şi terenuri, situate pe teritoriul României şi care sunt cultural-istorice remarcabile din punct de vedere arhitectural,
semnificative pentru cultura şi civilizajia naţiona lă şi universală. arheologic, ariistic, religios, social, ştiin\ific sau tehnic;
Monumentele istorice constituie parie integrantă a patrimoniului b) ANSAMBLU: grup coerent din punct de vedere cultural,
cultural na\ional.
istoric, arhitectural, urbanistic, de construcţii urbane sau rurale,
Monumentele istorice suni de interes general şi suni protejate prin
împreună cu terenul aferent, care formează o unitate delimitată
lege.
În prezenta lege prin protejare se înţelege ansamblul de măsuri topografic şi care constituie măriurii cultural-istorice remarcabile din
de ordin ştiin\ific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, artistic, religios,
să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, social, ştiinţific sau tehnic;
conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea, restaurarea şi c) SIT: teren delimitat topografic cuprinzând acele crea\ii ale naturii
punerea în valoare a monumentelor istorice prin integrarea social- sau creaţii ale omului în cadrul natural care sunt mărturii cultural-istorice
economrcă şi culturală în viaja comunită\ilor. remarcabile din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic,
Art. 2. Regimul juridic de monument istoric este conferit prin artistic, religios, social, ştiinţific. tehnic sau al peisajului cultural.
clasarea acestor bunuri imobile în Lista Monumentelor Istorice Art. 9. Monumentele istorice se împart în următoarele grupe:
conform procedurii prevăzute în prezenta lege. a) grupa A: monumente istorice naţionale, care includ şr
Asupra monumentelor istorice se aplică servitu\i de utilitate monumentele istorice declarate de valoare universală, şi
publică instituite conform prevederilor legale.
b) grupa B: monumente istorice locale.
Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc măsuri
Împă1irea în grupe se face de către Comisia Naţională a
stimulative cu caracter economic sau de altă natură.
Art. 3 . Conform art. 1 sunt protejate sub titlul de monument Monumentelor Istorice pe baza criteriilor elaborate de către Oficrul
istoric următoarele categorii de bunuri imobile situate suprateran, Na\ional al Monumentelor Istorice, instituţie subordonată Ministerulur
subteran sau subacvatic: Culturii, avizate de catre Comisia Na\ională a Monumentelor Istorice
a) MONUMENT: construcţia sau pă1i de construcţie împreună şi aprobate ulterior prin ordin al ministrului culturrr în termen de 3 lunr
cu instalajiile, componentele ariistice, elementele de mobilare de la intrarea în vigoare a legii.

http://patrimoniu.gov.ro 9
Art. 1 O. Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de 11.2. elaborarea unui chestionar european privind aspec-
protecţie care urmăreşte conservarea monumentului istoric şi a cadrului tele pozitive şi negative ale aplicării cartelor naţionale
său construit sau natural. pe teritoriul lor de competenţă - colaborarea cu
Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se face simultan cu insti t uţiile internaţionale de specialitate; elaborarea şi
conferirea regimului juridic de monument istoric în condi1iile legii. adoptarea Cart ei de către plenul specia l iştilor din
În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică prin România în parteneriat cu specialiştii recomandaţi de
planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii. către instituţiile internaţionale de specialitate.
Procedura de delimitare şi instituire a zonelor de protecjie se
stabileşte de către Ministenul Culturii prin metodologie elaborată de Parteneri şi responsab i lităţi :

către Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, avizată de Comisia • Ministerul Culturi i - Com isia Naţ i ona lă a Monumentelo r
Naţională a Monumentelor Istorice şi ulterior aprobată prin ordin al Istorice:
ministrului în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii. - coordonează prin grupul de lucru conţinutul ştiinţific al
Art. 11 . Monumentelor istorice împreună cu zonele de protecţie programului şi realizarea parteneriatului intre specialiştii
aferente stau la baza declarării de zone protejate delimitate şi instituite români şi străini;
conform legii prin planurile şi regulamentele de urbanism. - finanţează dep l asările specialiştilor români şi străini;
2 Au fost stabilite responsabilităţile autorităţilor administraţiei
- finanţează dep l asările specialiştilor români la seminarii;
publice centrale (Ministerul Culturii - Direcţia Monumentelor Istorice)
- editează conţinutul Cartei.
şi locale, cât şi cele ale proprietarilor de monumente istorice.
• World Trade Center Bucureşti:
Selecţie din textul de lege:
- asigură sprijinul logistic al întregului program;
Art. 6. Stalul garantează şi asigură protejarea monumentelor
- asigură comunicarea intre partenerii la program;
istorice în condi1iile stabilite prin prezenta lege.
Autorităţile publice centrale, instituţiile de specialitate subordonate
• plenul special i ştilor din domeniu (uniunile de creaţie şi
acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi profesionale, insti t uţiile specializate de stat, ONG-urile din
răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice. domeniu, societăţi private de specialitate);
Ministerul Culturii este organul de specialitate al administraţiei - elaborează conţinutul Cartei;
publice centrale prin care statul garantează şi asigură protejarea • organisme internaţiona l e de specialitate (UNIUNEA
monumentelor istorice. EUROPEANĂ, CONSILIUL EUROPEI, ICOMOS):
Autorităţile publice centrale, institujiile de specialitate ale administraţiei - asigură prin intermediul specialiştilor consulting-ul pentru
publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu elaborarea cartei;
proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu - finanţarea dep l asării specia l işti l or proprii la seminarul din
deţinătorii şi administratorii acestora, precum şi cu ins tituţiile publice şi 11-13.11.1998 (România)
organizaţiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor
Calendarul operaţiunilor programului:
istorice. Aceste rela1ii de colaborare se bazează pe reciprocitate şi sunt
reglementate prin prezenta lege şi prin regulamentul său de aplicare. • 11-12 decembrie 1997 : seminar privind principiile şi
Art. 7. Organismele şi instituţiile de specialitate prevăzute în conţinutul Cartei monumentelor din România. Sinteza semi-
prezenta lege sunt: Ministerul Culturii, instituţiile sale subordonate şi narului va constitui parte a documentaţiei de elaborare a cartei
comisiile naţionale care au atribuţii şi competenţe în domeniul protejării • trimestrul 1-111 1998:
monumentelor istorice. - asigurarea realizării reţelei ce va sta la baza parte-
Art. 8. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este unica neriatu lui specialiştilor din ţară prin conectarea acestora
autoritate ştiinţifică în domeniul protejării monumentelor istorice. la Internet - proiect (posibilă sponsorizare a Fundaţiei
În cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor.Istorice funcţionează
SO ROS);
secţiuni de specialitate pe domenii de activitate.
- elaborarea şi analiza rezu ltatelor chestionarului interna-
În conformitate cu prevederile Regulamentului său de funcţionare,
ţ iona l privind conţinutul ş i efectele cartelor di n Europa şi
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice deleagă unele din
Australia. Analiza va constitui parte a documentaţiei
atribuţiile sale Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice care
partenerilor de program;
reprezin1ă organisme subordonate ale acesteia în teritoriu.
3 V/arid Trade Center Bucureşti a iniţiat, încă din 1gg5, ciclul de - coordonarea parteneriatului specialiştilor români şi străini
seminare .Un viitor pentru trecutul nostru'. Seminarul organizat în 1gg5 în vederea definirii conţinutului cartei.
împreună cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, Ministerul • 11-13 noiembri e 1999: seminarul internaţional pentru
Culturii şi Fundaţia Ghica, .Starea actuală a patrimoniului arhitectural elaborarea Cartei Monumentelor Istori ce din România:
din România' s-a concretizat cu un document semnal ce a cuprins - discutarea textului final al cartei
măsurile necesare îmbunătăţirii situaţiei de criză şi care a stat la baza - adoptarea textului final de către plenul specialiştilor;
elaborării proiectului legii monumentelor istorice (1 gg1). • trimestrul I 1999: editarea Carte i Monum entelor Isto rice
4
Scopul şi calendarul programului ,CARTA MONUMENTELOR din România .
ISTORICE DIN ROMÂNIA" Grupul de lucru:
FAZA I (11-12 dec. 1997): stabilirea conţinutului şi principiilor Dr. Cezara MUCENIC
Cartei Monumentelor Istorice în cadrul plenului de
Arh. Mariana NIŢELEA
specialişti rom âni :
5 Grupul de lucru este alcătuit din: dr. istoric de artă Cezara
1.1 . identificarea noţiunilo r de bază ale Cartei;
1.2. specificul naţional şi implicaţiile acestuia asupra MUCENIC şi arh. Mariana NIŢELEA, manager cultural.
6 Textul cartelor şi convenţirlor a fost completat şi cu o selecjie
princip iilor doctrinare din România.
FAZA li (1998): integrarea noţiunilor Cartei Monumentelor Istorice din principalele recomandări din domeniul patrimoniului imobil în scopul
din România în contextul european: formării unei imagini cât mai complete asupra tuturor elementelor în
11.1 . cunoaşterea exper ienţelor doctrina re la nivel euro- legătură cu protejarea monumentelor istorice.
pean (Convenţiile Consiliului Europei, Cartele
ICOMOS, Cartele i nternaţionale - anexa III); MARIANA NIŢELEA

10 http://patrimoniu.gov.ro
Comunicări si rapoarte de cercetare
'

SENSUL SI ROLUL JURIDIC AL DOCUMENTELOR INTERNATIONALE:


CONVENŢII , RECOMANDĂRI , REZOLUŢII ŞI CARTE

Fără a avea pretenţia unei explicaţii juridice foarte fiecare stat, obiectivele convenţiei să fie puse în
detaliate, este necesar să plecăm de la înţelegerea practică.
sensului şi rolului juridic al documentelor internaţ i onale
Recomandările ONU (sau ale Consiliului Europei)
care privesc domeniul protecţiei monu'Tientelor şi
sunt documente ale Adunării Generale (sau ale
ansamblurilor istorice.
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), adoptate
Termenii de Convenţie, recomandare, rezoluţie, de către acestea cu majoritate simplă şi nu sunt supuse
cartă, deşi par la prima vedere exprimări sinonime ale regimului ratificării. Recomandările nu creează obligaţii
hotărârii unui for într-o anumită problemă, sunt în directe, ci sunt menite să ghideze activitatea legislativă
realitate puternic diferenţiaţi. Diferenţa stă atât în felul şi administrativă a statelor în vederea realizării
în care iau naştere, cât şi prin efectele pe care le au obiectivelor acestora 1.
documentele purtând aceste denumiri (în funcţie de Rezoluţiile reprezintă „moţiuni adoptate de către o
forul emitent şi procedeul de consacrare a hotărârii). adunare deliberantă, ce constituie fie un simplu
Convenţiile (ONU sau ale Consiliului Europei) sunt deziderat, fie o dispoziţie, o reglementare internă" 2 .
documente juridice ale acestor organizaţii internaţionale Rezoluţiile sunt adoptate prin procedura şi cu
în care sunt reprezentate statele membre, prin delegaţi majoritatea stabilită de forul care le emite.
ai puterii legis lative şi executive. Adunarea Generală
ONU sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Cartele sunt rezoluţii adoptate prin consens de
adoptă Convenţiile cu majoritate de voturi (2/3 în cazul către forul care le emite. De aceea, o cartă cuprinde
Adunării Generale ONU). numărul maxim de prevederi asupra cărora pot con-
veni fără rezerve mai mulţi reprezentanţi, specialişti,
Convenţiile, o dată ratificate , obligă statele membre
experţi ele.
să ia toate măsurile legislative şi administrative astfel
încât, în conformitate cu practica constituţională din Lector arh. SERGIU NISTOR

1 Art. IV, par. 4 al Constituţiei 0.N.U.: ,fiece stat trebuie să


supună autorităţilorsale competente recomandările ş i convenţiile {chiar
dacă statul în cauză a votat sau nu, a ratificat sau nu documentele] în
termen de un an de la adoptarea acestora de către Adunarea
Genera l ă".
2 Cap. VI, art. 16, (Norme de procedură): ,Statele membre
transmit AdunăriiGenerale rapoarte speciale asupra felului în care
acţionează pentru a da viaţă conţinutului convenţiilor şi recomandărilor'.
3 Petit Larousse I/lustre, p. 889, Librairie Larousse, Paris, 1975.

http://patrimoniu.gov.ro 11
LISTA PRINCIPALELOR
CARTE SI CONVENTll EUROPENE SI INTERNATIONALE
I I I I

c u prevederi referitoa re la protejarea monum entelor istorice

1954 - Convenţia de la Haga 1988 - Carta de la Bura - revizuită (Australia -


privind pro tejarea patrimon iului cultural în caz 1979, 1981, 1988) - ICOMOS
de conflict armat privind conservarea zonelor cu semnificaţie
cul turală
1965 - Carta de la Veneţia
privind conservarea şi restaurarea monu- 1990 - Carta internatională de la Lausanne -
mentelor istorice ICOMOS '
pentru gestionarea patrimoniului arheologic
1972 - Convenţia privind patrimoniul cultural şi
natural mondial - UNESCO 1992 - Convenţia de la La Valetta revizuită
(1985-1986) - Consiliul Europei
1975 - Carta Europeană a Patrimoniului Arhi-
privind protejarea patrimoniului arheologic
tectural - Consiliul Europei
european
(Declaraţia de la Amsterdam)
1996 - Carta de la Sofia - ICOMOS
1976 - Carta turismului cultural - ICOMOS
privind protecţia şi gestiunea patrimoniului
1982 - Carta de la Florenţa - ICOMOS cul tural subacvatic
privind grădinile istorice
1985 - Convenţia de la Granada - Consiliul Europei 1997 - Convenţia UNIDROIT - Consiliul Europei
privind salvgardarea patrimoniului arhitectural privind bunurile culturale furate sau exportate
european ilicit
1932, 1938, 1972, 1987 - Cartele şi instruc-
1986 - Carta de la Toledo - ICOMOS ţiunile italiene de restaurare
privind conservarea oraşelor şi zonelor istorice
1987 - Carta de la Washington - ICOMOS CEZARA MUCENIC
privind salvarea oraşelor istorice MARIANA NIŢELEA

12
http://patrimoniu.gov.ro
NORME JURIDICE INTERNAŢIONALE RATIFICATE DE ROMÂNIA

În domeniul protejării patrimoniului, din punct de arhitectural european (ratificată de România


vedere juridic , România este obligată să respecte acele în 1997);
prevederi cuprinse în Convenţiile internaţionale la care • 199'2 - Convenţia de la La Valetta revizuită,
a aderat (în conformitate cu angajamentele luate şi sub referitoare la protecţia patrimoniului arheo-
incidenţa prevederilor Constituţiei). logic european (ratificată de România în
În plus , faţă de Convenţii, diferitele Recomandări 1997);
ale instanţelor internaţionale, cele din care ţara noastră I 1995 - Convenţia UNIDROIT privind
face parte sau se pregăteşte să facă parte 1 , bunurile culturale furate sau exportate ilicit
configurează un set de principii care sunt menite să (ratificată de România în 1997 prin Legea
ghideze activitatea normativă în domeniu şi care, prin nr. 149/ 1997).
acest rol, sunt de o deosebită utilitatP pentru un
Ca stat membru al ONU şi UNESCO, România a
domeniu care în România, din păcate , este la început
luat notă de următoarele recomandări care vizează
de drum.
protecţia patrimoniului cultural;
În domeniul protecţiei patrimoniului cultural ,
1 . Recomandări privitoare la principiile
România a ratificat următoarele Convenţii:
internaţionale aplicabile săpăturilor arheologice
A) CONVENŢII ONU - UNESCO: -1956.
• 1954 - Convenţia de la Haga, referitoare la
'2. Recomandări referitoare la salvgardarea
protecţia bunurilor culturale în caz de conflict
frumuseţii şi caracterului peisajului şi siturilor -
armat (ratificată de România în 1958) 196'2.
împreună cu protocolul Convenţiei de la Haga
(amendat de România în 1958); 3. Recomandări referitoare la mijloacele de
• 1970 - Convenţia referitoare la mijloacele interzicere şi prevenire a transferului , importului
de prevenire şi interzicere a transferului, şi exportului de bunuri culturale - 1964.
importului şi exportului ilicit de bunuri
culturale (ratificată de România prin Legea 4. Recomandări referitoare la protejarea bunurilor
nr. 79/ 1993); culturale periclitate de lucrări publice sau
• 197'2 - Convenţia referitoare la protec\ia private - 1968.
patrimoniului cultural şi natural mondial
(ratificată de România în 1990). 5. Recomandări referitoare la protecţia la nivel
naţional a patrimoniului cultural şi naţional -
B) CONVENŢII ALE CONSILIULUI EUROPEI 197'2.
• 1954 - Convenţia de la Paris, Convenţia
Culturală Europeană (ratificată de România 6. Recomandări referitoare la schimbul interna-
prin Legea nr. 77/ 1991); ţional de bunuri culturale - 1976.
• 1985 - Convenţia de la Granada, Arh. MARIANA NIŢELEA
referitoare la protecţia patrimoniului Lector arh. SERGIU NISTOR

1
Este vorba de Uniunea Europeană .

13
http://patrimoniu.gov.ro
CARTE INTERNAŢIONALE ŞI EUROPENE
PRIVIND PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE *

Istoric şi evoluţia conceptelor 1987 Carta de la Washington reprezentând


În urma semnării de către România a unor convenţii Carta Internaţională pentru Salvgar-
internaţionale şi europene privind protejarea darea Oraşelor Istorice (ICOMOS/
monumentelor istorice, o prioritate în programul octombrie 1987)
Ministerului Culturi i şi a Comisiei Naţionale a
1990 Carta de la Lausanne reprezentând Carta
Monumentelor Istorice este elaborarea Cartei
Internaţională privind Gestionarea
Monumentelor Istorice din România.
Patrimoniului Arheologic (ICOMOS/
.Rezo l uţii adoptate prin consens de către forul
1990).
specialiştilor care le emite, cartele cuprind prevederile
asupra cărora pot conveni fără rezerve mai mulţi 1991 Convenţia de la La Valetta
reprezentanţi, specia l işti, experţi etc. ai unui reprezentând Convenţia European ă
domeniu". pentru Protejarea Patrimoniului
Până în prezent au fost identificate la nivel Arheologic (Consiliul Europei/ 1991 ).
internaţ i onal şi european următoarele documente de
Evoluţia conceptelor cuprinse în cartele monumentelor istorice
această natură:
Referiri privind monumentele istorice, respectiv a
1964 Carta de la Veneţia
reprezentând carta patrimoniului arhitectural, se fac în cadrul convenţiilor
internaţiona l ăprivind conservarea şi
de la Veneţia, Amsterdam şi Granada.
restaurarea monumentelor istorice.
Se precizează în Carta de la Veneţia şi cea de la
A fost promulgată de cel de-al III-iea
Amsterdam faptul că monumentul istoric reprezintă atât
Congres I nternaţional al Arhitecţilor şi
creaţia punctiformă, cât şi ansamblul de elemente
Tehnicienilor de Monumente Istorice şi
punctiforme care reprezintă mărturii istorice şi culturale
adoptată de ICOMOS în 1965;
semnificative.
1975 Carta Europeană a Patrimoniului Arhi- În Declaraţia de la Amsterdam apare , ca idee
tectural. nouă, noţiunea de patrimoniu arhitectural european.
A fost promu l gată de Comitetul de Miniştri Această noţiune doreşte a determina pe toţi europenii
al Consi liulu i Europei şi adop t ată prin să fie conştienţi de istoria şi destinul lor comun. Din
Declaraţia de la Amsterdam la finalul acest punct de vedere conservarea sa devine de o
anului 1975 care a reprezentat anul importanţă vitală şi sunt prezentate ameninţările la care
european al patrimoniului arhitectural. este supus patrimoniul arhitectural: neglijenţa şi
1982 Carta de la Florenţa
reprezentând Carta degradarea, demolarea deliberată, construcţiile noi
Internaţională
a Grădinilor şi Siturilor nearmonizate cu contextul şi circulaţia excesivă.
Istorice (ICOMOS/decembrie 1982) Convenţia de la Granada clarifică această noţiune
împărţind patrimoniul arhitectural în 3 categorii:
1985 Convenţia de la Granada reprezentând monumente, ansambluri şi situri.
Convenţia pentru Protecţia Patrimo-
niului Arhitectural al Europei.
Carta de la Veneţia continuă prin precizarea
Această Convenţie a Consiliului Europei
noţiunilor de bază din domeniul protejării monumentelor
constituie continuarea Cartei de la
istorice, şi anume conservarea şi restaurarea care
Amsterdam. A fost ratificată de Parla-
„constituie o disciplină care face apel la toate ştiinţele
mentul României la 11 iunie 1997.
şi la toate mijloacele tehnice putând a contribui la
1986 Carta de la Toledo reprezentând Carta studiul şi salvarea patrimoniului monumental" . În
pentru Conservarea Oraşelor şi Zonelor continuarea cartei sunt precizate principiile care trebuie
Istorice (ICOMOS/1986). aplicate în cazul celor 2 tipuri de intervenţii. Noţiunea
de conservare nu se opreşte numai la limita
• Text prezentat la deschiderea lucrărilor seminarului ,Elaborarea
Cartei Monumentelor Istorice din România', World Trade Center, monumentului sau ansamblului, ci continuă şi asupra
11- 12 decembrie 1997. cadrului înconjurător al acestora.

14 http://patrimoniu.gov.ro
Aceste intervenţii, cât şi cele privind săpăturile - promovarea programelor de restaurare şi
arheologice trebuie să aibă la bază norme ştiinţifice şi întreţinere a patrimoniului arhitectural;
să fie însoţite de documentaţii precise. - includerea conservării, animării şi punerii în
În continuarea normelor generale stipulate în valoare a patrimoniului arhitectural ca element
documentul din 1964, Carta de la Amsterdam şi major în politica culturală şi de mediu;
Convenţ i a de la Grenada precizează măsurile - favorizarea conservării acelor clădiri valoroase
tehnice de detaliu care trebuie aplicate pentru a se integrate într-un mediu rural sau urban specific;
realiza protejarea monumentelor. - dezvoltarea şi aplicarea tehnicilor şi materialelor
În Carta de la Amsterdam apar următoarele traditionale .
precizări: Trebui~ precizat că, în afară de reglementările
- conservarea patrimoniului arhitectural trebuie să ştiinţifice de natură doctrinară sunt prevăzute şi o serie
fie obiect prioritar al planificării urbane. Este de recomandări de natură juridico-administrativă care
prima dată când se face legătura între noţiunea diferenţiază acest text de cel al celorlalte carte.
de conservare şi cea de dezvoltare urbană; Menţionăm printre aceste prevederi următoarele:
- autorităţile locale trebuie să fie primele - posibilitatea autorităţilor publice de a obliga
responsabile de protecţia patrimoniului arhitectural; proprietaru l să intervină atunci când monumentul
- pentru a se putea proteja monumentele trebuie deţinut necesită aceasta sau de a se substitui
luate şi măsuri legislative şi măsuri administrative acestuia în cazul în care proprietarul este
aplicabile la nivelul întregii ţări; incapabil să intervină;
- proprietarii de monumente istorice trebuie să fie - găsirea metodelor de încurajare a proprietarilor
susţinuţi de către stat din punct de vedere finan- pentru efectuarea lucrărilor de conservare şi
ciar şi fiscal; restaurare a monumentului deţinut;
- trebuie intensificat programul educativ care să - sancţionarea celor vinovaţi de distrugerea
fie aplicat la toate nivelele de vârstă; monumentelor cu obligativitatea refacerii
- o no\iune nouă este conservarea integrată a acestora, inclusiv posibilitatea de a demola o
monumentelor istorice care în acest document clădire nouă construită fără autorizarea legală .
este echivalentă cu responsabilitatea comună a Deosebit de importantă este accentuarea faptului
autorităţilor locale şi a cetăţenilor asupra că politica în domeniul protejării monumentelor
monumentelor istorice; un complex mai mare de istorice trebuie realizată prin „cooperarea efectivă , la
măsuri legislative completate cu măsuri
toate eşaloanele, între serviciile responsabile pentru
administrat~ve şi la care se adaugă mijloace
conservare, activitate culturală, mediu şi amenajarea
financiare. ln aceeaşi noţiune sunt cuprinse şi o teritoriului". Această cooperare este extinsă şi asupra
serie de metode, tehnici şi competenţe profe- societăţii civile în ce priveşte informarea şi
sionale obligatorii în cazul restaurării şi reabilitării. consultarea privind protejarea monumentelor, cât şi
Convenţ i a de la Granada , în completarea Cartei
punerea acestora în valoare ca element al identităţii
de la Amsterdam stabileşte noi măsuri şi metode de culturale.
protejare cum ar fi:
Ultimul capitol al convenţiei se ocupă de coordonarea
- necesitatea stabilirii inventarului patrimoniului
europeană a politicilor de conservare care trebuie să
arhitectural;
determine în special schimbul de informaţii, posibilitatea
- necesitatea autorizării şi controlului intervenţiilor
oferirii de noi tehnologii în domeniu, asistenţa tehnică
sau desfiinţărilor în zona monumentelor şi a
mutuală şi schimbul periodic de specialişti.
siturilor;
După 1985, anul Convenţie i de la Granada ,
- păstrarea calităţii mediului în jurul monumentului;
preocupările la nivel internaţional ale specialiştilor din
efectuarea de studii antipoluare inclusiv reali-
domeniul protejării patrimoniului arhitectural s-au
zarea unei politici antipoluare în favoarea
îndreptat asupra unor domenii mai restrânse, respectiv
monumentelor;
asupra: conservării oraşelor şi zonelor istorice, protejării
- găsirea pentru monumentele istorice de funcţiuni
şi gestionării patrimoniului arheologic, în dorinţa stabilirii
conform cerinţelor contemporane, cât şi adap-
unor prevederi cu caracter general pentru aceste
tarea monumentelor pentru noi utilizări;
- limitarea vizitării monumentului în scopul domenii speciale.
Având ca model preocupările şi documentele mai
protejării acestuia.
În ce priveşte conservarea integrată se trece de la sus prezentate, dorim ca efortul specialiştilor prezenţi
această noţiune la conceptul de politică de conservare
la acest seminar să se îndrepte asupra identificării şi
integrată care cuprinde:
definirii principiilor ce vor sta la baza elaborării Cartei
- includerea protecţiei patrimoniului arhitectural Monumentelor Istorice România .
între obiectivele esenţiale ale amenajării terito- Or. ist. art . CEZARA MU CENIC
riului şi ale urbanismului; Arh . MARIANA N I ŢE LEA

http://patrimoniu.gov.ro 15
METODĂ DE ANALI ZĂ ŞI DECI Z IE ÎN REABILITAREA CLĂDIRI L OR ,
PE BAZA CONCEPTULUI DE PERFORMA NŢĂ 1

Se constată în ultimele decenii în lume o extindere .Acest patrimoniu este În pericol" (art. 6). . Este
a criteriilor în raport cu care se operează evaluarea ameninţat de ignoranţă, timp, degradare sub diverse
existentului construit. În trecut valoarea artistică şi forme, abandon. Un anumit tip de urbanism Îi
istorică constituiau în exclusivitate criteriile de favorizează distrugerea atunci când autorităţile atribuie
identificare a obiectelor construite destinate a fi în excesivă atenţie intereselor economice şi exigenţelor
atenţia unor intervenţii conservative. Astăzi interesul de circulaţie . Tehnologia contemporană prost aplica tă
s-a lărgit către patrimoniul construit În ansamblul său. degradează vechile structuri. Restaurările abuzive sun t
Problema salvgardării patrimoniului construit nu mai nefaste. Tn fine, şi În mod special, speculaţia funciară
este văzută ca o problemă strict estetică, limitată la şi imobiliară profită de toate acestea şi anulează cele
centrele istorice, ci şi un demers complex - social, mai bune planuri. "
economic şi cultural - la scara întregului oraş. Se evidenţiază, de asemenea, faptul că . zonele
Determinată pe de o parte de necesitatea conservării vechi, degradate sau abandonate, au devenit În timp
identităţii culturale a oraşelor, ameninţată de o surse de locuinţe ieftine" ce trebuie luate în consi-
dezvoltare urbanistică agresivă, şi, pe de altă parte , de derare, precum şi necesitatea ca principiul 'conservării
criza economică mondială declanşată în anii '70 ce a integrate ' „să constituie unul dintre elementele
impus în toate sectoarele de activitate - inclusiv cel al prel{minare ale planificării urbane şi teritoriale".
construcţiilor - un nou mod de a gândi orientat către ln Declaraţia finală a Congresului, se reia, sub
utilizarea la maximum a resurselor existente, această formă de concluzii şi recomandări , ideea necesităţii şi

nouă viziune asupra patrimoniului construit este pusă urgenţei unei , noi politici de protecţie şi conservare

în evidenţă de o serie de documente internaţionale integrată a oraşelor istorice, a vechilor cartiere urbane".
Protecţia acestora poate fi definită doar „dintr-o
formulate în ultimele două decenii în cadrul Consiliului
perspectivă globală, ţinând cont de toate clădirile ce au
Eur<?pei şi al reuniunilor ICOMOS.
ln 1975, „Carta europeană a patrimoniului o valoare culturală, de la cele mai prestigioase, la cele
arhitectural ", adoptată de Congresul de la mai modeste, fără a le uita pe cele de epocă modernă,
Amsterdam organizat în cadrul Consiliului Europei, ca şi mediul În care ele se integrează. Această protecţie
globală va completa protecfia punctuală a
reafirma voinţa promovării unei politici europene
monumentelor şi siturilor izolate ". ln ceea ce priveşte
comune şi a unei acţiuni concertate de protecţie a
integrarea patrimoniului arhitectural în viaţa socială,
patrimoniului arhitectural, bazată pe principiile
efortul conservativ trebuie m ăsurat nu numai pe
conservam integrate, respectiv conservarea
baza valorii culturale a clădirilor, ci şi pe baza
patrimoniului arhitectural şi integrarea acestuia în viaţa
valorii lor de utilizare. Problemele sociale ale
contemporană , . prin folosirea tehnicii de restaurare
conservării integrate pot fi rezolvate numai printr-o
conjugată cu căutarea de funcţiuni adecvate ".
referire conjugată la cele două scări de valori.
La art. 1 al Cartei se sublinia faptul că patrimoniul
Textul Convenţiei de la Granada , adoptat de
european .nu este format numai din monumentele cele mai
Comitetul de miniştri al Consiliului Europei în mai 1985,
importante, ci şi din ansamblurile de edificii care formează
stipulează faptul că părţile semnatare se oblig ă să
oraşele şi satele noastre tradiţionale "„ . „Mai mult, grupuri
adopte politici de conservare integrată care, între altele,
de clădiri pot prezenta calităţi ambientale, chiar În lipsa unor
, să favorizeze, pe cât posibil, În cadrul procesului de
episoade arhitecturale excepţionale, ceea ce le conferă o planificare şi urbanism, conservarea şi utilizarea
valo'!re artistică diversificată şi articulată ". clădirilor a căror importanţă nu justifică o protecţie În
ln continuare documentul arată că „patrimoniul sensul „ . [regimului legal instituit - n.n.], dar care
arhitectural constituie un capital spiritual, cultural, prezintă o valoare de context, din punct de vedere al
economic şi social de valoare inestimabilă"; ca atare ambientului urban sau rural, sau al cadrului de viaţă ".
• exigenţa economisirii resurselor se impune; departe de Carta de la Wash ington pentru conservarea
a fi un lux pentru colectivitate, utilizarea patrimoniului ora~elor istorice (1987) precizează în ,Preambul' ,
este sursă de economie " (art. 3). faptul că „toate oraşele lumii„. sunt expresiile materiale
1 Comunicarea prezentată în cadrul Sesiunii ,Cercetarea în
ale diversităţii societăţii de-a lungul istoriei şi sunt, prin
învăţământul de arhitectură' , lnstttutul de Arhitectură ,Ion Mincu' - aceasta, toate istorice." Carta se referă la . oraşele,
Bucureşti, 20-21 februarie 1998. mari şi mici, şi centrele sau cartierele istorice, cu

16 http://patrimoniu.gov.ro
ambientul lor natural şi construit, care exprimă, dincolo globală a calităţii locuirii , incluzând în preocupan
de calitatea lor de document istoric, valori particulare ansambluri şi clădiri reprezentând diverse categorii de
de civilizaţii urbane tradiţionale. Acum, ele sunt valoare culturală - monumente istorice de interes
ameninţate de degradare, de destructurare sau, mai naţional sau local, clădiri cu valoare arhitectural-
bine spus, distrugere, sub efectul unui mod de tipologică, clădiri cu valoare istoric-ambientală -
urbanizare născut în epoca industrială şi care afectează precum şi clădiri recente şi/sau fără valoare culturală.
astăzi, pretutindeni, toate societăţile". Constatând Ca atitudine astfel definită, reabilitarea se traduce
această situaţie, ,deseori dramatică, ce provoacă practic printr-un număr de soluţii alternative în raport
pierderi ireversibile cu caracter cultural, social şi cu exigenţele rezultate din specialitatea obiectului şi
economic" ICOMOS a considerat necesară redactarea corespunzând diverselor obiective posibile. În acest
respectivei „Carte internaţionale", ca o completare a sens, termenul de reabilitare reuneşte diverse
Cartei de la Veneţia, care să definească „principiile şi comportamente operative, denumite curent întreţinere,
obiectivele, metodele şi instrumentele apte să conserve asanare, conservare, restaurare, reconversie,
calitatea oraşelor istorice, să favorizeze armonia vieţii reutilizare ş.a.m.d.
individuale şi sociale şi să perpetueze ansamblu/ Reabilitarea fondului construit existent - în cadrul
bunurilor, chiar modeste, ce constituie memoria căruia locuinţele ocupă primul loc, nu numai prin
umanităţii". ponderea majoră , ci şi prin implicaţiile social-economice
Acelaşi document precizează că, .pentru a fi şi culturale asociate - este considerată pe plan
eficientă, acţiunea de salvgardare a oraşului istoric şi internaţiC!nal cel mai evident fenomen urban al ultimelor
a cartierelor istorice trebuie să fie parte integrantă a decenii. ln ceea ce priveşte locuinţele, s-a conturat în
unei politici coerente de dezvoltare economică şi lume o nouă orientare politică legată de conştientizarea
socială, şi să fie luată în considerare în planurile de posibilităţii satisfacerii necesarului de locuinţe nu
amenajare a teritoriului şi urbanism, la toate nivelurile„. numai pe baza construcţiilor noi, ci şi prin reabilitarea
Planul de salvgardare trebuie să identifice clădirile sau celor existente, de nevoia de a asigura locuinţe celor
grupurile de clădiri ce trebuie protejate în mod mai puţin înstăriţi ce ocupă locuinţe degradate, ca şi
deosebit, conservate în anumite condiţii şi demolate, de reconsiderarea unor avantaje oferite de vechile case
în cazuri excepţionale ... •. în raport cu producţia de locuinţe noi. Nu în ultimul rând
Acestei viziuni globale, asupra conţinutului noţiunii demersul este susţinut de motivaţii de ordin cultural,
de patrimoniu cultural, i se asociază preocupări din legate de necesitatea conservării identităţii culturale a
sfera celor orientate către protecţia mediului, ca una oraşelor marcată evident de-a lungul timpului de forme
dintre marile probleme actuale, avută de asemenea în specifice de locuire. Este vorba în principal de clădiri
~edere de o serie de documente internaţionale recente. a căror valoare nu justifică protecţie punctuală în sensul
ln acest sens, în Declaraţia finală a celei de-a IV-a legii monumentelor, dar care compun ţesuturile urbane
Conferinţe europene a miniştrilor responsabili de tradiţionale stratificate şi capătă semnificaţie - după
patrimoniul cultural (Helsinki, mai 1996) se precizează cum spunea Roberto Pane - „tocmai din existenţa lor
faptul că risipirea resurselor în domeniul construitului împreună" 2 .
este de natură să ameninţe memoria noastră istorică, În acest context problematic, se observă în
respectiv identitatea culturală şi deci echilibrul legislaţiile ţărilor vest-europeneformulate începând din
psihologic; ca atare, se impune afirmarea unei noi anii '70 convergenţa prevederilor legislative cu referire
calităţi a vieţii bazată pe o mai atentă utilizare a la protecţia patrimoniului, cu a celor din domeniul
resurselor, în spiritul conceptului de ,dezvoltare urbanismului şi locuinţelor. Acest fapt se regăseşte .în
durabilă". plan operativ în cadrul PROGRAMELOR INTEGRATE
În acest context, într-o accepţiune holistică DE REABILITATE, ce au în vedere ameliorarea calităţii
asociată conţinutului larg atribuit în prezent noţiunii de locuirii şi totodată protejarea valorilor culturale la scară
patrimoniu, prin termenul reabilitare se identifică o urbană. Punerea în aplicare a unei politici de acest fel

abordare a reproiectării existentului construit, şi stimularea interesului public către o astfel de politică

structurată pe principii conservative corelate cu


presupune mijloace complexe - juridice, administrative,
necesitatea adecvării la cerinţe contemporane a unor financiare, tehnice şi educative - cu conţinut specific
şi, nu în ultimul rând, o metodă adecvată de evaluare
clădiri îmbătrânite moral şi deseori într-o stare avansată
de uzură fizică, fără a preciza conţinutu/ concret al a existentului.
Exigenţa fundamentării deciziilor de intervenţie prin
intervenţiei.
Cu alte cuvinte, reabilitarea este un concept ce analize multicriteriale (istorice, sti listice , tipologice,
defineşte o atitudine, şi nu o categorie de intervenţie. socio-economice, tehnologice etc.) este astăzi în lume
Această accepţiune a termenului subliniază
general acceptată de specialiştii implicaţi în reabilitare.
caracterul complex al reproiectării existentului, vizând 2 R. Pane, ,Introducere' la Attualila e dialettica def reslauro,
deopotrivă protecţia patrimoniului cultural şi ameliorarea antologie îngrijită de M. Civita, Chieti 1987.

http://patrimoniu.gov.ro 17
În practică, acest fapt implică relaţii reciproce relativ Metoda propusă are ca obiectiv identificarea
complexe şi uneori dificile în ceea ce priveşte obţinerea clădirilorde locuit compatibile cu reabilitarea şi a
şi integrarea de informaţii provenind din domenii problemelor tehnice ce trebuie corectate de intervenţie,
disciplinare diverse. precum şi determinarea .limitelor transformării" impuse
În acest context, literatura de specialitate actuală de valoarea culturală.
arată - în cadrul unor analize critice ale experienţelor La nivel de investigare preliminară, astfel de
anterioare - faptul că ignorarea abordării tehnologice evaluări trebuie frecvent făcute rapid şi în condiţii de
În reabilitare a determinat disfuncţii şi dezechilibre În observare ce permit numai o examinare exterioară şi a
programarea economică a intervenţiilor, În evaluarea părţilor comune; ca atare este necesară o metodă
oportunităţii reabilitării şi În verificarea posibilităţilor de aproximativă , uşor de aplicat, dar care să prezinte totuşi
executare a operaţiunilor. Utilizarea aleatorie a un grad suficient de încredere.
tehnicilor de intervenţie a condus frecvent la carenţe Pe de altă parte, metoda trebuie să aibă un
ale intervenţiilor efectuate, uneori cu efecte dramatice caracter suficient de general pentru a putea fi aplicată
constatate cu ocazia verificării ulterioare a condiţiilor În condiţii foarte diferite ca tipologie , degradare,
reale de locuibilitate În ·imobilele reabilitate. folosinţă, vârstă, relaţie cu contextul etc., fără ca
Abordarea tehnologică în reabilitare presupune în aceste variaţii să influenţeze excesiv aprecierile.
primul rând punerea la punct a unor metode de lectură Această calitate a metodei rezultă în mod special utilă
a construitului diferite de cele propuse în domeniul cu referire la necesitatea de a confrunta evaluări
urbanistic, structural şi cel al restaurării. La schemele formulate de operatori diferiţi - la momente diferite,
de analiză utilizate curent în aceste domenii, trebuie
asupra aceleaşi clădiri sau a unor clădiri diferite, sau
asociate alte instrumente de analiză, capabile să
în contexte diferite - şi devine o condiţie indispensabilă
evidenţieze şi să evalueze performanţele oferite încă de
atunci când trebuie corelate mai multe evaluări - pentru
componentele sistemului construit, ca rezultat al unor
a formula o ipoteză de program cu privire la o zonă
anumite caracteristici tehnologice, precum şi
urbană, sau pentru menţinerea sub observaţie continuă
disponibilităţile („vocaţiile") existente în vederea
a construitului.
ameliorării calităţilor locative, respectiv a valorii de
Plecând de la metodele curent utilizate de analiza
utilizare, ca măsură a integrării existentului în viaţa
valorii, în propunerea formulată s-a optat pentru
contemporană.
metoda scărilor valorice (metoda Oualitel), bazată pe
În acelaşi timp, recunoaşterea obiectului, ca
premisă esenţială a deciziilor, conduce la definirea unui stabilirea unei liste de criterii reţinute ca semnificative,
cărora le este asociată o scară valorică.
sistem complex de .limite", pe care intervenţia trebuie
să le respecte , constituit de caracteristicile particulare
Analiza a fost defalcată în următoarele componente
ale obiectului, purtătoare de calitate intrinsecă, operaţionale:

exprimate printr-un sistem de valori. Este vorba de - caracteristicile generale ale clădirii;
limitele pe care obiectul construit le impune transformării - analiza valorii de utilizare şi intervenţii necesare;
sale şi deci, în cadrul procesului de adaptare la noi - analiza valorii culturale şi intervenţii admise;
exigenţe de utilizare, de nivelele de transformări - sinteza rezultatelor şi atitudinea propusă.
compatibile. Conceptul de „li mită" se referă în acest caz a) Caracteristici generale ale clădirii
la criterii de valoare culturală legate de raportul cu locul,
Fişa de identificare a clădirii cuprinde imagini
tradiţia de locuire, calitatea imaginii, regulile de
compunere, materialele şi procedeele constructive semnificative şi date sintetice privind caracteristicile
clădirii, contextul său şi utilizatorii.
care au caracterizat o anumită civilizaţie.
Cu alte cuvinte, diversele categorii de analize b) Analiza valorii de utilizare a clădirii
preliminare converg către definirea a două categorii de
valori ale sistemului construit: valoarea culturală şi Metoda se bazează pe stabilirea unei liste de criterii
valoarea de utilizare, cărora le corespund, în cadrul de evaluare, ce corespund cerinţelor de performanjă
intervenţiei latura conservativă şi respectiv cea
în raport cu utilizarea, şi anume: rezistenjă mecanică
şi stabilitate, siguranţă în utilizare , siguranţă la foc ,
transformativă, aflate într-un raport de echilibru
determinat de specificitatea obiectului avut în vedere. igiena mediului interior, igiena mediului exterior, izolare
Plecând de la aceste premise, în cadrul unei termică , economie de energie, echipare, funcţiona­
cercetări finanţate de CNCSU 3 în perioada 1995-97 litate, calitatea percepţiei exterioare.
(şi care ar urma să continue în acest an), am încercat Aceste criterii reprezintă în principal exigenţele
formui1:1rea unei metode integrative de evaluare a esenţiale prevăzute de Directiva Consiliului Europei din
const1 uitului prin prisma raportului Între valoarea 1988 privind produsele de construcţii şi Legea nr.
culturală şi cea de utilizare. 1O/ 1995 privind calitatea în construcţii - la care au
fost adăugate , funcţionalitatea " şi „calitatea
3 Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică Universitară. percepţiei ".

18 http://patrimoniu.gov.ro
Cerinţelor de performanţă în raport cu construcţia de intervenţii admise, iar în cadrul respectivelor categorii
le este atribuită o scară valorică de la 4 la O, exprimând de intervenţii, lucrările admise şi restricţiile specifice.
răspunsul clădirii faţă de aceste cerinţe, respectiv d) Sinteza rezultatelor
performanţele oferite. Prin punctajul atribuit, sunt Concluziile analizei valorii de utilizare - respectiv
evidenţiate acele aspecte care semnifică reducerea intervenţiile necesare - sunt confruntate, în faza de
unor performanţe, dificultatea şi amploarea intervenţiei. concluzii, cu rezultatele analizei valorii culturale a
Analiza cuprinde evaluări calitative generale, ale clădirilor, respectiv cu intervenţiile şi categoriile de
investigatorului şi ale utilizatorilor intervievaţi. lucrări admise funcţie de categoria de valoare culturală
Utilizar~a acestor indicatori nu implică, evident, o
în care se încadrează clădirea.
certitudine absolută, evaluarea fiind cu uşurinţă
În cazul incompatibilităţii între intervenţii necesare
influenţată de aprecieri subiective şi de condiţiile de
şi admise, analiza se reiterează în raport cu noi exigenţe
observare, dar ansamblul lor poate furniza o evaluare
modificate prin schimbarea destinaţiei de folosinţă
globală cu suficientă probabilitate de a se apropia de
şi/sau a utilizatorului.
condiţiile şi oportunităţile efective, cu o marjă de eroare
redusă în raport cu alte evaluări practicate.
Din corelarea celor două tipuri de analize pot rezulta
următoarele cazuri extreme:
Identificarea clădirilor compatibile cu reabilitarea se
bazează pe observaţia că, în bună măsură, orice clădire • O clădire poate rezulta demolabilă din punct de
poate prezenta oportunitatea unor interven;ii diverse cu vedere al valorii de utilizare, dar având în vedere
referire la prezenţa unor probleme ce depăşesc valoarea sa culturală va trebui conservată (integral,sau
întreţinerea curentă, şi totuşi să nu evidenţieze condiţii componentele sale de valoare), valoarea de utilizare
de risc şi gravitate în măsură să sugereze demolarea dând în acest caz măsura efortului necesar.
şi în locuirea clădirii. • O clădire cu valoare de utilizare ridicată poate fi
Din aceste considerente, pot fi considerate de avută în vedere pentru demolare, din alte considerente,
reabilitat toate clădirile cuprinse în domeniul vast de exemplu de restructurare urbanistică; în acest caz
delimitat de două situaţii extreme: pe de o parte, valoarea de utilizare dă măsura implicaţiilor social-
clădirile ce nu necesită nici o intervenţie, pe de altă economice ale unei asemenea operaţiuni.
parte, clădirile evident irecuperabile.
Se obţin astfel indicaţii privind atitudinea necesar Metoda poale fi utilizată, ca analiză preliminară, în
a fi adoptată în raport cu calitatea locuirii , respectiv cadrul unor programe integrate de reabilitare - vizând
categoria de intervenţie necesară: nici o intervenţie, ameliorarea calităţii locuirii şi protejarea valorilor culturale
reabilitare - uşoară, medie, grea - sau demolare. cu referire la o zonă urbană - precum şi în cazul
intervenţiilor punctuale, pentru stabilirea oportunităţii
c) Analiza valorii culturale a clădirii
reabilitării sau pentru evaluarea efortului necesar - în
Metoda cuprinde o listă de criterii de natură să cazul când decizia este luată aprioric din considerente de
admită judecăţi de valoare asupra clădirii şi conservare obligată a unor valori de patrimoniu cultural.
comportamentelor sale, cu referire la categoriile de În plus, o astfel de analiză preliminară permite
valoare artistică şi de execuţie, autenticitate, raritate,
formularea unor prime decizii privind conţinutul
identitate culturală şi valoare istoric-ambientală, cărora
proiectului într-o fază ce ar corespunde studiului de
le este asociată o scară valorică de la 4 la O.
fezabilitate: problemele tehnice ce trebuie rezolvate,
În spiritul celor arătate anterior în legătură cu
descrierea şi localizarea lor, amploarea intervenţiilor şi
conţinutul intervenţiei de reabilitare, ca raport de
echilibru între conservare şi transformare, acest tip de categoriilor de lucrări avute în vedere, evaluarea
analiză este de natură să contribuie la conturarea
alternativelor posibile, menţinerea sau schimbarea
,sistemului de limite" pe care existentul, prin destinaţiei de folosinţă, precum şi stabilirea direcţiilor

caracteristicile sale intrinseci, le opune transformării. Pe de aprofundare a investigaţiilor prin metode


baza evidenţierii prezenţei unor anumite caracteristici de specializate, în raport cu problemele semnalate.
valoare în cadrul categoriilor amintite şi a relevanţei Conţinutul analizei poate fi adaptat şi pentru alte
acestora, clădirea este încadrată în una din următoarele funcţiuni decât cea de locuire , ca şi în raport cu cazuri
categorii de valoare: monument istoric (clasat sau concrete în ceea ce priveşte caracteristicile tehnologice
propus spre clasare, conform legislaţiei specifice), ale clădirilor avute în vedere, eventuale condiţii
clădire cu valoare arhitectural-tipologică, clădire cu particulare impuse de contextul urban şi exigenţe
valoare istoric-ambientală, clădire recentă şi/sau fără specifice de utilizare.
valoare, precum şi categoria non-valoare . În raport cu
fiecare categorie de valoare sunt precizate categoriile ROD ICA CRIŞA N

http://patrimoniu.gov.ro 19
_STABILIREA TIPULUI DE INTERVENŢI~
IN RESTRUCTURAREA STRUCTURALA
„ ... înainte de a fi tehnică, restaurarea trebuie să fie o filozofie". 1

În general, orice intervenţie de consolidare a unei De aceea, considerăm util a analiza experienţe
construcţii existente produce modificări cu atât mai străine în domeniul restructurării structurale a
amP,_le cu cât intervenţia este mai extinsă. monumentelor în regim seism ic şi îndeosebi
ln cazul monumentelor de arhitectură, exigenţa de a experienţa italiană , pe care o apreciem ca cea mai
limita restaurarea (şi implicit consolidarea) la operaţiunile interesantă pentru noi din următoarele motive:
indispensabile menţinerii integrităţii acestora, a fost - valoarea şi consistenţa patrimoniului cu care
dezbătută şi însuşită de toate întrunirile şi documentele operează;
internaţionale în domeniul protecţiei patrimoniului. - folosirea frecventă a zidăriei de cărămidă;
Pe plan internaţional, chiar şi în rândul structuriştilor - tradiţia şi autoritatea recunoscută pe plan
s-a acceptat ideea că, dacă se doreşte conservarea internaţional în domeniul teoriei şi practicii
obiectului în esenţa sa, trebuie redu se la minimum restaurării ;
intervenţiile. Pentru aceasta este necesară înainte de - regimul seismic (cu zone seismice de grad 6, 9
toate aprofundarea fazei de cunoaştere a obiectului şi a ş i 12) şi preocupările vechi, în plan practic,
fenomenelor perturbative 2 , pentru evitarea unor lucrări teoretic dar şi normativ, privind asigurarea
uneori inutile şi ch iar dăunătoare, şi pentru antiseismică a construcţiilor existente;
identificarea, dintre posibilele intervenţii de consolidare, - constatarea unor similitudini de abordare a
a celei care induce perturbarea minimă ş i avantajul problemei protecţiei antiseismice a patrimoniului
maxim pentru conservarea construcţiei. la un decalaj în timp de cca 1O ani şi deci,
Obiectivul restaurării fiind cel de a conserva pe cât supoziţia unor similitudini posibile în evoluţia
posibil autenticitatea construcţiei vechi (garantată viitoare a reglementărilor cu referire la
fundamental de conservarea autenticităţii materiei), vor intervenţiile asupra patrimoniului construit în
trebui preferate „reparaţiile " în raport cu „substituirile" regim seismic din România.
şi, în orice caz, aplicate acele intervenţii menite să Într-o trecere în revistă foarte succintă a evoluţiei
readucă construcţia la capacitatea sa originară de prevederilor normative în acest domeniu în Italia,
rezistenţă sau să-i îmbunătăţească această capacitate trebuie notate trei momente cu deosebită relevanţă.
fără modificarea schemei statice originare.
În cazul României, dacă pe de o parte polemicile I. În urma cutremurului care în 1980 a afectat
ce caracterizează dezbaterile asupra restaurării regiunile Italiei meridionale, în 1981 a fost emis
monumentelor, şi în special cele asupra intervenţiilor „Normativul pentru repararea şi
structurale, dovedesc interesul general pentru consolidarea construcţiilor afectate de
conservarea patrimoniului istoric şi artistic, pe de altă cutremur" (D.M. 2/07/1981). În cadrul
parte, ş i în lipsa unor reglementări adecvate, aceste acestui decret se abordează pentru prima dată
polemici au condus în plan practic la o anumită problematica „adaptării antiseismice" şi a
dezorientare în rândul celor ,chemaţi să activeze pe „ verificării seismice" pentru construcţii din
diverse planuri operative şi decizionale în domeniu, zidărie, ridicând astfel neliniştiloare întrebări
dezorientare materializată uneori prin intervenţii de privind posibilitatea aplicării acestui decret la
consolidare excesive, cu tehnici care produc fie construcţii cu valoare istorico-artistică. Într-
eliminarea fizică a materiei monumentului, fie adevăr, intervenţiile necesare pentru adaptare
modificarea structurală a acestuia, fie ambele. sunt de natură ca, aplicate fiind, să producă în
1 Roberto Pane, .Introducere' la volumul ,Actualitatea şi dialectica
majoritatea cauzelor daune grave construcţiei de
restaurarii', antologie îngrijită de M. Civita, Chieli 1987, p. 15.
conservat, nu numai în plan estetic, ci şi în plan
2 O primă etapă, esen1ială pentru definirea conţinutului fizic, afectând autenticitatea materiei 3 .
intervenţiei, o constituie identificarea cauzelor avariilor cons tatate,
3 Nelinişti similare produce în acest moment la noi tendinţa
funcţie de simptomele specifice şi alte informaţii conexe obţinute prin
analize critice şi experimentale . În lipsa acestei faze a studiului, orice aplicăriiîn restaurare structurală a ,Normativului P 100-92 pentru
solujie propusă nu poate fi decât arbitrară şi deseori supradimensionată proiectarea antiseismică a construcţiilor', cu privire la metodele de
pentru a acoperi cu ,exuberanţă' carenţele cunoaşterii. Intervenţia va evaluare şi a unui nivel de asigurare comparabil cu cel cerut clădirilor
avea deci drept prim scop eliminarea cauzelor perturbatoare şi abia noi (sau chiar mai mare!), cu toate dl, la Cap. 1, aliniatul 2, Normativul
ulterior va propune asanarea stării de degradare şi readucerea structurii prevede faptul că , monumente istorice şi de arhitectură se vor proiecta
în domeniul elastic, prin metode adecvate în raport cu tipul avariilor şi pe bază de prescripţii specifice', care prescrip1ii însă pentru moment
caracteristicilor construcţiei. nu există.

20 http://patrimoniu.gov.ro
li. Situaţia incertă a durat în practică italiană până acest tip de intervenţie pentru monumentele a căror
în 1986 , când a fost promulgat D.M. conservare este garantată exclusiv de o utilizare
24/01 /1986 „Norme tehn ice pentru con - diferită de cea originară, în cazul în care noua
strucţ ii în zone seismice". Secţiunea C.9. destinaţie presupune maJoran importante ale
„Intervenţii asupra construcţiilor existente", încărcărilor sau presupune transformări cu implicaţii
conţine pentru prima dată referiri normative structurale majore.
asupra tipurilor de intervenţii posibile. Acelaşi decret precizează că verificarea seismică nu
Sunt prevăzute astfel două tipuri de intervenţii este obligatorie pentru construcţiile din zidărie
(C.9.1.): (C.9.2.1 ). Verificarea „poate fi omisă şi înlocuită de
• Intervenţ i i de „adaptare", ce constau în un raport tehnic corespunzător". Pentru intervenţiile de
„executarea unui complex de lucrări ce rezultă ameliorare (cazu l general al monumentelor) acest
necesare pentru a face construcţia aptă să raport tehnic trebuie să demonstreze că intervenţiile
reziste la acţiuni seismice", comparabile celor propuse nu produc modificări substanţiale în
prevăzute pentru construcţiile noi (cu un comportamentul structural de ansamblu.
coeficient de asigurare seismică redus cu 30%);
• Intervenţi i de „ameliorare", definite ca apte a III. Plecând de la analiza experienţelor acumulate
determina un grad mai mare de siguranţă prin şi constatarea că, în urma aplicării
intervenţii la nivelul unor elemente structurale reglementărilor antiseismice în vigoare,
izolate „fără a modifica substanţial intervenţiile structurale asupra monumentelor
comportamentul global al construcţiei". au fost frecvent inutil de „grele', excesiv de
Deşi distincţia între cele două tipuri de intervenţii costisitoare şi nu întotdeauna eficiente ,
nu se referă direct la construcţii monumentale, are o Comitetul naţional pentru protecţia
importanţă relevantă în ceea ce priveşte definirea patrimoniului cultural faţă de riscul seismic a
obiectivelor ce trebuie să se afle la baza unei intervenţii aprobat în iunie 1986 documentul numit
asupra patrimoniului monumental. „ Intervenţii asupra patrimon iului
Raţionând prin analogie, din precizarea cazurilor monumental cu tipologie spec i ală în zone
în care este obligatorie „adaptarea" se poate observa seismice. Recomand ă ri ", însuşit şi transmis
că intervenţiile asupra patrimoniului monumental nu în teritoriu de către Ministerul Bunurilor
intră de regulă, prin natura lor, în nici unul din aceste Culturale şi Ambientale. (Circulara nr. 1032 din
cazuri. 18/07 /1986.)
Într-adevăr, „adaptarea" este obligatorie în cazul în Textul analizează în mod critic numeroasele
care se prevede o supraetajare a construcţiei, o intervenţii pe construcţii monumentale efectuate în anii
creştere a încărcărilor cu peste 20% faţă de cele '70-'80 în Italia, în special în urma evenimentelor
originare prin schimbare de destinaţie, dacă se seismice, şi care au întâmpinat în practică dificultăţi ,
prevăd lucrări de transformare globală cu implicaţii deseori majore, legate de factori de diverse categorii,
structurale conducând la o clădire diferită de cea ce pot fi sintetizate sub formă de concluzii demne de
iniţială, dacă se prevăd renovări şi substituiri de reţinut, după cum urmează:
componente structurale ce implică modificări • delicateţea şi caracterul particular al domeniului,
substanţiale ale comportamentului global al datorită valorii şi vârstei construcţiilor;
construcţiei, sau în cazul unor intervenţii structurale ce • necesitatea unei abordări interdisciplinare;
au ca scop reintegrarea clădirii. • lipsa clarităţii normative privind aspectele tehnice
Procedând prin eliminare, intervenţ iil e de ale intervenţiilor şi tendinţa, cu efecte negative,
ameliorare sunt cele care interesează în general de a aplica în mod impropriu norme tehnice
clădirile monumentale şi clădirile cu valoare ambientală concepute pentru construcţii monumentale cu
din centrele istorice, în cazul cărora, anterior acestui tipologie specială, cum ar fi biserici şi palate,
decret, au existat cele mai multe dificultăţi de dozare cuprinzând în general spaţii mari, acoperiri
a intervenţiilor din cauza ambiguităţii normelor, boltite, tavane sau pereţi cu fresce sau cu
destinate construcţiilor obişnuite, fără valoare, şi decoraţii preţioase;
neluând în consideraţie construcţiile monumentale cu • conflictul dintre exigenţele de conservare şi
caracteristici particulare. restaurare, pe de o parte, şi protecţia
În ceea ce priveşte monumentele, decretul conţine antiseismică a construcţiei şi a vieţilor umane, pe
totuşi o anumită doză de ambiguitate, nefiind o lege de altă parte, cu respectivele implicaţii de
specifică. responsabilitate ale profesioniştilor angrenaţi în
Această ambiguitate rezultă în primul rând din intervenţii şi ale celor din organele de control;
prevederea obligativităţii adaptării antiseismice în • lipsa de claritate tehnică, tehnologică, şi chiar
cazul schimbării de folosinţă, ceea ce face obligatoriu conceptuală sau culturală, care se manifestă în

http://patrimoniu.gov.ro 21
privinţa folosirii materialelor moderne în intervenţiile • o atentă reconstituire a istoriei seismice a
asupra construcţiilo r vechi; construcţiei, cu referire specială la eventualele
• absenţa de modele de calcul şi verificare reparaţii în urma cutremurelor trecute ;
recunoscute ca valabile pentru tipologii speciale, • o abordare interdisciplinară riguroasă şi seismică
suplinită deseori, în mod cu totul impropriu, prin în toate fazele de proiectare;
adoptarea de modele valabile numai în limite • recurgerea la tehnici şi materiale pe cât posibil
precise. apropiate de cele originare şi realizarea unui
Astfel - se arată în continuare - ,intervenţiile sever examen critic interdisciplinar al
asupra monumentelor au fost deseori concepute ca eventualelor intervenţii diferite de cele de mai
restructurări statice prin intermediul unor sus.
intervenţii masive ce reiau, cu criterii larg extensive, În ceea ce priveşte conţinutul intervenţiei, în
cultura noilor materiale, în special a oţelului şi a numeroase cazuri şi în orice caz în cele de „patologii
betonului armat, dezvoltând astfel o strategie de obişnuite", se constată tendinţa actuală (în ţări cu
restaurare structurală ce încearcă să remodeleze tradiţie în domeniul restaurării - Italia, Marea Britanie ,
construcţiile vechi după schemele de rezistenţă Franţa, Grecia ş.a.) de a orienta intervenţia către o
proprii materialelor moderne". consolidare discretă, în sensul conceptului de
Rezultatele unor astfel de intervenţii, bazate pe ameliorare, prin intervenţii locale, pe cât posibil cu
normele de proiectare antiseismică în vigoare, se tehnici tradiţionale dar fără intenţii imitative, apte să
traduc frecvent prin: atenueze degradarea şi să readucă construcţia la
• intervenţii inutil de masive, dacă nu chiar performanţele sale originare de rezistenţă şi stabilitate,
dăunătoare, care deseori alterează monumentul sau să i le majoreze, fără modificări ale schemei
din punct de vedere al autenticităţii şi valorii sale; structurale. Doar în cazul unei ,patologii extraordinare',
• intervenţii excesiv de costisitoare, în dauna altor datorate unor defecte originare în concepţia
intervenţii necesare la alte construcţii şi care nu structura l ă şi unei stări de degradare foarte
mai pot fi realizate din cauza epuizării fondurilor accentuate, asociate unui hazard seismic important, se
disponibile; impune o evaluare mai complexă, pluridisciplinară, ce
• garanţie de siguranţă deseori iluzorie, fiind poate conduce la preconizarea unei intervenţii cu
fundamentată pe modele de calcul improprii; caracter de restructurare statică şi adaptare
antiseismică.
• imposibilitatea practică frecventă de a putea
controla eficienţa intervenţiilor efectuate (cazul În acest context, considerăm firesc ca decizia de
injectărilor armate, al injectărilor cu mortare sau
intervenţie să aibă în general în vedere soluţia minimală
capabilă să prevină prăbuşirea totală sau parţială a
răşini etc.).
Faţă de această stare de fapt şi în raport cu tipurile
construcţiei 4 , cu următoarele variante în ceea ce
priveşte tipul intervenţiei, funcţie de patologia
de intervenţii prevăzute de D.M . 24/ 011986,
constatată: INTERVENTll DE CONSERVARE
Recomandările sus-menţionate precizează că
obiectivul intervenţiilor asupra patrimoniului (menţinerea şi/sau refacer~a performanţelor iniţiale ale
monumental în ceea ce priveşte siguranţa la elementelor structurale degradate) şi INTERVENŢII DE
acţiuni seismice este asimilabil „ameliorării",
AMELIORARE (îmbunătăţirea performanţelor unor
elemente structurale izolate şi/sau a sistemului
având în vedere că, în general, intervenţiile asupra
structural în ansamblu, fără a modifica substanţial
monumentelor nu sunt de natură să le modifice
comportamentul global).
substanţial comportamentul structural.
Se poate pune firesc întrebarea dacă, în felul
În această optică, Recomandările apreciază că
acesta, utilizatorii clădirilor istorice nu se află cumva
intervenţiile asupra patrimoniului monumental trebuie
într-o situaţie potenţial periculoasă determinată de o
să urmărească o creştere a siguranţei faţă de acţiunile
siguranţă structurală mai mică decât a unei clădiri noi.
seismice, fără a se pune totuşi în mod rigid problema
Este însă un lucru dovedit şi susţinut public de
respectării verificări/or formale la acţiunile seismice de
numeroşi specialişti în domeniu, faptul că există în
calc_ul prevăzute pentru noile construcţii.
cazul clădirilor vechi o capacitate de rezistenţă
ln acelaşi spirit se recomandă un comportament
antiseismică intrinsecă, deloc inferioară celei cerute de
bazat pe recurgerea sistematică la intervenţii de
ameliorare având permanent în atenţie valoarea 4
Şi nicidecum asigurarea unor condiţii de funcţionare similare
culturală a construcţiei considerate, ceea ce implică pe construcjiilor noi, după cum de altfel se precizează ş i în versiunea 1g95
a Normativului P 100-92, paragraful C. 12.2.3, cu referire la cazul
tot parcursul proiectului:
general al construcţiilor existente; acelaşi paragraf precizează că
• o atenţie particulară acordată materialelor şi ,valorile R min (între 0.5 [i 0.7 - n.n.])„. au caracter orientativ, pentru
tehnicilor originare, ca şi transformărilor succesive; cuantificarea aproximativă a extinderii măsurilor propuse'.

22 http://patrimoniu.gov.ro
normele actuale 5, determinată de o serie de factori ce Din motivele arătate anterior, considerăm că, a
nu pot fi însă puşi foarte explicit în evidenţă sau readuce o structură din zidărie la situaţia sa originară,
cuantificaţi 6 , în măsura în care clădirea respectă regulile cu condiţia inexistenţei unor vicii congenitale, oferă
de conformare şi alcătuire constructivă specifice epocii în general suficiente garanţii de siguranţă. În cazul în
de construcţie. Vechii constructori erau poate chiar mai care siguranţa este considerată insuficientă, ea
atenţi decât astăzi la calitatea execuţiei, întrucât nu poate fi ameliorată, f~ră a modifica însă concepţia
dispuneau de proiecte detaliate şi verificări analitice ale structurală originară. ln cazul în care siguranţa nu

siguranţei, şi trebuind totuşi să asigure protecţia vieţilor poate fi ameliorată fără profunde modificări
umane în faţa pericolului cutremurelor frecvente. structurale, este preferabilă schimbarea destinaţiei de
folosinţă sau chiar scoaterea monumentului din uzul
Experienţa transmisă din generaţie în generaţie furniza
criterii de realizare eficientă a construcţiilor, iar public curent şi menţinerea lui la dispoziţia vizitatorilor
şi stud i oşilor.
respectarea acelor criterii oferea utilizatorilor siguranţă
Intervenţiile de adaptare le considerăm în principal
sim ilară celei obţinute astăzi pe bază de calcule. Cu
asociate unor situaţii în care, din alte considerente
diferenţa că, abandonarea acelor criterii era imediat
decât cele ce depind de inginerul proiectant al
vizibilă şi uneori „sancţio nată" dur de construcţia însăşi,
intervenţiei structurale, se propun modificări importante
în timp ce depăşirea limitelor de valabilitate a unor
ale clădirii cu impli caţii majore asupra structurii de
algoritmi poate uşor trece neobservată.
rezistenţă originare, de tipul restructurării globale sau
Studiul tehnologiilor istorice, având ca obiect acele
reconstruirii într-o proporţie semnificativă a vechii clădiri
clădiri a căror bună comportare seismică a fost
(în urma prăbuşirii sau demolării), situaţie de natură să
confirmată de trecerea timpului, ar permite nu numai
impună practic, pentru refunctionalizarea clădirii
proiectarea unei noi structuri de r~zistenţă.
înţelegerea comportamentului lor structural, ci ar
'
constitui şi o sursă de tehnici de intervenţie adecvate
clădirilor ce trebuie restaurate. , lng. MIRCEA CRIŞAN

5 Capacitatea dovedită de durabilitatea acestor clădiri ce depăşeşte


frecvent ,durata de via\ă' luată în mod obişnuit în considerare în ceea
ce priveşte men\inerea performan\elor unei clădiri noi.
6 Acest fapt este remarcat, cu privire la construcţiile existente,
şi în Comentariile aferente Capitolului 12 din Normativul P 100/92 -
varianta 1996 (C. 12.2.3).

http://patrimoniu.gov.ro 23
Legi, regulamente, normative

ACTUL FINAL AL CONFERINTEI INTERGUVERNAMENTALE


PRIVIND PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN CAZ DE CONFLICT ARMAT ,
HAGA ,1954

FINAL ACT OF THE INTERGOVERNMENTAL CONFERENCE ON THE PROTECTION


OF CULTU RAL PROPERTY IN THE EVENT OF ARMED CONFLICT ,
THE HAGUE, 1954

FINAL ACT CONVENTION FOR THE PROTECTION


OF CULTURAL PROPERTY IN THE EVENT
The Conference convened by the United Nations
OF ARMED CONFLICT
Educational, Scientific and Cultural Organization for the
purpose of drawing up and adopting The High Contracting Parties,
a Convention for the Protection of Cultural Property Recognizing that cultural property has suffered
în the Event of Armed Conflict, grave damage during recent armed conflicts and that,
Regulations for the Execution of the said by reason of the developments in the technique of
Convention, and warfare, it is in increasing danger of destruction;
a Protocol to the Convention for the Protection of Being convinced that damage to cultural property
Cultural Property în the Event of Armed Conflict belonging to any people whatsoever means damage to
was held at The Hague, on the invitation of the the cultural heritage of a/I mankind, since each people
Government of the Netherlands from 21 April to 14 makes ils contribution to the culture of the world;
May, 1954, and deliberated on the basis of drafts Considering that the preservation of the cultural
prepared by the United Nations Educational, Scientific heritage is of great importance for all peoples ,of the
and Cultural Organization. world and that it is important that this heritage should
The Conference established the following texts: receive international protection;
Convention of The Hague for the Protection of Guided by the principees concerning the protection
Cultural Property in the Event of Armed Conflict and of cultural property during armed conflict, as established
Regulations for the execution of the said Conven- in the Conventions of The Hague of 1899 and-0f 1907
tion; and in the Washington Pact of 15 April, 1935;
Being of the opinion that such protection cannot
Protocol for the Protection of Cultural Property in
be effective unless bolh national and international
the Event of Armed Conflict.
measures have been taken to organize it in time of
This Convention, these Regulations and this
peace;
Protocol, the texts of which were established in the
Being determined to take al! possible steps to
English, French, Russian and Spanish languages, are
proiect cultural property;
attached to the presen! Act.
Have agreed upon the following provisions:
The United Nations Educational, Scientific and
Cultural Organization will make the translation of these
CHAPTER I
texts into the other official languag es of its General
Conference. GENERAL PROVISIONS REGARDING
The Conference further adopted three resolutions PROTECTION
which are alsa attached to the present Act.
Article 1
ln witness whereof the undersigned, duly
aulhorized by their respective Governments, have DEFINIT/ON OF CULTURAL PROPERTY
signed the presen! Final Act. For the purposes of the presen! Convention, the
Dane at The Hague, this fourteenth day of May. term "cultural property" shall cover, irrespective of
1954, in the English, French, Russian and Spanish origin or ownership:
languages. The original and the documents (a) movable or immovable property of great
accompanying it shall be deposited in the arch ives of importance to the cultural heritage of every people,
the United Nations Educational, Scientific and Cultural such as monuments of architecture, art or history,
Organization . whether religiou s or secu lar; archaeological sites;

http://patrimoniu.gov.ro 25
groups of buildings which, as a whole, are of historical in respect of another High Contracting Party, by reason
or artistic interest; works of art; manuscripts, books of the fact that the latter has not applied the measures
and other objects of artistic, historical or archaeological of safeguard referred to in Article 3.
interest; as well as scientific collections and important
Article 5
collections of books or archives or of reproduction s of
the property defined above; OCCUPATION
(b) buildings whose main and effective purpose is 1. Any High Contracting Party in occupation of the
to preserve or exhibit the movable cultural property whole or part of the territory of another High
defined in sub-paragraph (a) such as museums, large Contracting Party shall as far as possible support the
libraries and depositories of archives, and refuges competent national authorities of the occupied country
intended to shelter, in the event of armed conflict, the in safeguarding and preserving its cultural property.
movable cultural property defined in subparagrapf (a); 2. Should it prove necessary to take measures to
(c) centres containing a large amount of cultural preserve cultural property situated in occupied territoty
property as defined in sub-paragraps (a) and (b), to be and damaged by military operations, and should the
known as "centres containing monuments". competent national authorities be unable to take such
measures , the Occupying Power shall, as far as
Article 2 possible, and in clase co-operation with such
PROTECTION OF CULTURAL PROPERTY authorities, take the mast necessary measures of
For the purposes of the present Convention, the preservation.
protection of cultural property shall comprise the 3. Any High Contracting Party whose government
safeguarding of and respect for such property. is considered their legitimate government by members
of a resistance movement, shall, if possible, draw their
Article 3 attention to the obligation to comply with those
SAFEGUARDING OF CULTURAL PROPERTY provisions of the Convention dealing with respect for
cultural property.
The High Contracting Parties undertake to prepare
in time of peace for the safeguard ing of cu ltural Article 6
property situated within their own territory against the DISTINCTIVE MARKING OF CULTURAL PROPERTY
foreseeable efects of an armed conflict, by taking such
ln accordance with the provisions of Article 16,
measures as they consider appropriate.
cu ltural property may bear a distinctive emblem so as
Article 4 to facilitate its recognition.
RESPECT FOR CULTURAL PROPERTY Article 7
1 . The High Contracting Parties undertake to MILITARY MEASURES
respect cultural property situated within their own
1. The High Contracting Parties undertake to
territory as well as within the territory of other High
introduce in time of peace into their military regulations
Contracting Parties by refraining from any use of the
or instructions such provisions as may ensure
property and its immediate surroundings or of the
observance of the presen! Convention, and to foster
appliances in use for its protection for purposes which in the members of their armed forces a spirit of respect
are likely to expose it to destruction or damage in the for the culture and cultural property of all peoples .
event of armed conflict; and by refraining from any act 2. The High Contracting Parties undertake to plan or
of hostility directed against such property. establish in peace-time, within their armed forces ,
2. The obligations mentioned in paragraph 1 of the services or specialist personnel whose purpose will be to
present Article may be waived only in cases where secure respect for cultural property and to co-operate with
military necessity imperatively requires such a waiver. the civilian authorities responsible for safeguarding it.
3. The High Contracting Parties further undertake
to prohibit, prevent and, if necessary, put a stop to any CHAPTER li
form of theft, pillage or misappropriation of, and any
acts of vandalism directed against, cu ltural property. SPECIAL PROTECTION
They shall refrain from requisitioning movable cultural
Article 8
property situated in the territory of another High
Contracting Party. GRANTING OF SPECIAL PROTECTION
4. They shall refrain from any act directed by way 1. There may be placed under special protection
of reprisals agains cultural property. a limited number of refuges intended to shelter
5. No High Contracting Party may evade the movable cultural property in the event of armed conflict,
obligations incumbent upon it under the present Article, of centres containing monuments and other immovable

26 http://patrimoniu.gov.ro
cultural property of very great importance, provided that of such property or its surroundings for military
they: purposes.
(a) are situated at an adequate distance from any
Article 1 o
large industrial centre or from any important military
objective constituting a vulnerable point, such as, for IDENTIFICATION ANO CONTROL
example, an aerodrome, broadcasting station, During an armed conflict, cultural property under
establishment engaged upon work of national defE:nce, special protection shall be marked with !he distinctive
a port or railway station of relative importance or a main emblem described ih Article 16, and shall be open to
line of communication; international control as provided for in !he Regulations
(b) are nat used for military purposes . for the execution of the Convention.
2. A refuge for movable cultural property may alsa
be placed under special protection, whatever its Article 11
location, if it is so constructed that, in al l probability, it WITHDRAWAL OF IMMUNITY
will nat be damaged by bombs. 1 . lf one of the High Contracting Parties commits,
3. A centre containing monuments shall be in respect of any item of cultural property under special
deemed to be used for military purposes whenever it protection, a violation of the obligations under Article 9,
is used for the movement of military personnel or !he opposing Party shall, so long as this violation
material, even in transit. The same shall apply persists, be released from the obligalion to ensure the
whenever activities directly connnected with military immunity of the property concerned. Nevertheless,
operations, the stationing of military· personnel , or the whenever possible, the latter Party shall first request the
production of war material are carried an within the cessalion of such violation within a reasonable time .
centre. 2. Apart from the case provided for in paragraph
4. The guarding of cultural property mentioned in 1 of the present Article, immunity shall be withdrawn
paragraph 1 above by armed custodians specially from cultural property under special protection only in
empowered to do so, or the presence, in the vicinity exceptional cases of unavoidable military necessity,
of such cultural property, of police forces normally and only for such time as that necessity continues.
responsible for the maintenance of public order shall Such ncessity can be established only by the officer
noi be deemed to be use for military purposes. commanding a force the equivalent of a division in size
5. lf any cultural property mentioned in paragraph or larger. Whenever circumstances permit, the
1 of the present Article is situated near an important opposing Party shall be notified, a reasonable time in
military objective as defined in the said paragraph, it advance, of the decision to withdraw immunity.
may nevertheless be placed under special protection 3. The Party withdrawing immunity shall, as soon
if the High Contracting Party asking for that protection as possible, so inform the Commissioner-General for
undertakes, in the event of armed conflict, to make no cultural property provided for in the Regulations for the
use of the objective and particularly, in the case of a execution of the Convention, in writing, stating the
port, railway station or aerodrome, to divert all traffic reasons.
therefrom. ln that event, such diversion shall be
prepared in time of peace. CHAPTER III
6. Special protection is granted to cultural property
TRANSPORT OF CULTURAL PROPERTY
by its entry in the "lnternational Register of Cultural
Property under Special Protection". This entry shall Article 12
only be made, in accordance with the provisions of the TRANSPORT UNDER SPECIAL PROTECTION
presen! Convention and under !he conditions provided
for in !he Regulations for the execution of the 1 . Transport exclusively engaged in the transfer of
Convention . cultural property, whether within a territory or to
another territory, may, at the request of the High
Article 9 Contracting Party concerned, take place under special
IMMUNITY OF CULTURAL PROPERTY UNDER protection in acordance with the conditions specified
in the Regulations for the execution of the Convention.
SPECIAL PROTECTION 2. Transport under special protection shall take
The High Contracting Parties undertake to ensure place under the international supervision provided for
the immunity of cultural property under special in the aforesaid Regulations and shall display the
protection by refraining, from the time of entry in the distinctive emblem described in Article 16.
lnternational register, from any act of hostility directed 3. The High Contracting Parties shall refrain from
against such property and, except for the cases any act of hostility directed against transport under
provided for in paragraph 5 of Article 8, from any use special protection.

http://patrimoniu.gov.ro 27
Articl e 13 one of the angles of which form the point of the shield, "
TRANSPORT IN URGENT CASES and of a royal-blue triangle above the square, the space ,_on
on either side being taken up by a white triangle). . es
1 . lf a High Contracting Party considers that the
2. The emblem shall be used alone, or repeated
safety of certain cultural property requires its transfer
three times in a triangular formation (one shield below),
and that the matter is of such urgency that the
under the conditions provided for in Article 17.
procedure laid down in Article 12 cannot be followed,
especially at the beginning of an armed conflict, the Article 17
transport may display the distinctive emblem described
USE OF THE EMBLEM
in Article 16, provided that an application for immunity
refferred to in Article 12 has not already been made 1 . The distinctive emblem repeated three times
and refused. As far as possible, notification of transfer may be used only as a means of identification of:
should be made to the opposing Parties. Nevertheless, (a) immovable cultural property under special
transport conveying cultural property to the territory of protection;
another country may not display the distictive emblem (b) the transport of cultural property under the
unless immunity has been expressly granted to it. conditions provided for in Articles 12 and 13.
2. The High Contracting Parties shall take , so far (c) improvised refuges, under the conditions
as possible, the necessary precautions to avoid acts provided for in the regulations for the execution of the
of hostility directed against the transport described in Convention .
paragraph 1 of the present Article and displaying !he 2. The distinctive emblem may be used alone only
distinctive emblem. as a means of identification of:
(a) cultural property not under special protection;
Article 14 (b) the persons responsible for the duties of
IMMUNITY FROM SEIZURE, CAPTURE AND PRIZE control in accordance with lhe regulations for the
1. lmmunity from seizure, placing in prize, or execution of the Convention;
capture shall be granted to : (c) the personnel engaged in the protection of
(a) cultural property enjoying the protection provided cultural property;
for in Article 12 or that provided for in Article 13; (d) the identity cards mentioned in the Regulations
(b) the means of transport exclusively engaged in for the execution of the Convention.
the transfer of such cultural property. 3. During an armed conflict, the use of the
2. Nothing in the present Article shall limit the right distinctive emblem in any other cases than those
of visit and search. mentioned in !he preceding paragraphs of the present
Article, and the use for any purpose whatever of a sign
CHAPTER IV resembling the distinctive emblem, shall be forbidden.
4. The distinctive emblem may not be placed on
PERSONNEL any immovable cultural property unless at the same
time there is displayed an authorization duly dated and
Article 15
signed by the competent authorily of the High
PERSONNEL Contracting Party.
A'S far as is consistent with the interests of security,
personnel engaged in the protection of cultural CHAPTER VI
property shall, in the interests of such property, be
SCOPE OF APPLICATION OF THE
respected and, if they fall into the hands of the
CONVENTION
opposing Party, shall be allowed to continue to carry
out their duties whenever the cultural property for Article 18
which they are responsible has also fallen into the
APPLICATION OF THE CONVENTION
hands of the opposing Party.
1. Apart from the provisions which shall take effect
CHAPTER V intime of peace, the presen! Convention shall apply in
the event of declared war or of any other armed conflict
THE DISTINCTIVE EMBLEM which may arise between two or more of the High
Contracting Parties, even if the state of war is not
Article 16
recognized by one or more of them.
EMBLEM OF THE CONVENTION 2. The Convention shall also apply to all cases of
1. The distinctive emblem of the Convention shall partial or total occupation of the territory of a High
take the form of a shield, pointed below, per saltire blue Contracting Party, even if the said occupation meets
and white (a shield consisting of a royal-blue square, with no armed resistance.

28 http://patrimoniu.gov.ro
3. lf one of the Powers in conflict is not a Party representatives, and in particular of the authorities
to the present Convention, the Powers which are responsible for the protection of cultural property, if
Parties thereto shall nevertheless remain bound by it considered appropriate on suitably chosen neutral
in their mutual re lations. They shall furthermore be territory. The Parties to the conflict shall be bound to give
bound by the Convention, in relation to the said Power, effect to the proposals for meeting made to them. The
if the latter has declared that it accepts the provisions Protecting Powers shall propose for approval by the
thereof and so long as it applies them. Parties to the conflict a person belonging to a neutral
Power or a person presented by the Director-general of
Article 19
the United Nations Educational, Scientific and Cultural
CONFLICTS NOT OF AN INTERNATIONAL CHARACTER Organization , which person shall be invited to take part
1. ln the event of an armed conflict not of an in such a meeting in the capacity of Chairman.
international character occurring within the territory of
Article 23
one of the High Contracting Parties, each party to the
conflict shall be bound to apply, as a minimum, the ASSISTANCE OF UNESCO
provisions of the present Convention which relate to 2. The High Contracting Parties may call upon the
respect for cultural property. United Nations Educational, Scientific and Cultural
2. The parties to the conflict shall endeavour to Organization for technical assistance in organizing the
bring into force, by means of special agreements, all or protection of their cultural property, or in connexion with
part of the other provisions of the present Convention. any other problem arising out of the application of the
3. The United Nations Educational, Scientific and presen! Convention or the Regulations for its execution.
Cultural Organization may offer its services to the The Organization shall accord such assistance within
parties to the conflict. the limits fixed by its programme and by its resources.
4. The appliccation of the preceding provisions shall 2. The Organization is authorized to make, on its
not affect the legal status of the parties to the conflict. own initiative, proposals on this matter to the High
Contracting Parties .
CHAPTER VII
Article 24
EXECUTION OF THE CONVENTION
SPECIAL AGREEMENTS
Article 20 1. The High Contracting Parties may conclude
REGULATIONS FOR THE EXECUTION OF THE special agreements for all matters concerning which
CONVENTION they deem it suitable to make separate provision.
The procedure by which the present Convention is 2. No special agreement may be concluded which
to be applied is defined in the Regulations for its would diminish the protection atforded by the present
execution, which constitute an integral part thereof. Convention to cultural property and to the personnel
engaged in its protection.
Article 21
Article 25
PROTECTING POWERS
DISSEMINATION OF THE CONVENTION
The present Convention and the Regulations for its
executions shalll be applied with the co-operation of The High Contracting Parties undertake, in time of
the Protecting Powers responsible for safeguarding the peace as in time of anned conflict, to disseminate the text
interests of the Parties to the conflict. of the present Convention and the Regulations for its
execution as widely as possible in their respective countries.
Article 22 They undertake, in particular, to include the study thereof
CONCILIATION PROCEDURE in their programmes of military and, if possible, civilian
1 . The Protecting Powers shall lend their good training, so that its principles are made known to the whole
offices in all cases where they may deem it useful in population, especially the armed forces and personnel
the interests of cultural property, particu larly if there is engaged in the proteclion of cultural property.
disagreement between the Parties to the conflict as to Article 26
the application or interpretation of the provisions of the
presen! Convention or the Regulations for its execution . TRANSLATIONS . REPORTS
2. For this purpose, each of the Protecting Powers 1. The High Contracting Parties shall communicate
may, either at the invitation of one Party, of the Director- to one another, through the Director-General of the
General of the United Nations Educational, Scientific United Nations Educational, Scientific and Cultural
and Cultural Organization, or on its own initiative, Organization, the official translations of the present
propose to the Parties to the conflict a meeting of their Conventions and of the Regulations for its execution .

http://patrimoniu.gov.ro 29
2. Furthermore, at least once every faur years, Article31
they shall forward to the Director-General a report RATIFICATION
giving whatever information they think suitable
1 . The presen! Convention shall be subject to
concerning any measures being taken , prepared or
ratification by signatory States in accordance with their
contemplated by their respective administrations in
respective constitulional procedures.
fulfilment of the present Convention and of the
2. The instruments of ratification shall be deposited
regulations for its execution.
with the Director-General of !he United Nations
Article 27 Educational , Scientific and Cultural Organization.
MEETINGS Article 32
1 . The Director-General of the United Nations ACCESSION
Educational , Scientific and Cultural Oranization may,
From the date of its entry into force, the presen!
with the approval of !he Executive Board , convene
Convention shall be open for accession by all States
meetings of representatives of the High Contracting
mentioned in Article 30 which have noi signed ii, as
Parties. He must convene such a meeting if at least
well as any other State invited to accede by the
one-fifth of the High Contracting Parties so request.
Executive Board of the United Nations Educational,
2. Without prejudice to any other functions which
Scientific and Cultural Organization. Accession shall be
have been conferred on ii by the presen! Convention
effected by the deposit of an instrument of accession
or !he regulations for its execution, the purpose of the
meeting will be to study problems concerning the with !he Director-General of the United Nations
Educational, Scientific and Cultural Organization.
application of the Convention and of the regulations for
its execution, and to formulate recommendations in Article 33
respect thereof.
ENTRY INTO FORCE
3. The meeting may further undertake a revision of
the Convention or the Regulations for its execution if the 1. The presen! Convention shall enter into force
majority of the High Contracting Parties are represented , three months after five instruments of ratification have
and in accordance with the provisions of Article 39. been deposited.
2. Thereafter, it shall enter into force, for each
Article 28 High Contracting Party, three months after the deposit
SANCTIONS of its instrument of ratification or accession.
The High Contracting Parties undertake to take, 3. The situations referred to in Articles 18 and 19
within the framework of their ordinary criminal shall give immediate effect to ratifications or
jurisdiction, all necessary steps to prosecute and accessions deposited by !he Parties to the conflict
impose penal or disciplinary sanctions upon those either before or after the beginning of hostilities or
persons, of whatever nationality, who commit or order occupation. ln such cases the Director-General of the
to be committed a breach of the presen! Convention. United Nations Educational, Scientific and Cultural
Organization shall transmit the communications
FINAL PROVISIONS referred to in Article 38 by the speediest method.

Article 29 Article 34
LANGUAGES EFECTIVE APPLICATION
1. The presen! Convention is drawn up in English, 1 . Each State Party to !he Convention on the date
French, Russian and Spanish, !he faur texts being of its entry into force shall take all necessary measures
equally authoritative. to ensure its effective application within a period of six
2. The United Nations Educational, Scientific and months after such entry into force.
Cultural Organization shall arrange for translations of 2. This period shall be six months from the date of
the Convention into !he other official languages of its deposit of the instruments of ratification or accession
General Conference. for any State which deposits its instrument of
ratification or accession after the date of !he entry into
Article 30 force of !he Convention.
SIGNATURE
Art icle 35
The presen! Convention shall bear the date of 14
May, 1954 and, until !he date of 31 December, 1954, TERRITORIAL EXTENSION OF THE CONVENTION
shall remain open for signature by all States invited to Any High Contracting Party may, at the time of
the Conference which melat The Hague from 21 April, ratification or accession, or at any time thereafter,
1954 to 14 May, 1954. declare by notification addressed to !he Director-

30 http://patrimoniu.gov.ro
General of the United Nations Educational, Scientific instruments of ratification, accession or acceptance
and Cultural Organization, that the present Convention provided for in Articles 31 , 32 and 39 and of the
shall extend to all or any of the ~erritories for whose notifications and denunciations provided for
international relations it is responsible. The said respectively in Articles 35, 37 and 39.
notification shall take effect three months after the date
Article 39
of its receipt.
REVISION OF THE CONVENTION AND OF THE
Article 36 REGULATIONS FOR ITS EXECUTION
RELATION TO PREVIOUS CONVENTIONS 1. Any High Contracting Party may propose
1. ln the relations between Powers which are amendments to the presen! Convention or the
bound by the Conventions of The Hague concerning Regulations for its execution. The text of any proposed
the Laws and Customs of War on Land (IV) and amendment shall be communicated to the Director-
concerning Naval Bombardament in Time of War (IX), General of the United Nations Educational, Scientific
whether those of 29 July, 1899 or those of 18 and Cultural Organization who shall transmit it to each
October, 1907, and which are Parties to the presen! High Contracting Party with the request that such Party
Convention, this las! Convention shall be reply within four months stating whether ii:
supplementary to the aforementioned Convention (IX) (a) desires that a Conference be convened to
and to the Regulations annexed to the aforementioned consider the proposed amendment;
Convention (IV) and shall substituie for the emblem (b) favours the acceptance of the proposed
described in Article 5 of the aforementioned amendment without a Conference; or
Convention (IX) the emblem described in Article 16 of (c) favours the rejection of the proposed
the presen! Convention, in cases in which the present amendment without a Conference.
Convention and the Regulations for its execution 2. The Director-General shall transmit the replies,
provide for the use of this distinctive emblem. received under paragraph 1 of the presen! Article, to
2. ln the relations between Powers which are all High Contracting Parties.
bound by the Washington Pact of 15 April, 1935 for 3. lf all the High Contracting Parties which have,
the Protection of Artistic and Scientific lnstitutions and within the prescribed time-limit, stated their views to
of Historic Monuments (Roerich Pact) and which are the Director-General of the United Nations
Parties to the presen! Convention, the latter Educational, Scientific and Cultural Organization,
Convention and the Regulations for its execution pursuant to paragraph 1 (b) of this Article, inform him
provide for the use of this distictive emblem. !hat they favour acceptance of the amendment without
a Conference, notification of their decision shall be
Article 37 made by the Director-General in accordance with
DENUNCIATION Article 38. The amendment shall become effective for
all the High Contracting parties on the expiry of ninety
1. Each High Contracting Party may denounce the
days from the date of such notification.
presen! Convention, on its own behalf, or on behalf of any 4. The Director-General shall convene a
territory for whose international relations ii is responsible. Conference of the High Contracting Parties to consider
2. The denunciation shall be notified by an the proposed amendment if requested to do so by
instrument in writing, deposited with the Director- more than one-third of the High Contracting Parties.
General of the United Nations Educational, Scientific 5. Amendment to the Convention or to the
and Cultural Organization. Regulations for its execution, deal! with under the
3. The denunciation shall take effect one year provisions of the preceding paragraph, shall enter into
after the receipt of the instrument of denunciation. force only after they have been unanimously adopted
However, ii, on the expiry of this period, the by the High Contracting Parties represented at the
denouncing Party is involved in an armed conflict, the Conference and accepted by each of the High
denunciation shall not take effect until the end of Contracting Parties.
hostilities, or until the operations of repatriating cultural 6. Acceptance by the High Contracting Parties of
property are completed, whichever is the later. amendments to the Convention or to the regulations
Article 38
for its execution, which have been adopted by the
Conference mentioned in paragraphs 4 and 5, shall be
NOTIFICATIONS effected by the deposit of a formal instrument with the
The Director-general of the United Nations Director-General of the United Nations Educational,
Educational, Scientific and Cultural Organization shall Scientific and Cultural Organization.
inform the States referred to in Articles 30 and 32, as 7. After the entry into force of amendments to the
well as the United Nations, of the deposit of all the present Convention or to the regulations for its

http://patrimoniu.gov.ro 31
execution, only the text of the Convention or of the {b) The Protecting Power acting for each of the
Regulations for its execution thus amended shall Parties in conflict with such High Contracting Party
remain open for ratification or accession. shall appoint delegates accredited to the latter in
conformity with Article 3 below;
Article 40 (c) A Commissioner-General for Cultural Property
REGISTRATION shall be appointed to such High Contracting Party in
ln accordance with Article 102 of the Charter of the accordance with Article 4.
United Nations, the present Conventions shall be
Arti cle 3
registered with the Secretariat of the United Nations
at the request of the Director-General of the United APPOINTMENT OF DELEGATES OF PROTECTING
Nations Educational, Scientific and Cultural POWERS
Organization. The Protecting Power shall appoint its delegates
ln faith whereof the undersigned, duly authorized, from among the members of its diplomatic or consular
have signed the present Convention. staff or, with the approval of the Party to which they
Dane al The Hague, this fourteenth day of May, will be accredited, from among other persons.
1954, in a sing le copy which shall be deposited in the
archives of the United Nations Educational, Scientific Article 4
and Cultural Organization, and certified true copies of APPOINTMENT OF COMMISSIONER-GENERAL
which shall be delivered to all the States referred to in 1. The Commissioner-General for Cultural
Articles 30 and 32 as well as to the United Nations. Property shall be chosen from the international list of
persons by joint agreement between the Party to which
he will be accredited and the Protecting Powers acting
REGULATIONS FOR THE EXECUTION on behalf of the opposing Parties.
OF THE CONVENTION 2. Should the Parties fail to reach agreement
FOR THE PROTECTION within three weeks from the beginning of their
OF CULTURAL PROPERTY discussions on this point, they shall request the
President of the lnternational Court of Justice to
IN THE EVENT OF ARMED CONFLICT appoint the Commissioner-General, who shall not take
up his duties until the Party to which he is accredited
CHAPTER I
has approved his appointment.
CONTROL
Article 5
Article 1 FUNCTION OF DELEGATES
INTERNATIONAL LIST OF PERSONS The delegates of the Protecting Powers shall take
On the entry into force of the Convention, the note of violations of the Convention, investigate, with
Director-General of the United Nations Educational, the approval of the Party to which they are accredited,
Scientific and Cultural Organization shall compile an the circumstances in which they have occurred, make
international list consisting of all persons nominated by representations locally to secure their cessation and,
the High Contracting Parties as qualified to carry out if necessary, notify the Commissioner-General of such
the function of Commissioner-General for Cultural violations. They shall keep him informed of their
Property. On the initiative of the Director-General of activities.
the United Nations Educational, Scientific and Cultural
Article 6
Organization, this list shall be periodically revised on the
basis of requests formulated by the High Contracting FUNCTIONS OF THE COMMISSIONER-GENERAL
Parties. 1. The Commissioner-General for Cultural
property shall deal with all matters referred to him in
Article 2
connexion with the application of the Convention, in
ORGANIZATION OF CONTROL conjuction with the representative of the Party to which
As soon as any High Contracting Party is engaged he is accredited and with the delegates concerned.
in an armed conflict to which Article 18 of the 2. He shall have powers of decision and
Convention applies: appointment in the cases specified in the present
(a) lt shall appoint a representative for cultural Regulations.
• property situated in its territory; if it is in occupation of 3. With the agreement of the Party to which he is
another territory, it shall appoint a special representative accredited, he shall have the right to order an
for cultural property situated in that territory; investigation or to conduct it himself.

32 http://patrimoniu.gov.ro
4. He shal l make any representations to the Article 10
Parties to the conflict or to their Protecting Powers EXPENSES
which he deems useful for the application of the The remuneration and expenses of the
Convention. Commissioner-General for Cultural Property,
5. He shall draw up such reports as may be inspectors and experts shall be met by the Party to
necessary on the application of the Convention and which they are accredited. Remuneration and expenses
communicate them to the Parties concerned and to of delegates of the protecting Powers shall be subject
their Protecting Powers. He shall send copies to the to agreement between those Powers and the States
Director-General of the United Nations Educational, whose interests they are safeguarding.
Scientific and Cultural Organization, who may make
use only of their technical contents. CHAPTER li
6. lf there is no Protecting Power, the
Commissioner-General shall exercise the functions of SPECIAL PROTECTION
the Protecting Power as laid down in Article 21 and
Article 11
22 of the Convention.
IMPROVISED REFUGES
Article 7 1. lf, during an armed conflict, any High
INSPECTORS ANO EXPERTS Contracting Party is induced by unforeseen
1. Whenever the Commissioner-General for circumstances to set up an improvised refuge and
Cultural Property considers it necessary, either at the desires that it should be placed under special
request of the delegates concerned or after protection, it shall communicate this fact forthwith to
consultation with them, he shall propose, for the the Commissioner-General accredited to the Party.
approval of the Party to which he is accredited, an 2. lf the Commissioner-General considers that
inspector of cultural property to be charged with a such a measure is justified by the circumstances and
specific mission. An inspector shall be responsible only by the importance of the cultural property sheltered in
to thş Commissioner-General. this improvised refuge, he may authorize the High
2. The Commissioner-General, delegates and Contracting Party to display on such refuge the
inspectors may have recourse to the services of distinctive emblem defined in Article 16 of the
experts, who will also be proposed for the approval of Convention. He shall communicate his decision without
the Party mentioned in the preceding paragraph. delay to !he delegates of the Protecting Powers who
are concerned, each of whom may, within a time-limit
Article 8 of 30 days, order the immediate withdrawal of the
DISCHARGE OF THE MISSION OF CONTROL emblem.
3. As soon as such delegates have signified their
The Commissioners-General for Cultural Property, agreement or if the time-limit of 30 days has passed
delegates of the Protecting Powers, inspectors and without any of the delegates concerned having made
experts shal l in no case exceed their mandates. ln an objection, and if, in the view of the Commissioner-
particular, they shal l take account of the security needs General, the refuge fulfils the conditions laid down in
of the High Contracting Party to wich they are Article 8 of the Convention, the Commissioner-
accredited and shall in all circumstances act in General shall request the Director-General of the
accordance with the requirements of the military United Nations Educational, Scientific and Cultural
situation as communicated to them by that High Organization to enter the refuge in the register of
Contracting Party. Cultural Property under Special Protection .
Article 9 Article 12
SUBSTITUTES FOR PROTECTING POWERS INTERNATIONAL REGISTER OF CULTURAL PROPERTY
lf a Party to the conflict does not benefit or ceases UNDER SPECIAL PROTECTION
to benefit from the activities of a Protecting Power, a 1. An "lnternational Register of Cultural Property
neutral State may be asked to undertake those under Special Protection" shall be prepared.
functions of a Protecting Power which concern the 2. The Director-General of the United Nations
appointment of a Commissioner-General for Cultural Educational , Scientific and Cultural Organization shall
Property in accordance with the procedure laid down maintain this register. He shall furnish copies to the
in Article 4 above. The Commissioner-General thus Secretary-General of the United Nations and to the
appointed shall, if need be, entrust to inspectors the High Contracting Parties.
functions of delegates of Protecting Powers as 3. The Register shall be divided into sections, each
specified in the present Regulations. in the name of a High Contracting Party. Each section

http://patrimoniu.gov.ro 33
shall be sub-divided into three paragraphs, headed: cance1lation of any objection that may be, or may have
Refuges, Centres containing Monumenls, Olher been, made.
!mmovable Cultural Property. The Director-General 6. lf, within a period of six months from !he dale
shall determine whal details each section shall contain. of receipt of !he letter of objection, the Director·
Generat has nat received from the Hîgh Conlracting
Article 13 Party lodging the objection a commurncalion stating
REOUESTS FOR REGISTRATION that il has been withdrawn, \he High Contracting Party
1. Any High Contracting Party may submit to applying for registralion may requesl arbitration in
the Director-General of the United Nations accordance with the procedure in the followmg
Educational, Scienlific and Cultural Organization an paragraph.
application for the enlry in the register of certain 7. The requesl for arbilralion sha!I nat be made
refuges, centres contaming monuments or other more !han one year afler the date of receipt by !he
immovable cultural property siluated within ils Director-General of !he 1ctter of objection. Each of the
lerritory. Such application shall conlain a description lwo Parties to the dispute sha!I appoinl an arbitralor.
of the location of such property and shall certify lhat When more than one objection has been lodged
the property complies with the provisions of Article against an application for registration, the High
8 of the Convenlions. Contracting Parlies which have lodged the objections
2. ln lhe ·event of occupation, the Occupying shall, by common consent, appoint a single arbitrator.
Power shall be competent to make such application. These lwo arbitrators sha!I select a chief arbilralor from
3. The Director-General of the United Nalions the intemational list mentioned in Article 1 of the
EducaHonal, Scientific and Cultural Organization sha11, presenl Regu!altons. lf such arbitrators cannot agree
without delay, send copies of applications for upon their choice, they shall ask the President of the
registration to each of lhe High Contracting Parlies. lnternational Court of Jushce to appoint a chief
arbitrator who need nat necesarily be chosen from the
Article 14 internaliona1 lisl. The arbitral tribunal thus constituted
OBJECTIONS shall fix ils own procedure. There shaU be no appeal
I. Any High Contracting Party may, by letter from its decisions.
addressed to the Director-General of the United 8. Each of !he High Contracting Parties may
Nations Educational, Scienlific and Cultural declare, whenever a dispute to which ii is a Party
Organization, lodge an objeclion to the registration of arises, that ii does nat wish to apply the arbitratron
cultural property. This letter must be received by him procedure provided for in the preceding paragraph. ln
within faur months of the day on which he sent a copy such cases, \he objection to an application for
of the applicalion for registration. rcgislration shall be submitted by the Director-general
2. Such objeclion sha!I state lhe reasons giving Io !he High Contracting Parties. The Objection will be
rise to it, the only valid grounds being that· confirmed only if !he High Contracting Parties so
{a) lhe property is noi cultural property; decide by a lwo-third majority of !he High Contracting
(b) the property does noi comply with the Parlies voling. The voie shall be taken by
condilions mentioned in Arhcle 8 of \he Convention. correspondence, unless the Director-General of the
3. The Director-General sha!I send a copy of the United Nations Educational, Scientific and Cultural
letler of objection to the High Contrachng Parties Organization deems ii essential to convene a meeting
without delay. He shall, if necessary, seek the advice under !he powers conferred upon him by Artide 27 of
of the lnternational Committee on Monuments, Artistic !he Convention. lf !he Director-General decides to
and Historical Sites and Archaeological Excavations proceed with !he vale by correspondence, he shall
and alsa\. ir he thinks fit; of any olher competent invite the High Contracting Parties to transmit their
orgarnzation or persan. votes by sealed letter within six months from the day
4. The Director-General, or the High Contracting on wich they were invited Io do so.
Party requesting registralion, may make whatever
Article 15
representations they deem necessary to \he High
Contracting Parties which lodged the ObJection, with a REGISTRATION
view to causing lhe objechon Io be wilhdrawn. 1. The Director-General of the United Nations
5. !fa High Contracting Party which has made an Educational, Scienlific and Cultural Organizalion shall
application for registration in time of peace becomes cause Io be entered in the Register, under a serial
involved in an armed conflict before the entry has been number, each item of property for which application for
made, the cultural property concerned shall at once be registralion is made, provided that he has nat received
provisionally enlered in the Register, by the Director- an objection within the time-hmit prescribed in
General, pending the confirmatîon, withdrawal or paragraph I of Article 14.

34 http://patrimoniu.gov.ro
2. lf an objection has been 1odged, and wilhout is juslified, he shall consult those delegales of the
prejudice to the provision of paragraph 5 of Article 14, Protecting Powers who are concerned, on !he
the Director-General sha!I enter property in !he Register measures proposed for carrying ii oul. Following such
only if !he objection has been withdrawn or has failed consultalion, he shall notify the Parties Io !he conflict
to be confirmed following the procedures laid down in concerned of the transfer, including in such nol1fication
eilher paragraph 7 or paragraph 8 of Artîcle 14. all useful 1nformation.
3. Whenever paragraph 3 of Artic1e 11 applies, 3. The Commissioner-General shall appoinl one or
lhe Director-General shall enter property in the register more inspectors, who shaH satisfy themselves \hat only
if so requested by !he Commissioner-Genera! for lhe property staled in lhe requesl is to be transferred
Cultura! Property. and \hat the transport is tobe by !he approved methods
4. The Director-General shall send without delay and bears the distinctive emblem. The inspector or
to the Secretary-General of the United Nations, to !he înspectors shall accompany !he property Io its
High Contracting Parlies, and, al the requesl of the destination.
Party applying for registration, Io all other Stales
Article 18
referred to in Articles 30 and 32 of the Convention, a
certified copy of each entry in lhe Register. Entries TRANSPORT ABROAD
shall become effective thirty days after despatch of Where \he transfer under special proteclion îs to
such copies. \he territory of another country, ii shall be governed nat
only by Article 12 of the Convention and by Article 17
Article 16
of the presen! Regulations, bui by !he following further
CANCELLATION provis1ons:
1. The Director-General of the Uniled Nations (a) while !he cultural property remains on the
Educational, Scientific and Cultural Organization shall territory of another State, !hat State shaU be its
cause the regislration of any property to be cancelled: depositary and shal! extend to ii as great a measure of
(a) at lhe request of lhe High Contracting Party care as \hat which ii beslows upon ils own cultura!
within whose lernlory the cultural property is situated; property of comparable importance;
(b) if lhe High Contracting Party which requested (b) the depositary State shall return the properly
regislration has denounced lhe Convenlion, and when only an the cessat1on of the conflict; such return shall
!hal denuncia\1on has laken etfect; be etfected wilhin six monlhs from the date on which
(c) in \he special case provided for in Article 14, ii was requested;
paragraph 5, when an objection has been confirmed (c) during the various transfer operations, and
following !he procedures mentioned either in paragraph while ii remains an the territory of another State, the
7 or in paragraph 8 of Article 14. cultural property shall be exempt from confiscalion and
2. The Director-General shall send wilhout delay, may noi be disposed of eîther by !he depositor or by
to the Secretary-General of the United Nations and to !he deposilary. Nevertheless, when the safety of !he
all states which received a copy of its cancellalion. property requires ii, !he deposilary may, wilh the assenl
Cancellalîon shall take effect thirty days afler \he of !he depositor, have the properly transported to the .
despatch of such copies. lerritory of a third country, under !he condilionş laid
down 1n the presen! article;
CHAPTER 111 (d) !he request for special protection shall indicate
lhal \he State to whose territory the property is to be
TRANSPORT OF CULTURAL PROPERTY transferred accepts !he provisions of the presen! Article.
ArticleH Article 19
PROCEOURE TO OBT AIN IMMUNITY OCCUPIED TERRITORY
1. The requesl menlioned în paragraph 1 of Article Whenever a High Conlracting Party occupying
12 of !he Convention shall be addressed to the territory of another High Conlracting Party transfers
Commmissioner-General for Cultural Property. li shall cultural property to a refuge situaled elsewhere in !hat
mention \he reasons on which ii is based and specify territory, without being able Io follow the procedure
!he approx1mate number and the importance of \he provided for în Article 17 of \he Regula\ions, !he
objects Io be transferred, lheir presen! location, the transfer in queslion shall nat be regarded as
localion now envisaged, the means of transport tobe misappropriation within !he mearnng of Article 4 of !he
used, \he route tobe foJUowed, the date proposed for Convention, provided !hal !he Commissioner-General
the transfer, and any other relevant information. for Cultural Properly certifies in wnting, afler having
2. lf !he Commissioner-Genera!, after taking such consulted lhe usual custodians, thal such transfer was
opinions as he deems fit, considers !hat such transfer rendered necessary by circumstances.

http://patrimoniu.gov.ro 35
CHAPTER IV in Article 1 of the Convention for the Protection of
Cultural Property in the Event of Armed Conflict,
THE DISTINCTIVE EMBLEM signed at The Hague on 14 May, 1954.
Article 20 2. Each High Contracting Party undertakes to
take into its custody cultural property imported into its
AFFIXING OF THE EMBLEM
territory either directly or ind irectly from any occupied
1. The placing of the distinctive emblem and its territory. This shall either be etfected automatically
degree of visibility shall be left to the discretion of the upon the importation of the property or, failing this, at
competent authorities of each High Contracting Party. the request of the authorities of that territory.
lt may be displayed on flags or armlets; it may be 3. Each High Contracting Party undertakes to
painted on an object or represented in any other retum, at the clase of hostilities, to the competent
appropriate form. authorities of the territory previously occupied, cultural
2. However, without prejudice to any possible fuller property which is in its territory, if such property has
markings, the emblem shall, in the cases mentioned in been exported in contravention of the principie laici
Articles 12 and 13 of the Convention , be placed on the down in the first paragraph. Such property shall never
vehicles of transport so as tobe clearly visible in daylight be retained as war reparations.
from the air as well as from the ground. 4. The High Contracting Party whose obligatio n it
The emblem shall be visible from th e ground: was to preveni the exportation of cultural property from
(a) at regular intervals sutficient to indicate clearly the territory occupied by it, shall pay an indemnity to
the perimeter of a centre containing monuments under the holders in good faith of any cultural property which
special protection; has to be returned in accordance with the preceding
(b) at the entrance to other immovable cultural paragraph.
property under special protection.
li
Article 21 5. Cultural property coming from the territory of a
IDENTIFICATION OF PERSONS High Contracting Party and deposited by it in the
1. The persons mentioned in Article 17, paragraph territory of another High Contracting Party for the
2 (b) and (c) of the Convention may wear an armiei purpose of protecting such property against the
bearing the distinctive emblem, issued and stamped by dangers of an armed conflict, shall be returned by th e
the competent authorities . latter, at the end of hostilities , to the competent
2. Such persons shall carry a special identity card authorities of the territory from which it came.
bearing the distinctive emblem. This card shall mention III
at least the surname and first names , the date of birth, 6. The presen! Protocol shall bear the date of 14
the title or rank, and the function of the holder. The May, 1954 and, until the date of 31 December, 1954,
card shall bear the photograph of the holder as well as shall remain open for signature by all States invited to
his signature or his fingerprints, or both . li shall bear the Conference which melat The Hague from 21 April ,
the embossed stamp of the competent authorities. 1954 to 14 MAy, 1954.
3. Each High Contracting Party shall make out its 7. (a) The present Protocol shall be subject to
own type of identity card , guided by the model annexed, ratification by signatory States în accordance with their
by way of example, to the presen! Reg\jlations. The respective constitutionel procedures.
High Contracting Parties shall transmit to each other a (b) The instruments of ratification shal l be
specimen of the model they are using. ldentity cards deposited with the Director-General of the United
shall be made out, if possible, at least în duplicate, one Nations Educational , Scientific and Cu ltural
copy being kept by the issuing Power. Organization.
4. The said persons may noi, without legitimate 8. From the date of its entry into force, the presen!
reason, be deprived of their identity card or of the right Protocol shall be open for accession by all States
to wear the armiei. mentioned in parag raph 6 which have not sig ned it as
well as any other State invited to accede by the
PROTOCOL Executive Board of the United Nations Educational,
The High Contracting Parties are agreed as Scientific and Cultural Organization . Accession shall be
follows: etfected by the deposit of an instrument of accession
with the Director-General of the United Nations
Educational, Scientific and Cultural Organization.
1. Each High Contracting Party undertakes to 9. The States referred to în paragraphs 6 and 8
preveni the exportation, from a territory occupied by it may declare, at the time of signature, ratification or
during an armed conflict, of cultural property as defined accession, !hat they will not be bound by the provisions

36
http://patrimoniu.gov.ro
of Section I or by those of Section li of the present instruments of ratification, accession or acceptance
Protocol. provided for in paragraphs 7, 8 and 15 and the
1O. (a) The present Protocol shall enter into force notificalio ns and denunciations provided for
three months after five instruments of ratification have respectively in paragraphs 12 and 13.
been deposited. 15. (a) The presen! Protocol may be revised if
(b) Thereafter, it shall enter into force , for each revision is requested by more than one-third of th e
High Contracting Party, three months after the deposit High Contracting Parties.
of its instrument of ratification or accession. (b) The Director-General of the United Nations
(c) The situations referred to in Articles 18 and 19 Educational, Scientific and Cultu ral Organization shall
of the Convention for the Protection of Cultural convene a Conference for this purpose.
Property in the Event of Armed Conflict, signed at The (c) Am endments to the present Protocol shall
Hag ue on 14 May, 1954, shall give immediate effect enter into force only after they have been unanimous ly
to ratifications and accessions deposited by the adopted by the High Contracting Parties represented
Parties to the conflict either before or after the at the Conference and accepted by each of the High
beg inning of hostilities or occupation . ln such cases , Contracting Parties.
the Director-General of the United Nations (d) Acceptance by the High Contracting Parties of
Educational, Scientific and Cultural Organization shall amendments to the present Protocol, which have been
transmit the communications referred to in paragraph adopted by lhe Conference mentioned in
1d by the speediest method. subparagraphs (b) and (c), shall be effected by the
11 . (a) Each State Party to the Protocol on lhe deposit of a formal instrument with th e Director-
date of its entry into force shall lake all necessary General of the United Nations Educational, Scientific
meas ures to ensure its effective application within a and Cultural Organization.
period of six months after such entry into force. (e) After the entry into force of amendments to the
(b) This period shall be six months from the date presen! Protocol, only the text of the said Protocol thus
of deposit of the instruments of ratification or accession amended shall rema in open fo r ratification or
for any State which deposits its instrume nt of accession.
ratification or accession after the date of the entry into ln accordance wilh Article 102 of the Charter of the
force of the Protocol. United Nations , the present Protocol shall be
12. Any High Contracting Party may, at th e time registered with the Secretariat of the United Nations
of ralification or accession , or at any time thereafter, at the request of the Director-Ganeral of the United
declare by notification addressed to the Director- Nations Educational, Scientific and Cultural
General of the United Nations Educational , Scientific Organization.
and Cultural Organization, that the present Protocol ln faith whereof th e undersigned, duly authorized,
shall extend to all or any of the territories for whose have signed the present Protocol.
international relations it is re sponsible. The said Done al The Hague, this fourteenth day of May,
notification shall take effect three months after the date 1954, in English, French, Russian and Spanish, t he
of its receipt. fou r lexts being equally authorîtative, în a single copy
13. (a) Each High Contracting Party may which shall be deposited în the archives of the Unîted
denounce the present Protocol, on its own behalf, or Nations Educational, Scîentîfî c and Cultural
on behalf of any territory for whose international Org anizatîon, and certified true copîes of which shall
relations it is responsible. be delîvered to all the States referred to în paragraphs
(b) The _denuncialion shall be notified by an 6 and 8 as well as to the United Nations.
instrument in writing, deposited with the Director-
General of the United Nations Educational, Scientific RESOLUTIONS
and Cultural Organization.
(c) The denuncialion shall take effect one year RESOLUTIO N I
afte r receipt of the instrument of den unciation . The Conference expresses the hope that the
Howeve r, if, on the expiry of thi s pe riod, the competent organs ot the United Natîons should
denouncing Party is involved in an armed conflict, the decide, in the event of mîlitary action beîng taken in
denunciation shall not take effect until the end of implementation of the Charter, to ensure application of
hostilities , or until th e operations of repatriating cu ltural the provisîons of the Convention by the anmed forces
pro perty are com pleted , whichever is the later. taking part in such action .
14. The Director-General of the United Nations
Educational, Scientific and Cultural Organization shall RESOLUTIO N li
inform the States referred to in paragraphs 6 and 8, The Conference expresses the hope that each of
as well as the United Nations, of the deposit of all the the Hîgh Contracting Partîes, on accedîng to the

37
http://patrimoniu.gov.ro
Convention, should setup, within the framework of its c) to arrange , in agreement with its government
constitutional and administrative system, a national for liaison and co-operation wi th other similar nationa\
advisory committee consisting of a small number of committees and with any competent international
distinguished person: for example, senior officials of authority.
archaeological services , museums etc., a
representative of the military general staff, a RESOLUTION 111
representative of the Ministry of Foreign Affairs, a The Conference expresses the hope that the
specialist în international law and two or three other Director-General of the United Nations Educational
members whose official duties or specialized Scientific and Cultural Organization should convene, a~
knowledge are related to the fields covered by the soon as possible after the entry into force of the
Convention. Convention for the Protection of Cultural Property în
The Committe should be under the authority of the the Event of Armed Conflict, a meeting of the High
minister of State or senior official responsible for the Contracting Parties.
national service chiefly concemed with the care of Certified a true and complete copy of the original.
cultural propery. lts chief function would be: of the Final Act of the lntergovernmental Con ference
a) to advise the governmment concerning the on the Prolection of Cul tural Property în the eve nt of
measures required for the implementation of the Armed Conflict, of !he Convention for the Protection
Convention în ils legislative, technical or military of Cultural Property în the Event of Armed Conflict and
aspects , both în time of peace and during an arm ed of the Protocol for the Protection of Cultural Property
in the Event of Armed Conflict, signed at The Hague
conflict;
b) to approach its government în the event of an on 14th May, 1954, and of the Resolutions Annexed
to the Final Act.
armed conflict or when such a conflict appears
imminent, with a view to ensuring that cultural property
Paris ,
s1tuated within its own territory or within that of other Legal Adviser
countries îs known to, and respected and protected by of the United Nations Educational ,
the armed forces of the country, în accordance with the Scientific and Cultural
provisions of the Convention; Organization

38
http://patrimoniu.gov.ro
CARTA INTERNATIONALĂ DE LA VENETIA
_. I .., I

ASUPRA CONSERVARll ŞI RESTAURARll MONUMENTELOR , 1964 *

Purtă toare a unui mesaj spiritual al trecutu lui, Scop


operele monumentale ale popoarelor rămân , în zilele
Art. 3
noastre, mărturia vie a tradi\iilor lor seculare.
Conservarea şi restaurarea monumentelor are ca
Umanitatea, care pe zi ce trece devine tot mai
scop atât salvarea operei de artă cât şi aceea a
c o nştie n tă de unitatea valorilor umane, le consideră
mărturiei istorice .
patrimoniu comun şi se socoteşte solidar responsabilă
de salvarea lor faţă de generaţiile viitoare. Ea are Conservarea
datnria de a le transmite urmaşilor cu toată bogata lor
Art. 4
autentici tate.
Este deci esenţial ca principii le conducătoare ale Conservarea monumentelor impune în primul rând
con servări i şi restaurării monumentelor să fie trasate în
permanenta lor întreţinere.
comun şi formulate pe plan internaţ ional , lăsând totuşi Art. 5
fi ecăre i naţiuni grija de a asigura aplicarea lor în cad rul
Conservarea monumentelor este totdeauna
propriei culturi şi conform t radiţii l or proprii. favorizată de afectarea lor unei funcţii utile societăţii;
Dând o primă formă acestor principii o astfel de folosinţă este deci de dorit, cu co n diţia însă
fu ndamentale, Carta de la Atena din anul 1931 a de a nu schimba ordonanta sau decoratia ed ificiilor.
contrib uit la dezvoltarea unei vaste mişcări Deci, în aceste limite tr~buie să con~epem şi să
in te rna ţio nale, care s-a tradus mai ales prin
au tori ză m amenajările impuse de evoluţia ceri n ţe l or
docume nte naţion ale, prin activitatea UNESCO şi prin vieţii de toa te zilele.
crea rea de către acesta din urmă a Centru lui
In tern aţiona l de Stud ii pentru Conservarea şi Art. 6
Restaurarea Bunu ril or Culturale. Sensibilitatea şi Conservarea unui monument imp lică şi pe aceea a
spirtul critic se îndreaptă spre probleme din ce în ce cadrului cores pun zător. Când cadrul tradiţio n al mai
ma complexe ş i mai nuanţate ; pare să fi venit există, acela trebuie conservat şi orice co n s trucţie
momentul ca princip iile Cartei să fi revizuite în vederea nouă , orice amenajare ce ar putea altera raporturile de
adâncirii lor şi l ărgi ri i efic i enţei lor într-un nou volum şi cu loare trebuie interzise.
do :ument.
ln consecinţă , al II-iea Congres internaţional al Art. 7
a rhite cţilor ş i tehnicienilor de monumente istorice - Monumentul este inseparabil legat atât de epoca
întrunit la Veneţia între 25 şi 3 1 mai 1964 - a aprobat istorică a cărei mărturie este, câ t şi de cadrul ce-l
u rm ătorul text: înconjoară. În consecinţă mutarea unei părţi sau a
întregului monument nu poate fi p e r misă decât în cazul
Definiţii când salvarea monumentului impune această mutare,
sau când motive de interes naţional sau internaţi ona l
Art. 1
o justifică.
Notiunea de monument istoric cuprinde atât creatia
arh itecturală izolată cât şi aşezarea urbană sau rur~lă Art.a
care aduce mărturia unei civiliza\ii anumite, a unei Elementele de scu l ptură , de pictură sau de
e •o l uţi i semnificative sau a unu i eveniment istoric. Ea deco raţie ce fac parte integrantă din monument nu pot
SF> extinde nu numai asupra marilor c reaţii, ci şi asupra fi separate decât în cazul când aceasta este singura
nperelor modeste care au căpătat cu trecerea timpului cale de a le asigura conservarea.
r se mnificaţie cu ltu rală.
Restaurare
Art. 2
Art. 9
Conservarea şi restaurarea monumentelor
constitui e o discip l ină care face apel la toate şti i nţele Restaurarea este o operaţ i e ce trebuie să aibă
îndeob şte un caracter excepţional. Ea are ca scop
'Şi la toate mijloacele tehnice pu tând contribui la studiul
conservarea şi punerea în evidenţă a valorii estetice şi
ş i salvarea patrimoniului monumental.
istorice a monumentelor şi se bazează pe respectul
· Text reprodus din BCMI nr. 3-4/ 1990, p. 19-21. rămăşiţe l or trecutului şi pe documentele autentice. Ea

http://patrimoniu.gov.ro 39
se opreşte acolo unde începe ipoteza; dincolo de Centre monumentale
aceasta, orice lucrare de completare considerată (ansambluri i s to ri ceşte constituite)
indispensabilă va fi înţeleasă ca o compoziţie
Art. 14
arhitecturală şi va trebui să poarte pecetea epocii
Ansamblurile monumentale trebuie să facă obiectul
noastre.
unei griji speciale pentru a le salva integritatea şi pentru a
Art. 10 le asigura întreţinerea, amenajarea şi punerea lor în valoare.
Când mijloacele tehnice tradiţionale se dovedesc Săpă turi arheologice
inadecvate, consolidarea unui monument poate fi
asigurată făcându-se apel la toate mijloacele tehnice Art. 15
moderne de conservare şi de construcţie a căror Săpăturile arheologice trebuie să se efectueze
eficacitate va fi fost demonstrată prin date ştiinţifice şi conform unor norme ştiinţifice şi ,Recomandărilor
garantate de experienţă. definind principiile internaţionale ce trebuie aplicate în
săpăturile arheologice", adoptate de UNESCO în
Art. 11 1956. Se va asigura amenajarea ruinelor şi se vor lua
Contribuţiile valabile ale diverselor epoci la măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia
permanentă a elementelor arhitecturale şi a obiectelor
ridicarea unui monument trebuie să fie respectate,
descoperite.
scopul unei restaurări nefiind unitatea de stil. Când
În afară de aceasta, vor fi luate toate măsurile
un edificiu comportă mai multe etape de construcţie
având ca scop o mai uşoară înţelegere a monumentului
suprapuse , degajarea unor elemente ascunse nu se
şi scoaterea sa la lumin ă, fără însă a-i denatura în nici
justifică decât în mod excepţional şi cu condiţia ca
un caz semnificaţi a.
cele îndepărtate să nu prezinte decât un interes Orice lucrare de reconstrucţie va trebui totuşi exclusă
minor, iar lucrarea scoasă la lumină să constituie o a priori, numai anastiloza ar putea fi acceptată, adică
mărturie de îna l tă valoare istorică, arheologică sau recompunerea părţilor existente dar dezmembrate.
estetică şi ca starea ei de conservare să fie socotită Elementele integrate vor trebui să fie întotdeauna uşor
satisfăcătoare. Aprecierea valorii elementelor în de recunoscut şi vor reprezenta minimum necesar
cauză şi hotărârea în ce priveşte eliminările ce ar asigurării condiţiilor de conservare şi de restabilire a unei
trebui efectuate nu pot depinde exclusiv de co ntinuităţi a formelor monumentului 2 .
proiectant.
Publicitate
Art. 12 Art . 16
Elementele destinate a în locui părţile lipsă trebuie Lucrările de conservare, de restaurare, precum şi
să se integreze armonios ansamblului, deosebindu-se săpăturile vor trebui să fie întotdeauna însoţite de o
totuşi de părţile originare pentru ca restaurarea să nu documentaţie precisă, sub formă de rapoarte analitice şi
falsifice documentul de artă şi de istorie. critice, însoVte de desene şi fotografii, Toate fazele de
degajare, de consolidare, de recompunere şi integrare, cât
Art. 13 şi elementele tehnice şi arhitecturale identificate în cursul
Adăugirilenu pot fi tolerate decât în măsura în care lucrărilor vor fi consemnate în această documentatie.
ele respectă toate părţile interesate ale edificiului, Întreaga documentaţie va fi depusă la arhiva u~ei
cadrul său tradiţional, echilibrul compoziţiei şi legătura instituţii publice de specialitate şi pusă la dispoziţia
monumentului cu peisajul înconjurător. cercetătorilor; se recomandă publicarea ei.

2 Pentru dezvoltarea ulterioară şi modul cum au fost aplicate


principiile Cartei de la Veneţia, vezi: Grigore Ionescu, Evoluţia
concep/ii/or privind necesita tea conservării şi restaurăni monumente/or
istorice, în ,Monumente istorice şi de artă', 2. 1979.

40 http://patrimoniu.gov.ro
CONVENTIA
PENTRU PROTEJAREA PATRIMO NI ULUI CULTURAL SI NATURAL MOND IAL 1
I

UNESCO , 1972

Conferinţa Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite I. DEFINIŢIA PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI


pentru Educaţie , Ştiinţă şi Cultură întrunită la Paris din NATURAL
17 Octombrie până în 21 Noiembrie 1972 în cea de
a 17-a sesiune a sa, Articolul 1
Luând n otă de amenintarea crescâ ndă de Pentru scopurile aces tei Convenţii, următoarele vor
distrugere a patrimoniului c ultu~al şi natural nu numai fi considerate drept ,Patrimoniu cu ltural' :
prin cauzele tradiţionale de ruinare , dar deasemenea
monumente: opere de ar hi tectură , de scu l ptură sau
prin schimbarea condiţii l o r sociale şi economice ce
pictură monumen t ală sau structuri de natură
ag ravează situaţia [acestuia] prin fenomene mai
arheo l ogică , i nscripţii, l oc uin ţe rupestre sau combinaţi i
deosebite de degradare şi distrugere,
între aceste trăsături care sunt de valoare universală
Considerând că deteriorarea sau dispariţia oricărui
deosebită din punct de vedere al istoriei , artei sau
obiect al patrimoniului cu ltural sau natura1 constituie o
şti in ţei;
de gradan tă sărăci re a patrimoniului tuturor ţări l or
lumii, situri: opere ale omului sau combinaţ i i ale aces tora
şia celor ale naturii , areale incluzând situri arheologice
Considerând că protecţia acestui patrimoniu la nivel
naţional deseori incompletă datorită nivelului insuficient care sunt de valoare universală deosebită din punct de
al resu rselor economice , ştiinţifi ce ş i tehnice ale ţării vedere istoric,estet ic, etnologic sau an tropologic .
rn care acest bun protejat este situat,
Articolul 2
Amintind de Constituţia Organizaţiei care prevede
Pentru scopurile acestei Convenţii, următoarele vor
că_ va m e n ţine , îmbogaţi şi difuza cunoştinţe prin
fi co nsiderate drept ,patrimoniu natural' :
asigurarea conservării patrimoniului mondial, şi prin
caracteristici natu rale constând în formaţiuni fizice
recomandarea unor convenţ i i internaţionale necesare
n aţi unilor interesate ,
sau biologice sau grupuri de asemenea formatiuni care
Considerând că existentele co nve nţ i i , recomandări sunt de valoare universală d eosebită din pu nct de
ş1 rezo luţii internaţionale referitoare la bunurile culturale vede re estetic sau ştiinţific ;
şi naturale demonstrează importanţa pentru toate formaţiuni geologice sau geografice şi areale precis
popoarele lumii a salvgardării acestor unice şi de delimitate care constituie habitatul unor specii
neînlocu it bunuri, ind iferen t cărui popor ar aparţi ne , periclitate de animale sau plante de valoare unive rsală
Considerând că părţ i ale patrimoniului cu ltural şi deosebită din punct de vedere al şt i inţei sau conservării
natural sunt de un deosebit interes şi prin aceasta [n aturii] ;
trebuiesc protejate ca parte a patrimoniului mondial al situri naturale sau areale natural precis delimitate
u man ităţi i ca un întreg, de valoa re universală deosebită din punct de vedere al
Considerând că, faţă de magnitudinea ş i gravitatea şti inţei , conservă rii sau frumuseţii natu rale.
noilor pericole ce le ameninţă , i ncumbă comunităţii
i n ternaţionale ca un tot să participe la protecţ i a Articolul 3
patrimoniulu i cultural şi natural de deosebită valoare Este de datoria fiecărui Stat Parte a acestei
u n iversa l ă prin alocarea de asistentă co l ectivă ce , fără Convenţi i de a identifica şi delimita bunurile m e nţ ionate
a în locui acţiunea Statelor interes~te , va servi ca un în articolul 1 şi 2 situate pe teritoriul lor.
necesar complement,
Considerând că este necesar în acest scop să se adopte li. PRO!ECŢIA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIO­
noi prevederi în fonna unei convenţii stabilind un sistem NALA A PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI
colectiv de protecţie a patrimoniului cultural şi natural de NATURAL
valoare un iversală deosebită, organizat pe baze pennanen te
ş i în concordanţă cu metode şti in~fice modeme, Articolul 4
Decizând, în sesiunea a 16-a, ca această problemă Fiecare Stat Parte a acestei Convenţii recunoaşte
s ă facă subiectul unei convenţii internaţionale , că este datoria sa pri mordială să asigure identificarea_,
Adoptă în această zi de noiembrie această Convenţie . protecţia , conservarea, prezentarea şi transmiterea

1 Conventions and Recommendations of UNESCO Conceming


către ge n eraţi il e viitoare a patrimoniului cu ltural şi
he Protection of the Cultural Heritage. UNESCO 1983, ISBN 92-3- natu ral definit prin Artico le 1 şi 2 situate pe teritoriu l
102101-X, pp. 79-94 . său . [Pentru aceasta] el va face tot ce îi este pos ibil,

41
http://patrimoniu.gov.ro
în limita re surselor sale ş i , dacă este nevoie , în Articolul 7
cooperare ,cu asistenţa internaţională pe care va fi în Pentru scopu ril e aceste i Convenţii, prote cţia
măsură să o ob\ină , în particular financiară , artistică ş i internaţională a patrimoniului cultural ş i natural mondial
tehni că. trebuie înte l easă ca stabilirea unui sistem internalional
de coope'rare şi asistenţă destinat sprijinirii St~telo r
Articolul 5 Părţ i ale Convenţiei în eforturile lo r de conservare ş i
Pentru a asigura că sunt luate m ăs uri efective ş i identificare a acestui patrimoniu .
active pentru prote cţia, co nservarea şi prezentarea
patrimoniului cultural şi natural si tuat pe propriul III. COMITETUL INTERGUVER NAMENTAL
teritoriu , fiecare Stal Parte a aces tei Conven\ii trebuie PENTRU PROTECŢIA PATRIMO NI ULUI
să prevadă, în măsura posibilu lui şi corespu n zător CULTURAL ŞI NATURAL MONDIAL
fiecare ţă ri:
a) adoptarea unei politici generale menite să dea Articolu l 8
patrimoniulu i cultural şi natural o fun cţi une în v iaţa 1. Este înfiinţat un Comitet Interguvernamental
com unit ăţii ş i să in tegreze protecţia acestui pentru Protecţia Patrimoniului Cultural şi Natural de
patrimoniu în programele co mplexe de amenajare a valoare uni ve rsală d eosebi tă, denumit , Comitetu l
teritoriului ; Patrimoniului Mondial', în cadrul Organizaţ i ei Naţ iunilo r
b) să organizeze în teri toriu, acolo unde ele nu Unite pentru Educa ţi e, Ştiinţă şi Cultu ră. El este
ex i stă , unul sau mai multe servicii pentru protecţia , compus din 15 State Părţi ale Convenţiei , alese de
conservarea şi prezentarea patrimoniului cu ltural ş i că tre Statele Părţi la Adun ările generale ale Convenţiei
natural, cu un perso nal co respu nzăto r ş i capabil de a- în cad rul sesiunilor ordinare ale Conferintei Generale a
şi îndeplini atribuţinil e; Organizaţie i Naţiunilor Unite pentru Edu~aţie, Şti inţă şi
c) să dezvolte studiul ş i cercetarea ş ti i nţific ă şi Cultură. Numă rul Statelor membre ale Comitetului va
te hni că şi să pună la punct metodologii care să pe rmită c re şte la 21 de la data sesi unii ordinare a Conferinţei
Statului să fie capabil de a contracara ameni nţă ril e Generale ulterioare intrării în vigoare a Convenţiei în cel
asupra patrimoniulu i s ău cultural şi natural ; p uţ i n 40 de State.

d) să ia m ăs urile co respu n zătoa re din punct de 2. Alegerea membrilor Comitetului va asigura o


vedere leg islativ, ş t i i n ţific, tehnic, ad ministrativ ş i reprezentare echitabi l ă a diferitelor regiuni şi culturi din
financiar pentru identificarea, protejarea, conservarea , lume.
prezentarea şi reabilitarea patrimoniu lui ; ş i 3. Un reprezentant al Cen trului I nternaţional pentru
e) să sprijin e crearea şi dezvoltarea de centre Stud iul Protec\iei ş i Resta ură rii Bunu rilor Culturale
(Centrul de la Roma) , un reprezentant al Consiliu lui
naţionale sau regionale de preg ătire în domeniul
In te rnaţional al Monumentelor şi Siturilor (I COMOS) ş i
pro t ecţie i , co n se rv ă rii şi pre ze ntări i patri moni ul ui
un reprezentant al Un iunii I nternaţ i ona l e pentru
cultural şi natural ş i să în curajeze cercetarea ş tiinţifică
Conservarea Naturii ş i a Resurse lor Natu rale (IUCN),
în acest domeni u.
cărora li se adaugă , la cererea Statelor Părţi ale
Arti colul 6 Conve n\iei întrunite în adunare gene rală în sesiunile
1. Respectând în tru totul suveranitatea Statelor în al ordinare ale Conferintei Generale a Organizatiei
căror teritoriu se află patrimoniul cultural ş i natural Na\iunilor Unite pen tru' Educaţie, Ştiinţă şi Cul tu'ră,
me nţionat în Articolul 1 şi 2; fără a aduce prejudicii rep rezentanţi ai altor organizaţii interguvernam entale

dreptului de proprietate prevăzut în l eg is laţia naţiona lă, sau neguvernamentale , cu obiective similare, pot
Statele Părţi ale acestei Co nvenţii recunosc că acest participa la a dunările Comitetului având un ro l
patrimoniu constituie un patrimoniu mondial pentru a cărui consultativ.
protecţie este de datoria co munităţii intern aţi onale să Artico lu l 9
coopereze. 1. Termenul mandatu lui Statelor membre în
2. Statele Părţi se angajează, în conformitate cu Comitetul Patrimoniulu i Mondial se întinde de la
prevederile acestei Convenţii , să ofere sprijinul lor în sfârşitul sesiunii ordinare a Conferin\ei Generale în care
identificarea, protecţ i a , conservarea şi protejarea acestea sun t alese până la sfârş itul celei de-a treia
patrimoniului cu ltural şi natural la care se refe r·ă sesiuni ordinare ce-i urme ază.
Articolul 11 în paragraful 2 ş i 4 care se află pe teritoriul 2. Termenul mandatu lui unei treimi din membrii
un ui Stat care so li cită acest lucru. d ese mnaţ i în ace l aş i timp se închei e la finele primei
3. Fiecare Stat Parte a acestei Conven lii se Conferinte Generale ce u rmează ce lei în care au fost
angajează să nu ia în mod deliberat măsuri ca~e să aleşi ; te~menul mandatului unei de-a doua tre imi
aducă atingere direct sau indirect patrimoniului cultural înc etează la s fârş itul celei de-a doua Conferinţe
la care se referă Articolul 1 ş i 2 care se află pe teritoriul Generale ce urmează ce lei în care au fost a l eşi.
altor State Părţi ale Conve nţiei. Numele acestor membri va fi ales de către

42
http://patrimoniu.gov.ro
P reşe d in lele Conferinţei Generale a Organizaţiei în nivelul apelor, inundaţi i şi maree. Comitetul poate în
Nai unilor Unite pentru Educaţie , Ştiinţă şi Cultură prin orice moment, în caz de nevoie, să includă bunu ri în
trag e la sorţi. Lista Patrimoniului Mondial În Pericol şi să aducă la
3 Statele membre ale Comitetului vor alege drept cunoştinţa publicului acest lucru.
re prez entanţi per·soane calificate din domeniul 5. Comitetul va defini criteriile pe baza cărora un
pair maniulu i cultural şi natural. bun aparţinând patrimoniu lui cultural şi nat ural poate f i
inclus fie într-una fie într-alta dintre listele mentionate
Articolul 1 O în paragrafele '2 şi 4 ale acestui articol. '
Comitetul Patrimoniului Mondial adoptă propriile 6. lnainte de a refuza includerea înt r-una din cele
Re 1uli de Procedură. două liste menţionate în paragrafele '2 ş i 4 ale acestui
-= Comitetul poate invita oricând organizaţii publice articol, Comitetul va consul la Statele Părţi pe teritoriu l
sau private să participe la adunările sale pe post de cărora sunt situate bunurile în chestiune .
cor su ltanţi în probleme specifice . 7. Comitetul va putea, cu aprobarea Statelor
interesate, să coordoneze şi să încurajeze stud iile şi
Artico lul 11
ce rcetăril e necesare realizări i listelor la care se referă
1. Fiecare Stat Membru al acestei Convenţ i i , în
paragrafele '2 şi 4 ale acestui articol.
Ji li' a posib il ităţilor ,
trebuie să supună Comitetului
Pat11moniului Mondial un inventar al bunurilor făcând Articolul 12
pane din patrimoniul cu ltural şi naturai situate pe Faptul că un bun aparţinând patrimoniului cul tural
ten'rrrul propriu şi care sunt susceptibile de a fi incluse şi natural nu a fosl inclus în vreuna din listele
în ·ta prevăzută în paragraful '2 al acestui articol. Acest menţionate în paragrafele '2 şi 4 ale Articolului 11 nu
in ...,rtar, care nu va fi considerat exhaustiv , va include trebuie interpretat în nici un fel că acesta nu are o
do J me nlaţia referitoare la amplasarea bunului şi valoare universală deosebită re l ativă la scopuri altele
se ·inr fic aţia sa. decât cele rezultând din includerea în aces te liste .
=· Pe baza inventariilor realizate de către State în
cc orm itate cu paragraful 1, Comitetul va stabili, Articolul 13
act..ializa şi publica sub titlul de . Lista Patrimoniului 1. Comitetul Patrimoniului Mondial primeşte şi
M;:: 1 ·dial" o listă a bunurilor făcând parte din patrimoniul studiază cererile de asisten\ă interna\ională form ulate
cui Jral ş i patrimoniul natural aşa cum sunt ele defini le de către Statele Părti1 ale acestei Convenlii în l egătură
îr A.rticolul 1 şi '2 ale acestei Convenţii şi care sunt cu bunurile făcând parte din patrimoni~I c ultural şi
considerate a fi de valoare universală deosebi tă în natural si tuate în teritoriul lor care sunt cuprinse sau ar
te"rnenii criteriilor ce vor fi stabilili . O listă actua lizată fi posibil de cuprins în listele la care se referă
va f d istribuită la fiecare doi ani. ' paragrafele '2 ş i 4 ale Articolului 11 . Scopul acestor
3. Includerea pe Lista Patrimoniului Mondial cereri poate să fie acela de asigurare a protecţiei,
re:la mă consim\ământul Stalului interesa t. Includerea conservării , prezentări i sau reabilitării unor asemenea
unur bun situat într-un teritoriu a cărui suveranitate sau bun uri.
jL s drcţie este reclamată de mai mult de un Stat nu '2. Cererile de asistenţă internaţională sub incinta
trebuie să aducă prejudicii drepturilor părţi lor în dispută. paragrafului 1 al acestui articol pot fi deasemenea
4. Comitetu l va stabili, actualiza şi publica, ori de adresa te în l egăt ur·ă cu identificarea bunurilor cultu rale
c ·te ori circums tantele o vor cere , sub titlul de Lista sau naturale definite prin Articolul 1 ş i '2, atunci când
Patrimoniului Mondial În Pericol, o lis tă a bunurilor i n vestigaţii prel iminare au arătat că cercetări
aparţ i nând Listei Patrimoniului Mondial pentru a căror suplimentare sunt justificate.
conservare su nt necesare ope raţ iuni majore şi pentru 3 . Comitetu l va decide asupra acţiunii ce va fi
care a fost cerută asistenţa prevăzută de către urmată referitor la aceste cereri, va determina acolo
aceas tă Convenţie. Această listă va conţine şi costul unde este cazul natura ş i amploarea asistenţei şi va
es rmativ al operaţiunilor. Lista poate include doar acele aproba, în ceea ce-l priveşte, aranjamentele necesare
bunu ri ce sunt parte a patrimoniului cultural ş i natural cu guvernul interesat.
c;:; sunt ameni nţate de pericole serioase şi specifice, 4. Comitetul va determina ordinea de priorităţi
prec um pericolul de dispari\ie cauzală de deteriorări pentru operaţiuni l e sale. Va ţine cont în aceasta de
r prde; proiecte publice sau private de dezvoltare importanţa bunului pentru patrimoniul cultural şi natural
urba n istică sau turistică la scară mare ; distrugeri mondial , nevoia de a oferi asistentă internationa l ă
cauzale de schimbări în regimul de folosinţă sau bunurilor celor mai reprezentative pent~u mediul ~atural
proprietate asupra terenurilor; schimbări majore sau pentru geniul şi istoria paparelor lumii, urgenţa
da torate unor cauze necunoscute ; abandon cauzal de lucrărilor ce trebuie execu tate, resursele disponibile în
cauze diverse ; izbucnirea unui conflict armat; ca lamităţi statele în al cărui teritoriu bunul periclitat se găseşte şi
sa J cataclisme ; incendii puternice, cutremure de în particular capacitatea până la care un astfel de bun
pamânt , alunecări de teren ; erup\ii vulcanice; schimbări poate fi protejat prin mij loace proprii .

43
http://patrimoniu.gov.ro
5. Comitetul va întocm i, actualiza ş i publica o listă (li) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
a bunurilor pentru care a fost oferită asistenţa Educaţie, Ştiinţă şi Cultură , alte organizaţ ii
internaţională. ale sistemului Natiunilor Unite, în mod
6. Comitetul va decide asupra utilizării Fondului particular Programul Naţiunilor Unite pentru
stabilit de către Articolul 15 al acestei Convenţii. El va Dezvoltare sau alte o rganizaţi i intergu-
căuta modalităţi de creştere a acestor resurse şi va vernamentale ;
întreprinde acţiuni în acest sens . (III) organisme publice sau private, indivizi.
7. Comitetul va coopera cu organizaţii interna- (c) dobânzi revenite din resursele Fondului;
ţionale şi naţiona l e, guvernamentale şi (d) fonduri obţinute din colete şi reţete ale
neguvernamentale ce au obiective similare cu cele ale manifestărilor realizate în beneficiul Fondului; şi
Convenţiei. Pentru im plementarea prog ramelor şi (e) orice alte resurse autorizate de către
proiectelor sale Comitetul se poate sprij ini pe reglementările Fondului, aşa cum sunt ele întocmite de
asemenea o rganizaţii, în mod particular pe centrul către Com itetul Patrimoniului Mondial.
Internaţional de Studii asupra Prezervării şi Restaurării 4. Contribuţiile către Fond şi celelalte forme de
Bunurilor Cultu rale (Centrul din Roma) , pe Consiliul asistenţă puse la dispoziţia Comitetului pot fi folosite
Internaţ io nal al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) şi doar pentru anumite programe sau proiecte , cu
pe Un iunea Internaţională pentru Conservarea Naturii cond i ţia ca Comitetul să fi decis asupra implementării
şi a Resurselor Naturale (IUCN), precum şi pe unor asemenea programe sau proiecte . Nu pot fi puse
organisme publice şi private sau indivizi. condiţii politice contribuţii l or făcute către Fond.
8. Deciziile Comitetului se iau cu majoritate de două
treimi din membrii prezenţi şi participanţi la vot. Articolul 16
Majoritatea membrilor Comitetului constituie un cvorum . 1. Fără a prejudicia orice contribuţie
suplimentară, Statele Părţi ale acestei Convenţii se
Articolul 14 angajează să plătească în mod regu lat, odată la '2 ani,
1. Comitetul Patrimonului Mondial va fi asistat de cont r ibuţii către Fondul Patrimoniului Mondial,
către un Secretariat numit de către Directorul general
contribuţii al căror cuantum, sub forma unui procentaj
al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă uniform aplicat tuturor state lor va fi determinat de
şi Cultură.
către Adunarea Generală a Statelor Părţi ale
'2. Directorul General al Organ izatiei Natiunilor Conventiei, întrunită în sesiunile Conferintei generale
Unite pentru Educaţie , Ştiinţă şi Cultură, utilizând la
a Orga~izaţiei Naţiunilor Unite pen.tr~ Educaţie,
maximum posibil serviciile oferite de către Centrul
Şti inţă ş i Cu l tură. Această decizie a Adunării Generale
Internaţional de Studii asupra Prezervării şi Restaurări i
reclamă participarea ş i votarea de către majoritatea
Bunurilor Culturale (Centrul din Roma), de Consiliul
Statelor care nu au făcut declaraţia la care se referă
Internaţional al Monumentelor ş i Siturilor (ICOMOS) şi
paragraful '2 al acestui articol. În nici un caz
de Uniunea I nternaţională pentru Conservarea Naturii
contributia obligatorie a Statelor Părti ale Conventiei
şi a Resurselor Naturale (IUCN) în domeniul lor de
nu va d~păşi 1% din contribuţia la Bugetul Regu'lat
competenţă ş i acţiune , va pregăti agenda întrunirilor şi
al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie,
documentaţia Comitetului şi va avea responsabilitate
Sti i ntă şi Cu ltu ră.
deplină asupra implementării deciziilor sale.
' 2. Cu toate acestea, fiecare Stat, cu referire la
IV. FONDUL PENTRU PROTECŢIA PATRI- Articolul 31 şi 3'2 al acestei Convenţii poate să declare,
MONIULUI CULTURAL ŞI NATURAL- la momentul depunerii instrumentelor de ratificare,
MONDIAL acceptare sau aderare, că nu se va spune prevederilor
paragrafului 1 al acestui articol.
Articolul 15 3. Un Stat Parte a Conventiei care a făcut o
1. Se înfiinţează un Fond pentru Protecţia Patrimoniului declaraţie cu referire la paragraful '2 al acestui articol
Cultural şi Natural Mondial de Valoare Universală Deosebită, poate să-şi retragă în orice moment declaraţia făcută
numit •.~ondul Patrimoniului Mondial". prin notificarea directorului General al Organizaţiei
'2 . Fondul este constitu it drept un fond mutual, în Naţiunilor Unite pentru Educaţie , Ştiinţă şi Cultură. Cu
conform itate cu prevederile reglementărilor Financiare toate acestea, retragerea declaraţiei nu va avea efect
ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie , în legătură cu contribuţia obligatorie datorată de către
Şt i inţă ş i Cultură. State decât după data următoarei Adunări Generale a
3 . Resursele Fondului se constituie din : Statelor Părţi ale Convenţiei.
(a) contribuţii obligatorii ş i voluntare făcute de 4. În vederea capac ităţi i Comitetului de a-şi
căt re Statele Părţi ale acestei Convenţii ; planifica eficient operaţiunile , contribuţiile Statelor Părţi
(b) contribuţii donaţii sau moşteniri făcute de către: ale acestei Convenţi i ş i care au făcut declaraţia la care
(I) alte State; face referire paragraful '2 al prezentului articol trebuie

44
http://patrimoniu.gov.ro
lăti tă în mod regulat, cel puţin o dată la doi ani, şi nu 2. Cererile bazate pe dezastre sau ca l amităţi
poate fi mai mică decât cea pe care ar fi trebuit să o naturale trebuie, din ratiuni ce lin de urgenta lucrări lor
ce trebuie real izate, s ă fie c~nsiderate i~ediat, cu
0

p lăte ască dacă s-ar fi conformat prevederilor


paragrafului 1 al acestui articol. prioritate de către Comitet, care va avea un fond de
5 . Orice Stat Parte a acestei Convenţii care are rezervă la dispozitie pentru astfel de situatii.
arie rate la plata contribuţie i obligatorii pentru anul 3. Înainte d~ a lua o decizie, C~mitetu l va
curent ş i ce l anterior nu poate fi elig ibil ca Membru al întreprinde acele stud ii şi consu ltări pe care le
Comitetului Patrimoniului Mondial ; cu toate acestea, co n s i deră necesare.
ace as tă prevedere nu este ap l icabi l ă la primele
Articolul 22
alegeri.
Asistenţa oferi tă de căt re Comitetul Patrimoniului
Termenu l de mandat al unui astfel de Stat care
este deja membru al Comitetului se termină la Mondial ia următoarele forme:
(a) studii referitoare la problemele artisti ce,
momentul alegerilor aşa cum este prevăzut în Articolul
ş tiinţifi ce ş i tehnice ridicate de protecţia , conservarea,
8, paragrafu l 1 al acestei Convenţii .
prezentarea şi reabilitarea patrim oniului cultu ral şi
Articolul 17 natural aşa cu m este el definit în paragrafele 2 şi 4 ale
Statele Pă rti ale acestei Conventii vor lua în Articolului 11 al acestei Co n venţii;
considerare înc~rajarea sau stabilirea de fundaţii şi (b) asigurarea de experţ i , teh nicieni ş i speciali şt i
aso c iaţii n aţionale, publice şi private, al căror scop este pentru realizarea corectă a lu c răril or;
de a solicita donaţi i pentru protecţia patrimoniului (c) pregătirea personalului ş i a special i ştilor la toate
cul tural şi natural aşa cum este el definit prin Articol ul nivelurile di n domeniul i dentifică rii , p rotecţiei,
1 ş i 2 al acestei Co n venţ ii . conservării, prezentării şi reab ili tării pat rimoniului
cultural şi natural;
Articolul 18 (d) prevederea de echipament pe care statul
Statele P ărţi ale acestei Convenţii vor acorda sprijin interesat nu îl posedă sau nu este în măsură să-l
campaniei internaţionale de strângere de fondu ri achiziţioneze;
pentru Fondul Patrimoniului Mondial sub aus piciile (e) cred ite cu dobândă redusă sau fără dobândă
Org anizaţie i N aţi unil or Unite pentru Edu caţie , Ştii nţă şi recuperabile pe termen lung;
C u l tură. Ele vor facilita colectele realizate de către (f) oferirea, în cazu ri excepţ i o n ale şi pentru motive
organismele menţi o n ate în paragraful 3 al Articolului 15 speciale, de subvenţi i nerambursabile.
în acest scop.
Articolul 23
V. CONDIŢII ŞI PREVEDERI PENTRU ASIS- Comitetul Patrim oni ului Mondial poate de
TENŢĂ INTERNAŢIONALĂ
asemenea să ofere as i s.te n ţă internaţ i onală centrelor
n aţionale sau regionale pentru pregătirea special i ş til or
ş i a personalului de la toate nivelurile din domeniu l
Articolul 19
identificării, protecţiei, conservă rii , prezentării şi
Orice Stat Parte a acestei Convenţ ii poate solicita
reabi l itării patrimoniului cultural şi naţional.
as istenţă inte rn aţio n ală pentru bunuri făcând parte din
patri moniul cultural şi natu ral de valoare universală Articolul 24
d e o seb i tă care este situat pe teritoriul său. Asis t enţa internaţională de anvergură va fi
El va supune împreună cu aceas tă ce rere acele p recedată de stud ii ştiinţifice , econom ice şi tehnice
in fo rm aţii şi documentaţi i care îi stau la dispoziţie cum detaliate. Aceste studii se vor baza pe cele mai
sunt cele prevăzute în Articolu\ 21 şi care permit avansate tehn ici de protejare, conservare, prezentare
Comitetului să ia o decizie. ş i reabilitare a patrimoniului cu ltural şi natural ş i vor fi
compatibile cu obiectivele Convenţiei. Studiile vor căuta
Articolul 20
de asemenea să utilizeze raţional resursele disponibile
1 . Co mitetul Patrimoniului Mond ial va defini
din Statul interesat.
procedura prin care cererile de asistenţă
i n ternaţiona l ă vor fi luate în considerare şi va specifica Articolul 25
co nţinu tul acestor cereri, ce vor defini operaţia Ca o regulă generală , doar o parte a costului
pre văzu t ă, lucrările care sunt necesare, costu l lu c rări l or necesare va fi suportată de către comunitatea
esti mativ al acestora, gradul de urgenţă ş i raţi unil e internatională. Contributia Statului ce beneficiază de
pentru care res ursele Statului ce so li c it ă asistenţă nu asistentă internatională 'trebuie să constituie o parte
ac ope ră asemenea che ltuieli . Asemenea cereri importa'ntă a res u'rselor destinate fiecărui program sau
trebuie sprijinite ori de câte osi este posibil prin proiect, în afara cazul ui în care res ursele sale proprii
rapoarte ale ex p erţilor. nu- i permit aceasta.

http://patrimoniu.gov.ro 45
Articolul 26 în conformitate cu propriile lor proceduri cons t-
Comitetul Patrimoniului Mondial ş i Statul asistat vor ituţionale.
defini în înţelegerea la care vor ajunge condiţiile în care 2. Instrumentele de ratificare sau acceptare vor fi
se va desfăşura un program sau un proiect pen tru care depuse Directorului General al Organizaţiei Naţiunilor
se prevede asistenţa in ternaţională în termenii acestei Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cu ltură.
Convenţii. Va fi în responsabilitatea Statului ce p rime şte
o asemenea asistenţă să continue să protejeze , să Articolul 32
conserve şi să prezinte bunul astfel salvgardat, 1. Această Convenţie va fi deschisă sp re
respectând condiţiile stabil ite de către înţelegere. aderare tuturor Statelor nemembre ale Organizaţiei
Natiunilor Unite pentru Educatie , Stiintă
1
ş i Cultură
car~ sunt invitate de către co'nferi nta Gen erală să
1

VI. PROGRAME EDUCAŢION A LE


adere la ea. '
1 . Statele Părţi ale acestei Convenţii se vor strădui
2. Aderarea va fi efectuată prin depunerea unu i
cu mij loace corespunzătoare, şi în particular pri n
instrument de aderare Directorului General al
programe educaţionale şi de informare , să întă rească
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Edu caţie, Ştiinţă ş i
aprecierea şi respectul popoarelor lor pentru patrimoniul
Cultură.
cultural şi natural definit în articolul 1 şi 2 al Convenţiei.
2. Ele se vor angaja să ţină publicul la curent cu Articolul 33
principalele informaţi i asupra pericolelor ce planează Această Con venţ ie intră în vigoare trei luni după
asupra acestui patrimoniu şi asupra activităţilor realizate data depunerii celui de al douăzecilea document de
în conform itate cu această Convenţie. ratificare , aderare sau acceptare , dar referitor doar la
acele State ce au depus documentele lor de ratificare,
Articol ul 28 aderare sau acceptare înainte de această dată. Ea
Statele Părtiale acestei Conventii care primesc intră în vigoare faţă de orice Stat la trei luni de la
asistenţa inte rn~ţională sub prevederii~ Convenţiei vor depunerea documentelor sale de ratificare , aderare
lua măsurile ce se cuvin să facă cunoscute impo rtanţa sau acceptare .
bunurilor pentru care a fost primită o astfel de asistenţă
cât şi rolul jucat de către aceasta. Articolul 34
Următoare l e prevederi se aplică acelor State Părţi
VII. RAPOARTE ale acestei Conventii care au un sistem constitutional 1
federal sau non-u nitar:
Articolul 29 (a) cu privire la prevederile acestei Convenţii, a
1 . Statele Părţi ale acestei Convenţii vor da, în cărei implementare revine juri sd i cţie i puterii fe-
rapoartele ce le vor transmite Conferinţei general e a derale sau legislative centrale, ob ligaţiile
O rg anizaţiei Naţiunilor Unite pentru Ed ucaţie, Ştiinţă şi guvernului federal sau central vor fi asemenea
Cultură, la date şi în maniera cerută de căt re aceasta, celor ale Statelor Părti ce nu sunt State
informaţi i referitoare la prevederile legislative şi federale ; '
administrative pe care le-au adoptat , precum şi orice (b) cu privire la prevederile acestei Convenţii , a
altă acţ iune pe care au întreprins-o în vederea aplică rii cărei implementare revi ne jurisdicţiei statelor.
acestei Convenţii , împreună cu experienţa pe care au individuale constituente , ţărilor, provinciilor sau
dobândit-o în acest domeniu. cantoanelor ce nu sunt obligate din punct de
2. Aceste rapoarte vor fi aduse în atenţia vedere al sistemului constitutional federativ să
Comitetu lui Patrimoniului Mondial. ia măsu ri legislative , guvernul fede ral va informa
3. Comitetul va supune un raport asupra activităţii sale autorităţile competente ale fiecărui astfel de
la fiec<: re din sesiunile Conferintei Generale a Organizatiei Stat, ţara , provincie sau canton de prevederile
Naţiunilor Unite pentru Educaţi~, Ştiinţă şi Cultură.
1

amintite, cu recomandarea adoptări i lor.

VIII. CLAUZE FIN ALE Artico lul 35


1 . Fiecare Stat Parte a acestei Convenţii poate să
Articolul 30 denunte Conventia.
Această Conventie este întocmită în arabă , 2.' Denunta~ea va fi notificată printr-un
1

engleză, franceză, rusă şi spaniolă, cele cinci texte fiind instrument în scris , depus Directorului General al
autoritativ egale. Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie , Ştiinţă
şi Cultur ă.
Articolul 31 3. Denunţarea va căpăta efect douăsprezece lun i
1. Această
Conventie va fi subiectul ratif i că rii ori după primirea documentelor de denunţare. Ea nu va
acceptării de către Statele membre ale Organizaţiei afecta obligaţiile financiare ale Statului denunţăto r până
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la data în care retragerea devine efectivă.

46 http://patrimoniu.gov.ro
Articolul 36 înceta să mai fi e deschisă sp re ratificare , acceptare
Directorul General al Organizatiei Natiunilor Unite sau aderare , de la data la care noua Convenţie in tră
pentru Ed ucaţie, Ştiinţă ş i Cultură' va inf~rma Statele în vigoare.
membre ale Organizaţiei la care face referire Articolul
3'2 ş i de asemenea Organizaţia Naţiunilor Unite, Articolul 38
despre depunerea orică rui instrum ent de ratificare, În conform itate cu Articolu l 102 al Cartei Natiuni lor
acceptare sau aderare , aşa cum su nt prev ă ute în Unite, această Convenţie va fi înregistr~tă la
Art icole le 3 1 şi 3'2 , şi asupra de n unţărilor prevăzute Secretariatu l Organizaţiei Naţi u nilor Unite la cererea
prin articolul 35. Directorului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Edu caţi e, Ştiinţă şi C ultură .
Articolul 37 Data: la Paris, în ziua de douăzec i ş i trei noiembri e
1. Aceas tă Conve nţi e poate fi reviz u ită de către 1972, în două copii autentice purtând sem n ătura
C onfe ri nţa Gen e rală a Organizaţiei N aţ iunil or
Unite Preşe dintelui cele i de-a şaptes p rezecea sesiuni a
pentru Educaţie, Ştiinţă ş i Cu ltură. T otuşi, orice Con ferinţei generale şi cea a Directorului General al
asemenea revizuire ob l igă doar Statele ce devin Părţi Orga nizaţiei N aţ i unilor Unite pentru Educaţi e, Ştiinţă
ale Conventiei revizuite. şi Cu ltură, ş i certificând drept valabile copiile transmise
'2 . Dacă Conferinţa generală va adopta o nouă căt re toate Statele la care se refe ră Articolele 31 şi
Conv e nţie prin revizuirea în totalitate sau în parte a
32 precum ş i către N aţi un i l e Unite.
acestei Convenţii, atunci, şi numai d acă noua
co nve nţie nu prevede altcumva, această Convenţ i e va traducere lector arh . SERGIU NISTOR

47
http://patrimoniu.gov.ro
CARTEA EUROPEANĂ A PATRIMONIULU I ARHITECTURAL , AMSTERDAM 1975 1

Carta a fost adoptată de Comitetul de Mini ş tri al - adoptă şi proclamă principiile prezentei Carte ,
Consiliului Europei la data de 26 septembrie 1975 şi elaborată de Comitetul pentru Monumente şi
promulgată în mod solemn în cadrul Congresului privind Situri, principii enunţate în continuare:
patrimoniul arhitectural european (Amsterdam , 21-25 1. Patrimoniul arhitectural european nu este
octombrie 1975). format numai din monumentele noastre cele mai
importante, ci şi din ansamblurile de clădiri care
«Comitetul de M i niştri , constituie oraşele şi satele noastre trad i ţionale în
- având în vedere faptul că scopul final al contextul lor natural sau construit.
Consiliului Europei este cel de a realiza o mai Mult timp au fost protejate şi re stau rate numai
strânsă uniune a membrilor săi, în particular monumentele cele mai importante, fără a ţine seamă
pentru salvgardarea şi promovarea idealurilor şi de contextu l lor. Acestea pot însă pierde mare parte
principiilor care constituie patrimoniu comun;
din valoarea lor dacă acest context este alterat. Mai
- având în vedere faptul vă statele membre ale
mult, grupuri de clădiri, chiar lipsite de episoade
Consiliului Europei participante la Con ve nţia
arhitecturale excepţionale, pot preze nta calităţi
cultu rală europeană încheiată la 19 decembrie
ambientale care să le confere o valoare artistică
1954 s-au obligat, în baza art. 1 al acestei
d ive rs ificată şi articulată. Aceste grupuri de clădiri
Convenţii, să ia măsuri pentru salvgardarea
aportului lor la patrimoniul cultural comun al trebuie conservate ca atare.
Europei şi să încurajeze dezvoltarea acestu ia; Patrimoniu l arhitectural constituie o mărturie a
- recunoscând faptul că patrimoniul arhitectural, istoriei şi a importanţe i acesteia în viaţa contemporană.
expresie de neînlocuit a bogăţiei şi diversităţii culturii 2. M ărt uria trecutului atestată de patrimoniul
europene, constituie moştenirea comună a tuturor arhitectural constituie un mediu esenţial pentru
popoarelor şi faptul că salvgardarea acestuia echilibrul şi dezvoltarea culturală a omului.
implică solidaritatea efectivă a statelor europene; În contextul unei civilizatii în conti nuă schimbare ale
- având în vedere faptu l că salvgardarea cărei aspecte negative sunt' la fel de evidente ca ş i cele
patrimoniului arhitectural depinde global de pozitive, oamenii de astăzi îşi dau seama spontan de
integ rarea acestu ia în cadrul de v iaţă al valoarea acestui patrimoniu .
locuitorilor şi de luarea sa în considerare de către Acesta constituie un element esenţial al memoriei
planurile teritoriale şi urbanistice ; omului de astăzi şi, dacă nu ar fi tran smis generaţiilor
- având în vedere recomandarea Conferintei viitoare în bogăţia sa autentică şi în diversitatea sa,
miniştrilor europeni responsabili de patrimoniul umanitatea ar suferi o amputare a conştiinţei viitorului său.
arhitectural ţ i nută la Bruxelles în 1969 şi 3. Patrimoniul arhitectural constituie un capital
recomandarea 589 (1979) a Adunării
spiritual, cultural, economic şi social a cărui valoare
Consultative a Consiliului Europei privind o Cartă
este de neînlocuit.
a patrimoniu lui arhitectural;
Fiecare generaţie interpretează trecutu l în manieră
- reafirmă voinţa sa de a promova o politică
diferită ş i în raport cu idei noi. Orice reducere a acestui
europeană comună şi o acţiune concertată de
protecţie a patrimoniului arhitectural, bazată pe
capital constituie o diminuare de valori acumulate , cu
principiile conservări i integrate; atât mai mult cu cât nu poate fi co mpen sată nici chiar
- recomandă guvernelor statelor membre adoptarea de creatii de calitate elevată.
de măsuri legislative, administrative, financiare şi Mai' mult decât atât, exigenţa economisirii
educative necesare punerii în aplicare a unei politici resurselor se impune . Departe de a fi un lux pentru
de conservare integrată a patrimoniului arhitectural colectivitate, utilizarea acestui patrimoniu constituie o
ş i dezvoltării interesului publicului pentru o astfel de sursă de economie .
pol itică, ţinând cont de rezultatele campaniei Anului 4 . Structura ansamblurilor de clădiri istorice
European al Patrimoniului Arhitectural, organizată în favori zează echilibrul armonios al soc i etăti l or.
1975 sub auspiciile Consiliului Europei. Acestea oferă într-adevăr un cad ru adecvat
desfăşurării unei game largi de activităţi . În trecut ele
1
Traducere din limba italiană de arh. Rodica CRIŞAN, dup ă
Oocumenti norme ed istruzioni per ii restaura dei monumenti, a cura
au permis în general evitarea segregării claselor
di Emanuele Romeo, în Restauro - criteri, metodi, esperienze, a cura sociale. -Pot din nou facilita o bună distribuţie a
di Stella Casiella. Electa Napoli, 1990. funcţiunilor şi integrarea mai amplă a popu laţiilor .

48 http://patrimoniu.gov.ro
5 . Patrimoniul arh itectural prezintă o valoare domeniul acestora, ce pot contribui la salvgardarea şi
e ducativă deosebită. tutela patrimoniulu i. Atunci când aceste dispoziţii nu
Permite constatarea şi confruntarea semnificaţiei perm it atingerea obiectivelor propuse , este oportună
fo rmelor şi constituie exemple ale utilizării lor. Imaginea completarea lor şi crearea instrumentelor jurid ice
ş i contactul direct au importanţă decisivă în formaţia indispensabile la nivelele adecvate: naţionale , regionale
omului . Este deci necesară conservarea mărturiilor şi locale.
tutu ror epocilor ş i tuturor experienţelor . Mijloace administrative:
Aceste mărturii pot supravieţui numai dacă Punerea în apl icare a acestei politici presupune
necesitatea protejări i lor este înţeleasă de cea mai mare organizarea unor structuri administrative adecvate şi
parte a populaţiei şi în special de tânăra generaţie care suficient de consistente .
îş i va asuma responsabilitatea lor în viitor. Mijloace financiare:
6. Acest patrimoniu este în pericol. Întreţ i nerea ş i restaurarea elementelor de
Este ameninţat de ignoranţă, de timp, de diverse patrimoniu arhitectural trebuie să poată beneficia de
fo rme de degradare, de abandon. Un anumit gen de orice ajutor şi stimulent financiar, inclusiv instrum entele
urbanism favorizează distrugerea sa, atunci când fiscale. Este esenţ i al ca mijloacele financiare atribuite
a u torităţile atribuie exces i vă atenţie intereselor de i nstanţe l e publice restaurări i cartierelor vechi să fie
economice şi exigenţelor traficului. Tehnologia cel puţin egale celor destinate construcţiilor noi.
c o ntemporană prost aplicată degradează structurile Mijloace tehnice:
vechi. Restau rările abuzive sunt nefaste. În fine, şi cu Arh itecţii , specialiştii în diverse domenii tehnice,
p re cădere , specula funciară şi imobiliară predom i nă şi antreprizele specializate , meseriaşii calificaţi capabili să
a n ulează cele mai bune planuri. realizeze restaurări le sunt în număr insuficient. Este
7. Conservarea integrată îndepărtează amenin- necesară dezvoltarea activ ităţii de fo rm are ş i a utilizări i
ţăr il e. de personal şi manoperă calificată , adaptarea industriei
Conservarea integrată este rezultatul folosirii construcţiilor la neces ităţile specifice şi favorizarea
tehnicii de restaurare în corelare cu căutarea de dezvoltării unor meserii pe cale de dispariţie.
fu n cţiuni adecvate . 9. Colaborarea tuturor este indi spensabilă pentru
Evo l uţia istori că a făcut ca nucleul degradat al reu şita acţiuni i de conservare integrată.
oraşe l o r istorice , şi uneori chiar satele abandonate, să Deşi patrimoniul arhitectural este proprietatea
devină rezerve de loc ui nţe ieftine. Restaurarea acestora tuturor, fiecare parte a sa este la dispoziţia fi ecăruia
trebuie realizată într-un spirit de justiţie socia l ă şi nu dintre noi.
tre b1oJie să fie însoţită de exodul locuitorilor de condiţie Pe de altă parte, fiecare generaţie dispune de
m o destă. De aceea conservarea integrată trebuie să patrimoniul arhitectural numai cu titlu temporar. Este
constitu ie unul dintre elemente le preliminare ale responsabilă de transmiterea acestuia către ge n eraţ iil e
pl a nificării urbane ş i teritoriale . viitoare.
E bine de reţinut faptu l că conservarea integrată nu Informarea publicului trebuie să fie cu atât mai mu lt
excl ude arhitectura contemporană din cartierele vechi , dezvo l tată având în vedere că locuitorii au dreptul de a
dar aceasta va trebui să ţină cont de contextul existent, participa la decizi ile care privesc mediul lor de viaţă.
să respecte proporţiile, forma şi dispunerea volumelor, 1 O. Patrimoniul arhitectural constituie un bun
ca ş i materialele tradiţional e . comun al continentului nostru.
8. Co nservarea integrată necesi tă mijloace Toate problemele de conservare sunt comune
Juridice, administrative, financiare şi tehnice . întregii Europe şi trebuie abordate în mod coo rdonat.
Mijloace juridice: Consiliu lui Europei îi revine sarcina de a asigura
Conservarea integrată trebu ie să folosească toate coeren ţ a politicii statelor membre şi de a promova
legile şi regulamente le existente, indiferent de solidaritatea acestora.»

http://patrimoniu.gov.ro 49
DECLARAŢIA DE LE AMSTERDAM , 1975

Documentul final al Congresului de la Amsterdam f) Reabilitarea vech ilor cartiere trebuie să fie
consemnează aprobarea Cartei şi constată definită şi realizată, pe cât posibil , fă ră mo d ifi cări
angajamentu l statelor membre de a proteja patrimo niul imp?rt~nte ale compoziţiei sociale a rezid enţilo r ş i în aşa
european comun pe baza unei colaborări active într~ fel 1ncat toate straturile sociale să beneficieze de o
ele precum ş i cu celelalte state europene . Totodata o peraţ i une finanţată din fonduri publice.
do~ umentul formulează concluzii şi recomandări cu g) Măsuri le legislative şi administrative necesare
referire la conţinutul Cartei._ . trebuie întărite ş i făcute mai eficiente în toate ţările.
«Ca finalizare solemna a Anu lui European al h) Pentru a face faţă cos turil or restaurări i ,
Patrimon iului Arhitectural 1975, Co ngresu l de la amenajării ş i întreţ inerii clăd iril or ş i siturilor cu valoare
Amsterdam, reunind delegaţi provenind din întreaga arhitecturală sau istorică, un ajutor financiar adecvat
Europă , aprobă cu căl du ră Cart_a European ă a trebuie pus la di spoziţia instituţ iil o r locale şi a
Patrimoniului Arhitectural promulgata de Comitetul de prop n etan lo~ pnvaţ1; mai mult, pentru aceştia din urm ă
Min i ştri al Cons iliului Europei, care re~unoaşte trebuie prevazute scut1n de impozite.
arhitectura singulară a Europei ca patnmon1u comun y Patrimoniul. arhitectural va supravieţu i numai
tuturor popoarelor care o compun ş i afirmă intenţia daca va f1 apreciat de public şi îndeosebi de noile
statelor membre de a coopera între ele şi cu celelalte ge neraţii. De aceea prog ramele educative trebuie să
state europene pentru a-l proteja. se preocupe mai mult , la toate nivelele de acest
Totodată Congresul afirmă faptul că patrimoniu l sector. '
arhitectural al Europei consitu ie parte integrantă a . j) E.ste necesară încu rajarea o rganizaţi il o r private
patrimoniului cultural mondial ş i con stată cu satisfacţie 1nternaţ1 onal e, naţional e. ş i locale, în aşa fel încât să
angajamentu\ reciproc de a favoriza. cooperarea ? contnbu1e la suscitarea interesului publicului.
schimburile în domeniul cultural , angajament inclus 1n k) Arhitectura contemporană este patrim oniul de
Actul final al Conferinţe i privind securitatea ş i mâine; este necesar să se facă tot posibi lul pentru a
cooperarea europeană aprobat la Helsinki în iul ie. as ig ura o arhitectură co ntemporană de înalt nivel
\n acest context, Congresul pune accent pe cal itativ.
următoare le consideraţii fundamentale: În Carta europeană a patrimoniului arh itectural ,
a) Dincolo de faptu l că are o valoare culturală Comitetul de Mi.niltri a recu noscut că aşteaptă de la
inestimabilă, patrim oniul arhitectural european face ca Consi liul E.u r°.pe1 sa asigure coerenţa politicilor statelor
toţi europenii să devină co nşt1enţ1 de 1stona ş1 desti nul mem bre ş 1 sa promoveze solidaritatea acestora. Este
comun. Ca atare conservarea acestuia este de indispensabHă redactarea unor rapoarte periodice
importantă v i tală . pnv1 nd stadiu l de avansare a lucrări lor de conservare
b) P~trimoniul cuprinde nu numai ed ificiile izolate arhitectura l ă în ţări l e europene , într-o formă care să
de valoare excepţională şi contextu l. acestora, ci şi permită schimbu l de expe ri e ntă
Congresul face apel la gu v~rne, \a parlamente , la
1
ansamblu ri le, cartiere le oraş e lo r ş1 sate lor, care-
prezinză interes istoric ş i cultural. instituţiile spirituale ş i culturale, \a institutele
c) Aceste bogăţii constituie un bun comun al profesi°.na\e,. la firmele comerciale ş i industriale, la
tuturor popoarelor Eu ro pei; ele au datori~ com un_ă de asoc 1a.ţ 11le private, .la fi ecare cetăţean, să sprij ine
a le proteja de pericolele c.are le ameninţa din ce 1n ce ob1ect1vele Dec\araţ1e1 ş 1 să facă tot posibilul pentru a
mai mult: neglij e nţa ş 1 degradarea , demolarea le pune în aplicare .
del i berată, construcţii noi discrepante ş i circulaţie Numai astfel se va conserva patrimoniul arhitectural
exces i vă. de neînlocuit al Europei pentru îm bogătirea vietii tuturor
d) Conservarea patrimoni ului arh itectu ral nu popoarelor, în preze nt ş i în viitor. ' '
trebuie con s ide rată o proble mă margi nală , ci un La încheierea dezbaterilor, Congresul su pune
obiectiv ese nţial al planificării urbane ş i teritoriale. apro b ăfii următoare le concluzii şi recomandări :
e) Autorităţile locale, căr~ra le revi.ne cea mai mare - ln scurt timp societatea noastră va trebui să
parte a deciziilor import~nte 1n maiene de amenapre renunţe la pa5rimoniul arhitectural şi la siturile
urbană şi teritorială, sunt 1n mod particular respons~b lle car~ formeaza mediul său de viaţă t rad iţional,
de protecţia patrimoniului arhitectural ş 1 . trebuie .sa se daca nu va f1 urgent pu să în aplicare o nouă
întrajutoreze schimbând recip roc 1de1ş 1 1nformaţ11 . politică de protecţ ie ş i de conservare integrată

50 http://patrimoniu.gov.ro
a acestui patrimoniu. Este necesară protejarea Urbani şti i trebuie să recunoască faptul că s p aţ iil e
oraşelor istorice, a cartierelor urbane vech i şi a nefiind echivalente, este necesar ca ele să fie tratate
satelor t radiţionale , inclusiv parcurile şi grădinile fun cţie de caracteristicile lor specifice. Integ rarea
istorice. Protecţ i a acestor ansambluri valori lor estetice şi culturale ale patrimon iu lu i
arhitecturale poate fi definită numai într-o arhitectural treb uie să conducă la fixarea unor obiective
perspectivă globală, ţin ând cont de toate clădiri l e ş i regul i de organizare particulare pentru ansamblu ri le
care au o valoare cu l turală, de la cele mai vech i. Acest fapt nu trebuie să se limiteze la
prestigioase la cele mai modeste, fără a le uita suprapu nerea necoordonată a regulilor curente de
pe cele de epocă modernă, ca ş i contextul în planificare ş i a normelor specifice de protecţie a
care ele se in se rează. O astfel de protecţie c l ădiri l o r istorice.
globa lă va completa protecţia punctuală a Pentru a face p osib il ă această integrare, este
monumentelor şi situ rilor izolate. necesară inve ntarierea c l ăd i rilor, ansamb lurilor
- Semn ifi caţia patrim oniului arhitectural ş i arhitecturale ş i a siturilor, cu delimitarea zonelor
leg itimitatea conservări i sale sunt astăzi mai bine perimetrale de protecţie. Ar fi de dorit ca aceste
înţelese . Se ştie că păstrarea continuităţii istorice inve ntare să f ie larg difuzate , îndeosebi au torităţilor
este indispensabilă pentru menţinerea sau locale şi regionale, ca şi re sponsabililor privind
creşte rea unui mediu care să permită omului
amenajarea terito rială ş i urbanismu l, pentru a le atrage
ate nţ ia asupra edificiilor ş i zonelor ce m e rită a fi
găs irea propriei sale id en tităţi ş i t răi rea unui
sentiment de sig uran ţă în faţa transformărilor protejate. Un astfel de inventar va avea rolul de bază
realistă pentru conservare, ca element calitativ
brutale ale soc ietăţii ; o n ouă concepţie
urba n istică în cea rcă să regăsească spaţii l e
fundametal pentru gestionarea s paţiil o r.
închis e, dimensiunea umană, interpătrunderea Politica de amenajare re gională tre buie să in c lud ă
ex i genţa conservăr ii patrimoniului arhitectural ş i să-ş i
funcţiunilor şi varietatea socio-culturală ce
ad u că con t ribuţia în acest sens. Acest fapt poate
caracte rizau ţesuturi le urbane vech i. Se
sti mula noi activităţi de implementat în zone de declin
de scope ră to todată faptu l că păstrarea c l ădi rilor
econom ic, frânând de popularea ş i , teoretic,
existente favori zează economia de res urse şi
împiedicând degradarea clădirilor vechi. Pe de altă
lupta împotriva ri sipei, una dintre marile
parte, m ăs urile privind dezvoltarea zonelor adiacente
preocupări ale societăţii contemporane . Este
marilor aglomerări trebuie orientate astfel încât să
necesar să adăugăm faptu l că activitatea de
atenu eze presiunile ce agravează vechile cartiere. În
conservare recu rge la artişt i ş i artizan i cu
acest scop, politicile de tran sport, de ocupare a forţe i
calificare s p ec i ală, al căror talentat şi
de mu că şi o mai bună subdivizare a polilor de activitate
înd emânare trebuie păst rate şi tran smise mai
urbană, pot avea in c i denţe importante asupra
departe. În fin e, reabilitarea habitatul ui existent conservării patrimoni ului arhitectural.
contribuie la reducerea invaziei asupra terenurilor Dezvoltarea unei politici continui de conservare
agricole ş i permite evitarea sau reducerea presupune o l a rg ă desce ntralizare ş i luarea în
se n s ib ilă a depl asă ril or de popu l aţie , ceea ce
considerare a cu lturilor locale. Acest fapt presupune
constitui e un important avantaj social al politici i existenţa unor respo nsabili privind conservarea la toate
de conservare. nivelele (ce ntral, regional ş i local) la care se iau decizii
- Chiar d acă din toate aceste motive legitimitatea în materie de amenajare teri torială ş i urbană.
co n servării patrimon iul ui arhitectu ral se Dar conservarea patrimoniului nu pri veş te doar
în făţişează astăzi cu forţe noi, este necesar să i specia l iştii. Sprij inul opiniei publ ice este esenţial.
se asigure o bază so l idă şi definiti vă; în acest Pop ulaţ ia trebuie să participe , pe baza unei informări
scop ea trebuie să promoveze cercetări cu obiective ş i complete, de la elaborarea inventarelor ş i
caracter fundamental ş i să fie inclu să în toate pân ă la pregătirea deciziilor.
programele de educaţie şi dezvoltare cultu ra l ă. În fine, conservarea patrimoniulu i se integrează
unei noi viziuni generale, atentă la noi criterii de calitate
1. Conservarea patrimoniului arhitectural trebuie
şi m ăsu ră , care trebuie să înl ocu i ască o pţiuni ş i
să constituie unul din principalele obiective ale
obiective prea des fixate pe termen scurt, cu o viziune
planificăriiurbane şi amenajării teritoriale.
te hni că limitată ş i o concepţie d e păşită.
Planificarea urban ă ş i terito rial ă trebui e să i n cludă
e xige nţa co n servă r i i
patrimoniului arhitectural şi să nu 2. Conservarea integrată implică responsabilitatea
mai trateze ac eastă probl e mă în mod fracţio nat sau ca instituţiilor locale şi necesită participarea cetăţenilor.
element secundar, cum frecvent s-a întâmplat într-un In s tituţiil e locale trebuie să a ib ă compete nţe
trecut apropiat. De aceea a devenit indispensabil un precise şi extinse în ceea ce priveşte protejarea
dialog permanent între conservatori ş i planificatori. patrimon iului arhitectural. Ap licând principiile unei

51
http://patrimoniu.gov.ro
conservări integrate, in stituţi il e locale trebuie să ţ in ă În fine , institutiilor locale le este de folos
cont de continuitatea realităţ i lor sociale şi fizice comunicarea recipro~ă a pro priilor expe rienţe. În acest
existente în comunităţ ile urbane şi rurale. Viitorul nu scop, aceste in s tituţi i treb uie să promoveze un schim b
poate ş i nu trebu ie să fie construit în defavoarea constant de in fo rm aţi i şi idei prin orice m~loace posibile.
trecutului.
3. Luarea în considerare a factorilor sociali
Pentru a pune în aplicare o astfel de politică, care
condiţionează succesul oricărei politici de conservare
să respecte în mod intel igent sensibilitatea ş i economia
integrată.
mediului construit de om, in sti tuţ iil e locale trebu ie:
- să se bazeze pe o analiză a ţesutu lui O politică de co nservare implică integ rarea
ansamblurilor urbane şi rurale, în special a patrimoniului arh itectural în v i aţa socia l ă . Efo rtul de
structu rii acestora, a funcţiunil o r lor complexe, co nservare trebuie m ăsu rat nu numai pe baza valo rii
ca ş i a caracteristi cilor arhitecturale ş i culturale a clădiril or, ci ş i pe baza valorii lor de util izare.
volumetrice ale spaţiilor construite ş i deschise; Problemele sociale ale conservări i integrate pot fi
- să atribuie clădirilor funcţiuni care (respectându- rezolvate numai prin raportarea conjugată la aceste
d o u ă scăr i de valori.
le caracteristicile) răspund co ndiţiil or actuale de
viaţă şi le garantează astfel s uprav ieţuirea;
Reabilitarea unui ansamblu ce face parte din
- să ţină cont de faptul că studiile prospective patrimoniul arhitectural nu este obligatoriu mai
privind evoluţia serviciilor publice (educative, costisitoare decât o construcţie n o u ă pe o
infras tructură existentă sau decât constructia un ui
administrative, medicale) demon s tre ază faptul că
gigantismul este defavorabil ca lităţii ş i efic i enţei ansamblu într-un sit neurban izat. Deci , în e~alu area
co mparativă a costurilor celor trei variante (cu impli caţ ii
acestora;
- să dedice acestei politici o parte adecvată a sociale diferite) nu trebuie ui tată eval uarea costului
social. Acesta priveş te nu numai proprietarii şi chi riaşi i ,
bugetului ; în acest context, in st ituţiil e locale ar
ci şi me ş teş ug arii , co m ercia nţ ii ş i întreprinzătorii ce
trebui să ceară guvernelor instituirea unor
activează în zona respectivă ş i care asigură vitalitatea
fonduri specifice; subvenţi i le şi împrumuturi le
ş i întreţ i ne rea cartierului.
acordate particularilor şi unor dive rse grupuri de
Pentru a evita ca legile pieţei să acţi o neze riguros
întreprinderi locale trebuie să incite implicarea lor
în cartierele restaurate (provocând îndepărtarea
morală şi finan c iară;
locuitorilor ce nu pot p l ăti chirii majorate), autorităţile
- să aleagă delegaţi respon sabili pentru toate
publice treb uie să interv in ă pentru a modera
problemele ce privesc patrimoniul arh itectural şi
mecanismele economice, aşa cum procedează în mod
siturile;
curent în cazul l oc u i nţel or soc iale. In terve nţiil e
- să instituie organisme de utilitate publică care să
financiare se pot s ubîmpărţ i în prim e de restaurare
asigure o l e gătură d irectă între utilizatorii
pentru proprietari , reglate prin f ixarea unei chirii
potenţi ali ai vechilor cl ădi ri ş i proprietarii acestora;
maximale, ş i ind emn i zaţii de chirie pentru c hi riaşi,
- să faciliteze constituirea şi fun cţi o narea eficientă
pentru a diminua ş i eventual completa diferenţa între
de asociaţii voluntare de restaurare ş i reabil itate. vechile şi noile chi rii.
Autorităţile locale trebuie să-ş i p e rfecţi oneze
Pentru a permite locuitorilor să participe la
tehnicile de consultare pentru a c un oaşte opiniile elaborarea programelor, este necesar să le fie furnizate
grupurilor interesate de planurile de conservare şi elementele necesare pentru a studia s itu aţ i a: ca atare
trebuie să ţină cont de aceste opinii la elaborarea este nevoie , pe de o parte , să li se explice valoarea
proiectelor. ln cad rul politicii de informare a publicul ui , i s torică ş i arhitecturală a clădirilor de conservat şi, pe
deciziile trebuie luate ,tran sparent", utilizând un limbaj de altă parte, să li se dea toate indicaţi il e privind
clar şi accesibil tuturor, aşa încât populaţ ia să p oată rezolvările definitive ş i provizorii.
cunoaşte , di s cuţia şi aprecia motivele deciziilor. Trebuie Această participare este cu atât mai importantă cu
prevăzute locuri de întâlni re pentru colaborarea publică. cât este vorba nu de re staurarea unor clădiri
În acest sens, ar trebui să devină o practică curentă privilegiate, ci de reabil itarea unor întregi cartie re .
recurgerea la reuniuni publice, expoziţii , sondaje de O astfel de sensibilizare pract i că faţă de cultură ar
opinie, mass-media şi la orice alte mijloace adecvate . avea importante avantaje în plan social.
Unul din principalele imperative ale acţiunii comune
este educarea tinerilor în problemele mediului ş i 4 . Conservarea integrată necesită adaptarea
implicarea acestora în misiunile de salvgardare. măsurilor legislative şi administrative.
Propuneri le complementare sau alternative Noţiun ea de patrimoniu arhitectural a fost progresiv
prezentate de as oci aţii sau particulari trebuie extinsă de la monumentul istoric izolat la ansamblurile
considerate ca o contribuţie preţ io asă la activitatea de arhitecturale urbane şi rurale, ca ş i la contribuţii ale
planificare . unor epoci recente ; ca atare , o reformă profundă a

52 http://patrimoniu.gov.ro
l egis l aţiei, completată de o întărire a mijloacelor De aceea revine fiecărui stat misiunea definirii
administrative, constituie condi\ia i ndi spensabilă unei propriilor metode şi in strumente de finanţare .
actiuni eficiente. Totodată se poate afirma cu certitudine că nu
' Reforma trebu ie ghidată de necesitatea coo rdonării există ţări europene în care mijloacele financiare
l e gi s laţiei cu privire la amenajarea teritoriului şi destinate conservării să fie suficiente.
urbanism, pe de o parte , ş i cea privind patrimoniul Mai mult, se re marcă faptul că nici o ţară europeană
arhitectural, pe de altă pare. Aceasta din urmă trebuie nu a conceput încă un mecanism administrativ perfect
s ă dea o nouă definiţie patrimoniului arhitectural şi eficient pentru a satisface exigenţele economice ale
obiectivelor conservării integrate. unei politici de conservare integrată.
Mai mult, aceasta trebuie să prevadă proceduri Pentru a reuşi rezolvarea problemelor economice
speciale cu privire la: ale conservării integrate , este necesar (şi constituie un
- selectarea şi delimitarea ansamblurilor arh itec- factor determinant) să fie elaborată o legi s l aţie care să
turale; supună constru c ţ ii le noi unor anumite restricţii privind
- delimitarea zonelor perimetrale de protecţie şi a volumul (înălţimea, coeficient de utilizare a terenului) şi
serviciilor de utilitate publică de amplasat în care să favorizeze o integrare armon ioasă.
aceste zone; Reglementăril e urbanistice trebuie să descurajeze
- definirea unor programe de conservare integrată concentrarea şi, în schimb, să promoveze reabilitarea
şi introducerea prevederilor acestor programe în în locul demolării şi reconstrucţiei.
plan urile urbanistice; Este necesară conceperea unor metode care să
- aprobarea proiectelor şi autorizarea executării perm ită evaluarea supracosturilor datorate exigenţelor
lucrărilor. programelor de conservare . Ar fi necesar să existe, în
Pe de altă parte, legiuitorul trebuie să prevad ă măsura posibilităţilor, mijloace financ iare suficiente
d ispo ziţii l e necesare pentru: pentru a ajuta proprietarii care trebuie să realizeze
- a redistribu i în mod echilibrat fondurile destinate lu crări de restaurare să suporte cheltuielile
amenajării urbanistice , şi cele atribuite reabil itării complementare. În cazul în care acest ajutor este
ş i respectiv construcţii l or noi; acordat, trebuie evident contro lat ca beneficiul să nu
- a conferi cetătenilor care decid să reabiliteze o fie redus de impozite.
clădire veche ~vantaje financiare comparabile cu Este necesară aplicarea aceluiaşi principiu pentru
cele de care ar beneficia pentru o construcţie reabilitarea ansamblurilor degradate de interes istoric
nouă; sau arhitectural; acest fapt permite restabi lirea
- a revizui, funcţie de noua politică de conservare echilibrului social.
i n tegrată, sistemu l de ajutoare financiare din Avantajele financiare şi fiscale acordate în prezent
partea statului şi a altor instituţii publice. pentru construcţ i ile noi trebuie acordate în aceeaşi
Ar fi necesar ca, în măsura po si bilităţ ilor, aplicarea m ăs ură pentru întreţinerea şi conservarea clădiri lor
regl e mentări l or şi a· dispoziţiil or în domeniul vechi (eventual deducând supracostul suportat).
con strucţiilor să devină mai e last ică , în aşa fel încât să Autorităţile publice trebuie să creeze sau să
s ati s facă exigenţele co ns ervării integrate . încuraj eze constituirea de fonduri mobile furnizând
Pentru a creşte capacitatea operativă a puterilor colectivităţilor locale ş i asociaţiilor cu scop nelucrativ
publice, este ne cesa ră revizuirea structurii lichidi tăţile necesare. Aceasta priveşte îndeosebi zonele
a dm i nistraţ iei în aşa fel încât serviciile respon sabile de în care finanţarea unui program, pe termen scurt sau
patrimoniul arhitectural să fie organizate la nivelele lung, poate fi asigurată în mod autonom pe baza
adecvate, cu personal calificat şi în num ăr suficient, şi plusvalorii datorate puternicii cereri de proprietate
dotate cu mijloacele ştiinţifice, tehnice şi financiare stimulată prin astfel de măsu ri atractive.
indispensabile. Aceste servicii trebuie să sprijine Totod ată este indispensabilă încurajarea tuturor
a u to rităţi l e locale, să coopereze cu serviciile de surselor de fi nantare privată, în special de provenientă
amenajare teritorială ş i urban ă, şi să menţină legături industrială. Într-adevăr, numeroase iniţiative private ~u
constante cu organismele publice şi private. demonstrat rolul pozitiv pe care acestea î1 pot avea în
asociere cu autorităţi l e publice, atât la nivel naţional cât
5. Conservarea integrată necesită mijloace
ş i local.
financiare adecvate.
Este dificil de definit o politică financiară adecvată 6. Conservarea integrată necesită promovarea
tuturo r lărilor şi de evaluat consecintele diverselor metodelor, tehnicilor şi competenţelor profesionale
măsu ri c'e intervin în procesul de planifi~are, din cauza specifice restaurării şi reabilitării.
i m plicaţ iilor lor reciproce. Metodele şi tehnicile de restaurare ş i reabilitare a
Acest proces este supus la rândul să u unor factori c l ăd irilo r şi
ansamblurilor istorice trebuie mai bine
ex ern i rezultaţi din structura actuală a soc ietăţii. valorificate, în diverse moduri.

http://patrimoniu.gov.ro 53
Teh nicile specializate puse la punct cu ocazia Este absolut necesar a dispune de cele mai bu ne
restaurării ansamblurilor istorice importante trebuie programe pentru formarea de personal calificat. Aceste
acum să fi e fo losite pentru o gamă largă de clădi ri ş i programe trebuie să fie elastice, pluridisciplinare şi să
ansambluri ce prez int ă interes artistic redus . cuprindă un învăţământ care să permită dobândirea de
Este necesar a urmări ca materialele de construcţ i e ex perienţă prac ti că pe teren. Schimbu l internaţional de
tradiţ i onale să fie în continuare aplicate. cunoştinţe , experienţe ş i practicanţi este un element
Întreţinerea permanentă a patrimoniului arhitectural esential al formării personalului implicat.
permite, pe termen lung, evitarea unor costisitoare Î~ acest fel ar fi mai simp lu de obţinut urbaniştii,
operaţ iuni de reabilitare. arhitecţii, specia li ştii tehnici ş i meseriaşi i necesari
Orice program de reabilitare trebuie stud iat în pentru re ali zarea programelor de conse rva re,
detaliu înaintea executării: este n ecesară strângerea precu m ş i pentru as igurarea promovări i meserii lor
unei documentaţii complete privind materialele ş i tr adiţiona l e care intervin în restaurare şi care ri scă
tehnici le ş i , îm preun ă cu aceasta, efectuarea unei să dispară.
analize a costurilor. Această documentaţie trebuie Posibilităţile de calificare, con diţiile de lucru,
adunată în centre adecvate. retribuţ iil e, s igura nţa
lucrului şi statului social trebuie să
Materialele ş i tehnicile trebuie utilizate numai cu fie suficie nt de atractive pentru a stimu la tinerii să se
acordu l prealabil al in stit uţiilor ştiinţifice neutre. orienteze către disciplinele din domeniul restaurării ş i
Este nece sa ră realizarea de cercetă ri pentru să rămână în acest sector de activitate.
elaborarea unui catalog de metode ş i teh nici şi Mai mult, autorităţi l e responsabile de programele
constituirea, în acest scop, de in s tituţii ş tiinţifice care de învăţământ la orice nivel trebuie să încerce trezirea
să colaboreze strâns între ele . Catalogul ar trebu i interesului tin erilor către diversele meseri i de
tran smis tuturor celor impli caţi; acest fapt ar facilita conservare.»
reformarea metodelor de re staurare şi reabilitare. Trad. RODICA CRIŞAN

54
http://patrimoniu.gov.ro
CHARTE DU TOURISME CUL TUREL, - ICOMOS

Adoptee par ICOMOS, novembre 1978 Celte forme de tourisme justifie en etfet Ies etforts que
ce maintien el celte protection exigent de la
lntroduction
communaute humaine , en raison des benetices socio-
1. L'ICOMOS a la vocation de favoriser la cu ltu re ls el economiques qui en decoulent pour
sauvegarde et d'assurer la conservation el la mise en l'ensemble des populations concernees.
valeur de la part privilegiee du patrimoine humain que 4 . Oue ls que soient cependant ses motivations el
representent Ies sites el Ies monuments. 'A ce titre, ii Ies bienfaits qui en derivent, le tourisme culturel , tel
se sent directement concerne par Ies etfets, positifs qu ' il est actuellement pratique , ne saurait etre separe
el negatifs, qu'entraîne pour ce patrimoine le des etfets negatifs, spo liateu rs ou destructeurs ,
remarquable developpement des activites touristiques qu'entraîne l'emploi massif et incontrflle des sites et
dans le monde. monuments qui en font l'objet.
2. L'ICOMOS est co nscient qu'aujourd'hui moins Le respect de ceux-ci, aussi bien que l'elementaire
que jamais l'action isoree d'un organisme, si puissant souci de Ies maintenir en etat de jouer un râle d'attrait
soit- ii dans son domaine particulier, ne peut influencer touristique et d'education cu ltu re lle, implique la
valablement le cours des evenements. C'est pourquoi definition et l'application de normes acceptables.
ii a cherche a s'associer dans une reflex ion commune En tout etat de cause, dans la perspective d'avenir
avec Ies grandes organisations mondiales et regionales ciJ nous nous situons, c'est le respect du patrimoine
qui a l'un ou l'autre titre, partagen t ses preoccupations mondial, culturel el naturel , qui doit prevaloir su r toute
el qui sont susceptibles de contribuer a la mise en autre consideration, si justifiee qu'el le puisse etre du
oeuvre d'une action universeile, coherente et etficace . point de vue social, politique ou economique.
3 . Les representants deces Organismes reunis Un tel respect ne saurait etre assure que par une
a B ruxe lles - Belgique - Ies 8 et 9 novembre 1976 politique d'implantation d'equipement et d'orientation
pendant le Seminaire lnternational Tourisme et du mouvement des touristes coni;ue en tenant compte
Hu manisme Contemporain, ont convenu ce qui des seuils d'oc upation et d'utilisation qui ne sauraient
sui t: etre franchis sans perii.
li faut condamner d'autre part toute implantation
I. Position de principe d'equipement et de service touristique realisee en
1. Le tourisme est un fait social, humain, contradiction avec le souci premier du respect du au
economique et culturel irreversible . patrimoine culturel existant.
L'influence qu 'il exerce dans le domaine des sites
li. Base d ' action
et des monuments en particulier est considerable, et
ne pourrait que s'accentuer en raison des conditions Sur la base de ce qui precede,
connues de developpement de celte activite. - Ies organismes representatifs du Tourisme
2. Considere dans la perspective du quart de secle d'une part, de la protection du patrimoine naturel
a venir, situe dans le contexte des phenorrenes et monumental d'autre part, profondement
susceptibles d'exercer sur l'environnement de l'Homme convaincus que la protection et la mise en valeur
en general, sur Ies sites et Ies monuments en particulier du patrimoine culturel et naturel pour le benefice
une influence extremement significative. Pour rester du plus grans nombre ne pourra s'accomplir que
supportable, celte influence doi! etre soigneusement dans l'ordre, c'est-'3.-dire dans l'integration des
eudiee, et faire l'objeta tous Ies niveaux d'une politique valeurs culturelles aux objectifs sociaux el
con certee et etfective. Sans pretendre repond re en tout economiques compris dans la planification des
a ce besoin, la presente approche, limHee au tourisme ressources des Etats , des regions el des
culturel, se croit constituer un element positif de la communautes locales;
solution globale requise. - prennent connaissance avec le plus vif interret
3. Le Tourism e cu lturel est celui qu i a pour objet, des mesures que chacun d'entre-eux se declare
entre autres objectifs, la decouverte des sites et des preta adopter, formu lees dans Ies annexes a la
monuments. li exerce sur ceux-ci un etfet positif presente declaration.
considerable dans la mesure o\J, pour ses propres fins , - font appela la volante des Etats pour assurer la
ii concourt a leur maintien en vie et a leur protection. mise en application energique el rapide de la

http://patrimoniu.gov.ro 55
Convention internationale pour la protection du lls affirmenl solennellement que leur action a pour
patrimoine mondial culturel et naturel adoptee le objet le respect el la protection de l'authenticite et de
16/11/1972 ainsi que de la Recommandation la diversite des valeurs culturelles tant des reglons el
de Nairobi, pays en voie de developpement que des pays
- esr.erent voir l'Organisation Mondiale du industrialises, le sort du palrimoine culturel de
Tourisme dans la plenitude de sa vocation el l'Humani\8 etant, dans la perspective du
l'Unesco dans le cadre de la convenlion developpement tourislique , de la plus profonde unite.
preappelee, mettre tout en oeuvre, en
collaboration avec Ies organismes signataires el Signataires:
a
tous autres qui seront l'avenir amenes s'y a Academie lnlernationale du Tourisme (ACID,
rallier, pour assurer l'applicalion de la politique M. Francis Palmere, President
qu'ils ont definîe, seule susceptible de premunir Alliance lnlernationale du Tourisme (AIT),
l'Humanite contre Ies effets d'une croissance M. Kabes , Secretaire General
touristique anarchique conduisant a la negation
Association lnternalionale d'Experts Scienlifiques
de ses propres objeclifs.
du Tourisme (AIESD, Professeur Kaspar , Presidenl
lls souhailent que Ies E:tats, au travers de leurs
structures administratives, des organisations Association lnternationale de l'l-lâtellerie (AJH),
d'operateurs de tourisme et des associations M. Rene Pechere, President.
d'usagers, adoptenl toutes mesures appropriees de Bureau lnternational du Tourisme Social (BITS),
sensibilisation, destinees a faciliter l'information el la Mme Troisgros , Prestdente
formation des personnes, se depla<;ant a des fins Europa Nostra (EN), M. Richard Hare, Directeur
touristiquesa l'interieur ou vers l'exterieur de leur pays
European Travel Commission (ETC), M. Arthur
d'origine.
Haulot, Vice-President
Conscienls de l'extteme necessite ciJ l'on se trouve
de modifier l'attitude du public le plus vaste a !'egard Federation lnternationale des Auberges de
des phenomenes decoulant du developpemenl massif Jeunesses (FIAJ), M. Piet Kimzece , President
des besoins touristiques, ils souhaitenl que, des Federalion lnternationale de ]'Automobile (FIA),
l'Ecole, l'enfance et la jeunesse soit eduquee dans la M. J.J . Freville, Secretaire General
comprehension el le respect des sites, des monuments Federation lnternationale des Journalistes el
et du patrimoine artistique et que lous Ies organes t.crivains de Tourisme (FUET), M. Jean -Paul Delfeld,
d'information lkrite, parlee et visuelle exposent au President
public Ies donnees du probeme, contribuant aînsia une
Federation Universelle des Associations d'Agences
effective prise de conscience universelle.
de Voyage (FUAAV), M. Juliano Magnoni , President
Unanimement soucieux de proteger le patrimoine
Honoraire
culturel qui est la base rreme du lourisme international,
ils s'engagenta soutenir la Iuite entamee sur tous Ies Fondation Van Cle/Van Cle-Stichting (FVC/VCS),
fronts contre la destruction de ce patrimoine par toutes M. R.H . Lecoutre, Administrateur-Detegue
Ies sources connues de pollution; et font appel aux Conseil 1nlernational des Monuments el des Sites
architectes et experts scientifiques du monde entier (ICOMOS), M. Raymond Lemaire, President
pour que soient mobilisees, au service de la protection lnstitution lnternationale des Châteaux Historiques
des monuments, les ressources Ies plus elaborees de (llCH), M. Anton de Zwaan . Secretaire General
la technique monderne.
Organisation Mondiale de Tourisme (OMT),
lls recommandent que Ies specialistes qui doivent
M. Robert Lonati , Secretaire General
intervenir dans la conception el la mise en oeuvre de
l'utilisation touristique du patrimoine culturel el naturel Union lnlernationale des Architectes (UIA),
re<;oivent une formation adaptee a la nature el a M. Victor-Gaston Martiny, Oelegue
l'interdisciplinarite du probeme, et soient associes res Union lnternationale pour la Conservation de la
a
l'origine la programmation eta l'execution des plans nature el de ses Ressources (UICN), M. Duncan
de developpement et d'equipemenl touristique. Poare, Directeur General interimaire.

56 http://patrimoniu.gov.ro
LA C HARTE DE FLORENC E JARDINS HISTORIOUES, IC OMOS , 1982

Adoptee par ICOMOS en decembre 1982. d'une image idealisee du monde, un . paradis" au sens
etymologique du terme, maîs qui porte temoignage
PREAMBULE d 'une culture, d'un style, d'une epoque, even-
tuellement de l'originatite d'un createur.
Reuni a Florence le 21 mai 1981, Le Comite
inlemational des Jardins historiques ICOMOS-IFLA a Article 6
d&ide d'f:laborer une charte relativea la sauvegarde des La denomination de jardin historique s'applique
jardins historiques qui portera le nom de cette ville. Cette aussi bien a
des jardins modestes qu'aux pares
charte a ete rădigăe par le Comite et enregistree le 15 ordonnances ou paysagers.
dăcembre 1982 par l'ICOMOS en vue de complăter la
Charte de Venise dans ce domaine particulier. Article 7
Ou' ii soit lie ou nona un edifice, dont il est alors le
OEFINITIONS ET OBJECTIFS complement inseparable, le jardin historique ne peut
etre separe de son propre environnement urbain ou
Article 1
rural, artificiel ou naturel.
,Un jardin historique est une composition
architecturale et vegetale qui, du point de vue de Article 8
l'hisloire ou de !'art, presente un inteiet public· . Comme Un site historique est un paysage defini, evocateur
tel, i1 est considere comme un monument. d'un fait memorable: lieu d'un evenement historique
majeur, origine d'un mythe illustre ou d 'un combat
Article 2
epique, sujet d'un tableau ceebre etc.
,Le jardin est une composition d'architecture don!
le materiau est principalement vegetal dane vivant, el Articte 9
comm ~ tel perissable et renouvelable".
La sauvegarde des jardins historiques exige qu'ils
Son aspect resuite ainsi d'un perpetuei equilibre soient identi fies et inventaries. Elle impose Ies
entre le mouvement cyclique des saisons, du
interventions differenciees que sont l'entretien, la
developpement et du deperissement de la nature, et la
conservation, la restauration. On peut en 'recommander
volonte d'art et d'artifice qui tenda en perenniser l'etat.
eventuellement la restitution. L'authenticite d'un
Article 3 jardin historique concerne tout aussi bien le dessin et
le volume de ses parties que son decor ou le choix des
En tant que monument le jardin historique doitetre
vegetaux ou des mineraux qui le constituent.
sauvenarde selon l'esprit de la Charte de Venise.
Toutefois, en tant que monument vivant , sa sauve-
garde reeve de regles specifiques qui font l'objet de la ENTRETIEN, CONSERVATION, RESTAURATION ,
presente Charte. RESTITUTION

Article 4 Article 10
Reevent de la composition architecturale du jardin Toute operation d'entretien, de conservation , de
historique: restauration ou de restitution d'un jardin historique ou
- son plan el Ies ditterents profils de son terrain, d'une de ses parties doit prendre en compte
- :>es masses vegetales: leurs essences, leurs simultanement tous ses e1ements. En separer Ies
volumes, leur jeu de couleurs, leurs espace- traitements altererait le lien qui Ies reunit.
ments, leurs hauteurs respectives,
- ses elements construits ou decoratifs, ENTRETIEN ET CONSERVATION
- Ies eaux mouvantes ou dormantes, reflet du ciel.

Article 5 Articte 11
Expression des rapports etroits entre la civilisation L 1entretien des jardins historîques est une
el la nature, lieu de delectation, propre 'a la meditation operation primordiale et necessairement continue. Le
ou a la reverie , le jardin prend ainsi le sens cosmique materiau principal etant le vegetal, c'esl par des

http://patrimoniu.gov.ro 57
remplacements ponctuels et, a
long terme, par des d'une restitution fondee sur des vestiges ou urie
renouvellements cycliques (coupe a
blanc et documentation irrecusable. Pourront etre plus
replantation de sujets dep. formes) que l'oeuvre sera particulerement l'objel d'une restitution eventuelle Ies
maintenue en etat. parties du jardin 1es plus proches d'un edifice afin de
faire ressortir leur coherence.
Article 12
Le choix des espkes d'arbres, d'arbustes, de Article 17
plantes, de fleurs a
remplacer periodiquement doît Lorsqu'un jardin a totalment disparu ou qu'o11
s'effectuer en tenant compte des usages etablis et ne possede que des e1ement conjecturaux de ses
reconnus pour Ies ditterentes zones botaniques et etals successifs, on ne saurait alors entreprendre
culturelles, dans une volante de maintien el de une restitution relevant de la notion de jardin
recherche des esµE:ces d'origine. historique.
L'owrage qui s'inspirerait dans ce cas de formes
Artic1e 13 traditionelles sur 1'emplacement d'un ancien jardin, oo
Les e1ements d'archîtecture, de sculpture, de B oJ aucun jardin n'aurait prealablement existe, reE-verart
decoration fixes ou mobiles qui font partie integrante alors des notions d' evocation ou de creation , excluant
du jardin historique ne doiventetre enleves ou deptaces taule qualifîcation de jardin historique.
que dans la JTiesure ciJ leur conservation ou leur
restauration l'exige. Le remplacement ou la UTILISATION
restauration d'elements en danger doit se faire selon
Ies principes de la Charte de Venise, et la date de loute Article 18
substitution sera îndiquee. Si tout jardin historique est destine etre vu e!
parcouru, ii reste que son acces doit etre modere
Article 14
en fonction de son etendue et de sa fragilite\ de
Le jardin historique doit etre conserve dans un maniere 3 preserver sa substance et son message
environnement approprie. Toute modification du milieu culturel.
physique mettanl en danger l'equilibre ecologique doit
etre proscrite. Ces mesures concernent l'ensemble des Article 19
infrastructures qu'etles soient internes ou externes Par nature el par vocatîon, le jardin historique est
(canalisations, sys'emes d'irrigation, roules, parkings, un lieu paisible favorisant le contacl, le silence e!
cOtures, dispositifs de gardiennage, d'exploitalion J'ecoute de la nature. Cette approche quotidienne doi!
etc.). contraster avec l'usage exceptionnel du jardi11
historique comme lieu de fete.
RESTAURATION ET RESTITUTION li convient de detinir alors Ies conditions de visite
des jardins historiques de telle sorte que la €te,
Article 15 accueillie exceptionnellement, puisse elle-rreme
Taule restauration el a plus forte raison taule magnifier le spectade du jardin et non le denaturer ou
restitutJon d'un jardin historique ne sera enlreprise le dl§grader.
qu'apJ~S une Ctude approfondie allant de la fouille ci la
co11ecte de tous Ies documents concernant le jardin Article 20
concerne. En principe, elle ne saurait privilegier une Si, dans la vie quotidienne, Ies jardins peuvent
epoque aux depens d'une autre sauf si la degradation s'accommoder de la pratique de jeux paisibles, i
ou te deperîssement de certaines parties peuvent convient par contre de creer, para!element aux jardlns
exceplionnellemenl etre J'occasion d'une restitution historiques, des terrains appropries aux jeux vifs el
fondei! sur des vesliges ou une documentation violents et aux sports, de telle sorte qu'il soit repondu
irrecu5<:tble. Pourront etre plus particulerement l'objet a celte demande sociale sans qu'elle nuise a
la
d'une restitution eventuelle Ies partîes du jardin Ies plus conservation des jardins el des sites historiques.
proches d'un edifice afin de faire ressortir leur
coherence. Article 21
La pratique de l'entretien ou de la conservation,
Article 16 don! le temps est impose par la saison, ou Ies courtes
L';ntervention de restauration doit respecter a
operations qui concourent en restituer l'authenticite
t'evolution du jardin concerne. En principe, elle ne doivent toujours avoir la priorite sur Ies servitudes de
saurai\ privilegier une epoque aux depens d'une auire l'utiHsation. L'organisation de toute visite d'un jardin
sauf s: ia degradation ou le deperissement de certaines historique doitetre soumiseâ des egles de convenance
parties peuvent exceptionnellement etre l'occasion a
propres en maintenir l'esprit.

58 http://patrimoniu.gov.ro
Artlcle 22 li convlent dane qu'une pedagogie appropriee assure
Lorsqu'un jardin est clos de murs, on ne saurait la formation de ces personnes, qu'il s'agisse des
l'en priver sans considerer toutes Ies conseq1..1ences historiens, des architectes, des paysagistes, des
prejudiciables â la modification de son ambiance el â jardiniers, des botanistes.
sa sauvegarde qui pourraient en resulter. On devra ausi veiller â assurer la production
reguliere des vegetaux devant entrer dans la
PROTECTION LEGALE ET ADMINISTRATIVE composition des jardins historiques.

Artlcle 23 Article 25

li appartient aux autorites responsables de prendre, l'interet pour Ies jardins historiques devra etre
sur avis des experts competents, Ies dispositions slimule par toutes Jes actions propres â valoriser ce
1egales et administratives propres a identifîer, patrimoine el â le faire mieux connailre et apprecier:
inventorier et proteger Ies jardins historiques. Leur promotion de la recherche scientifique, echange
sauvegarde doit etre integree aux plans d'occupation international el diffusion de l'information, publication
des sols, el dans Ies documents de planification et et vulgarisation, incitation â l'ouverture conllâlCe des
d'amenagement du territoire. li appartient egalement jardins au public, sensibilisation au respect de la
aux autorites responsables de prendre, sur avis des nature el du patrimoine historique par Ies mass-media.
experts competentS, Ies dispositions financieres Les plus Cminents des jardins historiques seront
propres â favoriser l'entretien, la conservation la proposes pour figurer sur la Lise du patrimoine
restauration, eventuel1ement la restitution des jardins mondial.
historiques. NOTA BENE
Artlcle 24 Telles sonl l.es recommandations appropriees a
l'ensemble des jardms hislonques du monde .
Le jardin historique est un des e1ements du Cette Charte . sera ulteneurement susceptible de
patrimoine dont la survie, en raison de sa nature, exige a
complemenls spec1hques aux divers types de jardins lies la
le plus de soins continus par des personnes qualiffiees. descnption succinte de leur typolog1e.

http://patrimoniu.gov.ro 59
CONVENŢIA DE LA GRANADA
PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI ARHITE CTUR AL EURO PEAN ,
C ONSILIUL EUROPEI , 1985.

În urma Rezoluţiei 28 din 1976 a Consiliului de - amintind că este importantă transmiterea unui
Miniştri - în care se recomanda guvernelor statelor sistem de referinţe culturale către generaţiile
membre să adapteze exigenţelor ,conservării integrate" viitoare, ameliorarea cadrului de viaţă urban şi
sistemele legislative proprii - Consiliul Europei a rural, şi totodată favorizarea dezvoltării economice,
formulat în 1982 Rezoluţia 127 a . Conferinţei sociale şi culturale a ţărilor şi regiunilor;
autorităţilor locale şi regionale din Europa" ca urmare - afirmând că este importantă punerea de acord
a .celei de-a patra întruniri europene a oraşelor istorice" în privinţa orientărilor fundamentale ale unei
organizată la Freiburg in octombrie 1981. În acest politici comune care să garanteze salvgardarea
context, Comitetul de Miniştri a însărcinat Comitetul şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural,
director pentru politici urbane şi patrimoniu arhitectural convin asupra celor ce urmează:
(COUP) să formuleze un punct de vedere privind
posibilităţile şi oportunitatea elaborări i unei Convenţi i Definiţia patrimoniului arhitectural
europene pentru salvgardarea respectivelor bunuri.
Art . ~
Acesta s-a declarat favorabil propunerii şi a înfiinţat un
Comitet restrâns de experţi cu misiunea expresă de a În sensul prezentei Convenţii, expresia . patrimoniu
redacta un proiect de convenţie europeană pentru arhitectural" este considerată ca având în vedere
salvgardarea patrimoniului arhitectural, în perioada următoarele bunuri imobiliare:
decembrie 1983 - noiembrie 1984. 1) monumentele: toate realizările cu relevanţă
•Statele membre ale Consiliului Europei, semnalare deosebită datorită interesului lor istoric, arheologic,
ale prezentei Convenţii: artistic, ştiinţific, social sau tehnic, inclusiv instalaţiil e
- considerând că scopul Consiliului Europei este sau elementele decorative ce fac parte integrată din
să realizeze o uniune mai strânsă între membrii aceste realizări;
săi, cu scopul salvgardării şi promovării acelor 2) ansamblurile arhitecturale: grupuri omogene de
idealuri şi principii ce constituie patrimoniul lor construcţii urbane sau rurale relevante pentru interesu
comun; lor istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic
- admiţând faptul că patrimoniul arhitectural şi suficient de coerente pentru a face obiectul unei
constituie o expresie de neînlocuit a bogăţiei şi delimitări topografice;
diversităţii patrimoniului cultural al Europei, o 3) siturile: opere comune ale omului şi naturii,
mărturie inestimabilă a trecutului nostru şi un parţial construite şi constituind spaţii suficient de
bun comun al tuturor europenilor; caracteristice şi omogene pentru a face obiectul unei
- având în vedere Carta europeană a patrimoniului delimitări topografice, semnificative pentru interesul lor
arhitectural adoptată de Comitetul de Miniştri al istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic.
Consiliului Europei la 26.09. 1975 şi Rezoluţia
(76) 28 adoptată la 14.04. 1976 cu referire la Identificarea bunurilor de protejat
adoptarea sistemelor legislative şi a
reglementăril or na\ionale la exigenţele Art. 2
conservării integrate a patrimoniului arhitectural; Cu scopul identificării precise a monumentelor,
- având în vedere Recomandarea 880 ( 1979) a ansamblurilor şi siturilor susceptibile de a fi protejate,
Adunării parlamentare a Consiliului Europei cu fiecare ţară se angajează să continue inventarierea şi,
privire la conservarea patrimoniului arhitectural; în cazul unor ameninţări grave la adresa bunurilor
- ţinând cont de Recomandarea nr. R (80) 16 a respective, să întocmească în cel mai scurt timp o
Comitetului de Miniştri ai statelor membre documentaţie adecvată.
privind formarea specializată de arhitecţi,
urbanişti, ingineri constructori şi peisagişti, ca şi Proceduri legale de protecţie
de Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului
Art. 3
de Mini ştri adoptată la 1. 07.198 1 privind
acţiunile ce trebuie întreprinse în favoarea unor Fiecare parte se angajează:
meserii ce r iscă să dispară în cadrul activităţilor 1) să pună în aplicare un regim legal de protecţie
meşteşugăreşti; a patrimoniului arhitectural ;

60 http://patrimoniu.gov.ro
2) să asigure, în cadrul acestui regim şi prin Art. 7
mijloace proprii fiecărui stat sau regiuni, protecţia În vecinătatea monumentelor, în interiorul
monumentelor, ansamblurilor arhitecturale şi ansamblurilor arhitecturale şi siturilor, fiecare parte se
siturilor. angajează să ia măsuri tinzând căire ameliorarea
calităţii mediului.
Art.4 Art . 8
Fiecare parte se angajează: Cu scopul limitării riscurilor de degradare fizică
l) să aplice, în virtutea prolec\iei juridice a a patrimoniului arhitectural, fiecare parte se anga-
bunurilor considerate, proceduri de verificare şi auto- jează:
rizare adecvate; 1) să susţină cercetarea ştiinţifică cu scopul
2) să evite ca bunl!_rile protejate să fie desfigurate, efectelor nocive ale poluării şi
identificării şi analizării
ruinate sau demolate. ln acest sens, fiecare parte se
cu scopul definirii mijloacelor de a-i reduce sau elimina
angajează să introducă - dacă nu există deja - în
efectele;
legislaţia sa dispoziţii care prevăd:
2) să ia în considerare problemele specifice
a) supunerea aprobării unei autorităţi compe-
conservării patrimoniului arhitectural în cadrul politicii de
tente a proiectelor de demolare sau modi-
luptă împotriva poluării.
ficare a monumentelor protejate sau făcând
obiectul unei proceduri de protejare, ca şi a
Sancţiuni
tuturor proiectelor ce se referă ta contextul
acestora;
Art. 9
b) supunerea aprobării unei autorităţi competente
a proiectelor ce privesc, în totalitate sau în Fiecare parte se angajează ca, în contextul
parte, un ansamblu arhitectural sau un sit, şi autorităţiide care dispune, să acţioneze astfel încât
încălcările legislaţiei de protecţie a patrimoniului
care comportă lucrări de:
- demolare de clădiri arhitectural să facă obiectul unor măsuri adecvate şi
- construcţie de clădiri noi suficiente din partea instituţiilor competente. Aceste
- modificări importante ce privesc caracterul măsuri pot cuprinde, după caz, obliga\ia autorilor de
ansamblului arhitectural sau sitului; a demola o clădire nou construită neregulamentar sau
c) posibilitatea ca autorităţile publice să împiedice de a readuce bunul protejat la starea precedentă
proprietarul unui bun protejat să efectueze daunei.
lucrări sau să se substituie acestuia în cazul în
care nu-şi îndeplineşte obliga\iile; Politici de conservare
d) posibilitatea exproprierii unui bun protejat.
Art. ~O

Art. 5 Fiecare parte se angajează să adopte politici de


Fiecare parte se angajează să împiedice depla- conservare integrată, care:
sarea, integrală sau parţială, a unui monument, cu 1) să situeze protecţia patrimoniului arhitectural
excepţia cazului în care salvgardarea m~terială a res- între obiectivele esenţiale ale planif'icării teritoriale şi
pectivului monument o cere imperativ. ln acest caz, urbanismului şi să asigure urmărirea acestui imperativ
autoritatea competentă va lua toate măsurile de sigu- în diversele faze ale elaborării planurilor de amenajare
ranţă necesare pentru demontarea, transformarea a teritoriului şi ale autorizării lucrărilor;
şi remontarea acestuia într-un amplasament 2) să promoveze programe de restaurare şi de
adecvat. întreţinere a patrimoniului arhitectural;
3) să facă din conservarea, revitalizarea şi punerea
Măsuri complementare
în valoare a patrimoniului arhitectural, un element
superior al politicilor în domeniul culturii, mediului şi
Art. 6
amenajării teritoriului;
Fiecare parte se angajează:
4) să favorizeze, pe cât posibil, în cadrul procesului
1) să prevadă, funcţie de competenţele naţionale,
regionale şi locale şi în limitele finanţelor disponibile, o de planificare teritorială şi urbanism, conservarea şi
contribuţie financiară a autorităţilor publice la lucrările utilizarea clădirilor a căror importanţă nu justifică o
de întreţinere şi restaurare a patrimoniului arhitectural protecţie în sensul art. 3, part. l al prezentei Convenţii,
situat în teritoriul acestora; dar care prezintă o valoare ambientală din punct de
2) să recurgă, dacă este cazul, la măsuri fiscale vedere al mediului urban sau rural, sau al cadrului de
capabile să stimuleze conservarea acestui patri- viaţă;
moniu; 5) să favorizeze aplicarea şi dezvoltarea tehnicilor
3) să încurajeze iniţiativele privale în domeniul şimaterialelor tradiţionale, indispensabile pentru viitorul
întreţinerii şi restaurării acestui patrimoniu. patrimoniului.

http://patrimoniu.gov.ro 61
Art . 11 b) evidenţierea caracterului unitar al patrimoniului
Fiecare parte se angajează să favorizeze, în şi a legăturilor existente intre arhitectură , arte,
condiţiile respectării
caracterului arhitectural şi istoric tradiţiile populare şi modurile de viaţă, !a nivel
al patrimoniului: european, naţional sau regional.
- utilizarea bunurilor protejate ţinând cont de
necesităţile vieţii contemporane;
Art . 16
- adaptarea clădirilor vechi la noi utilizări, alunei Fiecare parte se angajează să favorizeze formarea
specializată a diverselor profesiuni şi meserii care
când aceasta rezultă convenabilă.
intervin în conservarea patrimoniului arhitectural.
Art. 12
Admiţând că este de dorit facilitatea vizitării de Coordonarea europeană
către public a bunurilor protejate, fiecare parte se a politicilor de conservare
angajează să procedeze astfel încât consecinţele
acestei deschideri către public, şi îndeosebi Art. 17
organizarea acceselor, să nu aducă daune caracterului Părţile se angajează să schimbe reciproc infor-
arhitectural şi istoric al respectivelor bunuri şi con- ma\ii privind politicile lor de conservare În ceea ce
priveşte:
textului lor.
1) metodele necesar a fi definite în materie de
Art . 13 inventariere, protejare şi conservare a bunurilor, ţinând
În scopul facilitării aplicării acestor politici, fiecare cont de evolujia istorică şi creşterea progresivă a
parte se angajează să dezvolte, în contextul organizării patrimoniului arhitectura!;
sale politice şi administrative, colaborarea eficientă, la 2) modul optim de conciliere a imperativului
diversele eşaloane, între serviciile responsabile de protejării patrimoniului arhitectural cu necesită\i!e
conservare, acţiune culturală, mediu şi amenajarea actuale ale vieţi economice, sociale şi culturale;
teritoriului. 3) posibilităţile oferite de noile tehnologii, privind în
general identificarea şi înregistrarea, acţiunea împotriva
Participare şi asociaţi degradării materialelor, cercetarea ştiinţifică, lucrările
de restaurare şi modu! de gestionare şi revitalizare a
Art. 14 patrimoniului arhitectural;
Cu scopul secondării acţiunii autorităţilor publice în 4) modul de promovare a creaţiei de arhitectură
direcţia cunoaşterii, protejării, restaurării, întreţinerii, care asigură contribuţia epocii noastre la patrimoniul
gestionării şi revitalizării patrimoniului arhitectural, Europei.
fiecare parte se angajează:
1) să creeze, la diverse nivele ale procesului Art. 18
decizional, structuri de informare, consultare şi Părţile se angajează să-şi acorde reciproc, ori de

colaborare între stat, colectivităţile locale, instituţiile şi câte ori este cazul, asistenţă tehnică, constând în
asociaţiile culturale şi public;
schimb de experienţă şi experţi În materie de
2) să favorizeze dezvoltarea mecenatului şi a conservare a patrimoniului arhitectural.
asociaţiilor fără scop lucrativ ce activează în domeniu. Art. 19
Părţile se angajează să favorizeze, în cadrul
Informare şi formare
legislaţiilornajiona1e de profil sau în cadrul acordurilor
internaţionale prin care sunt legate , schimburile de
Art . 15
specialişti in conservarea patrimoniului arhitectural,
FiE-care parte se angajează:
inclusiv cele necesare În domeniul formării
1) să conştientizeze importanţa conservării
permanente.
patrimoniului arhitectural la nivelul opiniei publice, atât
ca element de identitate culturală, cât şi ca sursă de Art. 20
inspiraţie şi creativitate pentru generaţiile prezente şi În sensul prezentei Convenţii, un comitete de
viitoare; experţi instituit de Comitetul de Miniştri al Consiliului
2) să promoveze în acest scop politici de infor- Europei în virtutea art. 17 al Statutului Consiliului
mare ~;i sensibilizare în special cu ajutorul tehnicilor Europei, este însărcinat să urmărească aplicarea
moder, .e de difuzare şi animare, având În particular ca Convenţiei şi în particular:
obiectiv: 1) să prezinte periodic Comitetului de Miniştri al
a) trezirea sau dezvoltarea sensibilităţii publicului, Consiliului un raport privind situaţia politicilor de
încă de la vârsta şcolară, pentru protecţia pa- conservare a patrimoniului arhitectural în statele
trimoniului, calitatea mediului construit şi participante la Convenţie, privind aplicarea principiilor
expresia arhitecturală; enunţate de aceasta şi activităţile proprii ;

62 http://patrimoniu.gov.ro
2) să propună Comitetului de Miniştri al Consiliului - Convenţia privind protejarea patrimoniului mondial,
Europei orice măsură vizând punerea în aplicare a cultural şi natural, din 16 noiembrie 1972;
dispoziţiilor Convenţiei,inclusiv în domeniul activităţilor - Convenţia europeană pentru protejarea
multilaterale şi în materie de revizuire sau amendare a patrimoniului arheologic, din 6 mai 1969.1.
Convenţiei, precum şi privind informarea publicului Notă : Nu sunt prezentate aici .Clauzele finale" (art.
asupra obiectivelor Conven\iei; 22-27), care cuprind chestiuni cu caracter
3) să facă recomandări Comitetului de Miniştri al procedural privind:
Consiliului Europei privind invitarea unor state care nu - modalităţile de aderare a statelor membre ale
sunt membre ale Consiliului Europei să adere la Consiliului Europei, precum şi a celor care nu
Convenţie. sunt membre;
- obligaţia asumată de Secretariatul general al
Art. 21 Consiliului Europei de a tace unele comunicări
Dispoziţiile prezentei Convenţii nu afectează statelor semnatare 1•
aplicarea dispoziţiilor specifice mai favorabile protecţiei
bunurilor idicate la art. 1, conţinute în: Traducere Rodica CRIŞAN

1 Teidul Convenjiei a fost publicai in limba franceză în Buletinul

om1Sie1 Monumentelor Istorice, anul III, nr. 4/1992.

http://patrimoniu.gov.ro 63
CARTA
PENTRU CONSERVAREA ORAŞELOR ŞI ZONELOR ISTORICE
C arta de la Tol edo - ICOMOS - 1986

PREAMBUL ~I DEFINIŢII b) rela\ia dintre clădiri şi spaţiul liber sau


verde;
1. Toate comunităţile urbane, fie dezvoltate
c) aspectul formal , interior şi exterior, al clădirilor.
constant în decursul timpului sau create deliberat,
definii prin scară, mărime, stil, construcţie.
sunt expresii ale diversită\ii societăţilor în decursul
materiale, culoare şi decoraţii;
timpului.
d) relaţia dintre oraş sau cartier şi zona încon·
2. Acest caracter priveşte zone istorice urbane,
jurătoare, atât naturală cât şi artificială;
mari sau mici, include oraşe, centre istorice sau cartiere
e) diversele funcţiuni ale oraşului sau cartierului ce
împreună cu ambientul lor natural sau artificial. În afara
au apărut în decursul timpului. Orice periclitare
rolului lor de documente istorice, aceste areale
materializează valorile culturilor urbane tradiţionale. a acestor calită\i compromite autenticitatea
oraşului sau cartierului istoric.
Astăzi multe asemenea areale sunt periclitate,
degradate fizic, deteriorate sau chiar distruse de către 3. Participarea, implicarea rezidenţilor este
esenţială pentru succesul programelor de conser·
impactul dezvoltării urbane ulterior industria l izării
societălii.
vare şi trebuie încurajată. Conservarea oraşelor ~
3. ln faţa acestei situaţii dramatice, care deseori zonelor is torice priveşte în primul rând pe locuitori
conduce la pierderi ireversibile din punct de vedere acestora.
cultural, social şi economic, Consiliul Internaţional al 4. Conseivarea în oraşe sau cartiere istorice cere
Monumentelor şi Siturilor (lCOMOS) consideră că este prudenţă, un demers sistematic şi disciplină. Rigiditatea
necesar să întocmească o cartă pentru oraşe şi zone trebuie evitată de vreme ce cazurile individuale prezintă
istorice care să completeze .Carta Internaţională probleme specifice.
pentru Conseivarea şi Restaurarea Monumentelor şi
Siturilor", cunoscută uzual drept .Carta de la Veneţia•. METODE ŞI INSTRUMENTE
Acest nou text defineşte principiile, obiectivele şi
5. Planificarea conseivării oraşelor şi cartierekx
metodele necesare conseivării oraşelor şi zonelor
istorice trebuie precedată de studii multidisciplinare.
istorice. Ea caută de asemenea să promoveze armonia
Planurile de conseivare trebuie să se adreseze tutura
dintre viaţa privată şi cea comunitară in asemenea zone
factorilor relevanţi, inclusiv arheologici, istorici,
şi să încurajeze prezeivarea bunurilor culturale, oricât
arhitecturali, tehnici, sociologici şi economici.
de modeste ca mărime, care constituie memoria
Principalele obiective ale conseivării, precum ~
umanităţii.
mijloacele legislative, administrative şi financiare
4. Aşa cum este cuprins în .Recomandări
necesare pentru atingerea lor trebuie să fie dar
Referitoare la Salvgardarea şi Rolul Contemporan al
exprimate.
Zonelor Istorice' - UNESCO (Varşovia-Nairobi, 1976),
Planul de conseivare trebuie să urmăreasci
şi în alte instrumente internaţionale, .conseivarea
asigurarea unei relaţii armonioase între zonele istorice
oraşelor şi zonelor istorice• este în\e leasă cuprinzând
şi oraşul ca un întreg.
acei paşi necesari pentru protecţia, conseivarea şi
Planul de conseivare trebuie să determine ce
restaurarea unor asemenea oraşe şi zone precum şi
construcţii trebuie păstrate, care trebuie păstrate ii
pentru dezvoltarea şi adaptarea lor armonioasă la viaţa
contemporană.
anumite circumstan\e şi care, in anumite circum-
stanţe, pot fi completate. Înainte de orice inteivenţie,
condiţiile existente in zonă trebuie documentale
PRINCIPII ŞI OBIECTIVE
complet.
1. Pentru a fi eficientă, conseivarea oraşelor şi Planul de conseivare trebuie sprijinit de reziden~
zonelor istorice trebuie inclusă în planificarea dezvoltării cartierului istoric.
urbam~ şi regionale la toate nivelurile. 6. Până când un plan de conseivare este realizai,
2. Calităţile ce trebuie protejate includ caracterul orice activitate de conservare necesară este de
istoric al oraşului sau cartierului precum şi acele realizat, în respectul principiilor şi obiectivelor prezentei
elemente materiale şi spirituale care sunt expresia Carte şl a Cartei de la Veneţia.
acestui caracter, şi în mod special: 7. lntreţinerea permanentă este crucială pentru
a) textura urbană definită prin parcele şi străzi; conseivarea eficientă a oraşelor şi zonelor istorice.

64 http://patrimoniu.gov.ro
8. Noile funcţiuni şi activităţi trebuie să fie 13. Atunci când planificarea urbană sau regională
compatibile cu caracterul oraşului sau zonei istorice. prevede construirea unor autostrăzi, acestea nu trebuie
Adaptarea acestora la via\a contemporană solicită o să penetreze zona sau oraşul istoric, dar trebuie să
aten\ie deosebită în instalarea sau îmbunătăţirea permită facilitarea accesului la acestea.
echipamentului public urban. 14. Oraşele istorice trebuie protejate împotriva
9 .. Îmbunătăţirea locuirii trebuie să fie una din dezastrelor naturale sau riscurilor precum poluarea sau
sarcinile de bază ale conservării. vibraţiile în scopul prezervării patrimoniului şi pentru
1O. Atunci când este necesar a se construi noi securitatea şi bunăstarea rezidenţilor. Indiferent de
clădiri sau să se adapteze cele existente, trebuie natura dezastrului afectând un oraş sau o zonă
respectată dispunerea spaţială existentă, în mod istorică, măsurile de prevenire şi de reparare trebuie
special în termeni de scară şi mărime de parce l ă. să fie adaptate specificului caracterului bunurilor în
Introducerea de elemente contemporane în armonie cu cauză.
ambientul nu trebuie descurajată de vreme ce 15. În scopul încurajării participării şi implicării lor,
asemenea trăsături pot contribui la îmbogăţirea unei un program general de informare a reziden~lor trebuie
zone. realizat, începând cu copii de vârstă şcolară.
11. Cunoaşterea istoriei unui oraş sau zone Acţiunea asociaţiilor pentru protec\ia patrimo-
istorice trebuie extinsă prin investigaţii arheologice niului trebuie de asemenea încurajată şi trebuie
şi prezentare corespunzătoare a descoperirilor adoptate măsuri financiare în favoarea conservării şi
arheologice. restaurării.
12. Traficul din interiorul oraşelor sau zonelor 16. Pregătirea specializată trebuie realizată pentru
istorice trebuie controlat şi spaţiile de parcare astfel toate acele profesii implicate în conservare.
proiectate încât să nu aducă atingere texturii sau
ambientului istoric. Traducere lector arh. SERGIU NISTOR

http://patrimoniu.gov.ro 65
CARTA DE LA WASHINGTON
PENTRU SALVGARDAREA ORAŞELOR ISTORICE, IC OMOS , 1987

Adunarea generală a ICOMOS, reunită la Principii obiective


Washington în octombrie 1987, a ratificat Carta sus-
1) Pentru a fi eficientă , salvgardarea oraşelor şi
numită. Acest document, ce cuprinde o serie de
principii şi obiective formulate pe baza unei concepţii cartierelor istorice trebuie să facă parte integrantă
internaţionale actualizate asupra conservării şi
dintr-o politică coe rentă de dezvoltare economică
ş i socială, şi să fie luată în considerare în planurile
restaurării , propune aplicarea respectivelor principii la
relaţiile socio-economice şi culturale ale fiecărei ţări în de amenajare a teritoriului ş i urbanism, la toate
parte, cu colaborarea specialiştilor tehnici ce activează nivelurile.
în oraşele istorice şi a organismelor guvernamentale ş i 2) Valorile ce trebuie prezervate sunt caracterul
locale responsabile de amenajarea teritoriului. istoric al oraşului şi ansamblul elementelor materiale şi
spirituale care îi definesc imaginea, în particular;
«Preambul şi definiţii• a) forma urbană definită de trama stradală şi de
Toate oraşele lumii, atât cele rezultate dintr-o subdivizarea ariilor urbane;
dezvoltare mai mult sau mai puţin spontană, cât şi cele b) rela\iile între diversele spaţii urbane: spa\ii
proiectate, sunt expresiile materiale ale diversităţii construite, spaţii libere, spaţii verzi;
societăţii de-a lungul istoriei şi toate sunt, din acest c) forma şi aspectul clădirilor (interior şi exterior),
motiv, istorice. aşa cum sunt definite de structura, volumul ,
Mai precis, prezenta Cartă se referă la oraşele, stilul, scara, materialele, culoarea şi decoraţia
mari sau mici, şi centrele sau cartierele istorice, cu lor;
mediul lor natural sau construit , care exprimă, dincolo d) relaţiile oraşului cu contextul său natural sau
de calitatea lor de document istoric, valori particulare creat de om;
de civilizaţie urbană tradiţională. În prezent acestea sunt e) diversele vocaţii dobândite de oraş în cursul
ameninţate de degradare, destructurare sau, mai bine istoriei sale;
spus, distrugere, sub efectul unui mod de urbanizare Orice atentat la aceste valori este de natură să
născul în epoca industrială şi care priveşte astăzi, pe compromită autenticitatea oraşului istoric.
plan~ ur1iversal, toate societăţile. 3) Participarea şi implicarea locuitorilor oraşulu i
ln faţa acestei situaţii, deseori dramatică, ce sunt indispensabile pentru succesul acjiunilor de
provoacă pierderi ireparabile cu caracter cultural , salvgardare. Ca atare, trebuie căutate în orice
social şi economic, Consiliul Internaţional al împrejurare şi stimulate prin necesara conştientizare a
Monurnentelor şi Siturilor (ICOMOS) a considerat tuturor generaţiilor. Nu trebuie uitat niciodată faptul că
necesară redactarea unei . Carie internaţionale pentru salvgardarea oraşelor şi cartierelor istorice priveşte în
salvgardarea oraşelor istorice". primul rând locuitorii acestora.
Acest nou text, ce completează . Carta
4) Intervenţiile asupra unui cartier sau oraş istoric
interna\ională a conservării şi restaurării monumentelor
trebuie realizate cu pruden\ă, metodă şi rigoare, evitând
şi siturilor" (Veneţia 1964), defineşte principiile şi
orice dogmatism şi \inând cont de problemele specifice
obiectivele, metodele şi instrumentele apte să protejeze
fiecărui caz În parte.
ca l itat1~<l oraşelor istorice, să favorizeze armonia vieţii
individuale şi sociale şi să perpetueze ansamblul Metode şi instrumente
bunurilor chiar modeste ce constituie memoria
umanită\ii. 5) Planificarea salvgardării oraşelor şi cartierelor
Ca şi în textul Recomandării UNESCO privind istorice trebuie să fie precedată de studii
.salvgardarea ansamblurilor istorice sau tradiţionale şi pluridisciplinare. Planul de salvgardare trebuie să
a rolului lor în viaţa contemporană" (Varşovia-Nairobi, cuprindă o analiză a datelor, în special arheologice ,
1976) ca şi În alte instrumente internaţionale, se istorice, arhitecturale, tehnice , sociologice şi
înţelege aici prin . salvgardarea oraşelor istorice• economice , şi trebuie să definească principalele
ansamblul măsurilor necesare atât pentru proiecţia, orientări şi modalităţile de acţiune la nivel juridic,
conservarea şi restaurarea acestora, cât şi pentru administrativ şi financiar. Acesta trebuie să tindă către
dezvoltarea lor coerentă şi adaptarea lor armonioasă la definirea unei integrări armonioase a cartierelor istorice
viaţa con temporană. în ansamblu! oraşului.

66 http://patrimoniu.gov.ro
Planul de salvgardare trebuie să identifice clădirile cercetările de arheologie urbană şi prezentarea
sau grupurile de clădiri de protejat în mod special, de adecvată a descoperirilor, fără a dăuna organizării
consevat în anumite condiţii, şi cele de demolat in generale a ţesutului urban.
circumstanţe excep\ionale. Înainte de orice intervenţie, 12) Circulaţia vehiculelor trebuie strict
starea existentă va fi riguros analizată. Planul trebuie reglementată în interiorul cartierelor istorice; zonele de
să primească adeziunea locuitorilor. parcare trebuie astfel organizate încât să nu degradeze
6) În aşteptarea adoptării unui plan de aspectul acestora şi calitatea mediului.
salvgardare, acţiunile necesare pentru conservare 13) Marile reţele de autostrăzi, prevăzute in cadrul
trebU1e să se bazeze pe principiile şi metodele prezentei amenajării teritoriului, nu trebuie să pătrundă în interiorul
Carte şi aJe Cartei de la Veneţia. oraşelor istorice, ci doar să faciliteze traficul de
7) Conservarea oraşelor şi cartierelor istorice apropeie de aceste ora~e şi să permită un acces uşor.
i mplică o activitate de întreţinere permanentă a 14) Trebuie luate măsuri preventive contra
constrwtului. catastrofelor naturale şi a oricăror factori nocivi
8) Funcţiunile noi şi reţelele de infrastructură (îndeosebi poluarea şi vibraţiile) în favoarea oraşelor
cerute de oraşul contemporan trebuie adaptate la istorice, pentru a asigura atât salvgardarea pa-
specificul oraşului istoric. trimoniului lor, cât şi siguranţa şi confortul locuitorilor
9) Ameliorarea calităţii locuirii trebuie să lor. Mijloacele utilizate pentru prevenirea sau repararea
constituie unul din obiectivele fundarrientale ale efectelor calam i tăţ il or trebuie să fie adaptate
salvgardării.
caracterului specific al bunurilor de salvgardat.
10) În cazul în care apare necesară efectuarea 15) Cu scopul asigurării participării şi implicării
unor transformări de clădin sau construirea unor clădiri
locuitorilor, trebuie desfăşurată o activitate de
noi, orice completare va respecta organizarea spaţială
informare generală care să înceapă de la vârsta
existentă, îndeosebi subdivizarea ariilor urbane şi
şcolară. Trebuie favorizate acţiunile asociaţiilor de
scara acesteia, aşa cum impune calitatea şi valoarea
salvgardare şi trebuie luate măsuri financiare care să
de ansamblu a construcţiilor existente. Cu condiţia să
faciliteze conservarea şi restaurarea construitului.
nu dăuneze armoniei ansamblului, introducerea de
16) Salvgardarea presupune organizarea unor
elemente cu caracter contemporan poate contribui la
imbogăţirea acestei valori.
forme de calificare speciallzată pentru loate profesiile
11) Este important a contribui la o mai bună implicate•.
cunoaştere a trecutului oraşelor istorice, favorizând Traducere RODICA CRIŞAN

http://patrimoniu.gov.ro 67
CARTA
PENTRU CONSERVAREA LOCURILOR CU SEMNIFIC AŢIE CU LTURA LĂ
BURRA-BURRA, 1979 - IC OMOS AUSTRALI A

Capitolul 1
Preambul: Note explicative:
Avându-se în vedere Carta Internaţională privind Aceste note nu fac parte din Cartă şi pot fi/sau fosl
Conservarea şi Restaurarea Monumentelor şi siturilor adăugate acesteia de ICOMOS Australia.
(Veneţia, 1964), şi Rezoluţia celei de a 5-a Adunări a
ICOMOS (Moscova 1987), a fost adoptată următoarea
cartă de către ICOMOS Australia la 19 August 1979
la Burra-Burra. Au fost adoptate revizuiri la 23
februarie 1981 şi la 23 aprilie 1988.
Definiţii:

Articolul 1 Articolul 1. 1
Locul include structuri, ruine, situri arheologice ~
În scopul acestei Carte:
peisaje modificate de activitatea umană.
1.1 Prin foc se înţelege situl, zona, clădirea sau
altă construcţie, grupul de clădiri sau alte construcţii
împreună cu conţinutul asociat şi împrejurimile.
1.2 Semnificaţia culturală reprezintă valoarea
es tetică, istorică, ştiinţifică sau socială pentru
generaţiile trecute, prezente sau viitoare.
1.3 Substanţa reprezintă tot materialul fizic al locului.
1.4 Conservarea reprezintă toate procesele de
îngrijire a locului astfel încât să fie menţinută semnificaţia
lui culturală. Aceasta include întreţinerea şi poate
include, în funcţie de circumstanţe, şi conservarea,
restaurarea, reconstrucţia şi adaptarea şi va fi în mod
obişnuit ~ combinaţie având cel puţin una dintre ele.
1.5 lntreţinerea reprezintă gr~a continuă de pro- Articolul 1.5
tecţie a substanţei 1 conţinutului şi zonei de protecţie 1 Distincţiilela care se face referinţă în articolul 1.5,
a unui loc şi trebuie deosebită de reparare. Repararea de exemplu privind burlanul unui acoperiş:
presupune restaurare sau reconstrucţie şi trebuie • întreţinerea: inspecţia regulată şi curăţarea
tratată în consecinţă. burlanului;
1.6 Prezervarea reprezintă păstrarea substanţeiîn • reparaţia presupunând restaurare: repoziţionarea
starea ei existentă şi întârzierea degradării ei. la locul lui a burlanului căzut;
1.7 Restaurarea reprezintă reîntoarcerea • reparaţia presupunând reconstrucţie: înlocuirea
substanţei EXISTENTE a unui loc la o stare anterioară burlanelor distruse.
prin îndepărtarea unor etape sau prin reasamblarea
componentelor existente fără a se introduce un
material nou.
1.8 Reconstrucţia reprezintă reîntoarcerea unui /oe
cât de aproape posibil la o stare anterioară şi se
distinge prin introducerea unor materiale (noi sau vechi)
în substanţ~. Aceasta nu trebuie confundată nici cu re-
crearea sau reconstrucţia conjuncturală care ies în
afara scopului acestei carte.
1 Zona de protecţie reprezinta o zonă ce înconjoară locul, a cărei
limite pot fi determinate prin criterii senzoriale: de eKemplu, vizuale
(cuprinzând tipuri de coame, forme de acoperişuri), auditive (cascade
adiacente sau i:zvoare) şi olfactive (zona de argăsire a pielii).

68 http://patrimoniu.gov.ro
1.9 Adaptarea reprezintă modificarea unui Joc
pentru a se potrivi funcţiunilor compatibile propuse.
1.1 O Funcţiunea compatibilă rep rezintă o
funcţiune care nu implică schimbarea substanţei
culturale semnificative; care implică schimbări
substanţial reversibile sau schimbări care necesită un
impact minim.
Principiile conservării

Articolul 2 Articolul 2
Scopul conservării este păstrarea semnificaţiei Conservarea nu ar trebui întreprinsă până când
culturale a locului; ea trebuie să includă măsuri de resurse adecvate nu sunt disponibile pentru a se asigura
precauţie privind securitatea, întreţinerea şi viitorul că substan\a nu va fi lăsată într-o stare vulnerabilăşi că
semnificaţiei culturale. semnifica\ia culturală nu va fi deteriorată.

Articolul 3 Articolul 3
Conservarea se bazează pe respectul substanţei Urmele adiţionării, alterării sau tratamentelor
existente şi ar trebui să necesite cele mai puţine anterioare pe substanţa unui loc sunt martori ai istoriei
intervenţii fizice posibile. Nu ar trebui să deformeze şi folosinţei acestuia.
martorii generaţi de substanţă. Acţiunea de conservare ar trebui să ajute nu să
împiedice interpretarea lor.
Articolul 4
Conservarea ar trebui să folosească toate
disciplinele care pot contribui la studiul şi păstrarea
locului. Tehnicile folosite ar trebui să fie tradiţionale dar
în anumite condiţii pot fi moderne atunci când există o
bază ştiinţifică fermă şi care este sprijinită de un
personal cu experienţă.

Articolul 5
Conservarea unui loc ar trebui să ia in considerare
toate aspectele semnificaţiei culturale ale acestuia fără
amplificarea nemăsurată a unora în defavoarea altora.

Articolul 6 Articolul 6
Politica de conservare adecvată pentru un loc O înţelegere a semnificaţiei culturale a locului este
trebuie întâi să fie determinată de o înţelegere a esenţială pentru buna lui conservare. Aceasta ar trebui
semnificaţiei culturale a acestuia. realizată printr-o investigaţie amănunţită al cărei
rezultat să fie un raport care să conţină o declaraţie
privind semnificaţia culturală a locului. Adoptarea
formală a declara\iei privind semnificaţia culturală a
locului este o cerinţă esenţială pentru pregătirea politicii
de conservare.

Articolul 7 Articolul 7
Politica de conservare va determina ce func!iuni Continuitatea funcţiunilor unui loc poate fi
sunt compatibile. semnificativă într-un anumit fel şi de aceea aceasta
este de dorit.

Articolul 8 Articolul 8
Conservarea necesită întreţinerea vizuală adecvată Lucrările de noi construcţii, incluzând refaceri şi
a zonei de protecţie: de exemplu, forma, scara, adăugări pot fi acceptabile dacă:
culoaMa, textura sau materialele. Nu ar trebui permise • nu reduc sau umbresc semnificaţia culturală a
construcţii noi, demolări, sau modificări care ar afecta
locului;
agresiv zona de protecţie. Inserţii de factori de mediu, • sunt conform art. 8.
care afectează agresiv aprecierea sau perceperea
focului ar trebui să fie excluse.

69
http://patrimoniu.gov.ro
Articolul 9 Articolul 9
O clădire sau o construcţie ar trebui să rămână pe Anumite structuri au fost concepute pentru a fi uşor
locul său istoric. Mutarea întregului sau a unor părţi ale mutate sau au deja o istorie a unor mutări anterioare, de
unei clădiri sau construcţii nu este acceptată decât exemplu acoperişurile prefabricate. Cu condiţia ca
dacă acesta este singurul mod în care i se asigură asemenea structuri să nu aibă o puternică legătură cu stilul
supravieţuirea. lor prezent, mutarea acestora poate fi luată în considerare.
Dacă o structură este mutată, ar trebui mutată pe
un amplasament potrivii şi cu o folosinţă potrivită. Ase-
menea acţiune nu ar trebui să fie făcută în detrimentul
nici unui loc cu semnificaţie culturală.

Articolul 10
Îndepărtarea unui martor al semnificaţiei culturale
a locului este inacceptabilă. Este permisă doar dacă
aceasta reprezintă singurul mod în care se asigură
siguranţa şi conservarea lui. Marorul ar trebui reintrodus
în cazul în care,. circumstanţele schimbându-se, acest
lucru este posibil.
Prezervarea

Articolul n Articolul 11
Prezervarea este adecvată alunei când starea Prezervarea protejează substanţa fără a ascunde
existentă a substanţei constituie ea însăşi un martor al mărturia modului de construcţie şi a folosinţei ei.
unei semnificaţii culturale specifice sau acolo unde sunt Procesul ar trebui întotdeauna aplicat:
martori insuficienţi pentru a permite aplicarea altor • acolo unde martorii substanţei sunt de o
procese de conservare. asemenea semnifica\ie încât nu trebuie alteraţ1.
Acesta este un caz caracteristic martorilor
arheologici de importanţă naţională.
• acolo unde a fost realizată o investigaţie
insuficientă şi nu mai este posibil ca deciziile
politicii de conservare să fie luate în concordanţă
cu art. 23-25.

Articolul 12 Articolul 12
Prezervarea sel imitează la protecţie, întreţinere şi Stabilizarea este un proces care ajută la păstrarea
dacă este necesar la stabilizarea substanţei existente intactă a substanţei şi la fixarea ei. Când este realizată
dar fără a se deforma semnificaţia culturală. ca parte a activităţii de preservare aceasta nu introduce
materiale noi în substanţă. Totuşi, când este necesar
pentru salvarea substanţei, stabilizarea poate fi tratată
ca parte a procesului de reconstrucţ ie şi se pol
introduce noi materiale. De exemplu: tencuirea sau
Restaurarea introducerea unor tije de ramforsare în pereţii de zidărie.

Articolul 13 Articolul 13
Restaurarea este potrivi tă numai atunci când A se vedea notele explicative ale art. 2.
există suficienţi martori a unei etape anterioare a
substanţei şi când, reveni nd la acea etapă, se
evidenţiază semnificaţia culturală a locului.

Articolul 14
Restaurarea ar trebui să evidenţieze noi aspecte
culturale semnificative ale focului. Ea se bazează pe
respectarea tuturor mărturiilor fizice, documentare sau
al tele şi se opreşte în momentul în care încep
presupunerile.

70 http://patrimoniu.gov.ro
Articolul 15
Restaurarea se limitează la reasamblarea
componentelor deplasate sau desfiin\area adăugirilor
in concordanţă cu art. 16.

Articolul 16
Contribuţia tuturor perioadelor locului trebuie
respectată. Dacă un loc conţine substanţa mai multor
perioade diferite, evidenţierea substanţei unei anumite
perioade în detrimentul alteia poate fi justificat numai
:facă ce este îndepărtat este de cea mai mică
semnifica ţie culturală şi substanţa care trebuie
~videnţiată este de cea mai mare semnificaţie culturală.

Reconstrucţia

Articolul 17
Reconstrucţia este indicată numai când un /oe este
ncomplet datorită distrugerii sau alterării, când este
'1ecesară pentru salvarea lui sau când aceasta evidenţiază
semnificaţia culturală a unui /oe în totalitatea lui.

Articolul 18
se limitează la întregirea unei entităţi incomplete şi
nu ar trebui să afecteze majoritatea substanţei unui /oe.

Articolul 19
Reconstrucţia se limitează la reproducerea
substanţei a cărei formă este cunoscută ca urmare a
martorilor fizici şi/sau documentari. Aceasta ar trebui
să fie identificată la o inspectare atentă ca fiind o
lucrare nouă.
Adaptarea

Articolul 20
Adaptarea este acceptată acolo unde conservarea
unui loc nu poate fi altfel realizată şi acolo unde
adaptarea nu micşorează subslanţial din semnificaţia
lui cultural~.

Articolul 21
Adaptarea trebuie să se limiteze numai la ceea ce
este esenţial pentru o anumită funcţiune a locului
determinată în conformitate cu art. 6 ~i 7.

Articolul 22
Substanţa semnificaţiei culturale inevitabil de
îndepărta t urmare a procesului de adaptare, trebuie
păstrată pentru a i se permite reinstalare viitoare.
Practica de conservare

Articolul 23
Lucrările asupra unui loc trebuie precedate de
studii pregătite profesional privind martorii fizici,
documentari sau alţii şi de înregistrarea substanţei
existen te înaintea oricărei intervenţii asupra
locului.

http://patrimoniu.gov.ro 71
Articolul 24
Studiul unui /ocîn cazul oricărei intervenţii asupra
substanţei sau în cazul excavărilor arheologice ar
trebui întreprins acolo unde este necesar pentru a
furniza datele esenţiale deciziilor privind conservarea
locului şi/sau pentru a pune în siguranţă martorii ce
urmează a se pierde sau a deveni inaccesibili în timpul
conservării necesare sau a altei acţiuni de neevitat.
Investigarea unui foc pentru orice alt motiv care
implică modificarea lui fizică şi care adaugă
substanţial la cunoaşterea lui ştiinţifică poate fi
permisă în conformitate cu politica de conservare a
locului.
Articolul 25 Articolul 25
O declaraţie scrisă privind politica de conservare Procedura va include procesele de conservare ~
trebuie pregătită profesional coordonând semnificaţia care se referă art. 1.4. şi alte probleme descrise i'
culturală şi procedura propusă de conservare cu principiile Cartei Burra~ Politica de conservare.
justificările şi mărturiile susţinătoare incluzând fotografii,
desene şi toţi martorii corespunzători.
Articolul 26
Organizaţiile şi indivizii responsabili pentru deciziile
politicii trebuie să fie numite/numiţi şi trebuie să-şi
asume responsabilităţi specifice pentru fiecare decizie
în parte.
Articolul 27
Direcţii profesionale adecvate şi de supraveghere
trebuie menţinute pentru fiecare etapă de muncă şi
un jurnal trebuie \inul privitor la toţi noii martori şi
deciziile adiţionale, înregistrate conform art. 25 de
mai sus.
Articolul 28
Înregistrările cerute de art. 23, 25, 26 şi 27 ar
trebui ţinute într-o arhivă permanentă şi făcute
accesibile publicului.
Articolul 29
Conţinutul art. l O şi 22 ar trebui catalogat
profesional şi protejat.
cu~·infele în italice sunt definite in art. 1.

Traducere arh. MARIANA NIŢELEA

72 http://patrimoniu.gov.ro
PRINCIPIILE CARTEI BURRA:

SEMNIFICAŢIA CULTURALĂ

CAPITOLUL 2 I .4. Mijloacele necesare


Conţinut: În conformitate cu art. 4 al Cartei Burra, studierea
I. Prefaţă unui loc se va face utlfizându-se toate disciplinele
1. 1. Motivaţia principiilor relevante. Mijloacele profesionale solicitate de un
1.2. Aplicabilitate astfel de studiu nu sunt cele obişnuite. Nu se poate
1.3. Necesffatea stabilirii semnificaţiei cultu- admite că un singur practician are toată paleta de
rale mijloace necesare pentru cercetarea semnificaţiei
1.4. Mijloacele necesare culturale şi pentru pregătirea unei declaraţii. Uneori pe
1.5. Probleme neluate in considerare parcursul lucrărilor va fi necesar să se angajeze şi alţi
2. Conceptul de semnificaţie cul t u ra l ă
specialişti.
2.1. Introducere
2.2. Valoarea estetică 1.5. Problemele neluate in considerare
2.3. Valoarea istorică
Cercetarea semnifica\iei culturale şi pregătirea
2.4. Valoarea ştiinţifică declaraţiei nu implică sau nu iau în considerare
2.5. Valoarea socială
probleme cum ar fi: necesitatea acţiunii de conservare,
2.6. Alte abordări dificultăţi legale, funcţiuni posibile, stabilitate structurală
3. Stabilirea semnificaţiei cultura le
sau costuri şi beneficii. Aceste probleme se vor trata
3. 1. Introducere
in cadrul dezvoltării unei politici de conservare.
3.2. Colectarea de informaţii
3.3. Cercetarea semnificaţiei culturale: 2. CONCEPTUL DE SEMNIFICAŢIE CULTURALĂ
3.3. 1. Extinderea cercetărilor
2.1. Introducere
3.3.2. Intervenţia asupra substanţei
3.3.3. Ipoteze În cadrul Cartei Burra, prin semnifica\ie culturală se
3.4. Declararea semnificaţiei culturale înţelege .valoare estetică, istorică, ştiinţifică sau
4. Raportul socială pentru generaţiile trecute, prezente sau
4.1. Conţinut viitoare". Semnificaţia culturală este un concept care
4.2. Materialul scris ajută la estimarea valorii locului. Locurile care ar putea
4.3. Materialul grafic avea semnificaţie sunt acelea care ajută la o înţelegere
4.4. Surse a trecutului sau îmbogăţesc prezentul şi care vor fi de
4.5. Prezentare şi adoptare valoare pentru generaţiile viitoare.
Oe altfel există o varietate de adjective folosite la
1. PREFAŢA
definirea semnificaţiei culturale în Australia, adjectivele:
1 .1. Motivaţia principii/or estetic, istoric, ştiinţific şi social date în ordine
Aceste principii au intenţia de a clarifica natura alfabetică în Carta Burra, pol acoperi toate celelalte
lucrărilor
profesionale realizate în cadrul termenilor Cartei valori.
Burra. Ele recomandă o procedură metodică pentru Înţelesul acestor termeni în contextul semnificaţiei
cercetarea semnificaţiei culturale a locului, pentru culturale este discutat mai jos. Ar trebui notat că ei nu
pregătirea unei declaraţii privind semnificaţia culturală şi se exclud reciproc, de exemplu, stilul arhitectural are
pentru punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor. şi aspecte istorice şi estetice.

1.2. Aplicabilitate 2.2. Valoarea estetici:


Principiile se aplică pentru orice loc cu probabilă Valoarea estetică include aspecte ale
semnificaţie culturală, indiferent de tip sau mărime. percepţiei senzoriale pentru care pol şi ar trebui
1.3. Necesitatea stabilirii semnificaţiei culturale listate criterii.
Cercetarea semnifica\iei culturale şi pregătirea unei Asemenea criterii pot include consideraţii privind
declaraţiiprivind semnificaţia culturală, îmbinate într-un forma, scara, culoarea, textura şi materialul
raport definit în secţiunea 4.0., sunt cerin\ele esenţiale substanţei; mirosurile şi sunetele asociate locului şi
premergătoare luării deciziilor privind viitorul unui loc. funcţiunii sale.

http://patrimoniu.gov.ro 73
2.3. Valoarea istorică: b) existenţa şi natura pierderii sau alterării

Valoarea istorică acope ră


istoria esteticii, ştiinţei şi subs t anţei; /
societăţii şi
de aceea, într-o formă mai largă c) raritatea şi/sau interesul tehnic al tuturor sau al
fundamentează toţi termenii prezenţi în această unei părţi a locului;
secţiune. d) funcţiile locului şi ale părţilor sale;
Un loc poate avea valoare istorică pentru că a e) relaţiile locului şi părţilor sale cu zona de
influenţat. sau a fost influenţat de un personaj, un protecţie;
eveniment, fază sau activitate istorică. Poate avea f)i n fl uenţele culturale care au afectat forma şi
substanţa locului;
valoare istorică de asemenea ca şi sit al unui
important eveniment. Pentru orice loc semnificaţia va g) semnificaţia locului pentru popula\ia care
fi mai mare acolo unde martorii evenimentelor sau foloseşte sau a folosit locul sau descenden\i1
asocierilor supravie\uiesc in situ sau acolo unde acestei populaţii;
zonele de protecţie sunt substanţial intacte decât h) conţinutul istoric al locului cu referiri speciale la
acolo unde acestea au iest modificate sau unde modurile în care substanţa acestuia a fost
influenţată de forţe istorice sau ea însăşi a
martorii nu au supravieţuit. În orice caz, unele
influenţat cursul istoric;
evenimente sau asocieri pot fi atât de importante încât
co n feră locului semnificaţie indiferent de tratamentele
i) potenţialul ştiinjific sau de cercetare al locului;
ulterioare. j) relaţiile locului cu alte locuri, de exemplu privind
design-ul, tehnologia, funcţiunea, localitatea
'2.4. Valoarea ştiinţifică sau originea;
Valoarea ştiinţifică sau de cercetare a unui loc va k) orice alt factor relevant pentru înţelegerea
depinde de i mportanţa, raritatea, calitatea sau locului.
reprezentativitatea datelor implicate şi de gradul în care 3.3. Cercetarea semnificaţiei culturale
locul poate furniza noi informaţii substanţiale.
Cercetarea semnificaţiei culturale urmăreşte
2.5. Vafoarea sociafl colectarea informa\iilor.
Validitatea raţionamentelor va depinde de grija
Valoarea socială reprezintă acele calităţi pentru care cu care datele sunt colectate şi sunt puse în
un Joc a devenit un focar al sentimentului spiritual, aplicare.
politic, naţional sau al altui sentiment cultural pentru În cercetarea semnificaţiei culturale practicianul
un grup majoritar sau minoritar. ar trebui să enunţe concluziile. Aspectele nerezolvate
ar trebui identificate. Oricare ar fi considerată
'2.6. Alte abordări
principala semnificaţie a unui loc, ar trebui să li se
Împărţirea în valori estetice, istorice, ştiin\ifice şi acorde considerare tuturor celorlalte aspecte cu
sociale este o manieră de înţelege re a conceptului de semnificaţie.
semni f icaţie culturală.
Oricum, se pot dezvolta categorii
3.3. 1. Extinderea cercetanlor
mult mai precise pentru a înţelege dezvoltarea unui loc
anumit. În cercetarea acestor probleme un practician ar
trebui să înregistreze suficiente elemente ale locului
3. STABILIREA SEMNIFICAŢIEI CULTURALE în vederea constituirii unei baze pentru discutarea
3. 1. Introducere problemelor. În timpul acestor cercetări toate
problemele urgente ce ameninţă locul, cum ar fi
Pentru stabilirea semnifica\iei culturale a unui loc
stabilitatea sau securitatea ar trebui raportate
este necesar a cerceta toate informaţiile relevante
clientului.
pentru înţelegerea locului şi substanţei. Această
misiune include un raport ce cuprinde material scris şi 3.3.'2. lnlervenfii/e asupra substanţei

grafic. Conţinutul raportului ar trebui realizat astfel încât Intervenţiileasupra sau îndepărtarea substanţei la
să se adapteze locului şi limitărilor misiunii, dar va fi în această etapă ar trebu i să se facă strict conform
general divizat în două sec\iuni: prima, cercetarea condiţiilor Cartei Burra.
semnificaţiei culturale (a se vedea 3.2 şi 3 .3.) şi a doua,
3.3.3. Ipoteze
declararea semnificaţiei culturale (a se vedea 3.4.).
Ipotezele nu ar trebui prezentate ca fapte deja
3.2. Colectarea informaţiilor
stabilite. Ipotezele fezabile sau posibile ar trebui lis1ate
I nformaţiile relevante privind ce rcetarea cu martorii pro şi contra împreună cu linia
semnificaţiei culturale ar trebui adunate. Asemenea raţionamentului care a fost urmat. Orice încercare care
i nformaţii se referă
la: a fost făcută pentru a se verifica o ipoteză ar trebui
a) secvenţele de dezvoltare ale locului şi rela\iile lui înregistrată, pen tru a se evita repetarea acelora~i
cu substanţa salvată; ce rcetări .

74 http://patrimoniu.gov.ro
3A. Declaraţia semnificaţiei culturale f) obligativită\ile misiunii, de exemplu: timpul ,
Practicianul ar trebui să pregătească o declaraţie banii, expertiza;
succintă a semnificaţiei culturale, spriji n ită de sau g) sursele (a se vedea 4.4.).
referitoare la materialul grafic suficient pentru a ajuta 4.3. Materialu/ grafic
identificarea substanţei cu semnificaţie culturală.
Este esenţial ca această declaraţie să fie clară Materialul grafic poate include hărţi, planuri,
şi condensată, exprimând simplu de ce locul este de
desene, diagrame, schiţe, fotografii şi tabele şi ar trebui
să fie bine reprodus în scopul interpretării lui.
valoare şi fără a relista martorii fizici sau docu-
mentari. T oale componentele prezentate în raport ar trebui
identificate în materialul grafic. Asemenea componente
4. RAPORTUL ar trebui identificate şi descrise într-o anexă.
4.1. Conţinutul
Desene detaliate pot să nu fie necesare. Un grafic
poate să ajute cel mai bine la atingerea scopului
Raportul va cuprinde materialul scris şi grafic şi va raportului.
prezenta o cercetare a semnificaţiei culturale şi o Materialul grafic care nu serveşte unui scop precis
declaraţie a semnifica\iei culturale. nu ar trebui inclus.
Pentru a evita un volum care nu este necesar se
va include numai materialul direct relevant privind 4.4. Sursele
procesul de cercetare a semnificaţiei culturale şi privind T oale sursele folosite în raport trebuie citate cu
declaraţia semnificaţiei culturale. suficien tă precizie pentru a permite altora să !e
A se vedea de asemenea Principiile Cartei Burra: localizeze. Este necesar să fie listate toate sursele
Procedurile de întocmire a studiilor şi rapoartelor. consultate, chiar dacă nu au fost citate.
Toate sursele majore neconsultate dar care se
4.2. Materia/ul scris
crede a fi de folos pentru stabilirea semnifica\ieî
Textul ar trebui să fie clar prezentat şi uşor de culturale ar trebui listate.
urmărit. În completarea cercetării şi declarării Referitor la sursele documentare private, numele şi
semnificaţiei culturale prezentată în 3.2, 3.3. şi 3.4 ar adresa proprietarului ar trebui listate dar numai cu
trebui inclus: acordul acestuia.
a) numele clientului;
b) numele tuturor practicienilor angajaji în vederea 4.5. Prezentare şi adoptare
realizări i misiunii; Raportul ar trebui prezentat şi declaraţia privind
c) autorul raportului; semnifica\ia culturală adoptată în concordanţă. cu
d) data; Principiile Cartei Burra: Procedu rile de întocmire a
e) sinteza sau rezumatul; studiilor şi rapoartelor.

http://patrimoniu.gov.ro 75
PRINCIPIILE CARTEI BURRA:

POLITICA DE CONSERVARE

CAPITOLUL 3 1. PREFAŢA

1. 1. Intenţia principiilor
Aceste principii care se referă la dezvoltarea politicii
de conservare şi strategiei de implementare a aces tei Aceste principii au intenţia de a clarifica natura
politici, au fost adoptate de ICOMOS Australia la 25 muncii profesionale realizate în cadrul termenilor Cartei
mai 1985 şi revizuite la 23 aprilie 1988. Acestea ar Burra. Ele recomandă o procedură metodică pentru
trebui citite în concordanţă cu Carta Burra. dezvoltarea politicii de conservare a unui loc, pentru
declaraţia de semnificaţie culturală şi pentru strategia
Conţinut: de implementare a acestei politici.
1. Prefaţă 1.2. Semnificaţia culturală
1.1. Motivaţia principiilor Stabilirea semnificaţiei culturale şi pregătirea
1. t. In tenţia principiilor declaraţiei de semnifica~e culturală sunt condi\M
1.2. Semnificaţia culturală
esenţiale pentru dezvoltarea unei politici de conservare
1.3. Necesitatea dezvoltării politicii de (a se vedea Principiile Cartei Burra: Semnificaţia
conservare culturală).
1.4. Mijloacele necesare
1.3. Necesitatea de dezvoltare a politicii de conservare
2. Scopul politicii de conservare
2. 1. Introducere Dezvoltarea politicii de conservare, formulată
2. 2. Substanţa şi zona de protecţie
într-un raport conform definirii în secţiunea 5.0., este
2.3. Funcţiunea
o condiţie esenţială pentru luarea deciziilor privind
2.4. Interpretarea viitorul locului.
2.5. Managementul 1.4. Mijloacele necesare
2.6. Controlul intervenţiilor fizice asupra
Conform Cartei Burra, studiul unui loc ar trebui să
substanţei
folosească toate disciplinele relevante. Mijloacele
2.7. Obligativităţile de investigare profesionale necesare unui asemenea studiu nu suni
2.8. Dezvoltări viitoare cele obişnuite. Nu se poate admite că un singur
2.9. Adoptare şi revizuiri practician va avea toate mijloacele necesare dezvoltării
3. Dezvoltarea politicii de conservare politicii de conservare şi va pregăti raportul adecvai. Pe
3. 1. Introducere parcursul misiunii poate fi necesară consultarea altor
3.2. Colectarea de informaţii: profesionişti sau organizaţii.
3.2. 1. Substanţa semnificativă 2. SCOPUL POLITICII DE CONSERVARE
3.2.2. Resursele şi soficifărife clientului,
proprietarului şi deţinătorului; 2. I. Introducere
3.2.3. A/le solicitări şi problemei Scopul politicii de conseNare este de a enunţa cum
3.2.4. Starea substanţei; conseNarea locului poate cel mai bine să fie realizată
3.2.5. Funcţiuni; prin obiective de lungă şi scurta durată. Aceasta va fi
3.2.6. Informaţii comparative; specifică locului respectiv.
3.2.7. Informaţii nedisponibile. Politica de conseNare va include problemele
3.3. Cercetarea informaţiilor listate mai jos.
3.4. Declararea politicii de conservare
3.5 Consecinţele politicii de conservare '2.'2. SubstanţiJ şi zonă de protecţie

4. Implementarea politicii de conservare Politica de conseNare ar trebui să identifice cele


mai adecvate moduri de îngrijire a substan\ei şi zonei
5. Raportul de protecţie a locului reieşite din declaraţia de
5.1.Introducere semnificaţie şi din alte obligativităţi. O combinaţie
5.2 Materialul scris specifică de acţiuni de conseNare ar trebui identificată.
5.3.Materialu/ grafic Aceasta, ar putea sau nu, să implice modificări ale
5.4. Sursele substanţei.

76 http://patrimoniu.gov.ro
2.3. Funcţiunea 2.8. Dezvoltare viitoare
Politica de conservare ar trebui să identifice o Politica de conservare ar trebui să stabilească
funcţiune sau o combinaţie de funcţiuni sau principiile pentru dezvolt~rile ulterioare ce vor surveni
obligativităţi de folosire care suni compatibile cu ca urmare a schimbării necesită\ilor.
menţinerea semnificaţiei culturale a locului şi care sunt
2.9. Adoptare şi revizuiri
fezabile.
Politica de conservare ar trebui să conţină măsuri
2 .4. Interpretări de adoptare şi revizuiri.
Politica de conservare ar trebui să identifice
3. DEZVOLTAREA POLITICII DE CONSERVARE
modalităţi adecvate de a face înţeleasă semni f icaţia
locului în concordan\ă cu menţinerea acelei 3.1, Introducere
semnificaţii. Aceasta poate fi o combinaţie a
Pentru dezvoltarea unei politici de conservare a
tratamentului substanţei, funcţiunii locului şi folosinţei
Jocului este necesar a se cerceta toate informaţiile
materialului interpretativ introdus.
relevante privind viitoarea îngrijire a locului şi a
În anumite cazuri semnificaţia culturală şi alte
substanţei lui. Esen\ială acestei misiuni este declaraţia
obligativităţi pot exclude introducerea unor asemenea
semnificaţiei culturale.
funcţiuni şi materiale.
Misiunea include un raport prezent în secţiunea 5.
2.5. Management Con\inutul raportului ar trebui adaptat locului şi
limitărilor misiunii, darîn general va avea trei secţiuni:
Politica de conservare ar trebui să identifice o
structură managerială prin intermediul căreia politica de
a) dezvoltarea politicii de conservare (a se vedea
conservare să fie capabilă de a fi implementată. Ar 3.2 şi 3.3.);
trebui de asemenea să identifice; b) declaraţia privind semnificaţia culturală (a se
a) pe cei responsabili privind conservarea, deciziile vedea 3.4 şi 3.5.);
manageriale şi privind managementului de zi cu c) dezvoltarea unei strategii adecvate pentru imple-
zi al locului; mentarea politicii de conservare (a se vedea 4.0).
b) mecanismul prin care aceste decizii sunt luate 3.2. Colectarea de informaţii
şi înregistrate;
Pentru a dezvolta politica de conservare, vor fi
c) mijloacele prin care se asigură securitatea şi
colectate suficiente informaţii relevante privind:
întreţinerea regulată a locului.
3.2.1. Substanţa semnificativA
2.6. Controlul intervenţiilor fizice în substanţA
Stabilirea sau confirmarea naturii, mărimii şi
Politica de conservare ar trebui să includă măsuri gradului de nemodificare a substanţei semnificative
de precauţie în cadrul controlului intervenţiilor fizice. Ea incluzându-se conţinutul ei (a se vedea Principiile Cartei
poale să: Burra: Semnifica\ia culturală).
a) specifice intervenţiile de neevitat; 3.2.2. Resursele şi solicitările clientului,
b) identifice impactul oricărei intervenţii asupra proprietarului şi deţinătorului. Se vor investiga
~emnificaţiei culturale; necesităţile, aspiraţiile, propunerile curente, finanţele
c) specifice gradul şi natura intervenţiilor disponibile etc., din punci de vedere al locului.
acceptabile pentru alte scopuri decât cele de
3.2.3. Alte solicitAn şi probleme
conservare;
d) specifice propunerile clare de cercetare; Se vor investiga alte solicitări şi probleme posibil de
e) specifice cum propunerile de cercetare vor fi a afecta viitorul locului şi zonei lui de protecţie
l1rmărite; incluzând:
f) îngrijească conservarea substanţei şi a a) documente federale, statale sau locale,
con\inutului semnificativ îndepărtat de loc; ordonanţe şi documentaţii de urbanism;
g) îngrijească analizele materialului; b) necesităţile comunităţii şi aspi raţiile acesteia.
h) îngrijească diseminarea informa\iilor rezultate; 3.2.4. CondiJ1a substanţei
i) specifice tratamentul sitului când inlervenjiile Se va supraveghea substanţa în suficientă măsură
sunt terminale. pentru a stabili cum starea ei fizică va afecta opţiunile
2.7. Obflgativităţi de investigare de tratament al substanţei.
Politica de conservare ar trebui să identifice 3.2.5. Funcţiuni

dificultăţile
sociale, religioase, legale sau alte dificultăţi Se vor colecta date privind func\iunile astfel încât
culturale care ar putea limita accesibilitatea sau să se determine dacă aceste funcţiuni sunt fezabile
investigarea loculul. sau, sunt sau nu, compatibile cu semnifica\ia locului.

http://patrimoniu.gov.ro 77
3.2.6. Informaţii comparative Strategia ar trebui să permită implementarea
Se vor colecta informaţii comparative despre politicii de conservare în condiţii care sunt în
conservarea locurilor similare (dacă se potrivesc). permanentă schimbare.

3.2.7. Informaţii nedisponibile 5. RAPORTUL


Se vor identifica informaţiile care au fost căutate
5. 1. Introducere
şi sunt nedisponibile şi care ar putea fi absolut
necesare pentru determinarea politicii de conservare Raportul este mijlocul prin care politica de
sau pentru implementarea ei. conservare este exprimată şi pe care se bazează
acţiunea de conservare.
3.3. Cercetarea informaţiilor A se vedea de asemenea Principiile Cartei Burra:
Informaţiile
culese mai sus ar trebui apoi cercelate Procedee de întocmire a studiilor şi rapoartelor.
în corelare cu ob l igaţiile survenite din declara\ia
5.2. Materialul scris
semnifica\iei culturale în scopul dezvoltării politicii de
conservare. Materialul scris va include:
În cursul cercetării ar putea fi necesară şi a) declaraţia privind semnificaţia culturală;
colectarea altor informa\ii. b) dezvoltarea politicii de conservare;
3.4. Declaraţia privind semnificaţia culturală c) strategia de implementare a politicii de
conservare.
Practicianul ar trebui să pregătească o declara\ie
privind politica de conservare, care să se refere la Ar trebui de asemenea să includă:
fiecare idee listată în 2 .O, cum ar fi: a) numele clientului;
- substanţa şi amplasamentul; b) numele tuturor practicienilor angaja\i în misiune,
- funcţiunea; munca pe care aceştia o realizează şi orice
- interpretarea; raport separat pe care aceştia î1 fac;
- managementul; c) autorul raportului;
- controlul intervenţiilor asupra substanţei; d) data;
- obligativităţile de investigare; e) sinteza sau rezumatul;
- dezvoltarea viitoare; f) obligativîtăţile misiunii cum ar fi: timpul, banii,
- adoptare şi revizuiri. expertiza;
Declaraţia privind politica de conservare ar trebui g) sursele.
să se refere la suficient material documentar şi grafic
5.3. Materialul grafic
pentru a putea explica problematica considerată.
Materialul grafic poate include hărţi, planuri ,
3.5. Conse cinţele politicii de conservare desene, diagrame, schiţe, fotografii şi tabele bine
Practicianul ar trebui să rezolve maniera în care reproduse.
implementarea politicii de conservare va sau nu va: Materialul care nu serveşte un scop anumit nu ar
a) schimba locul inclusiv zona de protecţie a trebui indus.
acestuia;
5.4. Sursele
b) afecta semnificaţia lui;
c) afecta localitatea şi farmecul ei; Toate sursele folosite în raport trebuie citate cu
d) afecta clientul, proprietarul şi deţinătorul; suficientă precizie pentru a permite celorlal\i de a le
e) afecta alţi implicaţi. localiza.
Toate sursele de informaţii atât documentare cât
4. IMPLEMENTAREA POLITICII DE CONSERVARE şi orale, consultate în timpul misiunii ar trebui listate,
Urmărind pregătirea politicii de conservare, o chiar dacă sau dovedii sau nu fructuoase.
strategie pentru implementarea ei ar trebui pregătită în Referitor la sursele private de documente, numele
urma consultărilor cu clientul. Strategia poate include şi adresa proprietarului ar trebui dală dar numai cu
informaţii despre: acordul acestuia.
a) resursele financiare ce ar trebui folosite;
5.5. Prezentare şi adoptare
b) personalul tehnic sau all personal ce ar trebui
i:>losit; Raportul ar trebui prezentat iar declaraţia privind
c) etapele evenimentelor; politica de conservare ar trebui adoptată în concordan\ă
d) programarea evenimentelor; cu Principiile Cartei Burra: proceduri de realizare a
e) structura de management. studiilor şi rapoartelor.

78 http://patrimoniu.gov.ro
PRINCIPIILE CARTEI BURRA:

PROCEDURILE DE ÎNTOCMIRE A STUDIILOR ŞI RAPOARTELOR

CAPITOLUL 4 h) reprezentantului clientului faţă de care


practicianul este responsabil pe parcursul
Aceste principii privind pregătirea studiilor şi
misjunii;
rapoartelor profesionale au fost adoptate de ICOMOS
surselor, materialelor sau serviciilor care vor fi
Australia la 23 aprilie 1988. Acestea ar trebui citite în
furnizate de client incluzându-se şi studiile şi
concordanţă cu Carta Burra. rapoartele anterioare;
j) oricărei solicitări privind forma sau multiplicarea
Conţinut:
raportului;
I. Prefaţ ă
k) numărului de copii ale raportului care vor fi
2. Acordurile dintre client şi practician; furnizate pentru fiecare etapă;
3. Responsabilitatea privind conţinutul I) dreptului de autor şi confidenţialităţii;
raportului ; m) cum va fi citat autorul;
4. Raportul preliminar; n) condiţiilor în care raportul poate fi publicat sau
5. Acţiunea de urgenţă ; distribuit de client, de practician sau de către al~i;
6. Acţiun i adiţionale ; o) procedurilor pentru fiecare prezentare solicitată
7. Recomand ă ri privind investigaţiile uite· a raportului;
rioare ; p) condiţiilor de comentare a raportului şi privind
8. Prezentare şi comentarii ; orice amendament ulterior;
9. Adoptarea şi rev izuirea raportului; q) responsabihtă\ii pentru realizarea depozitului
10. Martori ulteriori; arhivei.
11. Accesibilitatea informaţiei.
3. RESPONSABILITATEA
1. PREFAŢA PENTRU CONŢINUTUL RAPORTULUI
Aceste principii se referă la practica profesională de Conţinutul raportului este responsabilitatea
pregătirea studiilor şi rapoartelor în termenii Cartei Burra. practicianului. Raportul nu poate fi modificat fără
Se atrage de asemenea atehţia asupra necesităţii acordul practicianului.
consultanţei privind procedurile etice şi legale stipulate
in notele de practică emise de diferitele organisme 4. RAPORTUL PRELIMINAR
profesionale. Este folositor pentru raport să fie prezentat
clientului în prima formă pentru a fi siguri că este înţeles
2. ACORDURILE DINTRE CLIENT ŞI PRACTICIAN şi pentru a putea introduce comentariile clientului.
Înaintea întocmirii unui studiu sau unui raport,
clientul şi practicianul trebuie să convină asupra: 5. ACŢIUNEA DE URGENŢĂ
a) amploarei misiunii, de exemplu aceasta să Dacă practicianul crede că acţiunea de urgenţă
includă până la pregătirea declara\iei de semnificaţie, poate fi necesară pentru îndepărtarea unei amenin\ări
până la pregătirea declaraţiei de politică de conservare asupra substanţei, de exemplu stabilitatea, securitatea,
sau până la pregătirea strategiei de implementare; practicianul ar trebui imediat să sfătuiască clientul să
b) delimitarea locului; solicite sfatul unui specialist.
c) oricărw aspect ce necesită investigaţii intense;
6. ACŢIUNI ADIŢIONALE
d) datelor de începere a misiunii de predare a
Când devine clar că anumite aspecte ale misiunii
raportului draft şi a raportului final;
vor necesita mai multe invesliga\ii sau mai multe
e) onorariului şi condiţiilor pentru fiecare plată şi expertize decât a fost admis prin buget sau prin
cheltuială;
termenii acordului 1 practicianul ar trebui să-şi avertizeze
f) folosirii oricărui consultant sau subconsultant
clientul imediat.
partener sau oricărui alt profesionist pentru
expertize speciale; 7. RECOMANDĂRI
g) bazelor oricărei investigaţii ulterioare ce va fi PENTRU INVESTIGAŢII ULTERIOARE
cerută, de exemplu în cadrul termenilor art. 7 de Privitor la aspectele nerezolvate ale semnificaţiei
mai jos sau sec\iunii 3.3. din Principiile Cartei culturale, politicii de conservare sau ale strategiei de
Burra: Politica de conservare; implementare a politicii de conservare, recomandările

http://patrimoniu.gov.ro 79
pentru investigaţii ulterioare ar trebui făcute numai vor trebui cerute personalităţilor organizaţiilor sau
acolo unde: specialiştilor.
a) clientul a fost informat de necesitatea unor
9. ADOPTAREA ŞI REVIZUIREA RAPORTULUI
asemenea investîga\ii la etapa adecvată,
acestea fiind imposibil de realizat în bugetul şi Recomandările ar trebui făcute pentru adoptarea
în timpul stabilit prin misiune; formală a raportului şi pentru oricare dintre revizuirile
b) informaţii ulterioare sunt anticipate ca rezultat al ulterioare.
intervenţiilor asupra substanţei; rezultat care nu
1O. MARTORI ULTERIORI
ar fi lizibil în cadrul etapei respective ci va deveni
Dacă după completarea raportului apar martori
lizibil în viilor.
Asemenea recomandări ar trebui să indice ce ulteriori, de exemplu la intervenţia asupra substanţei
aspecte ale semnificaţiei culturale 1 politicii de sau în urma informa\iilor din alte surse, este de dorit
conservare sau de implementare pot fi relevate prin pentru aceşti martori să fie specificaţi practicianului
studii asemănătoare. astfel încât, în caz de necesitate, raportul să fie
modificai.
8. PREZENTARE ŞI COMENTARE
Raportul oricărui proiect de in teres public ar trebui 11. ACCESUL LA INFORMAŢII

prezentat pentru ca organismele interesate şi publicul Tot materialul referitor la semnificaţia culturală ar
să TI poală comenta şi un timp rezonabil ar trebui permis trebui pus la dispoziţia publicului pentru creşterea
pentru receptarea şi studierea explica\iilor. Unde nivelului de cunoştinţe. Publicarea de către client sau
prezentarea publică nu este la îndemână, comentariile de către practician ar trebui încurajată.

so http://patrimoniu.gov.ro
CARTA
PENTRU PROTECŢIA ŞI GESTIUNEA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC,

adoptată la conferinţa ICAHM, ICOMOS, Lausanne, 1990

INTRODUCERE Art. 1
Este unanim recunoscut că desluşirea originilor şi Definiţie şi introducere
dezvoltării societăţii
umane este de o importanţă fun-
. Patrimoniu arheologic• este acea parte a
damentală pentru umanitate în întregime, permiţându-i
patrimoniului nostru material pentru care metodele
să recunoască rădăcinile sale culturale şi sociale.
arheologice furnizează cunoaşterea de bază. Acesta
Patrimoniul arheologic constituie mărturia esenţială
înglobează toate urmele de existenţă umană şi priveşte
a activităţilor umane din trecut. Protecţia sa şi
locurile unde se vor fi exersat activităţi umane, oricare
gestionarea sa atentă sunt deci indispensabile pentru
ar fi ele, structuri, vestigii abandonate de orice natură
a permite arheologilor şi altor savanţi să îl studieze şi
la suprafaţa solului, în subsol sau sub apă, împreună
să-i interpreteze în numele generaţiilor prezente şi
cu materialul cu care sunt asociale.
viitoare şi în beneficiul lor.
Protec\ia acestui patrimoniu nu se poate baza Art. 2
numai pe punerea în operă a unor tehnici arheologice.
Politica de . conservare integrată"
Ea impune o bază mult mai largă de cunoaştere şi de
competenţe profesionale şi ştiin\ifice. Unele Patrimoniul arheologic este o bogă\ie culturală
componente ale patrimoniului arheologic fac parte din fragilă şi de neînnoit. Agricultura şi planurile de ocupare

structurile arhitecturale, în acest caz, ele trebuie ale solului rezultând din programele de amenajare
protejate cu respectul criteriilor privind patrimoniul trebuie, în consecinţă, reglementate în aşa fel ca să se
arhitectural enun\ate în 1964 prin Carta de la Venejia, reducă la minimum posibil distrugerile acestui

pentru restaurarea şi conservarea monumentelor şi patrimoniu. Politica de protejare a patrimoniului


siturilor; altele fac parte din tradiţiile vii ale populaţiilor arheologic trebuie să fie sistematic integrală celei
autoht..:ine a căror participare devine astfel esenţială privind agricultura, ocuparea solului, planificarea, dar,
pentru protecţia şi conservarea lor. totodată, şi în politica culturală, a mediului înconjurător

Pentru aceste motive şi multe altele, protecţia şi a educaţiei. Politica de protejare a patrimoniului

patrimoniului arheologic trebuie să se bazeze pe arheologic trebuie revăzută periodic, pentru a fi mereu
colaborarea efectivă intre specialiştii de diferite discipline. pusă la zi. Crearea unor reţele arheologice trebuie să

Ea impune şi colaborarea cu serviciile publice, cu facă parte din această politică. Politica de protejare a
cercetatori, cu !nlreprinderi private sau publice şi a patrimoniului arheologic trebuie s.ă fie luată în
m~relui public. ln conseci~ţă, această Cartă enunţă considerare de planificatori la scară naţională, regională
principii aplicabile în difente sectoare ale gestiunii şi locală.
patrimoniului arheologic. Ea include sarcinile puterilor Participarea activă a populaţiei trebuie să fie
publice şi ale legislatorilor, reguli profesionale aplicabile integrată politicii de conservare a patrimoniului
inventarierii, prospectării, săpăturilor, documentării, arheologic; această participare este esen\ială de
cercetării, menţinerii, conservării, reconstruirii, informării, fiecare dată când este vorba de patrimoniul unei
prezentarii, punerii la dfispoziţia publicului şi afectării populaţii autohtone. Participarea trebuie să fle fondată

patrimoniului arheologice la fel ca şi definirii calificării pe accesul la cunoaştere, condiţie necesară oricărei
personalului însărcinat cu protecţia sa. decizii. Informarea publicului este, deci, un element
Această Cartă a fost motivată de succesul Cartei important al .conservării integrate".
de la Veneţia, ca document normativ şi sursă de
Art. 3
inspiraţie în domeniul politicii şi practicilor
Legislaţie şi economie
guvernamentale, ştiinţifice şi profesionale.
Carta trebuie să enunţe principiile fundamentale şi Protecţia patrimoniului arheologic este o obligaţie
recomandările de o însemnătate globală; motiv pentru morală pentru fiecare fiinţă umană, dar este de
care nu poate lua în considerare dificultăţile şi virtuţile asemenea o responsabilitate publică şi colectivă.
proprii unor regiuni sau ţări. Pentru a răspunde unor Această responsabilitate trebuie să se traducă prin
astfel de nevoi, carta ar trebui în consecinţă să fie adoptarea unei legislaţii adecvate şi prin garantarea
completată pe un plan regional şi naţional prin principii fondurilor suficiente pentru finanţarea unor programe
şi reguli suplimentare. de conservare a patrimoniului arheologic.

http://patrimoniu.gov.ro 81
Patrimoniul arheologic este un patrimoniu comun În acelaşi timp, inventarul constituie o bancă de
pentru toate societăţile umane şi este o datorie a date, furnizând izvoare primare în vederea stud1ulut şi a
tuturor ţărilor să ia măsurile potrivite ca să fie cercetării ştiinţifice. Stabilirea unor inventare trebuie deci
disponibile fondurile necesare pentru protecţia lui. să fie considerată ca un proces dinamic permanent.
Legisla\ia trebuie să garanteze conservarea Rezultă de asemenea că inventarele trebuie să integreze
patrimoniului arheologic în funcţie de nevoile istoriei şi informa\ia la diferite nivele de precizie şi fiabilitate, căci
tradiţiilor fiecărei \ări şi a fiecărei regiuni, dându-se locul cunoştinţe, chiar superficiale, pol fumiza puncte de
cuvenit, atât conseivării .în situ", cât şi imperativelor plecare pentru măsuri de protecţie.
cercetării ştiinţifice.
Legislaţia trebuie să se bazeze pe ideea că Art. 4
patrimoniul arheologic este moştenirea întregii Intervenţiile asupra sitului
umanităţi şi a grupurilor umane, nu a unei persoane În arheologie, cunoaşterea este în largă măsură
particulare sau unei noţiuni anume. tributară inteiven\iei ştiin\ifice asupra sitului. lnterven\ia
Legislaţia trebuie să interzică orice distrugere, asupra sitului cuprinde întreaga gamă de metode de
degradare sau alterare prin modificări a monumentului, cercetare, de explorare nedistructivă până la săpătura
al sitului arheologic sau a zonei înconjurătoare, în integrală, trecând prin sondaj restrâns sau colectarea
absenţa acordului seiviciilor arheologice competente. de eşantioane.
Legislaţia trebuie să pretindă o păstrare corectă la fel Trebuie admis ca principiu fundamental că orice
şi o gestiune şi o conservare satisfăcătoare a patrimoniului strângere de informa\ie asupra patrimoniului arheologic
arheologic şi să-i garanteze mijloace materiale. nu trebuie să distrugă decât un minimum de martori
Legislaţia trebuie să prevadă din pnndpiu o arheologici, necesar în procesul de atingere a scopului
cercetare prealabilă şi alcătuirea unei documentaţii ştiinţific sau de conservare. Metodele de inteiven\ie
arheologice complete în fiecare caz în care, eventual, nedistructive - obseiva\iile aeriene, observa\iile pe
s-a autorizat o distrugere. teren, observaţii subscvatice, eşantionaj, prelevările,
Legislaţia trebuie să prevadă sancţiuni adecvate, sondajele - trebuie să fie încurajate în toate situaţiile.
proporţionale infracţiunilor faţă de textele privind fiind preferabile unor săpături integrale.
patrimornul arheologic. Săpăturile trebuie să implice întotdeauna o alegere
În cazul în care legislaţia nu extinde protecţia sa a datelor care vor fi înregistrate şi conseivate în
decât asupra patrimoniului înscris şi clasificat pe un defavoarea celorlalte informaţii, care se vor pierde sau
inventar oficial, trebuie prevăzute dispozi\ii care să eventual, se vor distruge total odată cu monumentul
asigure protecţia temporară a monumentelor şi siturilor sau situl. Decizia de a se proceda la o săpătură nu
neprotejate, descoperite recent, până în momentul trebwe deci să fie luată decât după o matură judecată.
când o evaluare arheologică se va face. Săpăturile trebuie executate de preferinţă în siturile
Una din ameninţările fizice cele mai mari este şi monumentele condamnate unei distrugeri datorate
rezultatul programelor de amenajări de teritoriu. O programelor de amenajare modificând ocuparea sau
obligaţie principală a celor ce fac amenajări, aceea de utilizarea solului, sau în cazurile de jefuire sau de
a proceda la efectuarea unui studiu asupra impactului degradare sub efectul agen\ilor naturali.
arheologic anterior definitivării programului, trebuie În cazuri excepţionale, siturile neameninţate vor
indusă în legislaţia adecvată, stipulându-se ca să fie putea fi săpate în funcţie de priorităţile cercetă~i
integrat în bugetul proiectului şi costul cercetării. ştiinţifice, ori în scopul unei prezentări către public. ln
Pnncipiul după care orice program de amenajare aceste cazuri săpăturile trebuie precedate de o
trebuie conceput în aşa fel ca să reducă la minimum evaluare ştiinţifică amănun\ită a potenţialului sitului.
posibil repercursiunile asupra patrimoniului arheologic, Săpătura trebuie să fie parţială şi să păstreze un sector
trebuie prevăzut special în lege. nederanjat în vederea unor cercetări ulterioare.
Cu ocazia săpăturilor trebuie alcătull un raport, pe
Art. 4
baza unor norme bine definite, care să fie pus la
Inventare dispozi\ia comunităţii ştiin\ifice şi anexat la inventaru!
Protecţia patrimoniului arheologic trebuie să se respectiv, într-un răstimp rezonabil, după terminarea
bazeze pe cunoaşterea cât mai completă posibil a lucrărilor.
monumentelor existente, a întinderii ş 1 a naturii lor. Săpăturile trebuie făcute în conformitate cu
Inventarele generale ale potenţialului arheologic sunt recomandările UNESCO (Recomandările definind
astfel de Instrumente de lucru esenţiale pentru principiile internaţionale de aplicat in ceea ce priveşte
elaborarea strategiei de protecţie a patrimoniului săpăturile arheologice, adoptate la Conferin\a generală,
arheologic. În consecinţă, inventarierea trebuie să fie sesiunea a IX-a de la Delhi, 5 dec. 1956), şi de
o obligaţie fundamentală în protecţia şi gestiunea asemenea cu normele profesionale, internaţionale ş1
patrimoniului arheologic. naţionale.

82 http://patrimoniu.gov.ro
Art. 6 Art. 8
Plstrarea şi conservarea Calificarea profeslonall
Conservarea .în situ• a monumentelor şi siturilor Pentru a asigura gestiunea patrimoniului
trebuie să fie obiectul fundamental al conservării arheologic, este esenţial să stăpâneşti numeroase
patrimoniului arheologic, aici fiind inclusă conservarea lor discipline de înalt nivel ştiinţific. Formarea unui număr
pe termen lung, gnja pentru dosare de documente, coleqi suficient de profesionişti în sectoarele de competenţă
etc., care le definesc. Orice translatare violează principiul ale arheologiei, trebuie să fie, deci, un obiectiv
conform căruia patrimoniul trebuie conservat în contextul important al politicii de educare în fiecare ţară.
său original. Acest principiu subliniază necesitatea Formarea de experţi în diferitele sectoare de
păstrării, conservării şi gestiunii convenabile. De aici specializare înaltă necesită, în sine, cooperarea
decurge faptul că patrimornul arheologic nu trebuie nici internaţională. Normele de formare profesională ş1 de
expus riscurilor şi consecinţelor săpăturilor, nici abandonat etică profesională ar trebui elaborate şi respectate.
în starea de după săpături, fără o finanţare permiţând Pregătirea arheologică universitară trebuie să cupnndă
menţinerea sa şi conservarea, prealabil, garantată. în programele sale schimbările intervenite în politica de
Angajarea şi participarea popula\iei locale trebuie să conservare, mai puţin preocupată de săpăturile
fie încurajată ca mijloc de acţiune în păstrarea arheologice, în raport cu conservarea .in situ•. Ea ar
patrimoniului arheologic. În unele cazuri, se poate trebui de asemenea să ţină cont de faptul că studiul
accepta ca populaţia autohtonă să preia responsabilitatea istoriei populaţiilor indigene este la fel de important ca
protejării şi gestiunii monumentelor şi siturilor locale. şi cel al monumentelor şi siturilor de mare prestigiu,
Resursele financiare fiind inevitabil limitate, atunci când se defineşte şi se pune problema
păstrarea activă nu s-ar putea realiza decât într-o conservării patrimoniului arheologic.

manieră selectivă. Păstrarea va trebui să se exerseze Protecţia patnmoniului arheologic este un proces
asupra unui eşantion întins de situri şi monumente dinamic şi permanent. În consecinţă, toate facilităţile
determinate pe criterii ştiinţifice de calitate şi trebuie acordate profesioniştilor care lucrează în acest
reprezentative şi nu numai asupra monumentelor celor domeniu, în aşa fel ca să se permită perfecţionarea lor
permanentă.
mai prestigioase şi mai seducătoare.
Recomandarea UNESCO din 1956, trebuie să se Art . 9
aplice în aceeaşi măsură şi în ceea ce priveşte
Cooperarea intern aţio n ală
păstrarea şi conservarea palnmoniulu1 arheologic.
Patrimoniul arheologic fond o moştenire comună
Art. 7 a umanităţii în ansamblu, cooperarea internaţională
Prezentare, informare, reconstituire este esenţială pentru a stabili şi face respectate
criteriile de gestionare a patrimoniului. Există o nevoie
Prezentarea patrimoniului arheologic marelui public
presantă de circuite internaţionale care să permită
este un mijloc esen\ial de a-l face să ajungă la
schimburile de informa\ii şi împărtăşirea experienţei
cunoaşterea originilor şi dezvoltării societăţilor
între profesioniştii însărcina\i cu gestiunea
moderne. În acelaşi timp este mijlocul cel mai important
patrimoniului arheologic. Aceasta implică organizarea
pentru a-l face să înţeleagă necesitatea protejării
de conferinţe, de seminani, de ateliere, ele., la scară
acestui patrimoniu. Prezentarea către marele public
mondială şi la scară regională şi de asemenea
trebuie să fie o popularizare a stadiului de cunoaştere
crearea de centre regionale de informare de înalt nrvel.
ştiinţifică şi trebuie să fie în consecinţă mereu
ICOMOS ar trebui, prin grupurile sale specializate, să
actualizată. Ea trebuie să \ină cont de multiplele
ţină cont de această situaţie în proiectele sale de lungă
posibilitaţi de a face accesibilă înţelegerea trecutului.
sau med1e durată.
Reconstituirea trebuie să răspundă la două func\ii
În aceeaşi măsură programele internaţionale de
importante, fiind concepută pentru scopuri de cercetare
schimburi de personal admirnstrativ ş i ştiin\jfic ar trebui
experimentală şi pedagogică. Reconstitwrea trebuie să
desfăşurate astfel ca să furnizeze mijloacele de
se facă cu mari precauţii pentru a nu perturba nici un
ridicare a nivelului de compelen\ă în acest domeniu.
element arheologic păstrai: ea trebuie astfel să ia în
Sub auspiciile ICOMOS, programele de asistenţă
considerare dovezile de orice fel in aşa fel ca să se
tehnică ar trebui dezvoltate.
obţină autenticitatea. Reconstituirile nu trebuie să se
construiască pe vestigltle arheologice ele însele şi Traducere IOANA BOGDAN CATINICIU
trebuie să fie identificabile ca reconstituiri.

http://patrimoniu.gov.ro 83
CONVENŢIA EUROPEANĂ
PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC
(revizuită)

La VALETTA 16. 1992

PREAMBUL S·au convenit cele ce urmează:

Statele membre ale Consiliului Europei şi alte Definiţia patrimoniului arheologic


State, părţi ale Convenţiei culturale europene,
semnatare ale prezentei Convenţii (revizuite), Art. 1
Considerând că scopul Consiliului Europei este de 1. Scopul prezentei Conven\ii (revizate) este de a
a realiza o uniune mai strânsă intre membrii săi, tocmai proteja patrimoniul arheologic atât ca sursă a memoriei
pentru a salva şi promova idealurile şi principiile care colective europene, cât şi ca instrument al studiului
sunt patrimoniul lor comun; istoric ş_i ştiinţific.
Ţinând cont de Convenţia culturală europeană 2. ln acest scop, sunt considerate ca elemente ale
semnală la Paris la 19 dec. 1954, şi mai ales artico- patrimoniului arheologic toate vestigiile, bunuri şi alte
lele sale 1 ·ş i 5; ţinând cont de Convenjia urme de existenţă a umanităţii din trecut, care totodată:
pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europei, I. salvarea şi studiul permit retrasarea dezvoltării
semnală la Granada, la 3 oct. 1985; ţinând cont de istoriei umanită\ii şi relaţia acesteia cu mediul
Convenţia europeană asupra infracţiunilor vizând natural înconjurător;
bunurile culturale, semnală la Delphes, la 23 iunie li. principalele mijloace de informare sunt
1985; constituite prin săpături arheologice sau
Având în vedere recomandările Adunării descoperiri, la fel ca şi alte metode de cercetare
parlamentare relativ la arheologie şi mai ales privind umanitatea şi mediul său înconjurător;
Recomandările 848(1978), 921 (1981), 1072 (1988); III. implementarea se situează în tot spaţiul ţinând
Având în vedere Recomandarea no R (89) - privitor de jurisdic\ia Părţilor.
la protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului 3. Sunt incluse in patrimoniul arheologic
arheologic în contextul lucrărilor de amenajare urbană structunle, conslrucţ1ite, ansamblurile arhitecturale,
siturile amenajate, mărturiile mobile, monumente de
şi rurală;reamintind că patrimoniul arheologic este un
element esenţial pentru cunoaşterea trecutului orice natură, precum şi contextul lor, ori că se află în
sol, sau sub apă.
civilizaţiilor;
Recunoscând că patnmoniul arheologic european, Identificarea patrimoniului
mărturie a 1stonei antice, este grav amenin\al de şi măsuri de protecţie
degradare atât prin multiplicarea marilor lucrări de
amenajare cât şi prin riscuri naturale, săpături Art. 2
clandestine sau neştiin\ifice, sau din insuficienta Fiecare Parte se angajează să aplice, după
informare a publicului; modalită\ile proprii fiecărui Stat, un regim juridic de
Afirmând că este important să se instituie, acolo protec\ie a palnmoniului arheologic care să prevadă:
unde nu există încă, măsurile de control administrativ I. gestiunea unui inventar al patrimoniului său
şi şiinţific care se impun, şi că este locul să se
arhelogic şi clasarea monumentelor sau zonelor
integreze preocupările de salvare arheologică în protejate;
li. constituirea de zone rezervate arheologic, chiar
politicile de amenajare urbană şi rurală, şi de
fără vestigii aparente la suprafaţă sau sub apă.
dezvoltare culturală;
pentru conservarea de mărturii materiale de
Subliniind că responsabtlitatea protecţiei
studiu pentru generaţiile viitoare;
patrimoniului arheologic revine nu numai Statului
III. obligaţia pentru cel ce face descoperiri să
direct implicat, dar şi ansamblului ţărilor europene,
semnaleze autorităţilor competente
pentru a reduce nscunle de degradare şi pentru a
descoperirea întâmplătoare a unor elemente de
promova conseivarea, favoriza schimburile de experţi
patrimoniu arheologic şi de a le pune la
şi de expenenţă;
dispoziţie pentru a fi examinate.
Constatănd necesitatea de a completa principiile
formulate prin Convenţia Europeană pentru protecţia Art . 3
patrimoniului arheologic, semnată la Londra la 6 mai Cu scopul de a ocroti patrimoniul arhelogic şi
1969, ca urmare a evoluţiei politicilor de amenajare în pentru a garanta semnificaţia ştiinţifică a operaţiunilor
ţările europene. de cercetare arheologică, fiecare Parte se angajează:

84 http://patrimoniu.gov.ro
să aplice proceduri de autorizare şi de control a b. să acorde timp şi mijloace suficiente pentru
săpăturilor şi a altor activităţi arheogice pentru ca: efectuarea unui studiu ştiinţific convenabil al
a) să prevină orice săpătură sau deplasare sitului, şi publîcarea rezultatelor ob\inute;
ilicită a elementelor de patrimoniu arheo- lll. să vegheze ca studiile de impact asupra
logic, mediului şi deciziile care rezultă din acesta să
b) să asigure ca toate săpăturile şi ia în considerare în totalitate siturile arheologice
prospecţiunile arheologice să fie întreprinse şi contextul lor,
într-o manieră ştiinţifică şi sub rezervă că: JV. să prevadă, ca în cazul când, în timpul lucrărilor
- metodele de investigare nedistructive să de amenajare s-au desoperit elemente de
fie folosite atât de des cât este posibil; patrimoniu arheologic şi când se dovedeşte
- elementele patrimoniului arhelogic să nu posibil, conservarea in situ a acestor elemente;
fie extrase, în timpul săpăturii, nici lăsate V. să facă în aşa fel ca deschiderea pentru public
expuse în timpul sau după săpătură fără a siturilor arheologice, mai ales amenajările
ca dispozi\ii convenabile să nu fi fost luate menite să primească un mare număr de vizitatori,
pentru păstrarea, conservarea şi să nu aducă atingere caracterului arheologic şi
gestionarea lor; ştiinţific al siturilor şi mediului propriu.
li. să vegheze ca săpăturile şi alte tehnici potenţial
Finanţarea cercetării
distructive să nu fie practicate decât de
şi conservarea arheologic ă
persoane calificate şi special abilitate;
lll. să supună autorizării prealabile specifice, în
Art. 6
cazurile prevăzute de legislaţia internă a
Fiecare Parte se angajează:
Statului, folosirea detectoarelor de metale şi
altor echipamente de detecţie sau procedee I. să prevadă un suport financiar al cercetării
pentru cercetarea arheologică. arheologice prin puterea publică naţională,
regională sau locală, în funcţie de competen\ele
Art. 4 lor respective;
Fiecare Parte se angajează să aplice măsuri de li. să mărească mijloacele materiale acordate
protecţie fizică
a patrimoniului arheologic prevăzând arheologiei preventive:
după împrejurări: a) luând dispoziţii utile pentru ca, în timpul
I. achiziţionarea sau protecţia prin alte mijloace marilor lucrări de amenajări publice sau
potrivite, de către puterea politică a spaţiilor private, să fie prevăzute luarea în sarcină
destinate să constituie zone de rezervaţie completă, prin fonduri provenind în modul
arheologică; potrivit din sector public sau prival costurile
li. amenajarea de depozite potrivite pentru tuturor operaţiunilor arheologice necesare,
vestigiile arheologice deplasate din locul lor de legale de aceste lucrări;
origine. b.) fixând în bugetul acestor lucrări, cu acelaşi
titlu ca şi studiile de impact impuse de
Conservarea integrată
preocupările de mediu şi de amenajare a
a patrimoniului arheologic
teritoriului, studiile şi prospecţiunile
arheologice prealabile, documentele
Art. 5
ştiinţifice de sinteză, la fel ca şi comunicarea
Fiecare parte se angajează:
şi publicarea completă a descoperirilor.
I. 5ă găsească punerea de acord şi articularea
nevoilor respective ale arheologiei şi ale amenajării, Strângerea şi difuzarea informaţiilor ştiinţifice
veghind ca arheologii să participe:
a) la crearea politicii de planificare vizând Art . 7
stabilirea strategii!or echilibrate de protecţie, Cu scopul de a facilita studiul şi difuzarea
de conservare şi de punere în valoare a cunoaşterii descoperirilor arheologice, fiecare Parte se
siturilor prezentând un interes arheologic; angajează:
b) la derularea în fazele diferite a programelor I. să realizeze sau actualizeze investiga\iile,
de amenajare; inventarele şi cartografia siturilor arheologice în
11. să asigure o consultare sistematică între spa\iul supus jurisdicţiei sale;
arheologi, urbanişti şi cei care fac amenajarea li. să adopte toate dispoziţiile practice cu scopul de
teritoriului, pentru a permite: a obţine, la sfârşitul operaţiunilor arheologice, un
a) modificarea planurilor de amenajare document ştiinjific de sinteză publicabil, prealabil
susceptibile să altereze patrimoniul difuzării obligatorii a studiilor integrale de
arheologic; speciali late.

http://patrimoniu.gov.ro 85
Art. 8 V. Să reducă, atât cât este posibil, prin acţiuni
Fiecare Parte se angajează: educative, de informare, de vigilenţă şi de
I. să înlesnească schimbul pe plan na\ional şi cooperare, circulaţia elementelor de patrimoniu
internaţional a elementelor de patrimoniu arheologic provenind din descoperiri
arheologic, cu scopuri ştiinţifice profesionale, necontrolate, din săpături ilicite sau deturnări din
luând toate măsurile utile pentru ca această săpăturile oficiale.
circula\ie să nu aducă atingere de nici un fel la
valoarea culturală şi ştiinjifică a acestor elemete; Art.11
li. să incurajeze schimburile de informaţii asupra Nici o dispozijie din prezenta Conven\ie (revizuită)
cercetărilor arheologice şi asupra săpăturilor în nu aduce atingere tratatelor bilaterale sau multilaterale
curs, şi să contribuie la organizarea de care există sau ar putea să existe între Părţi, vizând
programe de cercetări internajionalc. circula\ja ilicită a bunurilor de patrimoniu arheologic şi
restituirii lor proprietarului legitim.
Sensibilizarea publicului
Asistenţă tehnică
Art . 9 şi ştiinţifică reciprocă
Fiecare Parte se angajează:
I. să întreprindă o ac\iune educativă cu scopul de Art. 12
a trezi şi dezvolta în opinia publică o conştiin\ă Părţile se angajează:
a valorii patrimoniului arheologic pentru I. să fie gala să facă o asisten\ă tehnică şi
cunoaşterea trecutului, precum şi a pericolelor ştiinţifică reciprocă, exprimată printr-un schimb
care ameninţă acest patrimoniu; de experien\a de experţi în problemele relative
li. să promoveze accesul publicului la elementele la patrimoniul arheologic;
importante ale patrimoniului său arheologic, mai li. să favorizeze, în cadrul legislaţiei na\ionale
ales în situri şi să incurajeze expunerea pentru pertinentă de acorduri inlerna\ionale prin care
public a bunurilor arheologice selecţionate. ele sunt legate, schimburile de specialişti in
conservarea patrimoniului arheologic, aici fiind
Prevenirea circulaţiei ilicite incluşi şi cei din domeniul formării perma-
a elementelor de patrimoniu arheologic nen te.
Art.10 Controlul aplicării Convenţiei
Fiecare Parte se angajează: (revizuite)
I. să organizeze schimbul de informaţii între
puterea publică competentă şi institu\iile Art. 13
ştiinţifice asupra săpăturilor ilicite constante; În încheierea prezentei Convenţii (revizuite), un
11. să aducă la cunoştinţa instan\elor competente comitei de experţi, instituit de Comitetul de Miniştri al
ale Statului de origine, parte a acestei convenţii Consiliului Europei in virtutea art. 17 al Statutului
(revizuită) toate ofertele suspecte că provin din Consiliului Europei, a fost însarcinat să urmarească
săpături ilicite sau din deturnări din săpături aplicarea Convenţiei (revizwte) şi mai ales:
oficiale, şi toate precizările necesare asupra I. să supună periodic Comitetului de miniştri al
acestui subiect; Consiliului un raport asupra situaţiei în ceea ce
III. în ceea ce priveşte muzeele şi alte instituţii priveşte politica de protecţie a patrimoniului
sim ilare a căror politică de achizijii este supusa arheologic in Statele părţi ale Conven\iei
controlului Statului, se vor lua măsurile necesare (revizuite) şi asupra respectării principiilor
pentru ca acestea să nu achiziţioneze elemente enunţate;
de patrimoniu arheologic suspect de a proveni li. să propună Comitetului de miniştri ai Consiliului
din descoperiri necontrolate, din săpături ilicite Europei orice măsură care încearcă să pună în
sau deturnare din săpături oficiale; aplicare dispoziţiile Convenţiei (revizuite),
IV. pentru muzee şi alte instituţii similare, aflate pe bineînţeles în domeniul aclivltălii multilaterale şi
teritoriul uneia din Părţi, dar unde politica de în materie de revizuire sau amendament al
achiziţii nu este supusă controlului Statului: Conven\iei (revizuită), şi deasemenea cel de
a) să li se transmită textul acestei convenţii informare a publicului asupra obiectivelor
(revizuită); Conven\iei (revizuite);
b) să nu economisească nici un efort pentru a III. să facă recomandări la Comitetul de miniştri al
asigura respectarea de căire num itele Consiliului Europei privind invitarea Statelor
muzee şi instituţii a principiilor formulate în nemembre ale Consiliului Europei să adere la
paragraful 3 de mai sus; această Conven\ie (revizuită).

86 http://patrimoniu.gov.ro
Clauze finale acceptare, de aprobare sau adeziune, să desemneze
teritoriu! sau teritoriile la care se va aplica prezenta
Art. 14 Conven\ie (revizuită).
1, Prezenta Convenţie (revizuită} este des-
2. Fiecare Stat poate, în orice alt moment ulterior,
chisă semnării Statelor membre ale Consiliului
printr-o declaraţie adresată Secretariatului General al
Europe i şi altor State părţi ale Conven\iei culturale
europene. Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei Conven~i
Aceasta va fi supusă ratificării, acceptării sau (revizuite) la orice alt teritonu desemnat în declara\ia sa.
aprobării. Instrumentele de raUflcare, de acceptare sau Convenţia (revizuită} va intra în vigoare în privinţa
adoptare vor fi depuse pe lângă Secretariatul Genera! acestui teritoriu şase luni după data de recep\ie a dedara\iei
al Consiliului Europei. de căire Secretarul General al Consiliului Europei.
2. Un Stat semnatar al Conven\iei europene de 3. Orice declara\ie făcută în virtutea celor două
protecţie a patrimoniului arheologic, semnat la Londra
paragrafe precedente va putea să fie retrasă, în ceea
la 6 mai 1969, nu poate depune instrumentele de
ce priveşte teritoriu! desemnat în această declara\ie,
ratificare, de acceptare sau aprobare dacă n-a
denunţat mai sus numita Conven\ie sau dacă n-a
prin notificaţia adresată Secretarului General.
denunţat-o simultan. Retragerea va primi efect şase luni după data primirii
3. Prezenta Conven\ie (revizuită} va intra în vigoare notificării de către Secretarul General.
6 luni după data la ca.re patru State, dintre care cel
pu\in trei State membre ale Consiliului Europei, îşi vor Art . 17
exprima consim\ământul de a fi legate prin Convenţie l. Fiecare Parte poate, în orice moment să
(revizuită) conform cu dispoziţiile paragrafelor denunţe prezenta Convenţie (revizuită) adresând o
precedente. notificare Secretarului General al Consiliului Europei.
4. În cazul în care, prin aplicarea celor două 2. Denunţarea va avea efect şase luni după data
paragrafe precedente, efectul denunţării la Convenţia primirii notificării de către Secretarul General.
din 6 mai 1969 şi intrarea în vigoare a prezentei
Convenţii (revizuite) nu vor fi simultane, un Stat Art. ~8
contractant poate declara, în momentul depunerii Secretaru! General al Consiliului Europei va notifica
instrumentelor sale de ratificare, de acceptare sau de Statelor membre ale Consiliului Europei, şi celorlalte
aprobare, că el va continua să aplice convenve din 6
State părţi ale Conven\iei culturale europene, la fel ca
mai 1969 până la intrarea in vigoare a prezentei
şi tuturor Stalelor Comunităţii economice europene
Convenţii (revizuite).
5. Prezenta Convenţie (revizuită) va intra în vigoare care au aderat sau care au fost invitate să adere la
in privin\a fiecărui Stat semnatar care va exprima prezenta Convenţie (revizuită}:
ulterior consimţământul său ca să fie legat de ea la I. fiecare semnătură
şase luni după data de depunere a instrumentelor de li. depunerea fiecărui mstrument de ratificare, de
ratificare, de acceptare sau de aprobare. acceptare, de aprobare sau aderare;
Art. 15
llL fiecare dată de intrare în vigoare a prezentei
1. După intrarea în vigoare a prezentei Convenţii Conven\ii (revizuită}, conform cu articolele sale
(revizuite), Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei 14, 15 şi 16;
va putea invita orice alt Stal membru al Consiliului, ca IV. orice alt act, notificare sau comunicare având
şi al Comunilă\ii Economice Europene să adere la legătură cu prezenta Conven\ie (revizuită).
prezenta Conven\ie (revizuită), printr-o decizie luată prin Pentru conformitate, subsemna\îi, legal autoriza\i în
majoritatea prevăzută în art. 20.d al Statutului acest sens, au semnat prezenta Convenţie (revizuită}.
Consiliului Europei şi cu unanimitate a reprezentanţilor
S-a făcui la La Valetta, la 16 ian. 1992, în lb. franceză
statelor contractante având dreptul să participe la
şi în lb. engleză, cele două texte făcând parte din acelaşi
Comitet.
2. Pentru fiecare Stat care a aderat sau pentru document, depus în arhivele Consiliului Europei.
Comunitatea Economică Europeană, în caz de aderare, Secretaru l general al Consiliului Europei va
Conven\ia (revizuită) va intra în vigoare şase luni după comunica o copie conformă certificată fiecărui Stat
data de depunere a instrumentelor de aderare pe lângă membru al Consiliului Europei, Stalelor semnatare a
Secretariatul General al Consiliului Europei. Convenţiei culturale europene, şi oricărui Stat membru

Art. 16 al Comunită\ii economice europene invitat să adere la


1. Fiecare Stat poate, în momentul semnării sau prezenta convenţie (revizuită).
in momentul depunerii instrumentului de ratificare, de Traducere IOANA BOGDAN CĂTINICIU

http://patrimoniu.gov.ro 87
LA CHARTE SUR LA PROTECTION
ET LA GESTION DU PATRIMOINE CULTUREL SUBAOUATIOUE de L'IC OMOS
(ratifiee par la 11 e Assemblee G enerale de l' ICOMOS,
a
r8unie Sofia, Bulgarie, du 5-9 Octobre 1996)

lntroduction colleclivite. S'il est gere avec soin, le patrimoine


culturel subaquatique peut jauer un iâle positif dans la
a
Cette charte vise encourager la protection et la promotion des loisirs et du tourisme.
gestion du patrimoine culturel subaquatique qui se L'archeologie est animee par la recherche. Celle-
trouve dans Ies eaux interieures, Ies eaux cDteres, Ies ci enrichit la connalssance en penetrant le monde de
mers peu profondes el Ies fonds marins des oceans. la diversite de la cultu re humaine a lravers Ies âges et
Elle me l I' accent sur Ies circonstances et Ies attributs en presentant de nouvelles perspeclives en ce qui
particuliers qui entourent le patrimoine culturel concerne la vie passee. Une telle connaissance et de
subaquatique et elle devrait etre pen;ue comme un telles perspectives nous aident ă. comprendre la vie
supplement a la Charte sur ta protection et la gestion d'aujourd'hui et de ce fail nous permeltent d'envisager
du patrimoine arc~eologique, 1990. La charte de 1990 Ies enjeux 'a venir.
definit le «patrimoine arch0ologique" comme la partie De nombreuses activites subaquatiques sont en
du patrimoine materiei pour lequel Ies methodes elles-memes benefiques el souhaitabtes, mais elles
arch8o1ogiques constituent le premier moyen peuvent avoir des consequences malheureuses. Le
d'acquerir de l'information, en ce qui a trait aux patrimoine culture! subaquatique peut etre menace par
vestiges associes a la presence humaine, les lieux des travaux de construction qui alterent Ies fonds
ayant un rapport avec toute manifestation de l'activite marins ou qui modifient Ies courants, Ies sedimenls el
humaine, Ies constructions abandonnees el Ies Ies parcours des polluanls. Le patrimoine culturel
vestigec; de toutes sortes, de rreme que Ies objets subaquatique peutetre aussi menace par l'exploitation
culturels mobiles associes. Aux fins de la charte, on sans discernement des ressources naturelles. En plus,
entend par patrimoine culturel subaquatique le des moyens d'ac&s inappropries, ou l'impact cumulatif
patrimoine archeologique qui se trouve dans un de la collecte de •souvenirs» peuvenl avoir un effet
environnement subaquatique ou en a ete retire. Ceci nefaste.
comprend Ies structures et Ies sites submerges, Ies Beaucoup deces menaces peuventetre elimin€:es,
lieux de naufrage. Ies epaves et leur contexte ou au moins en grande partie reduites, si des
archeologique et naturel. archeologues sont consultes des le depart et si des
Par son caractere rreme, le palrimoine culturel mesures d 1at1enuation deces impacts sonl mises en
subaquatique est un bien culturel de dimensian a
place. La presenle Charte vise metlre en place des
in ternationale. Une large partie du patrimoine culturel normes archeologiques elevees pour s'opposer d'une
subaquatique se trauve en lerritoire inlernational et a
fai;on rapide et efficace ce genre de menaces pour
resuite des communications el des echanges le patrimoine culturel subaquatique.
internationaux au cours desquels Ies bateaux et leur Le patrimoine culturel subaquatique est aussi
contenu se sont perdus, loin de leur poinl d'origine ou menace par des activit8s totalemen t indesirables
de leur destination. a
puisqu'elles ne profitenl qu' quelquesuns au detri-
L'archeologie est concernee par la conservation des ment du plus grand nombre. L'exploitation commer-
biens cu llurels dans leur environnement. Dans le ciale du patrimoine culturel subaquatique pour la vente
langage de la gestion des biens culturels, an dit que le ou la speculation est foncierement incompatible avec
palrimoine cullurel subaquatique estă. la fois fini el non la protection et la gestion du patrimoine. La Charte vise
renouvt:lable. Sile patrimoine culturel subaquatique doit a assurer que toutes Ies intervenlions archeolagiques
a
naus aiJer apprecier l'environnement dans l'avenir, aient un but, une methodalogie el des resultals
naus devans prendre nas responsabilites individuelles escomptes qui soient clairs, de fai;onă. ce que chaque
el collectives maintenant pour en assurer sa survie. obje l apparaisse transparent aux yeux de tous.
L'archeologie est une activite publique; chac un a
Article 1
droit de puiser dans le passe pour enrichir sa propre
vie, el tout effort pour restreindre la connaissance du Les principes de base
a
passe est une entrave l'autonomie personnelle. Le La conservation «in situ• du patrimoine culturel
patrimoine culturel subaquatique conlribue a la subaquatique devrait etre consideree comme la
formation de l'identite cu!turelle et peut serviră affermir premiere optian.
le sens d'appartenance des membres d'une L'ac&s au public devrait etre encourage.

88 http://patrimoniu.gov.ro
Des techniques non destructives, des prospections Le financement du projet ne doit pas se taire par
et des echantillonnages non inlrusifs devraient etre la vente d'elements du patrimoine culturel
a
lavorises de preference la fouille. a
subaquatique ou par le recours taule strategie qui
Les interventions archeologiques ne doivent pas ferait que le patrimoine culturel subaquatique ou la
avoir plus de consequences negalives sur le patrimoine documentalion s'y rapportanl seraienl disperses
cullurel subaquatique qu'il n'est necessaire pour irremediablement.
alteindre Ies objectifs d'attenuation ou de recherche du
projet. Article 4
Les intervenlions arche!:ologique ne doivent pas Le cafendrier
inulilement de!:placer Ies resles humains ou perlurber On doit s'assurer avant le debut des interventions
Ies lieux. sacres. archeotogiques de disposer du temps necessaire pour
Les interventions archeologiques doivent etre completer toutes Ies etapes du plan de projet, y
documentees de fac;on adequate . compris la conservation, la preparation du rapport el
Article 2 sa diffusion. Le plan du projet doit comprendre Ies
mesures alternalives qui assureront !a conse1Vation du
Le plan du projet
patrimoine cullurel subaquatique et la documentation
Avani de proc€der â des inlerventions arche!:o- qui s'y rapporte au cas cil le projet serai! ecourte.
logiques, un plan du projet doi!Ctre €1abore en tenanl
compte des e1emenls suivants: Article 5
- Ies objectifs d'alt€nuation ou de recherche du Objectifs, methodofogîe et techniques
projet; des interventîons archeologiques
- la methodologie el Ies techniques ă. employer;
Les objedifs des interventions arch€ologiques el
- le financement prevu;
- le ca!endrier du projet;
le de!:tail de la methodologie el des techniques a
employer doivent etre etablis dans le plan de projet. La
- Ies membres de l'equipe de recherche, leurs
methodologie devrait concorder avec Ies objectifs des
competences, leur exp€rience el leurs
interventions arch€ologiques el Ies techniques
responsabilites;
employe!:es devraint &tre Ies moins perturbatrices que
- la conservation des mat€riaux;
possible.
- la gesUon et l'entretien du site;
Line analyse des artefacts et de la documentatîon,
- Ies procedures de collaboration avec des
faisant suite au travail sur le terrain, fait partie
musees et d'aulres inslitutions;
integrante de toutes Ies inleiventions archeologiques;
- la documentation;
- Ies mesures de sanie el de securite;
a
des dispositions cel effet doivent figurer dans le plan
du projet.
- la preparation du rapport;
- le d€p)t des archives de fouille, y compris Ies Article 6
e1ements du patrimoine cutlurel subaqualique
Competences, responssbi/ites et experience
recuperes durant Ies interventions;
- k. diffusion y compris la participation du public. Tous Ies membres de 1'€qwpe de recherche
Le plan du projet devraitetre revise et modifie selon doivenl avoir Ies competences el l'exp€rience requises
!es drconstances. pour leur participation au projel. 11s doivent etre
Les inlerventions archE§ologiques doivent etre parfaitement au courant du travail qu'on attend d'cux
conduites selon le plan de projet. Le plan de projet el le comprendre.
devrait Ctre consultable par l'ensemble de la T ou te intervention archeologique impliquant des
communaute arch€ologique. modifications au patrimoine culturel subaquatique sera
enlreprise sous la dircction el la surveillance d'un
Article 3 arch€ologue subaquatique designe don! Ies competences
Le financement sont. reconnues et qui pos~e une experience adaptee
Un fînancement adequat doi! etre assure avani le ala nature de cette intervention arche!:ologiquc.
debut des interventions arche!:ologiques afin que toutes Article 7
Ies etares du programme soient reaHsees, y compris
la conservation, la preparation du rapport el sa Etudes pre/iminaires
diffusion. Le plan de projet devrail îndure des plans Une evaluation prt§liminaire examinant la fragili!€,
d'intervention qui assureront la conservation du l'importance, le potentiel d'une ressource cullurelle
patrimoine culturel subaqualique el de la documen· subaquatique doi! preceder el documenter toules Ies
talion qui s'y rapporte dans le cas d'une interruption interventions arch€:olog1ques pouvant modifier cette
du financement prevu. ressource.

http://patrimoniu.gov.ro 89
L'evaluation d'une ressource doil comprendre une Article 12
etude de base portant sur Ies observalions historiques Les rapports
et archeologiques disponibles, Ies caracteristiques
Des rapports interimaires devraient etre presentes
archeologiques et environnementales du site el Ies conformemenl au calendrier propose dans des depSts
consequences d'une lntrusion sur la stabilite ·a long
d'archives reconnus el accessibles au public.
terme du secteur touche par Ies inteiventions Chaque rapport devrait comprendre:
archeologiques. - un comple rendu des objeclifs;
Article 8 - un compte rendu de la methodologie et des
techniques emp1ayees;
La documentation
- un compte renciu des resultals obtenus;
Toutes Ies inteiventions archeologiques doivent - des recommandalion pour Ies interventions
etre documentees d'une fa9on aussi compete que archeologiques futures, la gestion du site et la
possible et selon les normes professionnelles actuelles conservation des eiements du patrimoine culturel
de la documentat1on archeologique. subaqualique relires lors des interventions
La documentation doit fournir un etat detaille des archeologiques.
donnees recuillies sur le site, ce qui comprend; la
provenance des e1ements du patrimoine culture[ Article 13
subaquatique deplaces ou retires au cours des L 'archivage
interventions archealogiques, Ies carnets de notes de
Les e1ements du patrimoine culturel subaquatique
terrain, Ies plans et Ies dessins, Ies photographies et retires pendant Ies interventions archeologiques el
taule autre forme de documentalion. toute la documenlation pertinente, doivent etre
Article 9 deposes aupres d'une institu\ion qu1 en donnera acces
au public el Ies conservcra de fa9on permanente. On
La conservation materie/Ies
devrait prendre, avani le debut des intervenlions
Le programme de conseivation des objets doit archeolog1ques, des dispositions quant au defi>t des
prevoir le traitement des vestiges archeologiques archives; ces disposilions devraient etre consignees
pendant Ies interventions archeologiques, pendant leur dans le plan du projet. Les archives devraient etre
transport et â long terme. conservees conformement aux normes professio-
La conservation des objets doit se faire selon Ies nnelles actuelles.
normes professionnelles actuelles. L'intCgritC scientifique des archives du projet doi!
etre assureei le defi>t dans des inslitutions differentes
Article 10
ne devrait pas empecher qu'on puisse Ies reunir pour
La gesliun et l'entretien du site poursuivre Ies inteivent1ons archeologiques. Les objets
Un programme de geslion du site doit etre du patnmoine cullurel subaqualique ne doivent pasetre
prepare, precisant Ies mesures de protection et de deranges comme des articles de valeur commerciale.
gestion sin situ• du patrimoine culturel subaquatique
Artlcle 14
pendant el apres Ies travaux sur le terrain. Le
programme devrait comprendre des renseignements La diffusion
a l'inturition du public, des disposilions raisonnables On devrait sensibiliser le public aux resultats des
pour la stabilisalion du site, el des mesures de inteivenlions archeologiques el a
l'importance du
surveillance el de protection contre Ies perlurbations. patrimoine culturel subaqualique par des presentations
On devrait promouvoir I' acces du public au patrimoine de vulgarisalion faites dans divers medias. On ne
culturel subaquatique, sauf dans Ies cas oi.J t'accCs devrail pas nuireă. de telles presentations en imposant
serai! incompatible avec la protecllon el la gestion du des droits d'acces eleves.
site. La collaboration avec Ies communautes el Ies
groupes locaux doit etre encouragee, toul comme la
Article 11
collaboration avec Ies communautes et Ies groupes qui
Les mesures de sante et de securite sont particuli?rement hes au patrimoine culturel
La sante el la securite des equipes el des tierces subaqualique en cause. li est souhailable que Ies
a
parties procedant des interventions archeologiques mteiventions archeologiques se fassent avec le
sont primordiales. Tous Ies membres d'une equipe consentemenl el l'appui de ces communautes el de
procedant â des 1nterventions archeologiques doivent ces groupes.
travailler en respectant une politlque de securite qui L'equipe conduisant des interventions
satisfasse Ies exigences 1egales el professionnelles el a
archeologiques devra chercher faire participer Ies
qui soit decrite dans le plan du projet. communautCs el Ies groupe interesses dans la mesure

90 http://patrimoniu.gov.ro
ciJ une teUe participation est compatible avec Ies objectifs Artlcle ~5
de protection et de gestion; lorsque cela est possible La co/faboration internatlona/e
d'acquerir et de developper certaines competences
archeologiques par ta formalion et l'education. La coltabaration internationale est essentielle
La collaboration avec Ies musees et d'autres pour la protection el la gestion du patrimoine
institulions devrait etre encouragee. Avani Ies culturel subaquatique el devrall etre favorisee de
intervenlions archeologiques, an devrait se procurer tous fai;on a maintenir des normes elevees dans Ies
Ies resultals des recherches anterieures el Ies rapports interventions archeologiques. La collabaratian
faits par Ies institutions callabaratrices. De plus, an internationale devrai t etre encouragee pour mieux
devrait prendre des dispositians pour Ies visites du site. utiliser Ies archeologues el aulres professionnels qui
Un rapport final de syntt-ese sur Ies interventions sont specialises dans Ies interventîans
archeologiques daitetre presente &s que possible, en archealagiques ayant pour objet le patrimoine
lenant compte de la camplexite de l'intervention culturel subaquatique. Des programmes d'echange
archeologique, et depose dans Ies defl)ts d'archives de professiannels devraient etre envisages comme
publiques Ies plus cancernees. mayen de ditfuser Ies meilleures pratiques.

http://patrimoniu.gov.ro 91
CONVENŢIA UNIDROIT
privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal*

Statele părţi la prezenta conven\ie adoptată la confirmând că aplicarea prezentei conven\ii ar


Roma la 24 iunie 1995, trebui să fie înso\ită de alte măsuri eficiente pentru
reunite la Roma, la invita\ia Guvernului Repiblicii protejarea bunurilor culturale, cum ar fi elaborarea ~
Italiene, între 7 şi 24 iunie 1995, în cadrul unei folosirea de registre, protejarea materială a situri!O<
Conferinţe diplomatice pentru adoptarea proiectului arheologice şi cooperarea tehnică,
Conven\lei UNIDROIT privind restituirea internaţională recunoscând acţiunile intreprinse de diferite
a bunurilor culturale furate sau exportate ilegal, organisme pentru a proteja bunurile culturale, în special
convinse de importanţa fundamentală a protejării de Convenţia UNESCO din 1970 referitoare la traficul
patrimoniului cultural şi a schimburilor culturale pentru ilegal şi elaborarea unui cod de conduită în sectorW
promovarea înţelegerii între popoare şi a răspândirii privat,
culturii pentru bunăstarea omenirii şi progresul au adoptat următoarele dispozi\ii:
civilizaţiei,
profund preocupate de traficul ilegal de bunuri CAPITOLUL I
culturale şi de daunele ireparabile cauzate in mod
frecvent de acesta atât bunurilor respective, cât şi Domeniu de aplicare şi definiţie
patrimoniului cultural al comunităjilor naţionale, tribale, ARTICOLUL 1
autohtone sau al altor comunităţi şi patrimoniului comun Prezenta conven\ie se aplică cererilor cu caracter
al tuturor popoarelor, îndeosebi prin jefuirea siturilor internaţional pentru:
arheologice şi pierderea unor informaţii arheologice, a) restituirea bunurilor culturale furate;
istorice şi ştiin\ifice de neînlocuit ce rezultă din b) înapoierea bunurilor culturale scoase de pe
aceasta, teritoriul unui stat contractant cu încălcarea
hotărâte să contribuie eficient la lupta împotriva
legislaţiei sale care reglementează exportul
traficu'ui ilegal de bunuri culturale prin stabilirea unui bunurilor culturale, în scopul protejării
corpus minimal de reguli juridice comune, în scopul patrimoniului său cultural (denumite în
restituirii şi înapoierii bunurilor culturale între statele continuare bunuri culturale exportate ilegab.
contractante şi al facilitării păstrării şi ocrotirii
patrimoniului cultura! în interesul tuturor, ARTICOLUL 2
subliniind că prezenta convenjie are drept obiectiv Prin bunuri culturale, în sensul prezentei convenjli.
de a facilita restituirea şi înapoierea bunurilor culturale se înţelege bunurile care, cu titlu religios sau laic,
şi că instituirea în anumite state a unor mecanisme, prezintă importanţă pentru arheologie, preistorie, istone
precum compensarea, necesare pentru asigurarea literatură, artă sau ştiinţă şi care aparţin uneia dintre
restituirii şi înapoierii, nu implică adoptarea unor astfel categoriile enumerate în anexă la prezenta conven\ie.
de măsuri de către alte stale,
afirmând că adoptarea prevederilor prezentei CAPITOLUL li
convenţii pentru viitor nu constituie în nici un fel o
aprobare sau o legitimare a oricărui trafic ilegal produs Restituirea bunurilor culturale furate
înaintea intrării sale în vigoare, ARTICOLUL 3
afirmând că adoptarea prevederilor prezentei (1) Posesorul unui bun cultural furai trebuie să~
convenţii pentru viitor nu constituie în nici un fel o
restituie.
aprobare sau o legitimare a oricărui trafic ilegal produs (2) În sensul prezentei convenţii, un bun cultural
înaintea intrării sale în vigoare. provenit din săpături licite, dar re\inut ilicit este
conştiente de faptul că prezenta convenjie nu va
considerat ca fiind furat, dacă această calificare este
aduce, prin ea însăşi, o soluţie problemelor puse de conformă cu legislaţia statului în care au avut loc acele
traficul ilegal, dar că ea amorsează un proces vizând
săpături.
întărirea cooperării culturale interna\ionale şi (3) Orice cerere de restituire trebuie să fie făcută
men\inerea locului cuvenit comerţului licit şl acordurilor în termen de 3 ani de la data la care solicitantul a
interstatale în cadrul schimburilor culturale, cunoscut locul unde se află bunul cultural şi identitatea
· Traducere, text reprodus din Monitorul Oficial al României, posesorului şi, în toate cazurile, într-un termen de 50
Parteal, .ir. 176. de ani de la dala furtului.

92 http://patrimoniu.gov.ro
(4) Totodată, o acţiune de restituire a unui bun (3) Plata compensaţiei posesorului de către
cultural care face parte integrantă dintr-un monument solicitant, atunci când aceasta este cerută, nu aduce
sau dintr-un sit arheologic identificat sau care face atingere dreptului solicitantului de a cere unei alte
parte dintr-o colecţie publică nu este supusă nici unui persoane rambursarea ei.
termen de prescripţie în afară de termenul de 3 ani din (4) Pentru a stabili dacă posesorul a acţionat cu
momentul in care solicitantul a aflat locul în care se diligenţa cuvenită, se va ţine seama de toate
găseşte bunul cultural şi identitatea posesorului. împrejurările achiziţiei, în special de calitatea părţilor,
(5) Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului de preţul plătit, de consultarea de către posesor a
precedent, orice stat contractant poate declara că o oricărui registru accesibil în mod rezonabil, referitor la
acţiune se prescrie într-un termen de 75 de ani sau bunuri culturale furate şi orice altă informaţie sau
intr-un termen mai mare, prevăzut de legislaţia sa. O documenta\ie relevantă, pe care ar fi putut să o obţină
acţiune, intentată într-un alt stat contractant, de pe căi rezonabile, şi de consultarea unor organisme la
restituire a unui bun cultural deplasat dintr-un care ar fi putut avea acces sau de orice alt demers pe
monument, dintr-un sit arheologic sau dintr-o colecţie care o persoană rezonabilă l-ar fi întreprins în
publică, situat într-un stat contractant care face o astfel asemenea împrejurări.
de declaraţie, se prescrie, de asemenea, în acelaşi (5) Posesorul nu poate beneficia de un statut mai
termen. favorabil decât acela al persoanei de la care a dobândit
(6) Declaraţia menţionată la paragraful precedent bunul cultural prin moştenire sau în alt mod, cu titlu
trebuie făcută în momentul semnării, ratificării, gratuit.
acceptării, aprobării sau aderării.
(7) Prin colecfie publică, în sensul prezentei CAPITOLUL III
convenţii, se înţelege orice ansamblu de bunuri
Înapoierea bunurilor culturale exportate ilegal
culturale inventariate sau identificate în alt mod şi
aparţinând: ARTICOLUL 5
a) unui stat contractant; (1) Un stat contractant poate cerc tribunalului sau
b) unei colectivităţi regionale sau locale dintr- oricărei alte autorităţi competente a unui alt stat
un stal contractant; contractant să ordone înapoierea unui bun cultural
c) unei instituţii religioase situate într-un stat exportat ilegal de pe teritoriul stalului solicitant.
contractant; sau (2) Un bun cultural exportai temporar de pe
d) unei instituţii înfiinţate, în principal, în teritoriul statului solicitant în scopuri cum ar fi: expoziţii,
scopuri culturale, pedagogice sau ştiinţifice cercetare sau restaurare, în baza unei autoriza\ii
într-un stat contractant şi recunoscută în eliberate potrivit legislaţiei sale, care reglementează
acel stat ca fiind de interes public. exportul de bunuri culturale în vederea protejării
(8) Pe lângă aceasta, acţiunea de restituire a unui patrimoniului său cultural, şi care nu a fost înapoiat
bun cultural religios sau care prezintă o importanţă conform condiţiilor acelei autoriza\ii, este considerat ca
colectivă, care aparţine şi este folosit de o comunitate fiind exportat ilegal.
autohtonă sau tribală dintr-un stat contractant pentru (3) Tribunalul sau oricare altă autoritate
folosinţa tradiţională sau rituală a acelei comunităţi, competentă a statului solicitat trebuie să ordone
este supusă termenului de prescrip\ie aplicabil înapoierea bunului cultural, dacă statul solicitant
colecţiilor publice. stabileşte că scoaterea bunului de pe teritoriul său
afectează semnificativ cel pu\in unul dintre următoarele
ARTICOLUL 4 interese:
(1) Posesorul unui bun cultura! furai, pe care a) conservarea materială a bunului sau a
trebuie ::ă ii restituie, are dreptul la plata, în momentul contextului său;
restituirii, a unei compensaţii echitabile, cu condiţia să b) integritatea unui bun complex;
nu fi ştiut sau să nu fi putui afla, în mod rezonabil, că c) conservarea informaţiei referitoare la acel
bunul furat era furai şi să poală dovedi că a acţionai bun, cum ar fi, de exemplu, cea de natură
cu diligenţa cuvenită la achiziţionarea lui. ştiinţifică sau istorică;
('2) Fără a aduce atingere dreptului posesorului la d) folosirea tradiţională sau rituală a acelui bun
compensaţia prevăzută la paragraful precedent, este de către o comunitate autohtonă sau
neces.11 să se facă eforturi rezonabile pentru ca tribală;
persoana care a transferai bunul cultural posesorului sau stabileşte că bunul este pentru statul solicitant
sau orice altă persoană care l-a transferat anterior să de o importanţă culturală semnificativă.
plătească compensa\ia atunci când aceasta este în (4) Orice cerere introdusă în temeiul paragrafului
conformitate cu legisla\ia statului în care este făcută 1 al prezentului articol trebuie să con\ină sau să fie
cererea. înso\ilă de orice informaţie de fapt sau de drept, care

http://patrimoniu.gov.ro 93
să permită tribunalului sau autorităţii competente a sau tribale pentru folosinţa tradiţională sau rituală a
statului solicitat să stabilească dacă sunt întrunite acelei comunităţi şi bunul trebuie înapoiat acelei
condiţiile de la paragrafele (1)--(3). comunităţi.
(5) Orice cerere de înapoiere trebuie să fie
introdusă într-un termen de 3 ani de la data la care CAPITOLUL IV
statul solicitant a cunoscut locul unde se află bunul
Dispoziţii generale
cultural şi identitatea posesorului şi, în toate cazurile,
in termen de 50 de ani de la data exportului sau de la ARTICOLUL 8
data la care ar fi trebuit să fie înapoiat în baza (1) O cerere întemeiată pe prevederile cap. li şi III
autoriza\iei menţionate la paragraful 2 al prezentului poate fi introdusă la tribunalele sau la alte autorităţi
articol. competente ale statului contractant în care se află
bunul cultural, ca şi la tribunalele sau la alte autorităţi
ARTICOLUL 6
care au competenţă, în conformitate cu reglementările
(1) Posesorul unui bun cultural, pe care l-a
în vigoare în statele contractante.
dobândit după ce acel bun a fost exportat ilegal, are
(2) Părţile pol conveni să supună litigiul lor fie unui
dreptul, în momentul înapoierii, la plata de către statul
tribunal sau altei autorităţi competente, fie arbitrajului.
solicitant a unei compensaţii echitabile, cu condiţia ca
(3) Măsurile provizorii sau de conservare,
posesorul să nu ti ştiut sau să nu fi putut afla în mod
prevăzute de legislaţia statului contractant în care se
rezonabil, în momentul dobândirii, că bunul fusese
află bunul, pot fi aplicate chiar dacă cererea pe fond
exportat ilegal.
de restituire sau de înapoiere a bunului a fost făcută
(2) Pentru a stabili dacă posesorul a ştiut sau ar
la tribunalele sau la orice alte autorităţi competente ale
fi trebuit să ştie, în mod rezonabil, că bunul cultural a
altui stat contractant.
fost exportat ilegal, se va ţine seama de împrejurările
dobândi1ii, inclusiv de lipsa certificatului de export ARTICOLUL 9
necesar _conform legislaţiei stalului solicitant. (1) Prezenta conven\ie nu împiedică un stal
(3) ln locul compensaţiei şi de comun acord cu contractant să aplice orice reglementare mai favorabilă,
statul solicitant, posesorul care trebuie să înapoieze în materie de res!Huire sau de înapoiere a unor bunuri
bunul cultural pe teritoriul acelui stat poate hotărî: culturale furate sau exportate ilegal, decât cele
a) să rămână proprietar al bunului său prevăzute de prezenta convenţie.
b) să transfere proprietatea, cu titlu oneros (2) Prezentul articol nu trebuie interpretat ca dând
sau gratuit, unei persoane, la alegerea sa, naştere vreunei obligaţii de a recunoaşte sau de a
rezidentă în statul solicitant şi care să investi cu putere executorie o hotărâre a unui tribunal
prezinte g3ranţiile necesare. sau a oricărei alte autorită\i competente a unui stat
(4) Cheltuielile decurgând din înapoierea bunului contractant care se îndepărtează de la prevederile
cultural conform prezentului articol revin statului prezentei convenţii.
solicitant, fără a prejudicia dreptul acestuia de a i se
rambursa cheltuielile de către orice altă persoană. ARTICOLUL 10
(5) Posesorul nu poale beneficia de un statut mai (1) Prevederile cap. 11 se aplică numai unui bun
favorabil decât acela al persoanei de ta care a dobândit cultural care a fost furat după intrarea în vigoare a
bunul cultural prin moştenire sau în alt mod, cu titlu prezentei convenţii fa\ă de statul în care a fost făcută
gratuit. cererea, sub reze1Vă ca:
a) bunul să fi fost furat de pe teritoriul unui
ARTICOLUL 7 stat contractant după intrarea în vigoare a
(1) Prevederile acestui capitol nu se aplică atunci prezentei convenţii faţă de acel stat;
când: sau
a) exportul bunului cultural nu mai este ilegal
b) bunul să se afle într-un stat contractant
în momentul în care se cere înapoierea lui;
după intrarea în vigoare a prezentei
sau convenţii faţă de acel stat.
b) bunul a fost exportat în timpul vieţii (2) Prevederile cap. III nu se aplică decât unui bun
persoanei care l-a creat sau pe parcursul cultural exportat ilegal după intrarea în vigoare a
unei perioade de 50 de arn după decesul conven\iei faţă de statul solicitant, precum şi faţă de
acelei persoane. statul în care s-a făcut cererea.
(2) Prin derogare de la prevederile lit. b) a (3) Prezenta convenţie nu legitimează în nici un fel
paragrafului precedent, dispoziţiile acestui capitol se o tranzac\ie ilicită, de orice natură, care a avut loc
aplică atunci când bunul cultural a fost creat de un înaintea intrării în vigoare a prezentei convenţii sau în
membru sau de membri ai unei comunităţi autohtone raport cu care aplicarea acesteia este exclusă de

94 http://patrimoniu.gov.ro
paragrafele {1) sau {2) ale prezentului articol şi nici nu normele interne ale acestor organizaţii sau organisme
limitează dreptul vreunui stat sau al vreunei persoane şi că nu aplică în relaţiile cu aceste state prevederile
de a intenta, în afara cadrului prezentei convenţii, o prezentei convenţii, al căror domeniu de aplicare
acţiune de restituire sau de înapoiere a unui bun coincide cu cel al normelor respective.
cultural furat sau exportat ilegal înaintea intrării în
vigoare a prezentei convenţii. ARTICOLUL 14
( 1) Orice stal contractant, care cuprinde două sau
CAPITOLUL V mai multe unită\i teritoriale, indiferent dacă acestea
posedă sau nu sisteme de drept diferite, aplicabile în
Dispoziţii finale materiile reglementate de prezenta convenţie, va
putea declara, la semnarea sau la depunerea
ARTICOLUL 11
instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare
(t) Prezenta convenţie este deschisă spre
sau de aderare, că prezenta convenţie se va aplica în
semnare la şedinţa de închidere a Conferinţei
toate unităţile sale teritoriale sau numai într·una sau în
diplomatice pentru adoptarea proiectului Convenţiei
mai multe dintre şi va putea să înlocuiască în orice
UNIDROIT privind restituirea internaţională a bunurilor
moment această declara\ie cu o nouă declaraţie.
culturale furate sau exportate ilegal şi va rămâne
(2) Aceste declaraţii vor fi notificate depozitarului
deschisă spre semnare, de căire toate statele, la
şi vor menţiona expres unităţile teritoriale la care se
Roma, până la 30 iunie- t 996.
aplică convenţia.
(2) Prezenta convenţie este supusă ratificării,
(3) Dacă, în virtutea declara\iei făcute în baza
acceptării sau aprobării de către statele care au
prezentului articol, prezenta convenţie se aplică uneia
semnat-o.
sau mai multor unităţi teritoriale ale unui stal
(3) Prezenta convenţie este deschisă aderării
contractant şi nu tuturor, referirea la:
tuturor statelor care nu sunt semnatare, începând de
a) teritoriul unui stat contractant, menţionat la
!a dala la care va fi deschisă spre semnare.
art. 1, înseamnă teritoriul unei unită\i
(4) Ratificarea, acceptarea, aprobarea şi aderarea
teritoriale a acelui stal;
sunt supuse depunerii, în acest scop, a unui instrument
b) tribunalul sau aliă autoritate competentă a
în formă legală la depozitar.
statului contractant sau a statului solicitat
ARTICOLUL 12 înseamnă tribunalul sau altă autoritate
(l) Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi competentă a unei autorităţi teritoriale a
a celei ele-a şasea luni de la data depunerii celui de-al acelui stat;
cincilea instrument de ratificare, de acceptare, de c) statul contractant în care se află bunul
aprobare sau de aderare. cultural menţionat la paragraful (1) al art. 8
(2) Pentru orice stat care ratifică, acceptă, aprobă înseamnă unitatea teritorială a acelui stal în
sau aderă !a prezenta convenţie, după depunerea celui care se află bunul;
de-al cincilea instrument de ratificare, acceptare, d) legea statului contractant în care se află
aprobare sau aderare, convenţia intră în vigoare faţă bunul menţionat la paragraful (3) al art. 8
de acesi stal în prima zi a celei de-a şasea luni de la înseamnă legea unităţii teritoriale a acelui
dala depunerii instrumentului de ratificare, de stat în care se află bunul; şi
acceptare, de aprobare sau de aderare. e) un stat contractant menţionat la art. 9
înseamnă o unitate teritorială a acelui stat.
ARTICOLUL 13 (4) Dacă un stat contractant nu face nici o
(1) Prezenta convenţie nu face derogare de la declaraţie în baza paragrafului 1 al prezentului articol,
instrumentele internaţionale prin care un stal prezenta convenţie se aplică la tot teritoriul acelui stal.
contrac.ant este legat din punct de vedere juridic şi
care conţin prevederi referitoare la materiile ARTICOLUL 15
reglementate de prezenta convenţie, numai dacă (1) Declara\iile făcute în baza prezentei convenţii,
statele legate prin astfel de instrumente nu fac o la semnare, sunt supuse confirmării la ratificare,
declaraţie contrară. acceptare sau aprobare.
(2) Orice stat contractant poate încheia acorduri (2) Declara\iile şi confirmarea declara\ii!or vor fi
cu unul sau mai multe state contractante în vederea făcute în scris şi vor fi notificate oficial depozitarului.
facilitării aplicării prezentei convenţii în relaţiile lor (3) Declaraţiile vor deveni efective o dată cu
reciproce. Statele care vor încheia astfel de acorduri intrarea în vigoare a prezentei convenţii faţă de statul
vor transmite o copie depozitarului. declarant. Totodată, declaraţiile a căror notificare
(3) În relaţiile lor reciproce, statele contractante oficială va fi primită de depozitar după această dală vor
membre ale unor organizaţii de integrare economică deveni efective în prima zi a celei de-a şasea luni de
sau ale unor organisme regionale pot declara că aplică la data depunerii lor la depozitar.

http://patrimoniu.gov.ro 95
(4) Orice stat, care face o declaraţie în baza denunţare la depozitar. Atunci când în instrumentul de
prezentei convenţii, o poale retrage în orice moment denunţare se specifică un termen mai lung pentru
printr-o notificare oficială, adresată în scris intrarea în vigoare a denun\ării, aceasta devine efectivă
depozitarului. Această retragere va deveni efectivă în la expirarea termenului respectiv, după depunerea
prima zi a celei de-a şasea luni de la data depunerii instrumentului de denunţare la depozitar.
notificării. (3) Derogând de la această denunţare, prezenta
convenţie se va aplica, în orice caz, oricărei cereri de
ARTICOLUL 16
restituire sau de înapoiere a unui bun cultural, făcută
(1) Orice stat contractant va trebui să declare, în
înainte de data la care această denunţare devine
momentul semnării, rat i ficării, acceptării, aprobării sau
efectivă.
aderării, că cererile de înapoiere sau de restituire a
bunurilor culturale, făcute de către un stal în baza art. ARTICOLUL 20
8, îl pot fi supuse, potrivit uneia sau mai multor Preşedintele Institutului lnternajional pentru
proceduri, după cum urmează: Unificarea Dreptului Privat (UNIDROID poate convoca ,
a) direct la tribunale sau la alte autorităţi periodic sau la cererea a cinci state contractante, un
competente ale statului declarant; comitet special în vederea examinării funcţionării
b) prin intermediul uneia sau mai multor practice a prezentei conven\ii.
autorităţi desemnate de acel stal să
primească astfel de cereri şi să le transmită ARTICOLUL 21
tribunalelor sau altor au t orităţi compe tente (1) Prezen!a convenţie va fi depusă pe lângă
ale acelui stat; Guvernul Republicii Italiene.
c) pe căi diplomatice sau consulare. (2) Guvernul Republicii Italiene:
(2) Orice stat contractant poate, de asemenea, a) informează toate statele care au semnat
desemna tribunalele sau alte autorităţi competente care prezenta convenţie sau care au aderat la ea
să ordone restituirea sau înapoierea bunurilor culturale şi pe preşedintele Institutului Internaţional
în baza prevederilor cap. li şi III. pentru Unificarea Dreptului Prival
(3) Dedara\iile făcute în baza paragrafelor (1) şi (UNIDROIT) cu privire la:
(2) ale prezentului articol pol fi modificate în orice (i) orice nouă semnare sau orice depunere
moment printr-o nouă declaraţie. de instrumente de ratificare, de
(4) Prevederile paragrafelor (1)-(3) ale acceptare, de aprobare sau de aderare
prezentului articol nu afectează prevederile acordurilor şi data la care această semnare sau
bilater a1e sau multilaterale de asistenţă juridică în depunere a avut loc;
materie civilă şi comercială, care pot exista între
(ii) orice declaraţie făcută în baza
statele contrac tante.
prevederilor prezentei conven\it;
ARTICOLUL 17 (iii) retragerea oricărei declara\ii;
Orice stat contractant remite depozitarului, (iv) data intrării în vigoare a prezentei
într-un termen de 6 luni de la dala depunerii convenţii;
instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare (v) acordurile menţionate la art. 13;
sau aderare, o informare scrisă într-una dintre limbile (vi) denun\are a prezentei convenjii ,
oficiale ale convenţiei, cu privire la legislaţia care precum şi data la care această
reglementează exportul de bunuri culturale. Această depunere a avut loc şi data la care
informare va fi actualizată periodic, dacă este denun\area devine efectivă;
cazul. b) transmite copii autentificate de pe prezenta
conven\îe tuturor statelor semnatare şi
ARTICOLUL 18
tuturor statelor care aderă la ea şi pre-
Nici o rezervă nu este admisă, în afara acelora care
şedintelui Institutului lnterna\ional pentru
sunt expres autorizate prin prezenta convenţie.
Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT);
ARTICOLUL 19 c) îndeplineşte orice altă func\le care revine în
(1) Prezenta convenţie poate fi denunţată de mod obişnuii depozitarilor.
oricare dintre statele părţi în orice moment, după dala Drept pentru care, subsemnaţii împuterniciţi, legal
la care ea intră în vigoare faţă de acel stat, prin autorizaţi, au semnat prezenta convenţie.
depunerea la depozitar a unui instrument în acest Întocmită la Roma la 24 (douăzeci şi patru) iunie
scop. 1995 (o mie nouă sute nouăzeci şi cinci), într- un singur
(2) Denunţarea devine efectivă în prima zi a celei exemplar, în limbile engleză şi franceză, ambele texte
de-a şasea luni de la data depunerii instrumentului de având aceeaşi valabilitate.

96 http://patrimoniu.gov.ro
ANExA g) bunuri de interes artistic, cum ar fi:
(i) tablouri , picturi şi desene făcute în
a) Colecţii şi specimene rare de zoologie, de întregime manual, pe orice suport şi dm
botanică, de mineralogie şi de anatomie; once material (cu excepţia desenelor
obiecte ce prezintă un interes industriale şi a articolelor făcute
paleontologic; manual);
b) bunurile privind istoria, inclusiv istoria ştiinţei (ii) lucrări originale ale artei statuare şi
şi a tehnicii, istoria militară şi socială, sculpturii, din orice material;
precum şi viaţa conducătorilor, gânditorilor, (iii) gravuri, stampe şi litografii originale;
savan\ilor şi artiştilor na\ionali şi (iv) asamblări şi montaje artistice originale,
evenimentele de importanţă na\ională ; din orice material;
c) produsul săpăturilor arheologice (regula- h) manuscrise rare şi incunabule, cărţi,
mentare şi clandestine) sau al descoperirilor documente şi publicaţii vechi de interes special
arheologice; (istoric, artistic, ştiinţific, hterar etc.), separate
d) elementele provenind din dezmembrarea sau în colecţii;
unor monumente artistice sau istorice şi a timbre poştale, timbre fiscale şi similare,
siturilor arheologice; separate sau în colecţii;
e) antichităţi cu o vechime de peste 100 de j) arhive, inclusiv arhivele fonografice, fotografice
ani 1 cum ar fi: inscripţii, monede şi sigilii şi cinematografice;
gravate; k) obiecte de mobilă mai vechi de 100 de ani şi
f) bunuri de interes etnologic; instrumente muzicale vechi.

http://patrimoniu.gov.ro 97
CARTELE ITALIENE DE RESTAURARE

CARTA DIN 1932

Constituie versiunea italiană a Cartei de la Atena - luând în considerare faptul că în intervenţia de


(1931), redactată
de Consiliul Superior pentru restaurare trebuie să se reunească, fără a se
an tichităţi şi
arte frumoase, sub formă de Norme eluda reciproc nici măcar în parte, diverse criterii
pentru restaurarea monumentelor, publicată în de naturi diferite, cum ar fi: raţiunile istorice ce
.Buletinul Artelor al Ministerului educaţiei naţionale" în nu vor să fie ştearsă nici una dintre fazele ce au
ianuarie 1932. Această formulare propunea unificarea contribuit la constituirea monumentului, nici să
metodelor şi criteriilor de intervenţie asupra monu- fie falsificată cunoaşterea acestuia prin adăugiri
mentelor, în spiritul documentului internaţional. care să i nducă în eroare pe studioşi, nici dispărui
materialul pe care i1 evidenţiază cercetările
•Consiliul Superior pentru antichităţi şi arte analitice; concepţia arhitecturală ce urmăreşte
frumoase, concenttându-şi studiul asupra normelor ce readucerea monumentului la funcţiunea sa
trebuie să guverneze restaurarea monumentelor, fapt artistică şi, pe cât posibil, la o unitate de linie (a
ce se ridică în Italia la nivel de problemă naţională nu se confunda cu unitatea de stil); criteriile ce
importantă ştconvins de necesitatea de a menţine şi decurg din sentimentul locuitorilor, din spirilul
perfecţiona permanent primatul incontestabil pe care, oraşului, cu amintirile şi nostalgiile sale şi 1 în fine,
în această activitate, compusă din ştiinţă, artă şi acel criteriu indispensabil ce caracterizează
tehnică, ţara noastră i1 deţine: cerinţele administrative privind mijloacele
- convins de multipla şi foarte grava responsabilitate necesare şi utilizarea practică;
pe care fiecare lucrare de restaurare o implică (fie - consideră că, după peste 30 de ani de activitate
că este sau nu însoţită de săpături arheologice) în acest domeniu, desfăşurată pe ansamblu cu
prin asigurarea stabilităţii elementelor avariate, rezultate excepţionale, este posibil şi necesar a
prin conservarea sau readucerea monumentului la trage invă\ăminte concrete din aceste rezultate,
funcţiunea de obiect de artă, prin atingerea unui care să valideze şi să precizeze o teorie a
complex de documente de istorie şi artă transpus restaurării deja conturată cu consecvenţă în
:r1 piatră cu nimic mai puţin preţioase decât cele
deciziile Consiliului Superior şi în orientarea
ce se conservă în muzee şi arhive, prin majorităţii Soprintendenze-lor privind antichităţile
posibilitatea unor studii anatomice ce pot avea ca şi arta medievală şi modernă, şi, pe baza acestei
rezultat noi şi neaşteptate concluzii privind istoria
teorii verificate de practică, enun\ă principiile
artelor şi a construcVilor; convins, ca atare, că nici
esenţiale.
o motivaţie, de grabă, de utilitate practică, de
susceptibilitate personală, nu poate impune în Din aceste motive afirmă:
acest domeniu manifestări care să nu fie perfecte,
1. că mai presus de orice altă inten\ie, maximă
care să nu aibă un control continuu şi sigur, care
importanţă trebuie acordată grijii asidue pentru
să nu corespundă unei puternic afirmate unităţi de
întreţinere şi lucrărilor de consolidare destinate să
criterii şi stabilind că, în mod evident, aceste
principii trebuie aplicate atât în cazul restaurărilor redea monumentelor rezistenţa şi durabilitatea afectate
efectuate de operatori privaţi, cât şi în cazul celor de degradări sau dezmembrări;
efectuate de instituţii publice, începând cu însăşi 2. că problema refacerilor determinate de raţiuni
Soprintendenze 2 -le însărcinate cu conservarea şi artistice şi de unitatea arhitectonică, strâns legate de
investigarea mOnumentelor; criteriul istoric, se poale pune numai atunci când se
bazează pe date absolut certe furnizate de monument
1 Traducere din limba ilalian1i după Document1, norme ed
şi nu pe ipoteze, pe elemente preponderent existente
1struzionl per ii reslauro de1 monumenti, a cura di Emanuele Romeo, ca şi pe elemente preponderent noi;
în ,Restauro - cri!eri, metodi, esperienze', a cura di SteUa Casiello.
Electa N~·poll, 1990. 3. că, în cazul monumentelor îndepărtate de
2 'Birou teritorial al Ministerului bunurilor culturale şi ambientale utilizările noastre şi de civilizaţia noastră, trebuie de
care îndeplineşte competenţele acestuia privind tutelarea patrimoniului regulă exclusă orice completare şi luată în considerare
cultural. Funcţie de bunurile de care se ocup1i, poale li pentru bunuri
numai anastiloza, respectiv recompunerea de pă~i
ambientale şi arh1tedurale, pentru bunuri artistice şi istouce,
arheologie, arhivistic1i.' Cfr. li nomenclature di architettura, Rosenberg existente dezmembrate eventual cu adăugarea de
& Sellier, Torino 1993 (n.n.). elemente neutre care să reprezinte acel minim necesar

98 http://patrimoniu.gov.ro
pentru reîntregirea liniei şi asigurarea condiţiilor de 1O. că, în cazul săpăturilor şi investigărilor ce pun
conservare; în evidenţă opere antice, lucrările de eliberare trebuie
4. că in cazul monumentelor ce pot fi considerate urmate in mod metodic şi imediat de sistematizarea
vii sunt admise numai acele utilizări ce nu se ruinelor şi protejarea stabilă a operelor de artă
îndepărtează prea mult de destinaţiile iniţiale, încât să recuperate ce pot fi conservate in situ;
nu inducă, prin adaptările necesare, alterări esenţiale 11. că, în cazul săpăturilor arheologice ca şi în
ale clădirii; cazul restaurării monumentelor, constituie o condiţie
5. că trebuie conservate toate elementele având esen\ială şi expresă însoţirea lucrărilor de către o
caracter artistic sau de mărturie istorică, indiferent cărei documentaţie precisă, constituită din rela t ări analitice
epoci ii aparţin, fără ca dorinţa de unitate stilistică şi cuprinse într-un jurnal al restaurării şi ilustrate
de revenire la forma originară să intervină cu efectul de desene şi fotografii, aşa încât toate elementele
excluderii unora în favoarea altora, şi că pot fi determinate în structura şi forma monumentului,
eliminate cele de tipul închiderilor de goluri sau spaţii toate fazele lucrărilor de recompunere, de eliberare,
dintre coloane ale porticelor care, lipsite de importanţă de s_ompletare, să fie disponibile permanent şi sigur.
sau semnificaţie, reprezintă desfigurări inutile; decizia tn fine, convins că în vremuri atât de anevoioase şi
asupra unor astfel de valori şi a respectivelor eliminări complexe, afirmarea principiilor generale trebuie
trebuie în orice caz argumentată cu acurateţe şi nu completată şi eficientiza lă prin examinarea şi discutarea
redusă la o judecată personală a autorului sau a unui cazurilor specifice, Consiliul formulează următoare le
proiect de restaurare; condi\ii:
6. că alături de respectul faţă de monument şi de a) judecata Consiliului superior să fie sistematic
diversele sale faze trebuie să ac\ioneze cel privind cerută înaintea începerii lucrărilor pentru toate
condi\iile sale de situare în context, care nu trebuie restaurări le de monumente ce depăşesc
alterate pnn izolări inoportune, prin construirea de activitatea curentă de conservare, fie că
clădiri noi învecinate dominante prin masă, culoare, stil; respectivele restaurări sunt promovate şi
7. că în adăugirile ce rezultă necesare, fie cfec.tuate de operatori privaţi, fie de instituţii
pentru consolidare, fie pentru atingerea scopului pubhce sau de înseşi Soprinlendenze;
unei reintegrări totale sau par\iale, fie pentru b) în fiecare an la Roma să fie ţinută o consfătuire
ulilizarca practică a monumentului, criteriul esenţial amicală (ale cărei documente ar putea fi
de urmărit trebuie să fie, dincolo de cel privind publicate în Buletinul Artelor al Ministerului
limitarea unor astfel de elemente noi la un minimum Educaţiei Na\ionale) unde responsabilii locali de
posibil, cel de a da acestora un caracter de patrimoniu 3 să expună cazurile şi problemele cu
simplitate nudă şi de concordanţă cu schema care se confruntă pentru a solicita atenţia
::onslructivă; şi că se poate admite realizarea în stil colegilor in ceea ce priveşte propunerile de
simila1 numai a continuării de linii existente în cazul solu\ionare;
in care este vorba de expresii geometrice lipsite de c) să devină obligatorie completarea şi menţinerea
individualitate decorativă; metodică a sus-men\1onalelor jurnale de
8. că, în orice caz, aceste adăugiri trebuie marcate restaurare şi posibilitatea ca din datele şi
consemnănle analitice rezultate din acestea să
evident şi cu acurateţe, fie prin utilizarea de material
diferit de cel originar, fie prin adoptarea de elemente se realizeze o publica\ie ştiinţifică analogă celei
de arheologie.»
de legJ.,Jră simple şi fără profilatură, fie prin aplicarea
de sigle sau epigrafe, în aşa fel încât niciodată o
INSTRUCŢIUNILE DIN 1938
restaurare executată să nu poată induce in eroare
studioşii şi reprezenta o falsificare a unui document În 1938 Ministerul Educa\iei Na\ionale a emanat o
istoric; nouă serie de instrucţiuni privind restaurarea
9. că, în scopul întăririi ansamblului slăbit al monumentelor, întărind şi perfecţionând prevederile
Normelor din 1932.
monumentului şi reintegrării masei acestuia, toate
mijloacele construc tive cele mai moderne pot furniza •1. Statului, responsabil de patrimoniul artistic
naţional, ii revine misiunea conducerii şi controlului
ajutoare preţioase şi este oportună valorificarea lor
oricărei activităţi orientale către tutela, conservarea şi
3tunci când adoptarea de mijloace constructive analoge
restaurarea operelor de artă, fie acestea în proprietate
:elor vechi nu permite atingerea scopului; şi că sprijinul
publică sau privată. Ca atare orice restaurare va trebui
~xpenmental al diverselor şti1nle trebuie totodată
să fie efectuală fie direct de organele tehnice ale
:hemat să-şi aducă contribuţia la toate celelalte etape
Ministerului educaţiei naţionale, fie sub controlul şi în
ocale şi complexe de conservare a structurilor avariate,
conformitate cu directivele acestora.
n care procedeele empirice trebuie să lase tocul celor
iguros ştiin\ifice; 3 În teJCtul ong•nal 'soprinlendenli' (n.n.).

http://patrimoniu.gov.ro 99
2. Constituie o exigenţă fundamentală prevenirea 8. Din evidente raţiuni de demnitate istorică şi
la timp, printr-o atentă între\inere, a oricărei cauze de pentru necesara claritate a conştiinţei artistice actuale,
degradare a monumentelor şi operelor de artă; către este cu desăvârşire interzisă, chiar şi în zone fără
o astfel de garanţie preventivă, orientată spre interes monumental sau peisager, conslrutrea de clădiri
conservarea datului istoric în integritatea sa, trebuie să în 'stiluri' vechi, acestea reprezentând o dublă
se îndrepte în principal activitatea Birourilor falsificare , în ceea ce pnveşle vechea şi recenta istorie
guvernamentale însărcinate cu tutela patrimoniului a artelor.
artistic, cu participarea tuturor instituţ11lor publice şi 9. În legătură cu toate restaurănle va trebui să fie
private interesate. pregâlitâ o documenta\1e detaliată grafică şi
3. În restaurarea monumentelor şi operelor de artă fotografică, însoţită de o prezentare privind procedeele
trebuie cu desăvârşire exclusă orice lucrare de tehnice folosite, elementele istorice eventual puse in
completare sau refacere, sau în orice caz adăugarea lumină, rezultatele finale ale lucrărilor,
de elemente care nu sunt strici necesare pentru Aceste documentaţii, fie că se referă la
stabilitatea, conservarea şi înţelegerea operei. monumente sau la opere de arta, trebuie conservate
4. Eventuala adăugare sau înlocuire, admisă de în arhiva centrală de restaurare dtn Roma.
enunţul precedent, trebuie menţmută in limitele cetei Ministerul educaţiei na\ionale va promova
mai absolute simplităţi şi executată cu materiale şi cunoaşterea ş1 difuzarea rezultatelor ştiinţifice
tehnici care să-i' dovedească modernitatea şi să evite, obţinute.•
prin eliminarea oricărei reluări decorative sau figurative,
orice confuzie cu vechiul. INSTRUCŢIUNILE DIN 1972
5. Atunci când prezintă în sine interes artistic sau În şedin\a din 15 martie 1972, Consiliul superior
constituie un document semnificativ pentru istoria al antichităţilor şi artelor frumoase a prezentat
operei, integrările şi modificările suferite în trecut de Ministerului Instrucţiunii Publice 4 şi membrilor
un monument sau o operă de artă trebuie conservate Consiliului sus-numit o serie de Instrucţiuni pentru
în cadrul restaurăn1 care în nici un caz nu trebuie să restaurarea monumentelor, redactate de un grup de
se inspi1e din concepte abstracte de umtate stilistică consilieri coordonat de Cesare Brandi. Aceste
sau să traducă în practică ipoteze privind forma Instrucţiuni au căpătat denumirea de Carta Restaurării
originară a operei, chiar bazate pe marturii figurative 1972, după cum se precizează la finele art.1. Aprobate
sau literare. de Consiliu, Instrucţiunile au fost aduse la cunoştinţa
6. În cazul săpăturilor şi explorărilor ce pun în organismelor locale de proiecţie a patrimoniului
lumină opere antice, lucrările de eliberare trebuie ('soprintendenze') prin intermediul unei circulare
metodic şi imediat urmate de sistematizarea şi ministeriale.
conso11darea ruinelor şl de proteclia stabilă a acelor -Art. 1. Toale operele de artă din orice epocă, în
opere de arta ce se consideră oportun a fi conservate accepţiunea cea mai largă, de la monumentele de
în locul unde au foest găsite. Menţinerea 1n situ trebuie arhitectură până la cete de pictură şi sculptură, chiar
evitată alunei când rezultă ineficace orice procedeu fragmentare, şi. de la obic~tul paleolitic până la
conservativ. În acest caz, înlocuirea cu copii ale expreshle f1guratNe ale cullunlor populare şi ale artei
elementelor extrase va trebui să se menţină contemporane, oricărei persoane sau instituţii ar
înlotdc•aJna în limitele unei documentari exacte şi să aparţine, în scopul salvgardării şi restaurării lor, fac
nu tindă către completarea sau refacerea ansamblului obiectul prezentelor instrucţiuni ce se intitulează 'Carta
orig mar. Restaurării 1972'.
7. Având în vedere că orice monument Art. 2. În plus faţă de operele menţionate la
coordonează în raport cu propria unitate figurativă articolul precedent, suni asimilate acestora, în scopul
spaţiul înconjurător, acest spaţiu face în mod firesc asigurării salvgardării şi restaurării lor: ansamblurile de
obiectul aceluiaşi respect riguros ca şi monumentul clădiri de mleres monumental, istoric sau ambiental şt
însuşi. Ca atare trebuie categoric exclusă, ca arbitrară, îndeosebi centrele istorice; colec!iile de artă, mobilierul
translabrea edificiilor monumentale, alterarea de şi decoraţiile interioare conservate în dispunerea lor
contexte monumentale păstrate în formele originare şi tradiţională; grădinile şi parcurile considerate de
a acelor ansambluri de clădiri care, chiar fără a conţine relevanţă deosebită.
elemente artistice particulare, capătă, prin solu\ia Art. 3. Intră sub incidenţa prezentelor instrucţiuni,
urbanistică, valoare istorică şi artistică. în afara operelor menţionate la art. 1 şi 2, şi
Izolarea de edificii monumentale ce nu mai sunt operaţ1umle menite să asigure salvgardarea ş1
integrate în contextul lor originar, trebwe să se inspire restaurarea relicvelor antice in legă.tură cu cercetările
din prîr.cipiul unei absolute neutralităţi spaţiale şi de terestre şi acvatice.
perspectivă, evitându-se astfel orice sistematizări cu
' M1nislerulU1 respectiv ii revenea la vremea aceea sarcina
caracter generic monumental şi scenografic. protec\iei pahimoniului cultural italian

100 http://patrimoniu.gov.ro
Art. 4. Se înţelege prin salvgardare orice măsură 1. adăugiri de părţi auxiliare cu rol static sau
conservativă care nu implică intervenţia directă asupra reîntregirea unor părţi mici confirmate istoric,
operei; se înţelege prin restaurare orice intervenţie realizate, după caz, fie marcând clar limita
destinată menţinerii în stare de eficienţă, facilitării completărilor, fie folosindu-se material diferit
lecturii şi transmiterii integrale către viitor a operelor şi dar armonizat, posibil de distins clar cu ochiul
obiectelor definite la articolele precedente. liber îndeosebi în zonele de racordare cu părţile
Art. 5. Fiecare organism local 5 şi Institut cu vechi, evidenţiate şi datate funcţie de
răspundere în domeniul conservării patrimoniului posibilităţi;
istorico-artistic şi cultural va întocmi un program anual 2. operaţiuni de curăţire care, pentru picturi şi
amănunţit al lucrărilor de salvgardare şi restaurare, sculpturi policrome, nu trebuie să ajungă la
precum şi al cercetărilor subterane şi subacvatice, de eliminarea culorii, respectând patina şi
îndeplinit atât pe cheltuiala stalului cât şi a altor institu\ii eventualele vopsele vechi; pentru toate celelalte
sau persoane, program ce va fi aprobat de Ministerul tipuri de opere nu trebuie să se ajungă la
Instrucţiunii Publice cu acordul Con~sîliului superior al suprafaţa nudă a materiei din care sunt realizate
antichităţilor şi artelor frumoase. ln cadrul acestui acele opere;
program, şi chiar ulterior prezentării acestuia, orice 3. anastiloze documentate cu certitudine,
intervenţie asupra operelor la care se face referire la recompunerea unor opere aflate în stare
art. 1 va trebui să fie ilustrată şi justificată printr-un fragmentară, reintegrarea unor opere lacunare
memoriu tehnic din care să rezulte, dincolo de reconstituind zonele intermediare cu conţinut
vicisitudinile conservative ale operei, starea sa actuală, inconsistent fie într-o tehnică clar diferenţiabilă
natura intervenţiilor considerate necesare şi cheltuielile de ochiul liber, fie cu zone neutre armonizate la
aferente. nivel diferit de părţile originare, fie lăsând la
Acest memoriu va fi de asemenea aprobat de
vedere suportul originar, în orice caz niciodată
Ministerul Instrucţiunii Publice, cu acordul prealabil al
prin completarea ex novo a unor zone decorate
Consiliului superior al antichităţilor şi artelor frumoase,
şi inserarea unor elemente noi determinante
în cazurile urgente sau care suscită dubii, ca şi în
pentru plastica operei;
cazurile prevăzute de lege,
4. modificări şi inserări de elemente noi cu scop
Art. 6. În legătură cu finalităţile cărora, conform art.
static şi conservativ în ceea ce priveşte
4, trebuie să le corespundă opera\iunile de salvgardare
structura materială, la nivelul straturilor interne,
şi restaurare, sunt interzise fără deosebire pentru toate
aşa încât, după realizarea opera\iei, aspectul să
operele de artă la care se referă art. 1, 2 şi 3:
nu rezulte alterat nici din punct de vedere
1. realizarea de completări în stil sau analogice,
cromatic nici ca material la nivelul superiicia1
chiar şi în forme simplificate şi chiar dacă există
observabil;
documente grafice sau plastice care pol indica
starea trecută sau aspectul operei finite; 5. realizarea unui nou anturaj sau amenajări
2. eliminări sau demolări care să anuleze memoria exterioare ale operei , atunci când nu mai există
trecerii operei prin timp, cu excepţia cazului sau suni distruse anturajul sau amenajarea
când este vorba de alterări limitate, dăunătoare tradiţională, sau atunci când condiţiile de

imaginii sau distonante în raport cu valorile conservare impun mutarea.


istorice ale operei , precum şi de completări în Art. 8. Orice intervenţie asupra operei sau având
stil care falsifică opera; legătură cu opera, la ale cărei finalităţi se face referire
3. mutarea, construirea sau reamplasarea în locuri la art. 4, trebuie astiel realizată şi cu asemenea
diverse de cele originare, cu excepţia cazului materiale şi tehnici încât să prezinte garanţia că în viitor
când acest fapt este determinat de raţiuni nu va face imposibilă o nouă eventuală intervenţie de
superioare de conservare; salvgardare sau restaurare. Mai mult, orice intervenţie
4. alterarea condiţiilor privind accesoriile şi trebuie în prealabil studiată şi motivată în scris, iar cu
contextul în care a ajuns până în vremurile referire la desfăşurarea sa va trebui ţinut un jurnal
noastre opera de artă, ansamblul monumental urmat de un raport final înso\it de o documentaţie
sau ambiental, ansamblul de mobilier şi fotografică ilustrând starea operei înainte, în timpul şi
decoraţii interioare, grădina, parcul etc.; după interven\ie. În plus, vor fi consemnate toate
5. <.tlterarea sau înlăturarea patinei. cercetările şi analizele eventual efectuate cu sprijinul
Art. 7. În legătură cu aceleaşi finalităţi la care se fizicii, chimiei, microbiologiei şi altor ştiinţe. După toate
referă art. 6 şi cu referire la toate operele la care se aceste documente se va păstra o copie în arhiva
referă articolele 1, 2 şi 3 sunt admise următoarele organismului local de pro tec\ ie a patrimoniului 6 ; o altă
operaţiuni şi reîntregiri: copie va fi trimisă la Institutul central de restaurare.
~ În text Soprintendenza (n.n.). 6 în text: Soprintendenza.

http://patrimoniu.gov.ro 101
în cazul unor operaţiuni de curăţire, într-un loc pe Această Cartă reînnoieşte, completează şi
cât posibil marginal al zonei curăţate, se va conserva înlocuieşte în plan pragmatic Carta precedentă,
un martor al stadiului anterior intervenţiei, iar în cazul formulând norme de protecţie cu referire ta toate
unor adăugiri, părţile extrase vor trebui pe cât posibil obiectele de interes artistic, istoric şi cultural în sens
conservate sau înregistrate într-o arhivă-depozit a larg. Mai mult, Carta se referă, alături de 'operele de
organismelor locale 7 competente. artă', la peisaje, parcuri, cadre naturale, agregări
Art. 9. În raport cu procedeele şi materialele a urbane şi rurale, mărturii de obiceiuri şi tradiţii, în
căror utilizare este curentă sau admisă, utilizarea de noi contextul unei noţiuni actualizate şi amplificate de 'bun
procedee de restaurare şi noi materiale va trebui să fie cultural'. Textul, precedat de o introducere în care sunt
autorizată de Ministerul Instrucţiunii Publice pe baza prezentate consideraţii generale şi instrucţiuni În ceea
recomandării conforme şi argumentate a Institutului ce priveşte conservarea şi prevenirea, salvgardarea,
central de restaurare, căruia ii revine totodată sarcina restaurarea şi întreţinerea, este subdivizat în 6 părţi:
de a promova pe lângă respectivul Minister o activitate prima (anexa A) se referă la instrucţiunile pentru
având ca scop recomandarea neutilizării de materiale salvgardarea centrelor istorice; cea de-a doua (anexa
şi metode învechite, nocive şi neverificate, sugerarea 8) cuprinde normele privind conservarea, întreţinerea
utiliză r ii de noi metode şi materiale, definirea şi restaurarea operelor de interes arhitectural; a treia
cercetărilor necesar a fi întreprinse cu echipamente şi şi a patra (anexele C şi D) prezintă instrucţiunile pentru
specialişti ce depăşesc dotarea şi personalul său. conservare şi restaurare a operelor cu caracter plastic,
Art. 1O. Măsurile ce au ca scop protejarea pictural, grafic şi de artă aplicată; anexele E şi F se
împotriva acţiunilor poluante şi a variaţiilor atmosferice, ocupă de conserva~ea şi restaurarea de carte şi a
termice şi higrometrice a operelor la care se face obiectelor de arhivă. ln continuare este prezentat numai
referire la articolele 1, 2 şi 3, nu trebuie să fie de natură textul anexelor A şi B, privitoare la protecţia centrelor
să altereze sensibil aspectul materiei şi culoarea istorice şi restaurarea bunurilor arhitecturale.
suprafeţelor sau să implice modificări substan\iale şi
permanente ale mediului în care operele au fost istoric Anexa A
păstrate. Atunci când astfel de modificări sunt In strucţiuni
indispensabile pentru o finalitate superioară a actului protecţia centrelor istorice
conservativ, aceste modificări trebuie făcute in aşa fel
încât să se evite orice dubiu privind epoca în care au Definirea unui 'centru istoric' este posibilă numai
cu condiţia de a unifica sub conceptul de aşezare
fost executate şi cu mijloacele cele mai discrete.
umană atât oraşul cât şi satul şi de a subînţelege prin
Art. 11. Metodele specifice ce trebuie utilizate ca
procedură de restaurare particulară pentru monumente
termenul istoric complexul de semnificaţii actuale şi
potenţiale atribuite 'centrului'. Cu alte cuvinte un
de arhitectură, pictură, sculptură, pentru centrele
istorice în ansamblul lor, ca şi pentru executarea 'centru istoric' poate fi definit ca o aşezare umană a
cărei semnificaţie este de neînlocuit în istoria unei arii
săpăturilor arheologice, sunt specificate în anexele a,
b, c, la preze~tele instrucţiuni. culturale a umanităţii. Algues-Mortes şi San
Art. 12. ln cazul in care există dubii în ceea ce Giminignano, de exemplu, pot fi considerate prototipuri
priveşte atribuirea competenţelor tehnice sau apar
consacrate de centre istorice. Şi totuşi istoria specifică
conflicte în domeniu, decizia va aparţine Ministerului pe a altor centre, chiar dintre cele mai mari, arată că În
baza rapoartelor responsabililor locali 8 sau a condu- foarte multe cazuri conceptul de 'centru istoric' se
cătorilor de Institut interesaţi, după audierea Consiliului
poate identifica cu cel de 'centru vechi' şi constitui o
singură zonă, zona istorică, a unui oraş chiar foarte
superior al antichităţilor şi artelor frumoase.»
mare, dezvoltat concentric sau după anumite direc\ii în
CARTA DIN 1987' formele cele mai moderne şi, uneori, chiar cele mai
haotice, răvăşitoare şi aproape acoperind limitele
'Carta conservării şi restaurări i obiectelor de artă şi
zonelor ce constituiau centrul originar sub valul revărsai
cultură' s-a născui în cadrul congresului din 1985
al urbanizării moderne.
privind proiecţia patrimoniului cultural şi a fost
Prima sarcină a protejării, conservării şi restaurării
concepută şi redactată de un grup de specialişti din
priveşte deci centrele şi/sau zonele istorice
Administraţie, Universitate şi Consiliul Naţional de
supravieţuitoare, amenin\ate nu numai de calamităţile
Cercetare, coordonat de Paolo Marconi. A fost
naturale şi de cele produse de oameni, ci şi de
publicată în iunie 1988 în nr. 57 din 'Giomale dell' Arte'.
dezvoltarea urbană 'sălbatică' şi de la fel de sălbatica
7 Idem. industrializare. Această sarcină, departe de a fi uşoară,
8 ln text: soprintendenti. implică astăzi competenţele şi iniţiativele administrative
9 În octombrie acelaşi an, la Washington, tCOMOS împlinea un
cele mai variate: ale Regiunilor, a Ministerului Bunurilor
demers urmai timp de aproape un deceniu, ratificând - în finalul
adunării sale generale - textul Carlei internaţionale pentru salvgardarea Culturale şi Ambientale, a Ministerului Lucrărilor
oraşelor istorice. Publice, a Ministerului Mediului şi altele.

102 http://patrimoniu.gov.ro
în lipsa unei legi care să impună coordonarea instrumentele urbanistice trebuie să intervină la
tuturor instituţiilor publice implicate în activitatea de momentul oportun şi preventiv, ţinând cont că în caz
protecţie, conservare şi asanare (şi este de dorit ca de întârziere impactul formelor de urbanizare intensivă
acest fapt să se realizeze rapid şi chiar din iniţiativa poate strânge ca într-un laţ zonele istorice, supunându-
Ministerului Bunurilor Culturale şi Ambientale), pot fi le unui stress vehicular intolerabil, inclusiv din punct de
enunţate aici numai câteva principii generale şi câteva vedere ecologic.
indicaţii de detaliu privind tehnica urbanistică. În ceea ce priveşte elementele izolate prin care se
La întocmirea unui proiect de intervenţie asupra pune în aplicare acţiunea de salvgardare a organismului
unui centru istoric trebuie evaluate cu atenţie: în ansamblul său, sunt de luat în considerare atât
a) natura istorică a aşezării originare; elementele construite cât şi elementele ce constituie
b) raţiunile care au determinat în trecut spaţiile libere exterioare (străzi, pieţe, etc.) şi interioare
supravieţuirea sau parţiala sa dispari\ie, sau, (curţi, grădini, etc.), alte structuri semnificative (ziduri,
încă, relativa sa stagnare sau conservare; porţi, fortăreţe, etc.), ca şi eventuale elemente naturale
c) raţiunile care, pe termen scurt sau lung, ce acompaniază ansamblul, caracterizându-l mai mult
ameninţă conservarea sa, fie că este vorba de sau mai puţin accentuat: anturaje, cursuri de apă,
tendinţe de abordare, fie că este vorba de particularităţi geomoriologice (cum ar fi Rupe di
tendinţe de demolare şi reconstrucţie cu scopul Orvieto), etc.
unei mai bune. utilizări a terenului sau a unei Elementele construite din compunere trebuie
structuri oarecare; la acestea se adaugă conservate nu numai sub aspectele lor formale ce
motivaţiile unor eventuale situaţii de dezechilibru determină calitatea expresiei lor arhitecturale sau
hidrogeologie derivate în principal din absen\a ambientale, ci şi în ceea ce priveşte caracteristicile lor
unei culturi şi a unei practici sistematice a tipologice ca expresie a unor funcţiuni ce au
A utilizării resurselor naturale şi artificiale. caracterizat în timp utilizarea acestor elemente. În orice
ln general, împrejurările care au frânat distrugerea, caz, cu referire la aceste elemente se aplică normele
abandonarea sau folosirea sălbatică trebuie identificate cuprinse în anexa B.
ş i chemate să contribuie la salvgardarea şi asanarea La inteNenţiile de restructurare urbană se poate
unui centru istoric. De aceea, în cea mai mare parte a adăuga reamenajarea căilor de circulaţie. Aceasta
cazurilor este prudent şi oportun un studiu atent şi trebuie să se raporteze la analiza şi revizuirea
articulat al posibilităţilor fireşti de reutilizare a structurilor legăturilor carosabile şi a fluxurilor de trafic ce privesc
unui centru şi de refacere, pe cât posibil, a aspectelor structura respectivă, cu scopul principal de a reduce
sale caracteristice , atât în ceea ce priveşte volumele, aspectele patologice şi de a readuce utilizarea
cât şi în ceea ce priveşte distribuţia acestora şi relaţia centrului istoric la funcţiuni compatibile cu structurile
lor cu strada, ca şi în ceea ce priveşte distribu\ia de odinioară.
acestora şi relaţia lor cu strada, ca şi în ceea ce priveşte Revizuirea amena1ărilor urbane priveşte străzile ,
coloratura clădirilor şi amenajările urbane care au pieţele şi toate spaţiile libere existente (curţi, spaţii
supra\ eţuit. În aces. ~tudiu vor trebui evident respinse libere interioare, grădini, etc.), cu scopul unei legături
formele de reutilizare care ar face zadarnică intervenţia omogene între clădiri şi spaţiile libere inlerioare.
de asanare şi conservare. Această revizuire va lua în considerare, aşa cum s-a
Între primele instrumente de readecvare a unui mai arătat! şi aspectele cromatice ale clădirilor din
centru istoric la situl în care este amplasat, trebuie centrele istorice.
men\ionale planurile de restructurare şi salvgardare Principalele tipuri de inteNenţii la nivel de
h idrogeulogică ce trebuie confruntate sistematic cu componente construite sunt:
planurile de utilizare agricolă şi forestieră; şi în acest 1. Asanarea statică şi igienică a clădirilor, tinzând
caz lipsa unei culturi şi a unei practici sistematice poate către conservarea structurii lor materiale şi o utilizare
fi esenţială. Odată prestabilit acest cadru referitor la echilibrată a acesteia; o astfel de intervenţie trebuie
amenajarea teritorială, este evident că în planurile de efectuată conform tehnicilor, modalităţilor şi
restructurare urbanistică şi de salvgardare a unui centru instrucţiunilor pentru restaurarea de arhitectură (vezi
istoric va trebui înainte de toate analizat atent aspectul anexa B). În acest tip de intervenţie este de importanţă
ambiental în sens larg: un centru minuscul bine deosebită respectarea calităţilor tipologice, constructive
consetvat şi bine delimitat (de exemplu Monteriggioni) şi funcţionale ale organismului, evitând acele
necesită o zonă concentrică de protecţie de menţinut transformări care să-i altereze caracteristicile.
cu culturi verzi, cu o rază proporţională cu centrul 2. Renovarea funcţională, de acceptai numai
respectiv, în timp ce zone istorice deja în curs de a fi acolo unde rezul~ă indispensabilă pentru menţinerea în
invadate de construcţia intensivă trebuie să facă uz a clădirii. ln acest tip de inteNenţie este
obiectul unor limitări adecvate de înălţimi şi volume. fundamentală respectarea calităţilor tipologice şi
D upă cum este evident, în toate aceste cazuri constructive ale clădirilor, evitând acele funcţiuni care

http://patrimoniu.gov.ro 103
să deformeze excesiv echilibrul tipologic-constructiv particular al restaurării de arhitectură, care să
(inclusiv static) al organismului. recunoască clădirilor monumentale şi contextelor
Instrumentele operative pentru tipurile de intervenţii ambientale caracteristici specifice de comportamen1
sus-menţionate sunt în principal: faţă de agresiunea factorilor poluanţi, abuzurile
a) planurile teritoriale de coordonare şi ameliorare utHizatorilor, riscul seismic.
a resurselor hidrice, geologice, agricole, Sarcina restaurării de arhitectură este cea de a
forestiere, in legătură cu planurile de circulaţii interpreta o construcţie istorică, identificând adăugirile
feroviare ş1 rutiere, maritime, fluviale şi lacustre; şi agresiunile suferite, conferindu-le o ameliorare
b) planurile tentoriale de coordonare urbanistică, statică adecvată şi controlabilă, cu mijloace compatibile
de integrat celor precedente; şi reversibile (reîntregiri de zidării, contraforţi, tiranţi
c) planurile regulatoare regionale, de încadrat în nemascaţi etc.). Până acum exigenţa de a disimula
cele precedente; mijloacele de consolidare pentru a nu altera aspectul
d) planurile regulatoare generale (comunale) şi caracterul construcţiei a justificat recurgerea la
restructurând raporturile intre centrul istoric şi tehnologii inovative care permit realizarea de consolidări
teritoriu, între centrul istoric şi oraş în ansamblul invizibile, dar în general ireversibile, falsificatoare,
său; incompatibile şi pu\in durabile, conservând În fap!
e) planuri de detaliu privind restructurarea centrului aspectul şi nu structura materială a construcţiei.
la nivelul elementelor sale cele mai Pe de altă parte, utilizarea tehnicilor tradiţionale nu
semnificative; a fost nici o dată exclusă de precedentele Carte ale
f) planuri de execuţie ta nivel de unitate Restaurării (Carta italiană din 1932, Carta de la Veneţia
urbanistică, extinse la o insulă sau la un din 1964, Carta Restaurării din 1972). Într-adevăr,
ansamblu de elemente organic grupabile; acestea făceau referire la utilizarea tehnicilor inovative
g) planuri de culoare, verificate corespunzător pe numai in cazul în care cele tradiţionale nu prezentau
bază de date fizico·chimice, dincolo de suficientă încredere, şi se limitau la a recomanda
informaţiile vizuale, şi cu mijloacele specifice adoptarea de soluţii apte să facă perceptibilă intervenţia
unei abordări care să ţină eoni de .tradiţia nouă pe vechi. Dar, în lumina unei experienţe mai
cromatică" a fiecărui centru istoric inclusiv prin mature, utilizarea tehnicilor tradiţionale trebuie
i11termediul unor cercetări filologice, considerată aplicabilă nu numai la simple ameliorări ale
iconografice şi documentare. situaţiei stahce, ci în numeroase cazuri de .patologie
Ar fi trebuit să urmeze aici o tratare specială a obişnuită", după cum se va arăta mai precis în
mediului neurbanizat atât natural cât şi construit. Din continuare.
păcate pentru .frumuseţile naturale", parcurile şi
În orice caz, declararea în favoarea recuperării
rezervaţiile , grădinile aferente sau nu unor oraşe şi
tehnicilor tradiţionale nu este suficientă, întrucât este
monui.1tmte istorice, atenţia cuvenită nu a fost necesară ştiin\a aplicării lor.
acordată până acum în moci organic. Subiectul va cere,
Utilizarea extrem de largă a tehnicilor inovative in
cu un prilej de dorit a fi apropiat în timp, un document cadrul construcţiilor moderne în general şi chiar în
specific. Acum este suficient de spus că problema, domeniul restaurării, a determinat o decădere a
extrem de complexă şi în strânsă interacţiune cu
tehnicilor tradiţionale, considerate nu numai învechite,
tematici ecologice, nu poate fi abordată decât în
ci şi incorecte dacă nu greşite. O revitalizare a acestor
legătu.-~ sistematică şi În colaborare cu ministerele
tehnici este posibilă numai dacă, studiate cu atenţie,
Agriculturii şi Lucrărilor Publice, cu cel al Mediului, cu
ele vor putea fi popularizate în şcoli şi Universităţi prin
Facultatea de Ştiinţe şi în particular, cu biologi,
intermediul unei activ1lă\1 didactice specifice.
botanişti, geologi.
Proiectarea operaţiunilor
Anexa B de conservare şi restaurare.
Instrucţ i uni privind conduita conservării,
Proiectarea şi executarea de cicluri regulate de
întreţinerii şi restaurării
întreţinere şi control al stării de conservare a unui
operelor de interes arhitectural
monument de arhitectură constituie unica garanţie
Consideraţii preliminare privind oportunitatea şi adecvarea activităţii preventive
În ceea ce priveşte problema specifică a restaurării în raport cu opera in ceea ce priveşte caracterul
de arhitectură, Carta Restaurării din 1972 era interven\iilor şi frecvenţa lor.
tributară în mare măsură criteriilor adoptate pentru Procedura enunţată permite, acolo unde conţinutul
restaurarea obiectelor de artă preponderent grafic- intervenţiilor o cere, instituirea de .şantiere
picturale, unde aspectele vizuale sunt privilegiate in permanente• având ca efect perfecţionarea meseriilor,
raport cu structura materială. Se intenţionează de posibilitatea schimbului de experienţă, formarea unor
această dată satisfacerea necesităţii unui statut echipe de veritabili .cunoscători• ai celor mai acunse

104 http://patrimoniu.gov.ro
caracteristici ale construcţiei şi ale comportamentului nici comportamentul static al clădirii, nici aspectele sale
său în timp. O astfel de procedură permite de vizibile, evitându-se astfel intervenţii grele şi
asemenea economii financiare importante şi evitarea, necontrolabile (spargerea zidăriilor, prăbuşiri, etc.) în
pe cât posibil, a unor intervenţii deranjante sau cursul lucrărilor.
denaturante cu caracter inovativ sau de reconstrucţie. În orice caz, se reaminteşte faptul că proiectantul
În ceea ce priveşte utilizarea clădirilor şi conducătorul lucrărilor trebuie să prezinte personal
monumentale, trebuie subliniat faptul că forme listele de preţuri şi categoriile speciale de lucrări,
adecvate de reutilizare contribuie la asigurarea evitându-se astfel contradicţii şi neînţelegeri
supravieţuirii acestora. Chiar şi în acest scop, lucrările periculoase pentru buna desfăşurare a execuţiei.
de adaptare vor trebui să se limiteze la ce!e minim
Metodologie şi tehn ici de intervenţie
necesare, respectând, pe cât posibil, particularităţile
tipologice şi constructive ale operei, inclusiv În cazul unor mici dar delicate intervenţii de
parcursurile sale interioare. întreţinere, este recomandabil a recurge la antreprize
Nici un proiect de conservare sau restaurare nu specializate cărora_ le este încredinţat modul de
va putea fi considerat apt de a trece la faza de realizare a lucrărilor. ln schimb, în cazul unor intervenţii
execuţie dacă nu este precedat de un ~lent studiu al mari şi complexe este recomandabilă încredinţarea
operei şi al contextului său, ce trebuie evaluat şi lucrărilor pe categorii, datorită caracteristicilor
finanţat în mod specific. Parte in t egrantă a acestui ~dministrative mai bine adaptate complexită\ii lucrărilor.
studiu o vor constitui cercetările bibliografice, Intre altele, încredinţarea lucrărilor pe categorii
iconografice, arhivistice etc. având ca scop presupune o precizie apreciabilă a contabilităţii şi lasă
dobândirea tuturor dalelor istorice posibile, ca şi o mărturie preţioasă a lucrărilor executate.
cercetările experimentale în ceea ce priveşte În orice caz, lucrările de restaurare trebuie în mod
proprietăţile materialelor puse în operă. În această continuu urmărite şi conduse, atât pentru asigurarea
fază este necesar a acorda maximă importanţă istoriei calităţii execu\iei acestora, cât şi pentru a putea
transformărilor materiale ale monumentului, urmărind, interveni cu promptitudine în faţa unor elemente noi,
în special în legătură cu diversele sale utilizări, dificultăţi sau deficien\e ale zidăriilor; în fine, pentru a
obţinerea tuturor indicaţiilor utile întocmirii proiectului evita, în special când intervin demolări de mică sau
de conse1Vare şi/sau restaurare. mare amploare, dispariţia unor elemente iniţial ignorate
Documentaţia grafică, respectiv releveul în plan şi sau eventual scăpate la investigarea preliminară, dar cu
elevaţie, va trebui atent controlată atât în ceea ce siguranţă utile pentru cunoaşterea clădirii şi concepţia
priveşte opera cât şi în ceea ce priveşte contextul său, restaurării. În particular, înainte de răzuirea, vopsirea
\inând cont de necesitatea corelării erorilor deseori sau eventuala îndepărtare a unor tencuieli,
grave şi în lanţ, ce inevitabil sunt comise ca urmare a conducătoru! lucrărilor trebuie să verifice existenţa unor
proceoE.elor de relevare cunoscute (fotogrametrie, eventuale urme de decora\ie şi/sau granulaţia şi
relevee topometrice, transcrieri de diverse tipuri). coloratura originară a pereţilor şi bolţilor, etc. Într-
Întreg materialul adunat conform celor arătate mai adevăr, respectarea şi salvgardarea pe cât posibil a
sus, devine un ghid pre\ios pentru proiectarea autenticităţii elementelor constitutive constituie o
intervenţiilor de conse1Vare şi/sau restaurare, exigenţă fundamentală a restaurării. „
permiţând cu relativă siguranţă decizia privind adăugirile 1. Intervenţii de consolidare a zidăriilor. ln cazul
de elin1inal şi cele de conservai ca semnificative. unor zidării ieşite din verticală, chiar dacă necesităţi cu
În cazul în care monumentul sau ansamblul caracter peremptoriu sugerează demolarea şi
arhitectural de conservat se află într-una din reconstrucţia acestora, trebuie înainte de toate
numeroasele zone astăzi declarate seismice, este examinată şi încercată posibilitatea redresării fără
necesar a acorda o atenţie deosebită utilizărilor înlocuirea zidăriei originare. De altfel practica redresării
anterioare, precum şi utilizării ce se intenjionează a fi este întâlnită încă din şantierele de restaurare ale
propusă prin proiectul final de execuţie. secolului al XIX-iea, prin intermediul unor tăieri locale
Oricum, în cazurile de patologie obişnuită este şi introducerii de tiranţi; în orice caz trebuie ţinut cont
întotdeauna preferabilă adoptarea tehnicilor şi de faptul că trauma tăierilor , chiar închise ulterior cu
materialelor tradiţionale, mai compatibile cu operele de mortare speciale, nu constituie o practică
conservat, după cum recomandă şi Comitetul Naţional recomandabilă într-un context cu seismicitate mare sau
de Prevenire a Riscului Seismic la Bunurile Culturale atunci când zidul nu este suficient de bine construit cu
(1986). pietre, cărămizi şi mortare de bună calitate. În caz
În ceea ce priveşte instalaţiile de canalizare şi contrar se impune, în virtutea unor interese superioare
echiparea cu servicii, acestea trebuie prevăzute încă din de conservare, demontarea şi remontarea zidului, dacă
primele faze de proiectare la dimensiunile şi este realizat din piatră de talie, sau desfacerea şi
amplasamentele lor definitive astfel încât să nu altereze refacerea acestuia, dacă este realizat din cărămidă sau

http://patrimoniu.gov.ro 105
din zidărie cu miez de umplutură, pentru a-l aduce la a aspectului zidului, prin completările de rosturi,
verticală. tencuieli 1 prelingeri, etc.
În multe cazuri zone de zidărie prost executată şi Injectările armate sunt în general acceptabile în
cu mortare degradate sau cu materiale prost asociate, cazul zidăriilor neregulate, cu miez de umplutură sau de
apar intercalate în contexte de factură şi rezistenţă natură să primească ulterior un placaj din material
bună. În aceste cazuri este o practică tradiţională ceramic.
eliminarea zonei compromise sau fisurate şi refacerea 2. Eventuale înlocuiri sau reîntregiri de paramente
acesteia cu materiale de bună calitate (pe cât posibil din piatră sau cărămidă. Înlocuirile şi eventualele
compatibile. cu cele alăturate) prin reţesere. completări de paramente din zidărie, acolo unde este
Această procedură este încă adoptată de multe necesar şi întotdeauna limitate la minimum, trebuie
antreprize, în special în provincie. Ea necesită multă întotdeauna să poată fi deosebite de elementele
pricepere în ceea ce priveşte sprijinirile provizorii şi originare, diferenţiind materialele sau suprafeţele noi.
prevederea contradicţiilor mortarului: ca atare merită să În cadrul metodelor de diferenţiere se recomandă
fie utilizată şi încurajată. Este evident faptul că în cazul maxima sobrietate, reamintind că frecvent este
unor zidării cu valoare istorică şi artistică, trebuie făcut suficientă înlocuirea unui travertin martelat, dar
tot posibilul pentru a conserva partea degradată chiar degradat inclusiv din punct de vedere static, cu travertin
recurgând la căptuşiri interioare din zidărie; mai puţin prelucrat la fir elicoidal şi nefrecat, nici lustruit, şi similar
recomandabile sunt totuşi, din diverse motive, foarte pentru tuf, calcar şi alte tipuri de pietre.
răspânditele metode de consolidare locală sau difuză În ceea ce priveşte cărămizile, este suficientă
cu .cusături armate" injectate cu mortare pe bază de punerea în operă de către un muncitor cu formaţie de
cimen! sau răşini. Înainte de toate, chiar dacă permit şantier industrial pentru a evidenjia !eserea nouă, chiar
asimilarea peretelui cu o diafragmă de beton armat (cu dacă cărămida a fost atât de bine arsă şi fasonată încât
condiţia unei bune execuţii), .cusăturile armate"sunt o
este comparabilă cu cele din context. Se va evita doar
metodă adaptabilă numai în cazul unor pereţi cu miez
.învechirea" zonei cu mijloace mecanice de corodare cu
de umplutură sau suficient de poroşi, prin calitatea
scopu! de a o face să semene cu contextul corodat.
pietrei şi prin degradarea mortarelor, încât să garanteze
3. ln!eNenţii pe decoraţii aplicate din stuc, frescă,
o absorbţie semnificativă a materialului de cimentare
graffite. ln cazul acestor elemente, atunci când la
şi o înecare reală a oţelului armăturii. Atunci când
exterior se exclude efectul combinat al intemperiilor şi
aceste două condiţii nu sunt îndeplinite, intervenţia se
contactul mai mult sau mai puţin direct cu razele de
poate dovedi în scurt timp ineficientă sau chiar
soare, cea mai mare parte a cauzelor de degradare se
dăunătoare. În cazul zidăriilor cu miez de umplutură sau
poate reduce la spălare şi infiltra\ii de apă. Spălarea,
suficient de poroase ce pot beneficia de efectele
prelingerile, infiltraţiile şi îmbibările sunt de obicei de
benefice ale impregnării, trebuie cu toate acestea
origine pluvială, dar, în special atunci când edificiile au
acordată atenţie compoziţiei mortarelor: într-adevăr în
multe zone (Bologna, Sicilia, etc.) acestea sunt fost reutilizate în condî\ii de confort moden, daunele
compuse din ipsos care, în contact cu oţelul i1 sunt frecvent determinate de instalaţiile sanitare
corodează în câţiva ani anulând efectele pozitive ale
moderne.
impregnării. Atunci când este vorba de zidării din argilă De aceea, cea mai bună metodă de prevenire a
nearsf. cu mortar de pământ sau zidării din piatră cu eroziunii, dezagregării şi desprinderii constă în
mortar de pământ (mult mai răspândite decât se crede asigurarea unei inlrejineri constante şi a eventualelor
în întreaga peninsulă) injectările nu sunt practicabile. reparaţii prompte ale învelitorii şi pluvialelor, cu referire
Într-adevăr, utilizarea acestora ar implica modificarea atât la bolţile şi pereţii interiori, cât şi la suprafe\ele
caracteristicilor zidăriilor. Spălarea prealabilă injectării exterioare. Odată asigurată perfecta eficienţă a
implică riscul eliminării mortarelor de pământ, cu învelitorii şi a sistemelor de colectare a apelor
posibile cedări în cursu! lucrărilor, şi al desfacerii meteorice, de orice tip ar fi acestea, se poate trece la
parţiale a cărămizilor nearse. De aceea sunt utilizabile consolidarea stucaturilor, frescelor şi graffitelor, fără
numai procedeele manuale de completare parţială cu teama de a vedea în scurt timp devenit inutil efortul de
mortare de var şi reţeseri locale. restaurare. Atunci când degradările depind de alte
De altfel, în cazurile cele mai favorabile, procedeul cauze decât cele menţionate, trebuie efectuate
injectărilor armate ar putea fi valabil dacă ar fi practic investigări specifice. Studiind eventualii curenţi osmotici
posibil controlul acoperirii uniforme a oţelului cu ascendenţi şi condiţiile microclimatice exterioare şi
ciment, lucru astăzi imposibil. interioare clădirii, posibil a fi supus stucaturile, frescele
Atunci când procedeul injectărilor armate trebuie şi graHitele unor fenomene particulare de convecţie,
neapărat adoptat, este necesar a acorda o atenţie condens etc., operaţiunile de consolidare vor trebui să
deosebită procedeelor de retenţie a mortarului fluid, se bazeze pe analize atente ce trebuie să conducă la
care de cele mai multe ori impun modificarea profundă identificarea cauzelor fenomenelor de degradare.

106 http://patrimoniu.gov.ro
Pentru particularităţile operative se face trimitere la cele edificiilor monumentale. Cu atât mai mult sunt utile şi
expuse în anexa C. necesare cerinţele dificile de a aduna informaţii exacte
4. Reîntregiri şi/sau înlocuiri de tencuieli şi/sau şi complete, pe cât posibil, din sursele de arhivă, din
vopsitorii. Înaintea oricărei interven\ii trebuie analizat cu cele literare şi deseori (dar cu oarecare prudenţă) chiar
grijă gradul de aderenţă a tencuielii la suport şi de la martori oculari. Analize şi documentaţii
amploarea eventualelor desprinderi. Mijlocul cel mai exhaustive, pigmenţi naturali eventual îmbogăţiţi cu
simplu şi eficace rămâne cel al ,ciocnirii" cu încheietura substan\e proteice şi amesteca\i cu var (bine învechit:
degetelor. În condijii adecvate de spaţiu, un bun peste un an) dacă culoarea trebuie aplicată pe vechea
releveu al zonelor neaderente sau slab aderente poate tencuială, sunt condi\iile necesare pentru a ajunge cu
fi obţinut cu ajutorul termografiei. Dacă zonele o aproximaţie corespunzătoare la caracteristicile
neaderente ale tencuielii suni originare, este necesară tencuielii originare, inclusiv în ceea ce priveşte
refacerea aderenţei lor prin metodele şi tehnicile bine durabilitatea.
cunoscute, experimentate deja de ICR 10 . 5. Intervenţii de consolidare a pietrei sau
În cazul în care zonele neaderente nu sunt originare cărămizilor aparente. Nu întotdeauna paramentele de
sau demolarea este oricum inevitabilă, se impune piatră sau cărămidă aparente au fost astfel concepute
înlocuirea locală cu petice realizate cu material şi de la origini: frecvent, îndeosebi în secolul al XX-iea,
granulometrie pe cât posibil similare contextului, cu acestea au devenit aparente cu ajutoru! unor campanii
aditivi sintetici în cantităţi mici, aşa încât rezultatul să energice şi răspândite de eliminare a tencuielilor, nu
fie compatibil cu contextul. Se înţelege câ în categoria întotdeauna înso\ite de preocuparea pentru refacerea
tencuielilor originare nu pot fi incluse tencuielile de rosturilor expuse, accelerându-le astfel degradarea. În
întreţinere repetat renovate, cu excepţia cazului când orice caz, atunci când s-a luat decizia de a lăsa un
unul sau altul din straturile adăugate ar cuprinde parament aparent, este necesară revizuirea stării
informaţii capabile să contribuie la reconstruirea unor rosturilor şi la nevoie, prevederea închiderii lor cu
eveninmnte din istoria clădirii. mortare compatibile şi asemănătoare celor din context.
Identificarea coloraturii originare a unei tencuieli Consolidarea generală se va realiza func\ie de
originare este, după cum se ştie, o intreprindere destul caracteristicile particulare ale tipului de piatră, utilizând
de dificilă şi delicată. Examenul stratigrafic poate fi materiale şi modalităţi de consolidare corespunzătoare
determinat cu condiţia ca prelevarea probei, de cca. 1O cerinţelor specificate de recomandările NORMAL şi de
x 1O cm, să fie efectuată în zone în care se ştie cu experimentările ICR.
certitudine sau se poate deduce că au rămas măcar Atunci când s-a demonstrat cu argumente istorice
mici pJrii din tencuiala originară, nu numai pentru că că pietrele şi/sau cărămizile au fost acoperite şi
nu au fost afectate de cădere sau înlăturare precum protejate de tencuieli, stucaturi sau vopsitorii colorate
restul tencuielii, ci şi pentru că sunt suficient protejate pe bază de var, se va putea decide, de la caz, realizarea
de variaţiile climatice (poduri, cornişe de mari unei replici a respectivei tencuieli (în orice caz benefică
dimensiuni, profile orizontale intermediare, cornişe ale pentru mai buna conservare a materialului expus),
ferestrelor). Odată stabilită coloratura originară, nu funcţie de contextul în care este amplasat monumentul
numai î:1 ceea ce priveşte aspectul, ci şi compozi\ia şi d~n alte considerente de ordin istoric şi critic.
chimică, precum şi natura tencuielii ca granulometrie ln orice caz va trebui să se prevadă în prealabil o
şi material folosit, se poate trece, atunci când s-a curăţire eficientă a paramentelor cu mj1oace şi tehnici
stabilit a fi necesar, la o retencuire similară celei deja larg experimentate de ICR.
originare, întotdeauna cu grija de a marca, într-un mod În ceea ce priveşte metodele de protejare a
oarecare şi cu sobrietate, limita dintre tencuiala paramentelor de piatră sau cărămidă, nu există pe
originară şi cea nouă. Se înţelege că acest marcaj moment un acord satisfăcător. Aplicarea de răşini
discret va avea valoare îndeosebi alunei când sintetice impermeabilizanle prezintă într-adevăr
transformarea noii tencuieli datorită învechirii o va face încredere numai înlr·o măsură redusă, întrucât, din
asemănătoare tencuielii originare. diverse motive, acestea nu rezultă în final total
Nu puţine dificultăţi intervin în atingerea obîeclivulu hidrofobe. În consecin\ă se pare că pot doar încetini
sus-menţionat: dificultatea de a găsi var bine stins şi procesul de excoriere şi descuamare a suprafeţelor de
de timp suficient (6 luni): dificultatea reproducerii piatră, dar nu pot evita şi acţiunea îngheţului, nici cea
vechilor culori, pe de o parte utilizabile în condiţii bune a sulfatării carbonaţilor de calciu, acolo unde aceasta
doar cu var de calitate bună, pe de altă parte înlocuite din urmă este favorizată de combinaţia între particule
progresiv de noi coloranţi, sintetici şi cu cost mai mic, carbonice (transportate de prelingerile de apă în
porozităţile pie lrei), oxigen şi ploi acide.
dar inadecvaţi pentru a rezista la exterior. Aceste
dificultăţi explică, cel puţin parţial, numeroase alterări
Mai curând decât a fi încredinţată unor miraculoase
invenţii de fluide protective, conservarea pietrei, ca şi
~i erori în ceea ce priveşte aspectul cromatic al
cea a organismelor vii, pare a fi legală de eliminarea
10 lnslilulo Centrale di Restauro (n.n.). cauzelor ce produc poluarea atmosferică.

http://patrimoniu.gov.ro 107
6. lnteNenţii de consolidare a structurilor din lemn. lemnul are o capacitate de izolare acustică şi portantă
Lăsând la o parte incendiile, durabilitatea structurilor semnificativă,
din lemn este în ansamblu mult superioară faţă de ceea În privinţa planşeelor de lemn trebuie respinsă
ce se crede, cu condiţia unei bune ventilări a tuturor practica turnării unor dale de beton slab armate direct
părţilor componente începând cu cele încastrate în peste scânduri sau plăci cu simpla interpunere a unor
zidării. În ultimele decenii, pierderea a numeroase folii de material plastic. Într-adevăr, dala impermeabilă
acoperişuri seculare se datorează închiderii golurilor împiedică circulaţia fiziologică a aerului intre nivele
prevăzute pentru ventilarea capetelor de grinzi, cu favorizând putrezirea lemnului în cazul acumulării de
scopul de a evita tranzitul insectelor şi păsărilor. umiditate, fie ea datorită. condensului, fie unor
Buna ventilare a podurilor este deci cea mai bună conducte defectuoase; în plus dala face imposibilă
garanţie a conservării componentelor din lemn şi a orice intervenţie de întreţinere limitată la succesi~e
neoxidării eventualelor agrafe şi/sau ancore, în timp ce înlocuiri ale elementelor de lemn degradate. ln
umiditatea podurilor poate cauza răspândirea concluzie, este preferabil de intervenii, în cadrul
infestărilor biologice. Oe aceea recomandarea generală lucrărilor de întreţinere, prin demontare şi remontare

este cea de a menţine şi promova buna ventilare a parţială, ca o reconsiderare a practicilor tradiţionale.

acoperişurilor de lemn prin deschideri de răsuflători, 7. Sculptură in piatră. Sculpturile în piatră


ventilaţii de coamă şi altele similare, împiedicând
amplasate la exteriorul clădirilor sau în pieţe trebuie
accesul păsărilor cu plase adecvate. Nu sunt supravegheate intervenindu~se cu opera\iuni de
recomandabile materialele excesiv impermeabihzante, consolidare şi protecţie sezonieră, prin metode
ca straturile bituminoae armate, în timp ce este cunoscute şi verificate.
acceptabil cartonul dublu blindat aşezat în fişii orizontale Pentru buna conservare a fântânilor din piatră sau
bronz, este necesară decalcifierea apei, pentru a
care asigură o bună impermeabilizare şi totodată
elimina depunerea de cruste calcaroase şi periodicele
respiraţia podului. Şi mai puţin recomandabilă este
cură\iri dăunătoare.
utilizarea de foi de cupru cu materiale sintetice la faţă,
Când buna conservare a unei sculpturi în
ce pot genera condens la contactul cu astereala,
amplasamentul originar nu este posibilă, este
accelerându-i degradarea.
convenabilă transferarea ei într-un spaţiu interior ale
În cazul în care este absolut indispensabilă
cărui condiţii climatice sunt cunoscute ca favorabile.
înlocuirea structurilor din lemn, este bine de luat în
Pentru a nu sărăci semnificativ decoraţia exterioară
considerare, înainte de toate, posibilitatea unei
a construcţiilor, poate fi uneori necesară amplasarea
intervenţii gradate, aşa cum se făcea frecvent în trecut:
punctuală a unor copii fidele în locul originalelor
în cazurile cele mai grave înlocuind o întreagă grindă,
transferate într-un loc sigur. Este recomandabil ca
în alte cazuri legându-le cu bride metalice pentru a
executarea acestor copii să fie încredinţată unor expe~î
preveni crăpăturile longitudinale etc. sculptori in piatră, metal, etc., capabili să realizeze
E~te recomanda~iJ ca pentru astfel de situaţii să se
reproducerile la scara 1: 1. În schimb este bine să fie
constituie depozite de lemn din demolarea unor evitată practica mulajelor, cu scopul de a menaja
construcţii vechi. Organismele locale de patrimoniu şi
.stratul de îmbătrânire naturală" (patina) şi eventualele
administraţiile pentru lucrări publice ar trebui să tente de culoare ale originalelor, faţă de traumele
depună eforturi susţinute pentru constituirea unor astfel provocate de aplicarea şi desprinderea formelor.
de depozite şi evitarea îndreptării materialului lemnos Aceste traume şi daune sunt cu atât mai probabile cu
din den1;:,lări exclusiv' către categoria deşeurilor. cât decizia de transferare a operei a fost motivată de
În general, consolidarea unor structuri din lemn starea sa proastă de conservare. Evident, după
presupune deopotrivă a le asigura ventilarea, a le consolidare pericolele legate de aceste operaţiuni de
ignifuga, dezinfesta şi a le întări. În acest scop, nu se realizare a mulajelor se atenuează mult, însă cu două
poate spune că lipsesc răşinile şi substanţele chimice condiţii:
de diverse tipuri. Este totuşi recomandabil a recurge a) consolidarea să fie executată după toate
la aceste procedee numai în cazurile de reală regulile meseriei şi cu substanţe absolut neadezive în
necesitate, inclusiv având în vedere faptul că ele cresc raport cu cele utilizate pentru mulajj
riscul je inflamabilitate. b) realizarea mulajului să fie efectuată cu
Nu trebuie uitate anumite calităţi de neînlocuit ale experienţa şi îndemânarea necesară atât în ceea ce
structurilor din lemn: în planşee, dincolo de elasticitate, priveşte introducerea masticului silicon ic între sculptură
acestea exercită un contact moale asupra zidăriei. Într- şi coaja formei din răşină armată, cât şi în ceea ce
adevăr, lemnul se deformează plastic, fără a fractura priveşte ulterioara eliberare a originalului de mulaj.
piatra sau cărămida, în cazul unei uşoare flexiuni Cu siguranţă trebuie acordată atenţie modificărilor
acţionâ.-.d asupra reazemelor, spre deosebire de fier. de încărcări care uneori implică înlocuirea originalelor
În fine, lăsând la o parte caracteristicile higroscopice, cu copii din alte materiale, eventual sintetice, şi în orice

108 http://patrimoniu.gov.ro
caz dificil de omogenizat, cel puţin din punct de vedere oxidează şi se .umflă", ceea ce are drept urmare
al greutăţii specifice, cu materialul originalului. compromiterea elementelor din piatră cu care se află
Este evident că .stratul de îmbătrânire naturală• nu în contact fiind utilizat sub formă de agrafe, domuri sau
trebuie afectat, atât din considerente istorice ş i grilaje (v. grilajele de fier forjai ale podului San! Angelo
estetice, cât şi datorită func\iei sale protective. Oe din Roma). În astfel de cazuri nu rămâne altă solu\ie
aceea, înainte de a iniţia orice fel de opera\iune de decât aceea de a înlocui fierul în cauză (când nu are
cură\ire, este indispensabilă realizarea investigărilor decât rol static) cu elemente metalice cu stabilitate
uzuale, cu atenţie specială privind prezenţa de lente de fizico-chimică sigură - spre exemplu oţelul inoxidabil
culoare (vezi paragraful 4). tip AISI 304 sau 316, sau chiar, pentru a evita
Pot fi îndepărtate materialele străine acumulate la coroziunea interstiţială, o\elul cu zincare grea, sau
suprafaţa pietrei {depuneri pulverulente, funingine, chiar titaniu!.
excremente de păsări, etc.) utilizând perii vegetale sau În aceste cazuri ar putea fi reconsiderat în mod
jeturi de aer cu presiune moderată. Se vor evita periile convenabil procedeul pre-modern foarte bun de a fixa
metalice şi raşchetele ş i sunt în general de exclus domuri, agrafe şi alte piese similare în lăcaşurile din
jeturile cu presiune mare de nisip, apă şi vapori. Oe piatră cu plumb topit. Atunci când este vorba de grilaje
asemenea sunt nerecomandabile spălările cu deja tensionate în lăcaşurile originare până la a pune
substanţe corozive sau cu mare putere de curăţire. în pericol stabilitatea, în special dacă sunt expuse unor
8. Intervenţii pe elemente metalice. Fierul forjat puternice variaţii termice, se va proceda la lărgirea
pre-modern este considerabil mai rezistent la oxidare lăcaşurilor pentru a permite dilatările temporare şi a
decât fierul industrial, dar chiar şi acesta cu timpul suporta mai bine dilatările permanente.»

http://patrimoniu.gov.ro 109
RECOMANDĂRI DEFININD PRINCIPIILE INTERNAŢIONALE DE APLICAT
ÎNDOMENIUL SĂPĂTURILOR ARHEOLOGI C E

adoptate de Conferin ţa gene r ală în sesiunea a noua, New Delhi, 5 dec. 1956

Conferinţa generală UNESCO, reunita la New Conferinţa generală recomandă Statelor membre
Delhi, 5 nov.-5 dec. 1956 in a 9-a sesiune, să aducă preze nta recomandare la cunoş t inţa
autorităţilor şi
organismelor care se ocupă cu săpăturile
Luând în considerare că cea mai sigură garanţie a
arheologice şi muzeelor.
păstrării monumentelor şi operelor trecutului este
Conferinţa generală recomanda Statelor membre
respectul şi ataşamentul pe care h-1 poartă popoarele,
să îi prezinte la date şi sub forma pe care o vor
ele însele şi, convinşi că aceste sentimente pot fi
gradual favorizate printr-o acţiune potrivită inspirată prin determina, rapoarte privind modul în care au dat curs
voinţa Stalelor membre de a dezvolta ştiinţa şi relaţiile
acestei recomandări.·
internaţionale,
Convinşi că sentimentele care produc DEFI NI ŢI I
contemplarea şi Cunoaşterea operelor trecutului pot Săpături arheologice
facilita în mare măsură înţelegerea reciprocă a
paparelor şi că în acest scop, trebuie acţionat ca 1. Ca efect al acestei recomandări se înţelege prin
săpături arheologice orice cercetare care încearcă sa
operele trecutului să beneficieze de o cunoaştere
descopere obiecte de caracter arheologic; se înţelege
bazată pe cooperare internaţională şi să se favorizeze
că aceste cercetări comportă o adâncire in sol ori o
prin toate mijloacele realizarea misiunii sociale a
cunoaşterii acestora,
explorare sistematică la suprafaţa solului sau o
Considerând că dacă fiecare Stat este direct explorare efectuată în fundul sau în subsolul apelor
interesat in descoperirile arheologice care sunt făcute interioare sau teritoriale ale unui Stat membru.
pe propriul teritoriu, şi comunitatea interna \ ională în Bunuri protejate
întregime se bucură de această îmbogăţire,
2. Dispoziţii le prezentei recomandări se aplică
Considerând că istoria omului implică cunoaşterea
vestigiilor a căror conservare prezintă in teres public din
diferitelor civilizaţii; că , în consecinţă, în interesul
punct de vedere istoric sau de artă, fiecare Stat putând
comun, este necesar ca toate vestigiile arheologice să
fle studiate, eventual satvate şi colecţionate, adopta criteriul cel mai potrivii a determina interesul
Cc..r:1inşi că este necesar ca toate autorităţile
public pentru vestigiile din tentoriul propriu. Ar trebw
naţionale însărcinate cu protecţia patrimoniului supuse regimului prevăzui de prezenta recomandare
arheologic să se inspire de anume principii comune, mai ales monumentele, mobile sau imobile, care
validate de experienţă şi puse în operă de serviciile prezintă un interes din punct de vedere arheologic, în
arheologice na\ionale, sensul cel mai larg.
Apreciind că dacă regimul săpă t urilor arheologice 3. Criteriul servind la determinarea interesului
ţine înainte de toate de competenţa fiecărui Stat, este public pen tru vestigii ar putea varia după faptul că se
necesar totuşi a concilia acest principiu cu cel al are in vedere conservarea lor, sau de obligaţia de a
colaborării inlernaţiGnale largă şi liber consimţi te, declara descoperirile, obligaţie impusă celui care a
Având în faţă propunerile privind principiile făcut săpăturile sau descoperitorului.
internaţionale de aplicat în sfera săpăturilor a) În primul caz, criteriul care constă în protejarea
arheologice, problema care a cons lltu1 t punctele tuturor obiectelor anterioare unei date
9.4.3. a ordinii de zi a sesiunii, după ce s-a decis cu determinate ar trebui abandonat şi să fie
ocazia c:elei de a opta sesiuni că aces te propuneri vor înlocuit cu un criteriu de protecţie constând în
face obiectul unei regle m en tări in ternaţionale sub apartenen\a acestora la o epocă da tă, sau
forma unei recomandări căire Statele membre, având o vechime de un număr minimum de ani
Se adoptă, în această a cincea zi a lui decembrie fixată prin lege.
1956, recomandarea următoare: b) În al dmlea caz, fiecare Stat membru ar
Conferinţa generală recomandă Statelor membre trebui să adopte criterii mult mai largi, impunând
să aplice dispoziţiile de mai jos, adoptând, sub formă celor care fac săpături sau descopento·
de lege naţio n a lă sau în alt fel, măsuri vizând să dea rului obligaţia de a declara toate bunurile de
efect în terilenul de sub jurisdicţia lor normelor şi caracter arheologic, mobile sau imobile
principiilor formulate în prezenta recomandare. descoperite.

110 http://patrimoniu.gov.ro
Protecţia patrimoniului arheologic III) controlul descoperirilor întâmplătoare;
4. Fiecare Stat membru va trebui să asigure IV) întreţinerea şantierelor şi monumentelor.
protecţia patrimoniului său arheologic ţinând mai cu 7. Un control atent va trebui exersat de fiecare
seamă cont de problemele puse de săpăturile Stat membru, asupra restaurării vestigiilor şi obiectelor
arheologice şi în acord cu recomandările prezente. arheologice descoperite.
5. Fiecare Stat membru va trebui: 8. O autorizaţie prealabilă acordată de autoritatea
a) Să supună controlului şi autorizării prealabile competentă va trebui cerută pentru orice deplasare a
a autorităţii competente orice explorare sau monumentelor a căror păstrare in situ este un criteriu
săpături arheologice; esenţial.
b) Să oblige pe cel care a descoperit vestigii 9. Fiecare Stat membru va trebui să prevadă
arheologice să le declare cât mai rapid păstrarea intactă, tolatili sau parţială, a unui număr de
posibil autorităţilor competente; situri arheologice de diverse epoci pentru ca
c) Să aplice sacţiune contravenienţilor de la cercetarea lor să poată beneficia de progresul
aceste reguli; tehnicilor de ~cercetare şi de sporirea cunoştiinţelor
d) Să prevadă confiscarea obiectelor ne- arheologice. ln fiecare dintre marile situri în curs de
declarate; săpare, în măsura în care terenul permite, s-ar putea
e) Să precizeze regimul sub-solului arheologic păstra în diverse Jocuri rezelYe menite să permită
şi, când acesta este proprietate de stat, să controlul ulterior al stratigrafiei la fel ca şi structura
o prevadă explicit în legislaţie; mediului arheologic.
Să aibă în vedere crearea unei proceduri de
clasare a elementelor esen\iale ale patri- Constituirea colecţiilor centrale ~i regionale
moniului său arheologic între monumentele 1O. Arheologia fiind o ştiinţă comparativă, va
istorice. trebui să se jină cont în crearea şi organizarea
Organele de protecţie a săpăturilor arheologice muzeelor şi depozitelor de şantier de necesitatea de
a înlesni, cât mai mult posibil, munca de comparare.
6. Dacă diversitatea tradiţiilor şi inegalităţile În acest scop, colec\iile centrale şi regionale, sau,
resurselor se opun adoptării de căire Statele membre
uneori, excepţional locale ar putea să fie constituite
a unui sistem de organizare uniformă de către toate
în siturile arheologice deosebit de importante, mai
Statele membre a unui sistem de organizare uniformă
degrabă decât din mici colecţii risipite, cu un acces
a se1Yiciilor administrative de conducere a săpăturilor
restrâns. Aceste institu\ii vor trebui să aibă în
arheologice, anume principii ar trebui, totuşi, să fie
permanen\ă o organizare administrativă şi un personal
comune tuturor se1Yiciilor na\ionale.
ştiinţific suficient pentru ca să fie asigurată o bună
a) Serviciul săpăturilor arheologice ar trebui să
conse1Yare a obiectelor.
fie, atat cât este posibil, o administraţie
centrală a Statului, sau cel puţin o organizare
11. Va trebui să se creeze, pe lângă siturile
dispunând, în •1irtutea legii, de mijloace arheologice importante câte un mic muzeu de caracter
permanente pentru a-i permite sâ ia, în caz educativ, permiţând vizitatorilor să priceapă mai bine
de nevoie, măsurile de urgenţă necesare. importanţa vestigiilor care le sunt prezentate.
Aceste servicii, însărcinate de administra\ia Educarea publicului
generală cu activitatea arheologică, ar trebui
să poată, în colaborare cu institute de
12. Autoritatea competentă va trebui să
cercetare şi universită\i să organizeze întreprindă o acţiune educativă în scopul de a trezi şi

însuşirea tehnicilor de săpături arheologice.


dezvolta respectu! şi ataşamentul faţă de trecut, mai
Acest se1Yiciu ar trebui să constituie în ales prin studiul istoriei, parliciparea studenţilor la
aceeaşi măsură o arhivă centrală generală unele săpături, difuzarea prin presă a ştirilor
cu hărţi, privind monumentele mobile şi arheologice, emanând de la specialiştii recunoscu\i,
imobile, la fel ca şi o documentaţie păstrată organizarea de circuite turistice, de expozi\ii şi
la fiecare muzeu mai important, arhive conferin\e, având ca obiect metodele aplicabile în
ceramice, Iconografice etc. cercetarea arheologică precum şi rezultatele
b) Continuitatea asigurării resurselor financiare obţinute, clara prezentare a siturilor arheologice
va trebui susţinută tocmai pentru a garanta: cercetate şi a monumentelor descoperite, editarea la
I) buna funcţionare a serviciilor; pre\uri convenabile a monografiilor şi a ghidurilor,
11) executarea unui plan de lucru într-o redactare accesibilă. Pentru a înlesni accesul
proporţional cu bogăţia arheologică a publicului la aceste situri arheologice, Stalele
jării, inclusiv publicarea ştiinţifică a membre vor lua măsuri utile pentru a permite
rezultatelor; circula\ia.

http://patrimoniu.gov.ro 111
III. Regimul săpături durată şi stabilitate menite să favorizeze efectuarea
şi colaborarea internaţională acestora, şi de a pune la adăpos t de revocări
nejustificate în cazul, special, în care raţiuni
Autorizaţia de săpături concesionate străinilor
recunoscute ca fundale i·ar obliga să suspende
13. Fiecare Stat membru pe teritoriul căruia vor fi lucrările pentru un timp determinat.
întreprinse săpături, va trebui să reglementeze condiţiile
generale cărora li se va supune concesionarea Conservarea vestigiilor
săpăturilor, mai ales în privin\a contro!ulw de căire 21. Autorizarea de săpătură va defini obliga\iile
administraţia na\ională, durata concesiunii, cauzele celui care efectuează săpăturile pe durata concesiunii
care pot justifica retragerea ei, suspendarea lucrărilor şi după expirarea acesteia. Ea va trebui să prevadă
sau substituirea administraţiei naţionale concesionarului păstrarea şi întreţinerea, repunerea în starea anterioară
pentru a continua cercetarea. a terenului, ca şi conservarea în cursul lucrărilor şi la
1 4. Condiţiile impuse străinilor care execută sfârşitul săpăturilor a obiectelor aduse la lumină. Pe de
săpături trebuie să fie aceleaşi ca şi cele impuse altă parte, autoriza\ia trebuie să precizeze ce ajutor
ce rcetătorilor naţionali, şi în consecin\ă contractul de poate aştepta cel ce face săpăturile din partea
concesiune va trebui să evite să formuleze, fără Statului, pentru ca să poată face faţă obligaţiilor sale,
justificare, exigenţe suplimentare. dacă acestea se vor dovedi prea dificile.

Colaborări internaţionale Accesul la s ă pătură


15. Pentru a răspunde intereselor majore ale 22. Savanţii calificaji de orice naţionalitate vor
ştiinţei arheologice şi celor ale colaborării putea să viziteze un şantier arheologic, chiar şi înainte
internaţionale, Statele membre vor trebui să încurajeze de publicarea rezultatelor, cu ajutorul directorului de
săpături printr·un regim liberal. Se va putea asigura săpătură, în cursul efectuării lucrărilor.
societă\ilor savante sau persoanelor corespunzător
Apartenenţa rezultatelor să p ă turii
calificate, fără distincţie de naţionalitate, posibilitatea
de a concura în mod egal la concesionarea de săpături 23. a) Fiecare Stat membru va trebui să determine
arheologice. Statele membre ar trebui să incurajeze clar principiile care reglementează pe teritoriul său
efectuarea de săpături arheologice prin misiuni mixte apartenenţa materialelor obţinute pe parcursul
compuse din echipe ştiin\ifice din propria ţară şi din săpăturilor.
arheologi reprezentând instituţii străine, sau prin b) Rezultatele săpăturilor vor trebui să fie afectate
misiur11 internaţionale. înainte de toate, la constituire, muzeelor din \ara
16. Atunci când o misiune este concesionată unei în care au fost intreprinse săpăturile, în colec\ii
misiuni străine, reprezentantul Statului concesionar, complete şi pe deplin reprezentative pentru
dacă a fost desemnat unul, va trebui să fie un arheolog civihza\ia istorică şi arta \ării respective.
capabil să ajute misiunea şi să colaboreze cu ea. c) Cu grija primordială de a favoriza studiile
t 7. Statele membre care nu dispun de mijloacele arheologice prin difuzarea obiectelor originale ,
neces!l1e organizării de şantiere în străinătate vor trebui autoritatea care a concesionat va putea lua în
să primească toate facilită\ile pentru a putea trimite considerare, ca după publicarea ştiinţifică, să
arheologi pe şantiere deschise de alte State membre cedeze celui care a efectuat săpăturile o parte
cu acordul direcorului şantierului. din materialul descoperit în săpăturile sale ,
18. Un Stat care nu dispune de mijloacele constând în echivalenţe sau în manieră generală
suficiente, tehnice sau de altă natură pentru a din obiecte sau grupe de obiecte de care
desfăşura săpături arheologice de calitate şliin\ifică, va această autoritate se poale dispensa, datorită
putea foce apel la tehnicieni străini, pentru a participa similitudinii acestora cu allele obţinuite din
la ele, sau să recurgă la misiuni străine pentru a le aceeaşi cercetare. Cedarea unei părţi din
conduce. materialul ob\inut către cel care a făcui
cercetarea în cadrul concesiunii, trebuie să fie
Garanţii reciproce supusă întotdeauna condiţiei ca ele să fie
19. Autorizava de săpături nu va trebui acordată afectate un răstimp determinat unor centre
decât instituţiilor reprezentate prin arheologi califica\i ştiinţifice destinate publicului, considerându·se
sau prin persoane oferind serioase garan\ii ştiinţifice, că dacă această clauză nu a fost îndeplinită sau
morale şi financiare, acestea din urmă fiind în măsură încetează de a fi respectată obiectele cedate vor
să dea siguranţa că săpăturile intreprinse vor fi duse fi returnate autorităţii concesoare.
la bun sfârşit, conform clauzelor contractului de d) Exportul temporar al obiectelor descoperite, cu
concesiune şi în răstimpul prevăzut. excep\ia celor deosebit de fragile, sau de
20. Autorizaţia de săpături acordată arheologilor importan\ă naţională, va trebui autorizat, la
străini •1a trebui să comporte garanţii reciproce de cererea motivată a unei instituţii ştiin\ifice ,

112 http://patrimoniu.gov.ro
publice sau private, în cazul că studiul nu ar interesate. Pe de altă parte, fiecare Stat membru ar
putea fi efectuat pe teri toriul statului putea organiza discuţii ştiinţifice între arheologii care
concesionar din cauza insuficienţei mijloacelor lucrează pe teritoriul lor.
de cercetare bibliografică şi ştiinţifice sau este
dificilă din motive de acces. JV. Com e rţul cu anti c hită ţ i
e) Fiecare Stat va trebui să prevadă posibilitatea 27. În interesul major al patrimoniului arheologic
de a ceda, de a schimba sau de a depozita, în comun, va trebui pregătită o reglementare a comerţului
favoarea muzeelor străine a obiectelor care nu de antichităţi comună tuturor Statelor membre, cu
prezintă un interes pentru colecţiile naţionale. scopul de a se evita ca prin comerţ să se producă
evaziunea materialului arheologic sau să se impieteze
Proprietatea ştiinţifică;
protecţia săpăturilor şi constituirea de colecţii publice.
drepturi şi obligaţii ale arheologului
28. Muzeele străine vor trebui să poată, pentru a
24. a) Statul care acordă dreptul de săpătură va răspunde misiunii lor ştiinţifice şi educative să
trebui să garanteze celui care o face, proprietatea achiziţioneze obiecte eliberate de orice opoziţie din
~tiinţifică asupra descoperirilor sale pe o perioadă punctul de vedere al reglementărilor prevăzute de
rezonabilă. autoritatea competentă a \ării de origine.
b) Statul va trebui să impună arheologului obligaţia
de a publica, într-un răstimp prevăzut prin V. Sancţiuni pentru săpăturile clandestine
contract, sau în absenţa acestuia într-un răstimp şi exportul ilicit de obiecte provenind
rezonabil, rezultatele descoperirilor safe. Acest din săpături arheologice.
răstimp nu poale fi mai mare de doi ani pentru
rapoartele preliminare. Pe o durată de cinci ani Protecţia siturilor arheologice .
după efectuarea descoperirii, autorităţile de săpături clandestine şi de distrugeri.
arheologice vor trebui să se oblige să nu 29. Fiecare Stat membru va trebui să ia toate
comunice pentru un studiu detaliat, ansamblul măsurile pentru a împiedica săpături clandestine şi
obiectelor obţinute prin săpături, nici degradarea monumentelor definite în paragraful 2 şi 3
doc u mentaţia ştiinţifică respectivă, fără acordul de mai sus şi a stlurilor arheologice, la fel ca şi exportul
scris al celui care a făcut săpătura. Aceleaşi de obiecte provenind din ele.
autorităţi vor avea obligaţia să împiedice în
a::eleaşi condiţii fotografierea sau reproducerea Colaborarea internaţională
materialelor arheologice inedite. Pentru a în scopul sancţion ă rii
permite, când este cazul, o publicare dublă, 30. Toale dispoziţiile utile vor trebui luate pentru ca
simultană, a raportului preliminar, cel care a în cazul în care se oferă o cedare de obiecte arheologice,
fa.cut cercetarea va trebui să pună la dispoziţia muzeele să se asigure că nimic nu îndreptăţeşte bănuiala
autorităţilor, la cererea acestora, o copie a că aceste obiecte provin din săpături clandestine, furturi
textului acestui raport. sau alte asemenea operaţii considerate ca ilicite de către
c) Publicaţiile ştiinţifice ale cercetărilor publicate autorităţile de specialitate din ţara de origine. Orice ofertă
într-o limbă de difuzare restrânsă, vor trebui suspectă şi orice precizare necesară relativ la ea se va
însoţite de un rezumat şi dacă este posibil şi o aplica în ipoteza exportului.
traducere a tablei de materii ş1 a legendei Când obiectele arheologice au fost cumpărate de
figurilor, în tr-o limbă de circulaţie. către muzee, se vor publica cât de rapid posibil indicaţii
suficiente care să permită identificarea acestora şi
Documentaţia de şantier
precizarea modului în care au fost achizi\ionate.
25. Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful 24,
serviciile arheologice naţionale vor trebui să Repatrierea obiectelor arheologice
înlesnească, în măsura posibilului, consultarea în ţara de origine
documentaţiei şi accesul în depozitele proprii a 31 . Serviciile de săpături arheologice şi muzeele
arheologilor şi savanţilor ca1lfica\i, mai ales a celor care vor trebui să fie gata să colaboreze mutual în scopul
au obţinut o concesionare pentru un sit determinat sau de a asigura sau înlesni repatrierea în ţara de origine
a celor care doresc să o obţină. a obiectelor provenind din săpătun clandestine sau
furturi, şi a obiectelor al căror export a fost făcut prin
Reuniuni regionale violarea legislaţiei ţării de origine. Este de dorit ca
şi şedinţede discuţii ştiinţifice fiecare Stat membru să ia măsurile ce se impun pentru
26. Cu scopul de a face mai eficient studiul ca să asigure repatrierea. Aceste principii ar trebui să
problemelor de interes comun, Statele membre vor fie aduse la cunoştin\a serviciilor interesate, vizate în
putea organiza din timp în timp reuniuni regionale ale paragrafele 23 c, d şi e, de mai sus !Aici textul avut la
cercetătorilo r din serviciile arheologice ale Statelor dispoziţie este lacunar- n. !rad.].

http://patrimoniu.gov.ro 113
VI. Săpături în teritoriu ocupat comun care pot apărea ca urmare a aplicării prin
32. În cazul unui conflict armat, fiecare Stat aplicarea dispoziţiilor prezentei recomandări.
membru care ar ocupa teritoriul unui alt Stat va trebui Textul de mai sus este textul autentic al
să se abţină să_ efectueze săpături arheologice în recomandării care s-a adoptai conform uzantelor de
teritoriul ocupat. ln cazul descoperirii întâmplătoare, către Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor
făcute în cazul lucrărllor militare, puterea ocupantă va Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în a noua
trebui să ia toate măsurile posibile pentru a proteja sesiune, care s-a ţinut la New Delhi şi a fost declarată
aceste descoperiri, pe care va trebui să le redea închisă la 5 dec. 1956,
împreună cu documentaţia respectivă pe care o Pentru conformitate şi-au pus semnătura azi
deţine, autorităţilor competente din teritoriul anterior 5 dec. 1956.
ocupat. Preşedintele Conferinţei Generale
Directorul general
VII. Acorduri bilaterale Copie certificată conform
33. Statele membre vor trebui, de fiecare dată Paris
când este necesar sau de dorit, să încheie acorduri Consilierul Juridic al UNESCO
bilaterale pentru a reglementa problemele de interes Traducere IOANA BOGDAN CĂTINI C I U

114 http://patrimoniu.gov.ro
1968 - RECOMANDĂRI REFERITOARE LA PROTEJAREA BUNURILOR CULTURALE
PERICLITATE DE LUCRĂRI PUBLICE SAU PRIVATE

-UNESCO-
- extrase -

• Recomandările au fost adoptate urmare a bunuri ce pot fi periclitate de către lucrări publice sau
îngrijorării comunită\ii internaţionale
referitor la private.
situaţia monumentelor antichităţii periclitate de - recomandarea accentuează asupra
către construcţia Barajului de la Aswan, de pe necesităţii conservării bunurilor culturale 1 in
Nil. situ", arătând că dacă motive economice sau
• Esenţa Recomandărilor stă în cerinţa armonizării sociale de neevitat determină transformarea
conservării patrimoniului cultural cu schimbările bunurilor culturale, trebuie procedat la un
cerute de dezvoltarea societăţii. studiu şi o inventariere atentă pentru a
Pentru a realiza acest lucru, sunt de realizat în permite cercetări viitoare. (Art. 9)
principal următ oarele: 11. Structurile importante şi celelalte monumente
- un inventar al bunurilor culturale, accentuând ce au fost transferate pentru a fi salvate de fa
asupra acelora ce sunt situate în zone de lucrări distrugere urmare a lucrărilor publice sau private trebuie
publice ce pot să le pună în pericol; amplasate într-un sit şi într·o dispoziţie care să se
asemene cu cea precedentă şi cu asociaţiile naturale,
I. DEFINIŢII artistice şi istorice.
• Costul conservării bunurilor culturale periclitate
1. Pentru scopurile acestei Recomandări,
de către lucrările publice trebuie suportat fie din
termenul de .bunuri culturale· se referă fa:
bugete speciale fie din bugetul lucrărilor în
(a) {bunuri} imobile, precum siturile cauză.
arheologice, istorice sau ştiinţifice, structuri • Întărirea măsurilor şi structurilor administrative
ori alte caracteristid de valoare istorică,
care pot proteja bunurile culturale puse în pericol
ştiinţifică, artistică ori arhitecturală, fie ele
de către lucră ri publice sau private.
religioase sau laice, incluzând grupări de
structuri tradiţionale, cartiere istorice din
II I. MăSURI DE PREZERVARE
medii urbane sau rurale precum şi structuri
ŞI SALVARE:
etnologice existente în forme valide ale
culturilor precedente. Ea se aplică imobilelor Măsuri administrative:
constând în ruine supraterane precum şi
mărturiilor arheologice sau istorice 20. (a) Trebuie înfiinţate organisme consultative
sau de coordonare care să fie compuse din
descoperite subteran. Termenul de bun
reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor responsabile
cultural include de asemenea terenul unor
astfel de bunuri. pentru salvgardarea patrimoniului cultural, pentru
lucrări publice, pentru urbanism, pentru cercetare şi
(b) Bunuri mobile de importanţă culturală
educaţie şi care să avizeze competent conservarea şi
incluzând pe acelea existente în sau
recuperate de bunurile imobile sau cele protejarea bunurilor culturale periclitate de către lucrări
aflate în pământ şi care se pot găsi în situri publice sau private şi care in particular [să rezolve]
istorice sau arheologice sau în alte părţi. conflictul de interes între cerinţele lucrărilor publice sau
- identificarea bunurilor culturale permite o private şi prezervarea şi salvgardarea bunurilor
evaluare a priori a dificultăţilor şi cultura.le.
repercursiunilor deciziilor de iniţiere de (b) Administraţia locală, municipală sau provincială
lucrări publice majore, permiţând luarea
trebuie să aibă servicii responsabile pentru
măsurilor necesare conservării
protejarea şi salvarea bunurilor culturale
patrimoniului; periclitate de către lucrările publice sau private.
Aceste servicii trebuie să fie capabile să cheme
în ajutor organismele sau serviciile naţionale cu
li. PRINCIPII GENERALE
atribuţiuni în acest domeniu (... ).
4. Inventarieri protective ale bunurilor culturale, (c) Trebuie luate măsuri administrative pentru
fie ele listate [clasate] sau nu, trebuiesc realizate. crearea unei autorităţi sau comisii însărcinate
Acolo unde astfel de inventarii nu există, trebuie cu programele de dezvoltare urbană in toate
acordată prioritate stabNirii for(.. .) pentru asemenea localităţile posedând cartiere istorice, fie ele

http://patrimoniu.gov.ro 115
listate sau nu şi care trebuie protejate înainte ca orice decizie să fie luată. Alegerea intre
împotriva lucrărilor de construcţii publice sau aceste variante trebuie făcută pe baza unei analize
private. complete şi comparate, astfel încât să fie aleasă soluţia
21. fn stadiul cercetării preliminare a oricărui cea mai avantajoasă atât dm punct de vedere economic
proiect presupunând construiri în localităţi recunoscute
cât şi din punctul de vedere al protecţiei şi conservării
drept importante din punct de vedere cultural sau
bunurilor culturale.
posibil de a conţine bunuri importante din punct de
vedere istoric sau arheologic, trebuie pregătite câteva Traducere şi selecţie text
variante ale proiectului, la nivel municipal sau regional, lector arh. SERGIU NISTOR

116
http://patrimoniu.gov.ro
1972 - RECOMANDĂRI REFERITOARE LA PROTECŢIA LA NIVEL NAŢIONAL
A PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI NAŢIONAL

- UNESCO-
- extrase -

Spre deosebire de Convenţia Patrimoniului Menţionează rolul cooperării dintre serviciile


Mondial, această Recomandare se preocupă de specializate şi organismele consultative, experţi şi
protecţia naţională pe care fiecare Stat o prevede reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de
pentru patrimoniul său natural şi cultural. profil. (Art. 14)
Protecţia acestor bunuri este privită ca un complex Cooperarea trebuie să funcţioneze, pe picior de
de măsuri de: identificare, studiere, conservare, egalitate, şi între serviciile specializate de protecţie a
restaurare, prezentare şi integrare în societatea patrimoniului şi cele responsabile cu coordonarea
contemporană. dezvoltării, mediului, lucrărilor publice şi amenajării
Defineşte patrimoniul cultural şi natural în acelaşi teritoriului. (Art. 16 şi 16)
mod cu definiţia dată de Convenţia Patrimoniului Trebuie luate măsuri pentru planificare coordonata
Mondial, cu excepţia nemenţionării .valorii universale încă din stadiul studiilor şi trebuie concepute
deosebite• în corpul definiţiei. (Art. 1 şi 2). mecanisme de rezolvare a conflictelor (art. 16).
Schiţează rolul organismelor naţionale cu Măsurile protective pe care Statele sunt
principalele lor atribuţiuni în domeniul patrimoniului recomandate să le ia în considerare sunt detaliate pe
cultural şi natural. următoarele categorii:

Servicii pub lice specializate : M ă suri şti i nţifice şi tehnice : (Art. ~ 9-39)
13.Ţinând cont de condiţiile existente în fiecare 1. inspectarea periodică a patrimoniului pentru
ţară, Statele Membre ar trebui să stabilească în evitarea lucrărilor costisitoare de restaurare prin
teritoriu, acolo unde nu există, unul sau mai multe întrejinere şi prin programe de conservare permanentă;
servicii publice specializate şi responsabile pentru (Art. 19)
rezolvarea următoarelor funcţiuni: 2. investigarea şi descoperirea metodelor de
(a) dezvoltarea şi aplicarea măsurilor de orice protecţie suplimentară pentru acele componente ale
fel ce determină protecţia, conservarea ş1 patnmoniului care suni periclitate în mod neobişnuit de
prezentarea patrimoniului cultural şi sever; (Art. 21)
natural naJional şi pentru transformarea lui 3 . • suplimentar, acestor componente ale
într-un factor activ al vieţii comunităţii; şi patrimoniului natural şi cultural trebuie să le fie
în primul rând prin compilarea unui restituită, ori de căle ori ţXJsibil, utilizarea originară, sau
inventar al patrimoniului cultural şi natural să le fie dată o nouă utilizare mai potrivită, cu condiţia
şi prin stabilirea serviciilor de documentare ca valoarea for culturală să nu fie diminuată• (Art. 22)
coresponzătoare; 4. lucrările efectuate asupra patrimoniului cultura!
(b) pregătirea ş1 recrutarea personalului trebuie să aibă drept scop păstrarea aspectului lradi\ional
ştiinţific, tehnic şi administrativ necesar a! acestuia cât şi protecţia lui de construc\ii noi care să
pentru realizarea programelor de impieteze prin rela\ii de masă şi culoare; (Art. 23)
identificare, protecţie, conservare şi 5. este de evitat demolarea împrejurimilor
integrare; monumentelor istorice precum şi strămutarea acestora,
(c) organizarea cooperării între specialişti din în afara cazurilor justificate; (Art. 24)
discipline diverse pentru studierea 6. luarea de măsuri împotriva poluării şi a celorlalte
problemelor tehnice ale conservării efecte adverse ale dezvoltării tehnologice precum şi
patrimoniului cultural şi natural; împotriva efectelor dezastrelor naturale; (Art. 25)
(d) folosirea sau crearea de laboratoare 7. restaurarea ansamblurilor istorice trebuie să
pentru studiul problemelor ştiinţifice ce conducă la un ambient în care omul să poală trăi,
decurg din conservarea pa lrimoniului dezvolta şi să-şi găseasca împlinirea; (Art. 26)
cultural şi natural; 8. fiecare stal este chemat să realizeze şi să \ină
(e) asigură ca proprietarii sau chiriaşii la zi într-o formă potrivită, cât de curând posibH un
realizează lucrările necesare de restaurare inventar al bunurilor culturale şi naturale care, fără a fi
şi întreţin construcţiile în cel mai bun mod de o importanţă deosebită, sunt inseparabile de
din punct de vedere al condiţiilor arlistice ambientul [în care îşi au locul] şi contribuie la caracterul
şi tehnice. acestuia; (Art. 29, Art. 30)

http://patrimoniu.gov.ro 117
9 . • Pentru a asigura luarea in consideraţie a protejarea bunului de patrimoniu şi recuperarea
patnmoniului la toate nivelurile amena1ăril teritoriului chellu1elilor; (Art. 43)
Statele Membre trebuie să realizeze cartografierea şi 6. permiterea expropierii unui bun prote1at în
documentarea exhaustivă a bununlor de patrimoniu vederea salvării sale; (Art. 44)
cultural şi natural in chestiune•. (Art. 31) 7. reglementarea afişării şi reclamelor luminoase
1O. ansamblurilor de patrimoniu care nu mai au o sau însemnelor comerciale, a camparii, ridicării de
destinaţie trebuie să le fie căutată o ulihzare potrivita; stâlpi, piloni, întinderii de cabluri de electricitate,
(Art. 32) elemente de mobilier urban care pot afecta aspectul şi
1 1 . protecţia, conservarea, punerea în valoare şi caracterul zonelor de patrimoniu; (Art. 45)
reabilitarea ansamblurilor de patrimoniu arhitectural se 8. penalizarea dis trugerii, degradării, mutilării,
realizează prin intermediul planurilor de protecţie combinată cu obligarea reven1ri1 la situa\ia im\1ală (Ari.
incorporate în reglementarea urbanistică generală sau 47, Art. 48)
zonala; (Art. 33)
Măsuri financiare (Art. 49-59)
12. planurile de protecţie şi punere în valoare a
ansamblurilor sau zonelor de patrimoniu trebuie: 1. prevederea în bugetele centrale şi locale a
- să prevadă zone de protec\1e fondurilor pentru conservarea patrimoniului; (Art. 49)
- să condiţioneze utilizarea terenurilor 2. cheltuielile pentru protecţia, conse1Varea şi
- să specifice clădirile de păstrat şi condi\iile punerea în valoare a bunurilor culturale trebuie suportate
conse!Vări i lor în principal de către utilizatrn 1i acestora; (Art. 50)
- sa specifice destinările construcţiilor istorice 3. sprijinul financiar sau deducerea fiscală trebuie
- să prevadă rela\ia dintre zona protejata şi restul acordată doar dacă proprietarul se conformează

dczvoltarii urbane standardek>r de calitate a lucrănklr de conseovare; (Art. 51)


- sa procedeze la consultarea reprezentanţilor şi 4. se poale lua în considerare despăgubirea pro·
rezidenţilor în cauză; (Art. 33, 34)
prietari1or pentru consecinţele programelor protective:
- să supună avizării autorităţii de protec\ie a
(Art. 52)
patnmoniulu1 cererile de autoriZare a construirii; 5. avantajele financiare de care se pot bucura
:t.rt. 35) propnetaril patrimoniului pot fi dependente, acolo unde
este cazul, de pUherea la dispoziţia publicului a bunului
13. modificările interioare ale construcţiilor din
pentru vizitare, fotografii, etc.; (art. 53)
ansamblurile de patrimoniu care sunt realizate pentru
prevederea de facilităţi moderne de locuire trebuie
6. trebuie prevăzute fonduri in bugetele locale sau
centrale pentru prolec\ia bunurilor de patrimoniu puse
admise cu condiţia ca ele sa nu afecteze drastic
în pericol de lucrări publice; (Art. 54)
caracteristicile istorice ale interioarelor; (Art. 36)
14. statele membre sunt chemate ca, pe baza 7. pentru creşterea resurselor financiare in vederea
conservării, Stalele Membre pol organiza unul sau mai
evidenlei patrimoniului, să dezvolte planuri pe termen
multe .Fonduri pentru Conservarea Patnmoniului" ca
scurt şi pe termen lung de protec\le a patrimoniului
agen\ii publice capabile să primească daruri, donaţii sau
pentru a atinge un nivel satisfăcător de conservare a
lega\i1; (Art. 55) şi trebuie prev~zute deduceri fiscale
acestuia; (Ari. 37)
pentru cei care fac asemenea donaţii; (Art. 56)
15. Stalele Membre ar trebui să prevadă servicii
8. Statele Membre trebuie să prevadă
consultative pen tru orientarea aclivilă\ii organizaţiilor
aranjamente financiare speciale care să permită
neguvernamentale şi a proprietarilor imobiliari în
creditarea lucrărilor de conservare; de asemenea
domeniul politicilor de conseivare (Art. 38.)
trebuie evitată creşterea preţurilor prin specula
imobiliară din zonele de intervenţie; (Art. 57)
Măsuri legislative (Art. 40-48)
1. legislaţia proiectivă trebuie să protejeze atât 9. trebuie evitata strămutarea păturilor mai pu\in
obiectul izolat cât şi asocierea de componente avute ale populaţiei din locuinţele istonce reabilitate
urmare a creşterii chiriilor; (Art. 58)
patrimoniale; (Art. 40)
Acţiunea educativă in sprijinul patrimoniului
2. protejarea bunului de patrimoniu trebuie să
(Art. 60-65):
acţione_1e egal indiferent de existenţa sau modificarea
• organizarea de către stabilimentele educa\ionale
regimul proprietă\ii asupra sa; (Art. 41, Art. 46)
3. necesitatea obţinerii de aviz din partea a unor cursuri, conferin\e şi seminarii pe teme de istoria
artei, arhitecturii, ambient şi amenajarea teritoriului;
organismelor specializate pentru orice lucrare ce ar
• organizarea de campanii de conştientizare a
afecta caracterul zonelor protejate; (Art. 42)
publicului cu privire la valorile de patrimoniu ş1
4. legislaţia urbanistică şi de amenajarea teritoriului
necesitatea conse1Vării sale;
trebuie să ţină cont de cea protectivă; (art. 43)
5. l?gisla\ia protectivă trebuie sa permită Cooperarea internaţională (Art. 66)
asistenţa financiară căire proprietarul unui bun Traducere şi selecţie leKI
protejai sau ac\ionarea în locul acestuia pentru lector arh. SERGIU NISTOR

118 http://patrimoniu.gov.ro
1976 - REC OMANDĂRI REFERITOARE LA PROTEJAREA Ş I RO LUL
CONTEMPORAN AL ZONELOR ISTORICE 1

- UNESCO-
- extrase -

• Considerată necesară urmare a .pericolului de !oarele: situri preistorice, oraşe istorice,


uniformizare şi depersonalizare a locuirii pe care cartiere istorice, sate şi cătune precum şi
urbanismul modern o răspândeşte in întreaga ansambluri monumentale omogene, fiind
lume•. în\eles că acestea din urmă trebuie de
• Această Recomandare propune Stalelor să regulă păstrate cu grijă nemodificate.
adopte o politică cuprinzătoare de protejare a (b) .Ambientul" este definirea contextului
arealelor istorice din teritoriul lor naţional şi natural sau artificial care influcn\ează în
menţionează în acest sens principalele măsuri mod static sau dinamic perceperea acestor
care ar trebui luate. zone ori sunt legate în mod direct de
• Masurile considerate necesar de a li întreprinse acestea prin legături spa\iale, sociale ,
suni împărţite în câteva categorii: economice sau culturale.
- legislative; (c) .Salvgardare• trebuie în\eles în sensul iden-
- tehnice; tificări i , protecţiei, conservării, restaurării,
- sociale şi de participare a publicului. renovării, întreţinerii şi revitalizării zonelor
istorice sau tradi\iona!e şi a ambientului lor.
Consideraţii:
1. .zonele istorice sunt parte a ambientului cotidian li. PRINCIPII GENERALE
al omuhii de pretutindeni,
2. ele reprezentând prezenta vie a trecutului care 3. Fiecare zonă istorică şi împrejurimile sale
k:-a creat, trebuie considerată în totalitate ca un întreg coerent al
3. i:roducând cadrul variat al vieţii necesar pentru cărui echilibru şi natură specifică depind de fuziunea
a se potrivi cu diversita tea societăţii, părţilor din care este compus şi care include atât
4. prin aceasta adăugându-şi valoare şi câştigând construc\iile cât şi activitajile umane, organizarea
o dimensiune umană suplimentară " . spa\ială cât şi împrejurimile. Toate elementele, inclusiv
Pre~mbul, par.1. activităţile umane, oricât de modeste, au o semnifica\ie
5 .• protecţia şi integrarea [zonelor istorice] în viaţa în rela\ia lor cu întregul, ce nu poate fi ignorată.
colect' 1ităţilor este Jr1 facior esen\ial în urbanism şi 4. Zonele istorice şi vecinătăţile lor trebuie protejate
amenajarea teri toriului" activ împotriva deteriorărilor de orice fel, în mod special
Preambul, par. 2. cele rezultând din folosirea neconformă, completări
6. .zonele istorice sunt un patrimoniu imobiliar a nenecesare şi schimbări prost concepute sau nepotrivite
cărui distrugere poate deseori cauza dereglări sociale, care aduc atingere autentic1lăjii, precum şi datorate
chai dacă nu conducând către o pierdere economică". poluării. Orice lucrări de restaurare trebuie să se bazeze
Preambul, par. 5. pe principii ştiinţifice. În mod similar, o mare atenţie
trebuie acordatâ armoniei şi expresiei estetice de
I. DEFINIŢII
legăturile şi contrastul variatelor părţi care alcătuiesc
1. Pentru scopurile prezentei recomandări: ansamblurile şi care dau fiecăruia un caracter aparte.
(a) .zone istorice şi ansambluri arhitecturale
(inclusiv vernaculare)" suni considerate a 111. POLITICA NAŢIONALĂ,
reprezenta orice grup de construcţii, REGIONALĂ ŞI LOCALĂ
structu ri şi spaţii deschise, inclusiv situri
7 . ( ... ) O astfel de politică trebuie să influen\eze
arheologice sau paleon tologice, constituind
activi tatea de planificare ta nivel naţional regional şi
aşezări umane în mediu urban sau rural şi
local şi să prevadă îndrumări pentru urbanism şi pentru
a carui coeziune şi valoare sun t recunoscute
amenajarea teritoriului la nivel regional şi rural la toate
dm punct de vedere arheologic, arhitectural,
nivelurile, activităţile decurgând din aceasta formând o
preistoric, istoric, estetic sau socio-cultural.
componentă esen\ială a formulării scopurilor şi a pro-
Printre aces te zone, care sunt foarte variate
gramelor, asumarea responsab1lita\ilor şi conducerea
ca natură, este posibil de distins urmă-
ope raţiunilor. Cooperarea cu persoane fizice sau cu
1
Ad<•,}late la Nairobi, în cea de-a noua sesiune a Conferin!ei asocia\i1 pnvate trebuie gândită în implementarea
Generale a UNESCO, '26. 11. 1976. acestei politici de protec\ie.

http://patrimoniu.gov.ro 119
IV. MĂSURI DE PROTECŢIE • expropierea în scopul conservării sau reabilităm
sau
Măsuri legislative şi administrative
• intervenţia automată în cazul în care proprietarii
9. Aplicarea unei politici cuprinzătoare pentru nu reuşesc să acţioneze lîn scopul conservării]
salvgardarea zonelor istorice şi a vecină.tă\ilor lor trebuie şi să prevadă penalitaţi eficiente precum
să se bazeze pe principii valabile pe intreg teritoriul • suspendarea operaţiunilor,
statului.( ... ) Legile privitoare la urbanism şi amenajarea • restaurarea obligatorie şi/sau
teritoriului precum şi politica locuirii trebuie de • amenda corespunzătoare.
asemenea revizuite astfel încât să fle coordonate şi 15. În mod special, prevederile referitoare la
aliniate la legile referitoare la salvgardarea patrimoniului asanare şi locuinţe sociale trebuie plănuite sau
arhitectural. amendate astfel încât să se potrivească cu politica de
1O. Prevederile stabilind un sistem pentru protecţie şi să o slujească. Acordarea de subsidii
salvgardarea zonelor istorice trebuie să stabilească un trebuie să urmărească dezvoltarea locuin\elor sociale
set de principii referitoare la elaborarea de planuri şi şi a construcţiilor publice prin reabilitarea vechilor
documenta\ii necesare şi în particular la: construc\ii. Orice demolare trebuie să afecteze doar
• condiţiile generale şi restricţiile în zonele istorice
construcţii fără valoare istorică sau arhitecturală şi
şi în vecinătatea lor;
subvenţiile trebuie controlate cu gr~ă. În plus, o parte
• exprimarea_ publică a programelor şi operaţiunilor din fondurile alocate construcţiei de locuinţe sociale
ce trebuie întreprinse în scopul conservării şi
trebuie îndreptată spre reabilitarea de vechi construc\ii.
prevederii de servicii publice;
16. Consecinţele legale ale măsurilor de protec\ie
• întreţinerea şi cei responsabili să o execute;
în domeniul construcţiilor şi al terenurilor trebuie făcute
• domeniul în care sunt aplicabile măsurile de
publice şi trebuiesc înregistrate de un organism oficial
urbanism, dezvoltare şi amenajare a teritoriului;
competent.
• desemnarea organismelor responsabile pentru
17. Considerând condiţiile specifice din fteca1e
autorizarea restaurărilor, modificărilor, noilor
\ară şi ţinând cont de alocarea responsabilităţilor de
construcţii sau a demolărilor în interiorul
protejare:
perimetrelor protejate;
(a) trebuie să existe o autoritate responsabilă
• modalită\ile prin care programele de salvgardare
sunt finanţate şi duse la îndeplinire. pentru asigurarea coordonării tuturor celor
interesaţi, de !a nivel na\ional, regional, local şi
11. Planurile şi documentaţiile de protec\ie trebuie
până la grupurile de indivizi;
să definească:
• teritoriul şi obiectele ce trebuie protejate; (b) planurile şi documentaţiile de protecţie trebuie
• condiţiile şi restric\iile specifice ce se aplică întocmite doar după ce studii ştiinţifice
acestora; avansate au fost realizate de către echipe
• standardele ce trebuie respectate în cadrul multidisciplinare de specialişti compuse in
lucrărilor di~ înt.-eţinere, restaurare şi special din:
îmbunătăţire; • specialişti în conservare şi restaurare.
• condiţiile generale reglementând realizarea inclusiv istorici de artă;
echipării edilitare necesare în mediul urban sau • arhitecţi şi urbanişti;
rural; • sociologi şi economişti;
• condiţiile reglementând noile construcţii. • ecologişti şi arhitecţi peisagişti;
12. Aceste legi trebuie să cuprindă prevederi care • specialişti în igienă publică şi asisten\ă
să prev1nă: socială;
• încălcarea reglementărilor de protec\ie precum • şi, în general, orice alţi specialişti în
şi disciplrne implicate în protecţia şi reabilitarea
• creşterea speculativă a preţurilor proprietăţilor zonelor istorice;
din zona protejată, lucru ce ar compromite (c) autorită\ile trebuie să ini\ieze sondarea opiniei
protecţia şi restaurarea înfăptuită în interesul publice şi să organizeze participarea publicului;
c0munităţii ca un întreg. (d) aprobarea planurilor sau documentaţiilor de
Aceste prevederi pot implica măsuri de protec\ie trebuie făcută de către un organism abilita!
planificare urbană care să permită influen\area prin lege ;
preţurilor terenurilor, precum sunt: (e) autorităţile responsabile de punerea în aplicare
• stabilirea de planuri de dezvoltare la scara a măsurilor şi reglementărilor de protecţie la toate
cartieruluui, nivelurile, naţional, regional şi local, trebuie încadrate
• acordând dreptul de preem\iune unul organism cu personal suficient şi să dispună de mijloace
public, tehnice, administrative şi financiare adecvate.

120 http://patrimoniu.gov.ro
Măsuri tehnice, economice şi sociale 22. Odată planurile şi specifica\iile întocmite şi
aprobate de către autoritatea publică competentă este
18. Trebuie realizată la nivel naţional, regional sau de dorit ca ele să fie executate de către autori sau sub
local lista cu zonele istorice şi vecinătăţile lor ce sunt autoritatea lor.
de protejat. Aceasta trebuie să indice priorităţile astfel 23. În zonele istorice conţinând trăsături din
incât resursele limitate pentru protejare să fie judicios diverse perioade, prezervarea trebuie realizată luând în
alocate. Orice măsură de protecţie, de indiferent ce considerare manifestările tuturor perioadelor.
natură, ce trebuie luată de urgenţă, trebuie luată fără 27. Standardele normale de securitate aplicabile
a mai aştepta întocmirea planurilor sau documentaţiilor incendiilor sau catastrofelor naturale trebuie urmărite
de protecţie. şi în programele de asanare sau dezvoltare din zonele
19. O cercetare a zonei ca întreg, inclusiv o analiză istorice, în măsura în care acestea sunt compatibile
a evoluţiei sale spaţiale, trebuie realizată. Ea trebuie să cu criteriile aplicabile conservării şi proiecţiei
acopere dalele arheologice, istorice, arhitecturale, patrimoniului cultural. În cazul apariJiei unui conflict,
tehnice şi economice. Un document analitic trebuie trebuie căutate soluţii speciale, cu colaborarea
întocmit astfel încât să determine care construcţii şi tuturor serviciilor implicate, pentru a ob\ine maximum
ansambluri sunt de protejat cu mare grijă, care sunt de de securitate şi a nu impieta asupra patrimoniului
conservat în anumite condiţii sau, în cazuri excepţionale cultural.
şi complet documentate, care pot fi distruse. Aceasta 28. O atenţie specială trebuie acordată regle-
va permite aulorităţil6r publice de a stopa orice lucrări mentărilor de control pentru noile construcţii pentru a
incompatibile cu recomandănle. În paralel trebuie asigura că arhitectura lor se adaptează armonios
întocmit un inventar al spaţiilor publice şi private şi a organizării spa\iale şi ambientului ansamblului istoric.
vegetaţiei în aceleaşi scopuri. În acest scop trebuie ca o analiză a contextului urban
20. Suplimentar faţa de inventarul arhitectural sunt să preceadă orice construcţie nouă, nu numai pentru
necesare cercetări complexe ale datelor sociale, a defini caracteristicile generale ale ansamblului,
economice, culturale 1 tehnice şi structurale în conte>ctul dar şi pentru a analiza trăsăturile sale dominante
lor urban sau regional. cum ar fi:
Studiile vor include, dacă este posibil, • înăl\imea, culoarea, materialele şi forma,
• date demografice şi • elemente constante în construirea faţadelor sau
• analiza aclivită\ilor economice, sociale şi a acoperişurilor,
culturale, • relaţia dintre volumul construc\iei şi cel al
• r.Jdul de viaţa şi relaţiile sociale, spaţiului, precum şi proporţiile lor medii sau
• regimu! de proprietate asupra terenurilor, pozi\ia lor.
• infrastructura urbană, O atenţie specială trebuie dată mărimii loturilor, de
• starea reţelei de drumuri, vreme ce este un pericol ca orice reorganizare a
• re\eaua de comunicaţii şi legături reciproce între parcelarului să cauzeze o schimbare a masei construite
zona protejată şi zonele învecinate. nefavorabilă armoniei întregului.
Autcrită\ile treb•Jie să dea o atenţie deosebită 29. Izolarea unui monument prin demolarea
acestor studii şi trebuie să aibă în vedere ca planurile vecinătăţli sale, precum şi strămutarea acestuia nu
de proiecţie nu pot fi întocmite fără ele. trebuie în mod normal să fie autorizată, în afara unor
21. După ce cercetarea descrisă mai sus a fost circumstanţe excepţionale şi pentru ra\iuni irefu-
realizată, şi înaintea întocmirii planurilor şi specifica\tilor tabile.
de protecţie, trebuie programată în principiu o etapă de 30. Zonele istorice precum şi vecinătă\ile lor
considerare a capabililă\iii urbanistice, arhitecturale, trebuie să fie protejate de desfigurare urmare a ridicării
econorr-.ice şi sociale a structurii urbane sau rurale de de stâlpi, piloni şi cabluri de electricitate sau telefonie
asimilare a funcţiunilor şi a compatibflilă\ii lor cu sau prin amplasarea de antene de televiziune sau
caracterul zonei. reclame de mari dimensiuni. Acolo unde acestea
Programarea operaţiei trebuie să asigure: există trebuie luate măsurile necesare pentru
• aducerea densităţii de locuire la nivelul dorit; eliminarea !or. Afişajul, reclamele de neon şi orice
• realizarea lucrărilor în etape; altfel de reclame comerciale, pavimentul stradal şi
• cazare temporară pentru perioada lucrărilor mobilierul urban trebuie proiectate cu cea mai mare
Co\ Şi grijă pentru a se încadra armonios în întreg. Eforturile
• strămutarea definitivă a acelor rezidenţi care nu speciale trebuie făcute pentru prevenirea oricărei
se vor mai putea întoarce la fostele lor locuinţe. forme de vandalism.
Operaţiunile trebuiesc realizate cu cea mai 31. Stalele Membre precum şi grupurile
apropiată colaborare din partea comunităţilor şi interesate trebuie să protejeze zonele istorice şi
grupurilor interesate. („.) vecinătăţile lor de riscurile ambientale din ce în ce mai

http://patrimoniu.gov.ro 121
serioase cauzale de anumite dezvoltări tehnologice - • stabilirea de grupun consultative ataşate
în particular diferitele forme de poluare - prin echipelor de urbanişti;
interzicerea amplasării industriilor periculoase în • reprezentarea propnelarilor, locuitorilor şi a
proximitatea acestor zone şi prin luarea măsurilor utilizatorilor într-un corp consultativ în cadrul
preventive de contrare a efectelor distructive ale organismelor de decizie;
zgomotului, şocurilor şi vibraţiilor cauzate de maşini • conducerea opera\iunilor prin cuplarea unor
sau vehicule. Trebuie stabilite prevederi pentru luarea corporaţii publice care să joace un rol în
în continuare de măsuri de contracarare a efectelor salvgardare.
adverse ale supraexploatării turistice. 36. Formarea de grupuri de conservare voluntare
32. Statele Membre trebuie să încurajeze şi să ş1 de asociaţii non-profil precum şi stabilirea de
sprijine autorităţile locale să caute soluţii conflictului recompense onorifice sau financiare trebuie încurajată
existent în majoritatea ansamblurilor istorice intre astfel încât să fie recunoscut aportul meritoriu în
traficul aulo de-o parte, şi scara construc\iilor şi a salvgardare.
calităţilor lor arhitecturale pe de-o alta. 37. Trebuie asigurate fondurile necesare pentru
Pentru rezolvarea conflictului şi a încuraja traficul elementele de 1nvcst1\ie publică prevăzute în planurile
pietonal, trebuie dată o aten\îe deosebită amplasării şi de protecţie a zonelor istorice şi a vecinătăţilor lor prin
accesului căire parkingurite periferice sau chiar centrale includerea prevederilor adecvate în bugetul autorită\ilor
şi traseelor care să faciliteze deopotrivă traficul pietonal, centrale, regionale şi locale.
accesul de deservire şi transportul public. Multe operaţii Toate aceste fonduri trebuie administrate
de reabilitare cum ar fi amplsarea cablurilor de centralizat de căire organisme publice, semi-publice
electricitate sau telefonie în pământ, prea scumpe sau private carora li s~a încredin\at coordonarea tuturor
pentru a fi realizate de unele singure ar putea fi formelor de sprijin financiar la nivel naţional, regional
coordonate uşor şi economic cu dezvoltarea sistemului sau local împreună cu direc\ionarea lor în concordan\ă
de trafic.
cu planul general de opera\iuni.
33. Protecţia şi restaurarea trebuie acompaniate
38. Asisten\a publică prevăzută în forma descrisă
de activită\i de revitalizare.
mai jos trebuie să se bazeze pe principiul că ori de câte
Este de aceea esenţial de a men\ine func\iunile
ori este necesar şi posibil, măsurile luate de către
existente corespunzătoare, în special comerţul şi
autorităţile competente trebuie să aibă în vedere
meşteşugurile, şi de a stabili unele noi, care, dacă sunt
.extracostul" restaurărilor, însemnând un cosi ad1\ional
viabile, pe termen lung trebuie să fie compatibile cu
impus posesorului în compara\ie cu pia\a imo-
contextul economic şi social al oraşului, regiunii sau \ării
biliarului.
în care ele sunt introduse. Costul operaţiunilor de
40. Subvenţii, subsidii, credite cu dobândă redusa
salvga eh.re trebuie evaluale nu numai în termeni de
sau deduceri fiscale trebuie să fie făcute disponibile
valoare culturală a construc\iilor, dar şi prin intermediul
pentru proprietarii priva\i sau utilizatori care reahzeaza
valorii pe care acestea o acumulează prin utilizarea lor.
Problemele sociale ale salvgardării nu pot fi corect opera\iuni în conformitate cu planurile de conservare
şi cu standardele impuse de către acestea.
apreciate dacă nu se refera la amândouă din aceste
scale de valoare. Aceste func\iuni trebuie să răspundă Deducerile fiscale, subven\iile sau creditele trebuie
nevoilN sociale, cullura!e şi economice ale locuitorilor acordate în primul rând grupurilor de proprietari sau
fără să aducă atingere caracterului specific al zonei în utilizatori de locuin\e sau spa\ii comerciale în func\iune,
cauză.
de vreme ce operaţiunile în cooperare sunt mai
O politică de revitalizare culturală trebuie să facă economice decât acţiunea individuală.
din zonele istorice centrele activilă\ii culturale şi să !e Deducerile fiscale acordate proprietarilor privaţi şi
dea un rol în dezvoltarea culturală a comunită\ii din utilizatorilor trebuie, atunci când este cazul, să
jurul lor. depindă de conven\ii reclamând respectarea unor
35. Acţiunile de salvgardare trebuie să cupleze condiţii puse în numele interesului public şi asigurând
contribuţia autorită\i!or publice cu cea făcută de indivizi integritatea construcţiilor precum permiterea vizitării
sau proprietari colectivi şi locuitori şi utilizalori, separat clădirii şi accesului la parc, grădină, realizarea de
cât şi împreună, care trebuie încuraja\i să facă sugestii fotografii etc.
şi în general să joace un rol activ. 41 . Fonduri speciale trebuie constituite de căire
Cooperarea constantă intre comunitate şi indivizi bugetele organismelor publice şi private pentru
trebuie să fie stabilită la toate nivelurile, în mod special protecţia ansamblufilor arhitecturale puse în pericol de
prin metode ca: către lucrări edilitare publice sau private sau de poluare.
• adaptarea informa\iilor tipurilor de persoane Aulorilă\île publice trebuie să prevadă fonduri speciale
interesate; pentru repararea distrugerilor cauzate de căire dezastre
• cercetări adaptate persoanelor chestionate; naturale.

122 http://patrimoniu.gov.ro
42. Suplimentar, departamentele şi agenţiile • metodelor de conservare aplicabile în zonele
~uvernamentale responsabile de lucrări publice trebuie istorice;
să prevadă bugetele şi programele lor astfel incâ\ să • degradării materialelor;
:onlribuie [prin acestea) la reabilitarea asnsamblurilor • aplicării tehnologiilor moderne în lucrările de
istorice prin finanţarea lucrărilor care sunt deopotrivă conservare;
in conformitate cu scopurile lor şi cu cele ale planurilor • tehnicilor trad1\iona!e indispensabile în
:le proiecţie. conservare.
43. Pentru a creşte resursele financiare 49. Educa\ia specifică implicată în problemele de
disponibile, Statele Membre trebuie sâ încura- mai sus, inclusiv perioade de pracllcă, trebuie
ieze crearea de agen\ii publice sau/şi privale de introduse şi dezvoltate. Suplimentar, este esen\ial de
!inan\are pentru proiecţia zonelor istorice şi a veclnă­ a încuraja pregătirea muncitorilor califica\i şi a
la\ilor lor. meşteşugarilor specializa\i în lucrări de protejare a
Aceste agen\ii trebuie să aibă un statul corporatist zonelor istorice, inclusiv a spa\iilor deschise care le
şi să fie îndrituite să primească dona\ii din partea înconjoară [pe acestea]. Este în special necesar să fie
persoanelor private, funda\ii şi concerne industriale încurajate meseriile tradi\ionale care sunt periclitate de
sau comerciale. Donatorilor li se pol oferi deduceri către procesul de industrializare. Este de dorit că

fiscale. instituţiile interesate să coopereze în această privin\ă


44. Finan\area lucrărilor de orice fel realizate în cu agen\iile internaţionale specializate precum
vedera protecţiei zonelor istorice şi a vecinată\ilor lor ICCROM, ICOMOS ş; ICOM.
prin activilatea unor corporaţii de credit trebuie facilitată 50. Educa\ia în domeniul protec\iei zonelor istorice
prin intermediul unor instituţii publice sau private de a personalului administrativ [implicat] în dezvoltarea locală
credit, care vor fi responsabile de creditarea trebuie finan\ată şi condusă de autorităţile cores-
punzătoare în cadrul unor programe pe termen
proprietarilor cu rate reduse ale dobânzilor şi cu o
perioadă de rambursare întinsă pe o perioadă lungă de
lung.
timp. 51. Conştientizarea nevoii de conservare [a
4!:. Stalele Membre şi alte niveluri guver- zonelor istorice şi a vecinătă\ii !or] trebuie încurajată
namentale interesate pol facilita crearea de asociaţii prin educa\ia şcolară, extraşcolară şi universitară şi
non-profit responsabile de achiziţia, şi acolo unde este prin utilizarea de media precum căr\i, presă,
televiziune, radio, cinema şi expoziţii itinerante.
potrivii, revinderea clădirilor după restaurare; prin
Informaţia clară, completă, trebuie însoţită de catre
uti!izarea unor fonduri de rulment stabilite cu scopul
avantajele - nu numai estetice, dar şi sociale şi
esenţial de a da posibilitatea proprietăţilor de imobile
economice - pe care le produce o politică bine
istoricP. care doresc să le protejeze şi să le păstreze
condusă de protec\ie a zonelor istorice şi a
caracterul să continue să le locuiască.
vecinătăţilor lor. Asemenea informaţii trebuie să aibă
46. Este foarte important ca măsurile de protecjie
o largă circulaţie în mediul organismelor specializate,
să nu conducă la o fractură în structură socială. Pentru
guvernamentale şi private cât şi în opinia publică
a evita ca cei mai săraci reziden\i să trebuiască să se pentru ca aceasta să ştie de ce şi cum i se va
mute din clădirile şi ansamblurile merntc renovăni, îmbunătăţi ambientul.
compensarea creşterilor de chirie îi poale face să-şi 52. Studiul zonelor istorice trebuie inclus în
păstrezi,;. locuinţele, spa\lile comerciale şi atelierele şi
educa\ia la toate nivelurile, în mod special în pregătirea
modul lor tradi\ional de via\ă şi activitate, în special istorică, astfel încât să inoculeze în min\ile tinerilor
mcştcşugunle rurale, agricultura de mică anvergură, înţelegerea şi respectul fa\ă de operele trecutului şi
pescuitul, ele. pentru a le demonstra rolul acestui patrimoniu în viaţa
Această compensare, care trebuie să fie rela\ionată contemporană. Această educa\!e trebuie să facă uz
cu veniturile îi va ajuta pe cei interesaţi să plătească larg de media audio-vizuale şi de vizitarea ansamblurilor
chiriile r.rescute rezultate din operaţiunile realizate. istorice.

V. CERCETARE, EDUCAŢIE VI. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ


ŞI INFORMARE
54. Statele Membre trebuie să coopereze în
48. Statele Membre şi grupurile interesate vor vederea protejării zonelor şi a vccinătă\ilor acestora,
incuraja studiul sistematic şi cercetarea asupra: cerând sprijin, dacă este de dorit, din partea
• a:.pectelor urbanistice ale zonelor istorice şi a organiza\iilor interna\ionale, atât interguvernamentale
vecinătă\ilor lor; cât şi neguvernammenta!e, în particular celor ale
• conexiunilor intre protejare şi planificare la Centrulu; de Documenla\;e UNESCO-ICOM-ICOMOS.
diversele niveluri; O astfel de cooperare bi-sau multilaterală trebuie cu

http://patrimoniu.gov.ro 123
grijă coordonata şi trebuie să ia forma unor măsuri ş i protejării zonelor istorice şi vecinătăţilor lor
precum următoarele: ridică probleme afectând în comun State
(a) schimbul de informaţii sub toate formele şi de Membre de fiecare parte a graniţei, ele
publicaţii ştiinţifice şi tehnice; trebuie să-şi coordoneze politicile şi activităţile
(b) organizarea de seminarii şi grupuri de lucru pentru a asigura că patrimoniul cultural este
asupra unor subiecte particulare; folosit şi protejat în cel mai bun mod cu
(c) prevederea de burse de studii şi deplasare putinţă;
precum şi difuzarea de personal şi echipament (f) asistenţa mutuală intre state vecine pentru
ştiinţific, tehnic sau administrativ;
protejarea zonelor de interes comun carac-
{d) acţiuni comune de combatere a poluării;
teristice pentru dezvoltarea culturală şi istorică
(e) implementarea pe scara largă a proiectelor de
conservare, restaurare şi reabilitare în zo~e
a regiunii.
istorice şi publicarea experienţei acumulate. ln Traducere şi selecţie tex!
zonele de frontieră în care sarcina dezvoltării lector arh. SERGIU NISTOR

124 http://patrimoniu.gov.ro
Viaţa ~tiinţifică

ÎMPREUNĂ PENTRU PROTEJAREA MONUMENTELOR BUCUREŞTIULUI:

AUTORITĂŢI ŞI SOCIETATE CIVILĂ


Având în vedere situaţia de criză în rarea monumentelor - Institutul de În finalul întălnirii, preşedintele
care monumentele istorice ale oraşului Arhitectură .I. Mincu" şi al~i, au subliniat ANUC şi UAR, dl. arh. Alexandru
Bucureşti se aftă, Oficiul pentru necesitatea adoptării de urgenţă a Beldiman, a propus pentru declanşarea
Patrimoniul Cultural Naţional Bucureşti proiectului de lege privind protejarea unor acţiuni concrete în ce priveşte
impreună cu Alianţa Naţională a monumentelor istorice, realizat sub egida adoptarea proiectului de lege cât şi
Uniunilor de Creatori şi Grupul pentru Ministerului Culturii în 1997, proiect care pentru găsirea stralegiilor de acţiune
Dialog Social au organizat ta sediul GDS până în prezent nu a fost înaintat privind protejarea monumentelor,
joi, 9 aprilie 1998, o întâlnire privind ministerelor de resort spre consultare. crearea unui grup de lucru care să aibă
găsirea unor posibilităţi imediate de Ideile ma1ore care au fost următoarele obiective:
acţiune în domeniul protejării patri- dez.bătute, alături de necesitatea 1. sensibilizarea autorităţilor
moniului imobil urban. adoptării de urgenţă a nou!ui cadru le- legislative şi ale administraţiei
La această masă rotundă au fost gislativ împreună cu regulamentul şi publice centrale ş1 locale cât şi
invitaţi reprezentanţi ai Primăriei melodo!ogiile lui de aplicare, au fost a publicului pnn intermediul
Municipiului şi primăriilor de sector şi ai legale de: mass-media pentru adoptarea
organizaţiilor neguvernamentale cu • greutăţile financiare cu care se de urgenţâ a unui cadru
obiective în domeniu, avându-se în confruntă primăriile privind legislativ necesar proteiării
vedere faptul că numai printr-o protejarea monumentelor istonce monumentelor istorice;
cooperare reală între administraţia aflate în proprietate sau 2. formularea de strategii în
publică locală - protector al monu- administrare, partenerial (autorităţi publice şi
mentelor istorice locale, şi societatea • lipsa unor instrumente legislative societate civilă) pentru
civilă ·• deţinători de monumente şi care să permită crearea de conservarea memoriei urbane;
organizaţii neguvernamentale cu atribuţii fonduri speciale la nivelul 3. sensibilizarea opiniei publice
in domeniul protejării - se vor putea găsi primăriilor locale pentru comunitare privind semnificaţia
miitoacele absolut necesare conservării protejarea monumentelor locale; monumentelor istorice în
memoriei urbane. • nivelul scăz.ut de cultură al cadrul memoriei urbane şi
Cei prezenţi, printre care se aflau: populaţiei privind valoarea necesitatea proteiării acestor
prof. dr. Andrei Pippidi, preşedintele monumentelor istorice pentru valori.
Comisiei Naţionale a Monumentelor comunitate cauz.ală de lipsa unei Acest colectiv urmează ca în cel
Istorice, dl. Alexandru Paleologu, senator discipline în cadrul programei mai scurt timp sâ formuleze un program
PNL, dna Oorana Coşoveanu, consilier şcolare care să sensibilizeze şi viabil în parteneriat cu Primăria
la Ministeru! Culturii, dl Popovăţ, educe viitorii cetăţeni în spiritul Municipiului Bucureşti şi primăriile de
.-iceprimar al Municipiului Bucureşti, dl respectului faţă de patrimoniul sector cât şi cu organiz.aţi1te negu-
Ştefan Damian, director al Direc?ei imobil al oraşului; vernamentale cu responsabilităţi în
pentru Cultură şi Culte a Primăriei domeniul protejării monumentelor
• mijloacele indirecte de protejarea
oraşului.
Munici!Jiului Bucureşti, dna prof. dr. monumentelor prin intermediul
Sanda Voiculescu, şef catedră restau- regulamentelor de urbanism. Arh. MARIANA NIŢELEA

http://patrimoniu.gov.ro 125
Izvoare

PROCESELE-VERBALE ALE ŞEDINŢELOR DE AVIZARE,


ORGANIZATE DE COMITETUL DE STAT PENTRU ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII,
CU ÎNCEPERE DIN 1952

PROCES-VERBAL NR. 43 2. Planurile bolniţei cu indicarea locului unde


al şedinţei
din 31 .Vlll. ora 9,00 urmează să se execute lucrările prevăzute, precum şi
detaliile de construcţie necesare.
COMPUNEREA CONSILIULUI : 3. Un plan de situaţie a întregului ansamblu cu
Preşedinte: Prof. Grigore Ionescu indicarea traseului zidului înconjurător.
Arh. Ştefan Balş 4. Se va indica:
Arh. Richard Lieblich a) Piatra care va fi utilizată la refacerea
Picior G. Russu soclului bisericii, simpla noţiune de piatră de
T ov. I. Simionescu carieră, astfel cum se indică în deviz, fiind
Prof. Horia Teodoru insuficientă.
Referenţi: Arh. George M. Cantacuzino b) De ce este prevăzută spoirea tencuielilor
Dr. Petre Năsturel vechi la chilii; spoiala nu întăreşte
tencuielile, deci e inutilă şi dăunătoare
I. Lucrări de restaurare la Mănăstirea Pofovraci, aspectului monumentului.
raion Novaci, reg. Craiova.
c) Din ce fel de cărămidă se execută
(Adresa Min. Cultelor nr. 12400/11.Vlll.1953) pardoseala la bolniţă; dacă aceasta se face
Valoarea lucrării: 39 OOO lei (din fonduri proprii) din cărămidă obişnuită, atunci nu poale fi
Proiectant: Serv. tehnic al Mitropoliei admisibilă punerea ei pe lat.
Olteniei d) Locul unde se montează scara de brad
Referent: Arh. G. M. Cantacuzino dreaptă la bolni\ă.
Dosarul cuprinde: memoriu justificativ, anlemă­ e) Pentru ce sunt necesare săpăturile de~a
surătc.are,lista preţurilor, analiza de pre\uri, deviz lungul zidurilor împrejmuitoare şi dacă,
eslimat1v, extras de materiale. necesare fiind, s-au luat măsurile pentru ca,
Proiectul prevede lucrări de întreţinere necesare de cu această ocazie să se întreprindă şi
efectuat la biserică, chilii, biserica bolniţă şi zidul cercetări arheologice de către Academia

înconjurător, şi anume: RPR.


a) la biserică: refacerea soclului de piatră;
b) la chilii: desfacerea şi refacerea învelitorii de li. Executarea de picturi in frescă fa biserica
şi\ă, rosturi de zidărie şi spoitul pereţilor; parohială din satu( Slătioarele, corn. Jilavefe, raion

c) la bolni\ă: zidărie de piatră ta soclu şi rostuiri, Urziceni, reg. Ploieşti


tencuieli interioare, pardoseli de cărămidă, Adresa Min. Cultelor nr. 13098 din 13.Vlll.1953
grinzi la tavane; Referent: Or. Petre Năsturel
d) la zidul împrejmuitor: săpături, tencuieli, rostuiri
şi învelitoare cu şiţă a zidului.
Se prevede .executarea din nou a picturii în frescă,
Consiliu!, luând în discuţie proiectul, constată că pictura veche în ulei, executată pe la 1880,
dosarul, astfel cum este prezentai, este incomplet, neprezentând nici un interes artistic ".
formularea articolelor din deviz fiind sumară, de aceea Dosarul cuprinde planurile bisericii {plan de situaţie,
dă aviz favorabil numai lucrărilor de acoperire cu şiţă, plan, faţadă, secţiuni, detalii}, un proces-verbal de
atât la biserică cât şi la chilii, bolni\ă şi ziduri de necesitate al parohiei, precum şi un deviz întocmit de
împrejmuire. pielarul S. Hermeneanu.
În ceea ce priveşte celelalte lucrări, Consiliul amână Consiliu!, \inând seama de raportul de!egatu!ui
luarea unei hotărâri până la completarea dosarului cu CSAC Dr. P. Năsturel care a cercelat, făcând şi
următoarele piese: sondaje împreuna cu delegatul Comisiei de Pictură
1. Un memoriu care să conţină şi datele tehnice, Bisericească, pictor G. Russu, monumentul la faţa
nu numai rezumatul istoric, adică datele necesare locului şi din care reiese că pictura actuală nu are
asupm modului de execu\ie a lucrărilor prevăzute în într-adevăr nici o valoare artistică, dă aviz favorabil
deviz. acestor lucrări de pictură cu următoarele condiţiuni:

126 http://patrimoniu.gov.ro
a) Darea jos a tencuielii se va face de la altar, b) Consiliul ia notă de sesizarea făcută de lov.
păstrându-se vechea frescă, acolo unde se prof. Grigore Ionescu cu privire la situa\ia
află sub pictura în ulei actuală. fostului Palat Cantacuzino din corn. Vărăşti,
b) Pictura nouă va fi executată ţinându-se satul Oobreni, raion Vidra, reg. Bucureşti,
seama de stilul celei vechi scoase la iveală. unde acest monument este distrus în vederea
c) Se va încerca scoaterea picturii de ulei la întrebuinţării materialului de construc\ie de
calapeteasmă, în vederea regăsirii şi către locuitori. Oe aceea se hotărăşte a se
păstrării picturii actuale. inştiin\a telegrafic Sf. Popular al Reg.
d) Tavanul pronaosului va fi demontat şi Bucureşti care va trebui să ia toate măsurile
refăcut, revenindu-se la forma veche care necesare pentru a opri această distrugere.
se va reconstitui după resturile ce se vor c) Consiliu! ia notă de asemenea de informaţia
gas1. asupra situaţiei proaste a palatului de la
Filipeştii de Târg şi propune ca un delegat
III. Adresa CSP 3190331953 cu pr;v!fe la al CSAC-ului să se deplaseze la faţa locului
conservarea ruinelor bisericii Sf. Niculae din mănăstirea pentru a constata şi referi.
Cernica.
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
Referent: Arh. R. Ueblîch Membri: Arh. ŞI. Balş
Consiliul, luând notă de referatul delegaţilor CSAC Arh. R. Lieblich
(prof. Gr. Ionescu, dr. P. Năsturel şi arh. R. Lieblich) Pictor Gh. Russu
care au făcut cercetări la faţa locului, constată că I. Simionescu
monumentul care datează din anul 1815 nu are va!oare Prof. H. Teodoru
deosebită arhitecturală şi nici istorică. Totuşi, avându-se
in vedere că picturile din naos cu seamă cele din
PROCES-VERBAL NR. 44
pronaos, merită să fie păstrate, propune ca pronaosul
(care se găseşte astăzi în stare relativ bună) să fie
al şedinţei din 2 septembrie 1953, ora 9,00
amenajai ca biserică propnu-z1să, eventual muzeu,
COMPUNEREA CONSILIULUI:
ridicându-se un zid şi o absidă de altar în partea sa de
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
est. Pentru aceasta se va putea utiliza materialul
rezultat din dărâmarea păr\ilor superioare al zidurilor şi Membri: Arh. ŞI. Balş
bol\îlor naosului, precum şi a absidei actuale a altarului. Arh. Ghika Budeşti
Zidurile naosului vor fi păstrate până la înălţimea Arh. R. Lieblich
Tov. I. Paşa
planului de naştere al fostelor bol\i (astăzi prăbuşite),
spaţiul rezultat tratându-l ca pe un atrium.
Tov. I. Simionescu
Prof. H. Theodoru
IV. Diverse Referen\i: Arh. Gh. Cantacuzino
Dr. P. Năsturel
a) Dându-se citire adresei Min. Cultelor nr.
14044/953, care cuprinde tabloul de I. Lucrări de protejare la biserica dm M1hăeşti,
monumente istorice (biserici şi mănăstiri) ce raion Băbeni, reg. Piteşti
urmează să se restaureze în 1954 şi pentru
care se vor întocmi proiecte încă din 1953,
Adr. Min. Cultelor nr. 13225/953
Valoarea lucrărilor: 4 771,50 lei (fonduri proprii)
Consiliul aprobă acest tablou, făcând
Proiectant: lng. Orleanu
următoarele completări:
Referent: Arh. Gh. M. Cantacuzino
1. La pozi\ia 1 - Mănăstirea Tismana - tema de
proiectare va fi aducerea la starea originală a bisericii Dosarul cuprinde un deviz estimativ.
şi a paraclisului (a anexelor). Se prevăd lucrări de refacere a înveliloarei de şiţă
2. La pozi\ia 3 - Mănăstirea Vatra Moldovi\ei - şi spoieli exterioare.
fără palatul domnesc (probabil edisiarni\a, E.G.). Consiliul, ţinând seama de punctu! de vedere al
3. La poziţia 4 - Turnul fostei Manăstiri Humor - Ministerului Cultelor, dă aviz favorabil lucrărilor de
restaurarea şi nu consolidarea turnului. refacere a învelitoarei de şiţă recomandând:
4. La poziţia 5 - Consolidarea şi refacerea bisericii 1. Păstrarea întocmai a formei vechiului acoperiş.
Ruginoasa. 2. Şiţa să fie tăiată ta fel cu cea veche existentă
T emelc propuse vor putea fi eventual modificate şi se va monta după ce va fi înmuiată în carbolineum.
potrivit cu situa\ia ce se va constata în urma cercetărilor În ceea ce priveşte spoielile exterioare, Consiliul nu
la la\a locului. aprobă executarea lor.

http://patrimoniu.gov.ro 127
li. Lucrăride restaurare fa biserica Sf. Gheorghe V. Lucrări de pictură fa biserica Sf. Ioan
Mogoşoaia - Bucureşti Botezătoruf din Râmnicu-Vâlcea
Adresa Min. Cultelor nr. 13770/953 Adr. Min. Cultelor nr. 13224/953
Valoarea lucrărilor: 36 928,36 lei (fonduri Referent: Or. P. Năsturel
proprii) Consiliul ia în discuţie cererea Episcopiei
Titular de investiţii: Arhiepiscopia Bucureşti Râmnicului, care intenţionează să execute lucrări de
Proiectant: Arh. Ionescu Berechet spălare şi refacere a picturii la biserica Sf. Ioan
Referent: Arh. Gh. M. Cantacuzino Botezătorul din Râmnicu-Vâlcea şi constatând lipsa
Dosarul cuprinde: memoriu, deviz estimativ, analiza avizului Comisiunii de Pictură Bisericească a Patriarhiei,
de preţuri, antemăsurătoare, lista de materiale, precum amână luarea unei hotărâri până la completarea
şi o planşă cu planul şi faţadele bisericii. dosarului cu această piesă. Totodată hotărăşte a se
Lucrările prevăd refacerea completă a acoperişului. trimite un delegat la faţa locului pentru cercetare.
Consiliul, luând în discuţie proiectul, dă aviz
VI. Lucrări de pictură fa biserica Mărcuţa -
favorabil cu următoarele recomandări:
Bucureşti - raion T. Vladimirescu
Proiectul nu este în conformitate cu acoperişul
existent. Deoarece acoperişul actual de şindrilă are un Adr. Patriarhiei nr. 6822/953
aspect foarte satisfăcător va fi refăcut întocmai, exact Referent: Dr. P. Năsturel
cu aceleaşi pante şi cu colţurile dinspre pridvor teşite. Consiliul, constatând că dosarul este incomplet
Fermele se vor aşeza în aşa fel, încât să nu fie nevoie neavând nici acordul Ministerului Cultelor, amână luarea
de a se demonta întreg acoperişul, în cazul în care s-ar unei hotărâri până la completarea lui ~i hotărăşte totodată
reconstrui turla, aJe cărei urme se văd deasupra bolţilor a se trimite un delegat la faţa locului pentru cercetare.
pronaosului. Se constată că piesele fermelor şi
longeronii sunt bine dimensionaţi. Se va trimite un plan VII. Diverse:
complet cu poziţia fermelor şi cu profilul acoperişului, Consiliul ia notă de faptul că ruinele mănăstirii Gorgota
înainte de începerea lucrărilor. (lângă Târgovişte) sunt expuse distrugerii totale prin
Consiliul propune ca acoperişu! să nu fie demontat ridicarea cărămizilor de către localnici şi de aceea
decât în etape şi reconstruit paralel în etape, pentru a hotărăşte trimiterea unei telegrame la Sfatul popular al
se putea copia cu mai multă fidelitate forma regiunii Ploieşti pentru oprirea distrugerii, precum ~i
acoperişului existent. trimiterea la faţa locului a unui delegat, o dată cu prima
deplasare ce se va face la Târgovişte.
III. Construcţia unei magazii în curtea bisericii Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
Dărmăneşti, reg. Bacău Membri: Arh. St. Balş
(Adresa Min. Cultelor Nr. 12457 /953) Arh. Ghika Budeşti
Referent: Dr. P. Năsturel Arh. R. Lieblich
I. Paşa
Consiliul, luând în discuţie cererea Mitropoliei I. Simionescu
Moldovei, prin care aceasta face cunoscut că parohia Prof. H. Teodoru
DărmăneşU din comuna P.-Neamţ intenţionează să
construiască o magazie în curtea bisericii, amână. luarea
unei hotărâri, deoarece dosarul trebuie completat cu un PROCES-VERBAL NR. 45
plan de situaţie, cu proiectul şi devizul construc\iei noi, al şedinţei
din 4.IX.1953, ora 9,00
precum şi cu un memoriu în care să se arate scopul
acestei lucrări. COMPUNEREA CONSILIULUI:
Preşedinte; Prof. Gr. Ionescu
IV. Mutarea catapetesmei de la biserica din Membri: Arh. Şt. Balş
Oglinzi, raion Tg.-Neamţ fa biserica din Pârâul Negru, Arh. E. Costescu
raion Dorohoi Arh. R. Ueblich
Adr. Academiei RPR nr. 25337/953 Tov. Gh. Russu
Referent: Dr. P. Năsturel Tov. I. Simîonescu
Prof. H. Theodoru
La cererea Mitropoliei Moldovei, transmisă CSAC Referenţi: Arh. Gh. M. Cantacuzino
prin Academia RPR, de a se aproba mutarea Dr. P. Năsturel
catapetesmei de la biserica de lemn din Oglinzi la
biserica din Pârâul Negru, Consiliul dă aviz nefavorabil, I, li, III. Lucrări de pictură. la bisericile: Micşune?bi
neadmiţându-se nici dezmembrarea şi nici strămutarea Mari, raion Snagov; Petreşfi - Costeşti; Crucile -
acestui important monument. Muereni, raion Amaradia, reg. Craiova

128 http://patrimoniu.gov.ro
Adresele Min. Cultelor nr. 13769/953; 13226/953 I. Lucrări de construcţie la biserica episcopală din
şi adresa Patriarhiei nr. 7040/953 Oradea
Referent: Dr. P. Năsturel Adresa Min. Cultelor nr. 11901 /953
Consiliul, constatând că toate dosarele de mai sus Valoarea lucrării: 101 112 lei
nu conţin avizul Comisie de pictură bisericească a Referent: Arh. F. Fischer
Patriarhiei şi cel al Ministerului Cultelor, amână luarea Se prevede construcţia din nou a unei săli de
unei hotărâri până la completare, urmând ca acestea întrunire necesară pentru nevoile parohiei, precum şi
să fie cercetate şi la faţa locului. cele ale episcopiei, alipită bisericii episcopale.
Dosarul conţine:
IV. Înlocuirea cafapetesmei vechi a fostei Mănk;firi Piese scrise: antemăsurătoare, deviz, analiza de
Gfavacioc cu o nouă tâmplă preţuri, copie după avizul Secţiei culturale Oradea,
Adresa Min. Cultelor nr. 13373/953 precum şi avizul Min. Cultelor.
Referent: Or. P. Năsturel. Piese desenate: planul bisericii şi al sălii (se.
1115JO) secţiune (se. 1/100).
Se proiectează înlocuirea catapetesmei vechi a ln afară de aceasta se constată că proiectul nu este
bisericii fostei mânăstiri Glavacioc cu o tâmplă nouă. complet, lipsind fa\adele şi planul de situaţie din care
Consiliul dă în principiu aviz favorabil acestei lucrări, cu să se poată vedea dacă această sală nu s-ar putea
condiţia de a se înainta spre avizare CSAC proiectul
plasa în altă parte.
tâmplei împreună cu releveul exact al vechii Consiliul, luând în discuţie proiectul, dă aviz
catapetesme. nefavorabil construc\iei noi a sălii alipită de biserică,
deoarece clădirea amplasată în acest fel strică
V. Normative pentru executarea lucrărilor de
monumentalitatea bisericii episcopale.
protejare şi restaurare a monumentelor istorice de
arhitectură
li. Lucrări de intreJinere la biserica de lemn din
Referent: Arh. Gh. M. Cantacuzino Lărgăşani - Rădăcineşfi, raion Adjud, reg. Bârlad
Cercetându-se în continuare redactarea capitolelor: Valoarea lucrării: 22 OOO lei
a) betoane; Referent: Arh. F. Fischer
b) zidărie de cărămidă; Proiectant: Serv. Tehnic al Episcopiei
c) zidărie de piatră, normele pentru executarea Buzăului

lucrărilor de protejare şi restaurare, Consiliul le Dosarul a mai fost analizat în şedinţa din 19 august
aprobă mici rectificări de formă, care s-au a.c. când Consiliul a amânat luarea unei hotărări,
consemnat direct în text. deoarece dosarul urma să fie completat cu
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu documenla\ie suplimentară din care să reiasă că
Membri: Arh. ŞL Balş interiorul bisericii nu prezintă o valoare deosebită şi deci
Arh. E. Costescu poate fi tencuită.
Arh. R Lieblich În şedinţa de faţă se prezintă şi dosarul acestei
Tov. Gh. Russu biserici întocmit de fosta Comisiune a Man. Istorice.
Consiliul reluând în discuţie proiectul, dă aviz
Tov. 1. Simionescu
nefavorabil lucrărilor de tencuire interioară, aşa cum
Prof. H. Teodoru
sunt prevăzute în deviz, pentru a păstra înfăţişarea
caracteristică a bârnelor de stejar aparente. Intervalele

PROCES-VERBAL NR. 46 dintre grinzi vor fi astupate cu pene de lemn bătute în


silă şi câlţi îmbibaţi în carbolineum. Numai în cazul când
al ~edinţei din 8 septembrie 1953, ora 9,00
se intenţionează a se face pictură se vor lipi fâşii de
COMPUNEREA CONSILIULUI: pânză pe crăpături, deasupra cărora se va da grundul
necesar pictării.
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
Membri: Arh. ŞL Balş III. Usta a 3-a de monumente istorice de arhitectură
Arh. Ghika Budeşti
Referent: Dr. P. Năsturel
Arh. R. Lieblich
Tov. Gh. Russu Se dă citire listei de monumente din oraşul
Tov. Prof. H. Teodoru Bucureşti. Consiliul fiind de acord cu aceste propuneri,
Referen\i: Arh. Gh. Cantacuzino făcând toluşi unele mici modificări şi recomandând a
Arh. F. Fischer se adăuga: Casa din str. Emil Zoia col\ cu aleea
Dr. P. Năsturel Modrogan (arh. Ooicescu Octav).

http://patrimoniu.gov.ro t29
Urmează ca în şedinţa viitoare să se continue ll. Lucrări de restaurare a turnului mănăstirii
examinarea acestor liste. Humor
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu (Adresa Min. Cultelor nr. 13946/953)
Membri: Arh. Şt. Balş Valoarea lucrării: 17 515 lei (din care 4000 dm
Arh. Ghika Budeşti fondurile Min. Cultelor)
Arh. R. Lieblich Proiectant: Arh. monahia Xenia Secăreanu
Tov. Gh. Russu Referent: Arh. Gh. Curinschi
Prof. H. Teodoru
Dosarul cuprinde:
Piese scrise: deviz, antemăsurătoare, analiza de
PROCES-VERBAL NR. 47 pre\uri.
al şedinţei
din 10. IX.1953, ora 9,00 Piese desenate: nu sunt.
Devizul prevede următoarele lucrări: înlocuirea
COMPUNEREA CONSILIULUI: şarpantei şi a învelitoarei de şindrilă a turnului şi
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu repararea zidăriei de piatră.
Membri: Arh. Şt. Balş Consiliul, luând în discuţie proiectul, ia
Arh. R. Lieblich următoarea hotărâre: ţinându-se seama de
Arh. Ghika Budeşti deosebita importanţă a monumentului şi avându-se
Tov. Prof. Horia Teodoru în vedere că studiul restaurării sale complete este
Referenţi: Arh. Gh. Cantacuzino în curs de executare la Institutul ISPROR şi că
Arh. Gh. Curinschi acoperişul este stricat şi deci conservarea sa este
Or. P. Năsturel periclitată, se dă aviz favorabil numai pentru
refacerea învelitoarei, urmând ca celelalte lucrări să
Lucrări de restaurare fa biserica Răducanu din
se facă în campania viitoare pe baza proiectului de
Tg.-Ocna
restaurare întocmit de ISPROR.
Adresa Min. Cultelor nr. 13949/953
Valoarea lucrării: 42 500 lei (din fonduri proprii) III. Cererea parohiei Sf. Niculae - Galaţi privind
Proiectant: lng. Eftimie Alexandru lucrările de recondiţionare a faţadelor bisericii Sf.
Referent: Arh, Gh. Curinschi Arhangheli Metoc Galaţi
Dosarul cuprinde: Adresa nr. 58/9.IX.1953
Piese scrise: memoriu, deviz, antemăsurătoare,
Consiliul, ţinând seama de referatul tov. prof.
lista de preţuri , analiza de pre\uri. Grigore Ionescu şi prof. H. Teodoru, care au cercelat
Piese desenate: schiţa sec\iune orizontală, schiţă
monumentul la faţa locului, dă aviz favorabil cu
secţiune verticală.
următoarele condiţii:
Proiectul prevede următoarele lucrări de reparaţii:
l. Pe la tura de nord, în partea dinspre est a
tencuieli exterioare, cu praf de piatră, rostuitul
absidei laterale, pe o porţiune de circa 1 x 2 m, se va
zidă r iei de piatră, refacerea profilaturii, refacerea
lăsa o porţiune de zidărie neacoperita cu tencuieli,
tâmpbriei, înlocuirea treptelor de piatră şi a pardoselii
de piatră a pridvorului, trotuar cu dale de piatră în jurul pentru ca să se poată vedea urmele brâului cu două
bisericii. rânduri de zimţi de cărămidă care împodobea altădată
faţada monumentului.
Consiliul, luând în dezbatere proiectul, dă. aviz
favorabil cu următoarele recomandări: 2. Pe toată înălţimea soclului, de la sol până la
1. La desfacerea tencuielilor să se caute, dacă profilul tui superior de piatră, se va reface tencuiala cu
cumva nu se găsesc sub tencuială profi!e mai vechi. mortar de var gras amestecat cu nisip aspru, fără nici
La refa~erea profi!elor se va ţine seama de cele vechi. un amestec de ciment, pentru ca umezeala din temelie
2. lnainle de desfacerea pardoselii pridvorului se să poală să se evaporeze cu uşurinţă.

va întocmi un releveu exact al acestei pardoseli. 3. Lespezile de piatră de deasupra soclului se


3. Rosturile dintre pietre la soclu vor fi pline, vor rostui cu mortar de ciment. Rosturile vor fi
nefuguite, mortarul netrebuind să treacă peste ele. pline, nefuguite şi se va veghea ca să nu se treacă
4. În cazul când terenul din jurul bisericii nu asigură cu mortar peste marginile neregulate ale
o bună îndepă rt are a apelor se vor face nivelările lespezilor. Pretutindeni piatra va rămâne
necesare acestui scop. neacoperită. Lespezile stricate sau lipsă se vor
5. Să fie anunţat CSAC~ul înainte de începerea înlocui cu altele noi, exact de acelaşi format cu
lucrări lor, pentru a trimite la faţa locului un specialist. cele vechi.

130 http://patrimoniu.gov.ro
4. La cornişa monumentului, lăcrimarul se va Dosarul cuprinde:
curăţa de tencuială şi lespezile de piatră care o Piese scrise: notă explicativă, deviz, analiza de preţ,
alcătuiesc vor rămâne aparente, rostuindu-se ca mai baza şi seria preţurilor, extras de materiale.
sus. Piese desenate: plan parter şi etaj (se. 1/100);
5. Cojindu-se toate tencuielile burduşite, nu se vor la\ada-sec\iuni (se. 1 /100); 6 planşe de detaliu; tabel
curăţa rosturile vechii zidării. Înainte de a se reface noile materiale şi manoperă; plan capitole lucrări.
tencuieli se va spăla cu mare grijă şi se va uda Proiectul în fază de sarcină de proiectare a fost
abundent zidăria veche, pentru ca noile tencuieli să examinat in şedinţa nr. 40 din 12.Vlll.1953, când
facă o priză cât mai bună. Consiliul a dat aviz favorabil cu recomandări.
6. Coşul necesar încălzirii bisericii cu o sobă În şedinţa de faţă, Consiliul constatând că
metalică, ce se va îndepărta în timpul verii, se poate proiectanţii au ţinut seama de toate recomandările

executa cu olane smălţulle în interior pe latura Sud făcute anterior, dă aviz favorabil proiectului cu

a naosului, lângă absidă, executându-se un şanţ recomandarea de a se revizui ornamentele de cioplitură


prin exterior. Olanele vor fi aşezate la o adâncime a stâlpilor de lemn şi de a întocmi un desen
reprezentând aripa restaurată din care să se vadă
de 25 cm de suprafaţa exterioară a zidului.
acoperişul, aşa cum se va modifica în viitor.
7. Ar fi potrivii să se înlăture cercevelele şi tocul
exterior al ferestrelor, acestea cuplându-se spre H. Discutarea adresei nr. 267611953 a
interior (fereastră dub1ă cu deschidere interioară şi cu Comitetului pentru A~ezămintele Culturale, privitoare la
grilă metalică în exterior). şantierul
arheologic Cetatea de Vest Suceava
IV. Diverse Consiliul, luând notă de raportul colectivului de
conducere a şantierului arheologic de la Suceava,
Semnalându-se unele mutilări la biserica Scaune
hotărăşte să fie invitat într-o şedinţă viitoare cel pu\in
din Bucureşti, datorită unor instalaţii electrice, Consiliul
un membru al acestui colectiv, pentru ca, pe barn
hotărăşte să se trimită o adresă parohiei pentru a se
unui plan a! săpăturilor şi al zidurilor descoperile {plan
cere comunicarea autorizaţiei cu care s-au făcut aceste care să conţină cotele necesare pentru a se putea
lucrări. determina nivelele diferite), să se poată lua o
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu hotărâre.
Membri: Arh. Şt. Balş
Arh. Ghika Budeşti III. Discutarea adresei nr. 27351953 a Min.
Arh. R. Licblich Industriei Metalurgice, privitoare la spargerea unor
Prof. H. Teodoru ziduri şi plafoane din fosta casă Vernescu
Referent: Arh. Gh. Cantacuzino

PROCES-VERBAL NR. 48 Consiliul, ţinând seama de cele expuse de referent,


care a cercetat monumentul la fa\a locului şi având în
al şedinţei
din 15.IX.1953 , ora 9,30
vedere că transformările şi amenajările pe care
COMPUNEREA CONSILIULUI: beneficiarul intenţionează să le facă ar denatura şi
totodată ar zdruncina edificiul, dă aviz nefavorabil
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu acestor lucrări.
Membri: Arh. ŞI. Balş Urmează ca aceasta să se comunice beneficiarului,
Arh. R. Lieblich arătându-se totodată că spargerea zidului dintre sala
Tov. Paşa lan de şedinţe (dinspre Calea Victoriei) şi încăperea din
Prof. H. Teodoru colţ, pentru a amenaja o scenă, ar slăbi conslruc\ia, iar
Referenţi: Arh. Gh. Cantacuzino sacrificarea salonului dinspre grădină ar reprezenta o
Arh. Gh. Curinschi mare pierdere artistică ca şi dislocarea şemineurilor.
Or. P. Năsturel Salonul acesta este decorat cu stucaturi valoroase, iar
plafonul pictai de Mirea este capodopera acestui artist.
Restaurarea mănăstirii Neamţ (galeriile de Cu stucaturile şi picturile sale, această încăpere
acces) reprezintă un ansamblu decorativ dintre cele mai rare
şi mai valoroase.
Adresa Min. Cullelor nr. 15086/953
Valoarea lucrării: 179 OOO lei Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
Titular de investi\ii; Min. Cultelor Membri: Arh. Şt. Balş
Proiectant: ISPROR Arh. R. Lieblich
Referent: Arh. Gh. Curinschi Tov. Ion Paşa
Faza de proiectare: proiect tehnic Prof. H. Teodoru

131
http://patrimoniu.gov.ro
PROCES-VERBAL NR. 49 Faţă de această situaţie, Consiliul hotărăşte
al ~edin\ei din 23.IX.1953, ora 10,00 amânarea unei hotărâri până la prezentarea unui raport
de către delegaţii CSAC care urmează să cerceteze
COMPUNEREA CONSILIULUI: situaţia la faţa locului.

Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu li. Restaurarea şi amenajarea conacului din


Membri: Arh. Ghika Budeşti Floreşti (Crevedia) ca locuinţe pentru personal şi club
Prof. Gr. Ionescu al sanaton·ului TBC osos
Arh. R. Lieblich Adresa Sf. Popular Reg. Bucureşti nr. 3415/
Tov. Ion Paşa 9.IX.1953
Tov. I. Simionescu Valoarea lucrării: 450 OOO lei fonduri proprii
Prof, H. Teodoru Titular de investiţii: Min. Sănătăţii
Referenţi: Arh. Gh. Cantacuzino Proiectant: Sf. Pop. Reg. Bucureşti, arh.
Dr. P. Năsturel Marinescu
Referent: Arh. Gh. M. Cantacuzino
I. Lucrări de apărare şi consolidare fa mănăstirea
Gura Motrului Dosarul cuprinde următoarele piese:
Adresa Min. Cultelor nr. 14667 /953. Piese scrise: copie după scrisoarea de comandă,
Valoarea lucrării: 97 OOO lei, din care: 60 OOO lei tema program, tema proiectului, memoriu justificativ,
din fondurile Min. Cultelor şi anteevaluarea.
37 OOO lei din fondul Mitropoliei Piese desenate: plan situaţie (se. 1/500), plan
Olteniei parter releveu (se. 1/100), plan etaj releveu (se.
Titular investiţii: Min. Cultelor reprezentat prin 1/100), plan parter transformare (se. 1/100), plan etaj
Tov. I. Simionescu transformare (se. 1/100), plan acoperiş transformare
Proiectant: Serv. Tehnic Mitropolia Olteniei, (se. 1I100), faţada principală şi posterioară, faţada
Arh. I. Atanasescu laterală, secţiune (se. 1/100), plan parter poartă (se.
Referent; Arh. Gh. M. Cantacuzino 1120), plan laţadă poartă (se. 1120), faţadă laterală
şi s~cţie (se. 1120).
Dosarul cuprinde: ln urma expunerii făcute de căire tov. arh.
Piese scrise: antemăsurătoare, lista preţurilor, Cantacuzino pe baza memoriului care justifică
analiza pre\urilor, analiza mortar, deviz estimativ, tabel transformarea conacului în pavilion de locuinje pentru
de repartiţie valorică a materialelor, extras manoperă, personal şi club al Sanatoriului şi în urma discu~ilor purtate
extras materiale, memoriu justificativ, memoriu istoric, în şedinţă se fac următoarele constatări şi obiecţii:
fişa mănăstirii. A Conacul de la Floreşti poate fi considerat
Piese desenate: plan de situaţie releveu, planul monument istoric de arhitectură, deoarece în
zidului spre nord, seclia longitudinală şi transversală a starea actuală reprezintă slllul caselor din
terenului; planurile bisericii - proiect de restaurare; veacul trecut, având un aspect asemănător cu
casele stăreţiei - releveu şi amenajare; chlhi!e - releveu Pata tul Ştirbey şi cu Palatul Ghika din Tei,
şi proiect de reconstrucţie; planurile clopotniţei - incluzând şi ziduri vechi, precum şi pivniţe boltite
releveu. din epoca brâncovenească.
Un proiect executat de ing. Popovici şi arh. Ionescu B. Deoarece proiectul nu denaturează întru nimic
Berechet a mai fost examinat în şedinţa din 2 aprilie monumentul ci dimpotrivă îi asigură o
a.c., când Consiliul a dat aviz favorabil cu reco- restaurare serioasă, schimbând numai unele
mandari. încăperi cu suprimări şi adăugiri neînsemnate
De data aceasta se prezintă un nou proiect de ziduri, Consiliul dă aviz favorabil acestor
executat de arh. I. Atanasescu, în care sunt prevăzute lucrări, cu următoarele recomandări:
lucrările de: restaurare a bisericii (acoperişul), 1. Păstrarea arhitecturii fa\adelor, precum şi a
restaurarea şi amenajarea stăre\iei, refacerea zidurilor bolţilor interioare (fără a le vărui).
de incintă fără însă a menţiona restaurarea turnului 2. Evitarea izolărilor în generat (prevăzute în
clopotniţă de la intrare, pentru care fuseseră alocate proiect) şi înlocuirea lor cu sistemul de uscare a zidurilor
fondurile Ministerului Cultelor şi pentru care CSAC a prin tuburi Knappen.
dat avizul favorabil. 3. Amenajarea parcului fără tăierea copacilor, cu
Din memoriul justificativ reiese că arh. I. Ala- eventuale completări de plantaţii.
nasescu a executat o parte din aceste lucrări, cu 4. Proiectanţii vor urmări lucrările pe şantier, având
fondurile stăreţiei (sau ale Mitropoliei) fără a aştepta obligaţia de a sesiza CSAC de orice schimbare sau
noul aviz. abatere de la proiectul avizat.

132 http://patrimoniu.gov.ro
III. Diverse Piese desenate: plan de situaţie releveu, planul
1. În urma comunicării tov. prof. Grigore Ionescu zidului spre nord, secţiune longitudinală şi transversală
cu privire la castelul Corvineştilor din Hunedoara, a a terenului, planurile bisericii proiect de restaurare,
cărui zonă de prelecţie este încălcată de Combinatul
casele s tareţiei releveu şi amenajare, chiliile releveu şi
Hunedoara prin construcţii noi, Consiliul hotărăşte proiect de reconstrucţie, planurile clopotniţei releveu.
Un proiect executat de ing. Popovici şi arh.
intervenirea pe lângă acest combinat, pentru
Berechet Ionescu a mai fost examinat în şedinţa din 2
respectarea spaţiului de protecţie.
aprilie a.c., când Consiliul a dat aviz favorabil cu
2. Consiliul, luând notă de comunicarea tov. dr.
recomandări.
Petre Năsturel, care a cercetat mănăstirea Comana,
De data aceasta se prezintă un nou proiect
unde astăzi este instalat un cămin de copii şi unde se
executat de arh. I. Atanasescu în care sunt prevăzute
intenţionează a se dărâma nişte ziduri, ho t ărăşte
lucrările de restaurare a bisericii (acoperişul),
oprirea acestor lucrări de dărâmare şi lămurirea
restaurarea şi amenajarea stăreţiei, refacerea zidurilor
organelor Sf. Popular local asupra importanţei acestui
de incintă.
monument istoric şi a monumentelor istorice în general
Tov. arh. Ghika Budeşti face o expunere
în cultura unei ţări.
amănunţită. a celor constatate la faţa locului cu ocazia
Preşedinte: Prof. Marcu Duiliu
deplasării făcute la mănăstirea Gura Motrului în ziua de
Membri: Arh. Ghika Budeşti 26.IX.1953 împreună cu delegaţii Mitropoliei Olteniei
Prof. Gr: Ionescu şi ai Serv. Tehnic al Episcopiei Craiovei.
Arh. R. Lieblich Tov. referent arată că lucrările de învelire a
Ion Paşa turnului clopotniţă au fost executate încă din toamna
I. Simionescu anului 1952, cu mijloacele eparhiei şi stareţie1,
Prof. H. T eodoru rămânând neexecutat din devizul avizai în şedinţa din
2 aprilie a.c. a Consiliului Man. Istorice numai treptele
de stejar la scara interioară a clopotniţei şi repararea
PROCES-VERBAL NR. 50 pardoselii de scânduri de la platforma clopotelor.
al ~edinţeidin 28 septembrie, ora 10,30 În ce priveşte biserica, tov. referent a constatat că
învelitoarea a fost şi mai mult deteriorată în urma unei noi
COMPUNEREA CONSILIULUI:
furtuni survenite în vara acestui an, fond necesare lucrări
Preşedinte: Prof. Marcu Duiliu pentru protejarea construcţiei cu mult mai importante
Membri: Arh. ŞI. Balş decât cele prevăzute în devizul avizai in 2 aprilie. Este
Arh. Ghika Budeşti probabil că lemnăria şarpantei şi astereala să fie în
Arh. Berechet Ionescu stare rea ca şi streaşina care este putrezită fiindcă
Prof. Gr. Ionescu plouă prin învelitoare. Referentul socoteşte însă că nu
Arh. R. Lieblich este posibil să se dea amploare de restaurare lucrărilor
Tov. I. Paşa necesare, astfel cum a fost propus de Serv. Tehnic al
Tov. I. Russu Episcopiei Craiovei, atâta timp cât nu există un proiect
Tov. I. Simionescu ştiinţific de restaurare, aprobat de Comisia
Prof. H. Teodoru Monumentelor Istorice. Propunerile din proiectul de la
dosar sunt discutabile şi necorespunzătoare .
Lucrări de apărare şi consolidare la mănăstirea La stă.reţie, majoritatea lucrărilor din devizul avizat
Motrului în aprilie au fost executate pare-se încă mai dinainte,
Adresa Min. Cultelor Nr. 146671953 cu mijloacele eparhiei şi stăre\iei; se exceptează scara
Valoarea lucrării: 97 OOO lei din care 60 OOO de acces la etajul I, care este din lemn, foarte
din fondurile Min. Cultelor şi incomodă şi şubredă. Devizul avizai în aprilie prevedea
37 OOO din fondul Mitropoliei refacerea acestei scări tot din lemn şi acoperirea ei. Nu
Olteniei a existat însă un proiect. Proiectul şi devizul nou
Titular de investiţii: Min. Cultelor reprezentat prin întocmit de Serv. Tehnic al Episc. Craiova propune
tov. 1. Simionescu construirea unei scări din zidărie pentru care însă nu
Referent Arh. Gh. M. Cantacuzino există proiect de execu\ie. Desenele de la dosar sunt
sumare şi nu concordă cu prevederile din devizul
Dosarul cuprinde: refăcut. Scara desenată este descoperită, iar devizul
Piese scrise: antemăsurătoare, lista preţurilor, conţine o serie de articole pentru acoperirea ei.
analiza preţurilor, analiză mortar, deviz estimativ, tabel Rezolvarea acestei scă.ri şi alegerea amplasării ei nu
de repartiţie valorică a materialelor, memoriu justificativ, sunt sprijinite pe o documentare istorico-arheologică
memoriu istoric, fişa mănăstirii. valabilă şi nu se încadrează într-un plan general al

http://patrimoniu.gov.ro 133
incintei. În plus, scara propusă ia lumină de la sala atrage aten\ia Min. Cultelor ca încă cu avizul nr.
trapezăriei şi, eventual, dacă va fi acoperită, de la unele 54/2.IV.1953 a arătat necesitatea ca orice lucrări de
încăperi ale etajului stăreţiei. Scara nu poate fi păstrare sau restaurare să fie executate sub
executată decât pe baza unui proiect definitiv, cu toate conducerea şi supravegherea proiectantului şi a unui
detaliile necesare, nefiind admisibil să se improvizeze tehnician care să fie permanent prezent pe şantier,
la faţa locului soluţii discutabile şi neadecvate. pentru a pune în aplicare proiecte complete şi detalii
Zidurile împrejmuitoare ale incintei, ziduri groase cu de execuţie dinainte întocmite, care vor fi avizate de
contraforţi masivi, se menţin în general destul de bine, căire CSAC.
cu excepţia zidului de pe latura nord, care este grav
avariat şi are câteva spărturi largi. li. Lucrări de pictură fa biserica Mărcuţa -
S·a început zidăria cu cărămidă de fabrică pe Bucureşti
fundaţia existentă a unui perele de circa 8 m lungime Adresa Min. Cultelor Nr. 15409/953, înregistrată
şi 2 m înălţime şi gros de o cărămidă. Această zidarie la CSAC sub Nr. 12485/953.
nu este solidarizată în nici un fel cu masivul zidăriei Valoarea lucrării: 6 280 lei fonduri proprii
existente. Proiectant: Pictor I. Muscelcanu
S·au executat şanţuri pentru regăsirea fundaţiilor Referent: Dr. P. Năsturel
vechilor chilii. Aceste şanţuri deschise riscă să Dosarul cuprinde următoarele piese: ante-
provoace degrad~rea urmelor descoperite, care nu au măsurătoare, deviz şi caiet de sarcini precum şi avizul
fost relevate ştiinţific. favorabil al Comisiei pentru pictură bisericească şi al
Faţă de cele de mai sus şi în urma discuţiilor Min. Cultelor.
purtate, Consiliul dă aviz nefavorabil proiectului şi Devizul prevede scoaterea văruielii care acoperă o
devizului nou întocmii de Serv. Tehnic al Episc. bună parte din pictură, spălarea picturii şi completarea
Craiovei, înaintai de Min. Cultelor cu nr. 14667 /953 ei, în afară de pictura ctitorilor care se va curăţa şi nu
inreg. la CSAC sub Nr. 11740/11.IX.1953. se va completa sub nici un motiv.
Pentru fazele ulterioare se precizează următoarele Consiliul, luând în discuţie proiectul şi raportul
condiţii: referentului care a cercetat biserica la fa\a locului dă
1 Se va întocmi de urgenţă un nou deviz redus aviz favorabil cu următoarele recomandări:
pentru lucrări cu caracter de apărare şi întreţinere, de 1. Se va desfiinţa cafasul, aşa precum a cerut
executat încă în toamna 1953. Acest deviz va cuprinde: Comisia de pictură bisericească.
- Refacerea provizorie a acoperişului bisericii şi 2. Instalaţia electrică va fi modificată în aşa fel
turlelor cu materialul de care se dispune, cuprinzând încât ţevile să nu mai treacă peste frumoasele portrete
completări la jgheaburi şi burlane; ale ctitorilor, proiectul nou de instala\ie electrică va
- Refacerea scării de lemn existente la stăreţie; trebui să fie avizat de CSAC.
- Zidirea spărturilor din zidul de împrejmuire cu 3. Se va cerceta dacă în pridvor, sub tencuiala sau
zidărie ţesută din nou şi solidarizată cu zidăria văruiala actuală, nu se regăseşte pictura veche
veche. Se vor lăsa ştrepi pentru legălura zidăriei amintitiă în Pisania din 1733. În caz afirmativ, se va
cu pereţii despărţitori ai chiliilor. proceda la spălarea acestei picturi, alcătuindu·se un
- Închiderea şanţurilor săpate pentru descoperirea nou deviz pentru acest caz anume.
urmelor de fundaţii ale chiliilor.
2. Se va da în studiu un proiect de restaurare a III. Lucrări de pictură la biserica Curtea Veche -
mănăstirii. Bucureşti
3. Pe baza rezolvărilor din proiectul de ansamblu Adresa Patriarhiei nr. 16154/953
se vor detalia proiecte pentru un lot minimal de lucrări Valoarea lucrării: 23 450 lei fonduri proprii
de executat în 1954, care va cuprinde: Proiectant: Pictor Iosif Vass
- Refacerea definitivă a acoperişurilor la corpul Referent: Or. P. Năsturel
bisericii şi la turlele acesteia. Dosarul cuprinde: devizul întocmii de pictorul I. Vass,
- Construirea unei scări pentru deservirea comodă dosarul întreg al licita\iei ţinute pentru adjudecarea
a încăperilor de la etaj ale stăreţiei. lucrării, adresa Patriarhiei şi a Min. Cultelor.
- Refacerea scării interioare a dopotnijei şi Devizul prevede spălarea picturii în ulei a bisericii
reparaţii la podeaua platformei clopotelor. şi restaurarea ei pe alocuri, precum şi spălarea
- Completarea paramentelor zidului împrejmuitor catapetesmei.
pe latura nord a incintei, protecţia crestei Consiliul, luând în discu\ie cererea, dă aviz favorabil
zidurilor împrejmuitoare pentru scurgerea apelor cu următoarele recomandări:
şi reparaţii generale la zidăria acestora. 1. Icoanele praznicare ale catapelesmei se vor auri
Cu ocazia discuţiilor avute în legătură cu lucrările după spălare dacă va fi nevoie, dar fără a li se pune
de păstrare la mănăstirea Gura Motrului, Consiliul câte un schelet de metal.

134 http://patrimoniu.gov.ro
2. Catapeteasma se va curăţa discret şi nu se va avizul întocmit încă din anul 194 7, deviz ce cuprinde
1ri din nou sub nici un motiv. numai lucrări de protejare.
3. Icoana veche de pe catapeteasmă, înfă\işând Aceste lucrări sunt:
na lui Avram, nu se va spăla, ci se va încredinţa a) Ţesătura din cărămidă presată la era.păturile
Jmisiei pentru pictură bisericească a Patriarhiei, spre mari de la sânul nord şi pridvor.
staurare şi dezinfectare. b) Tencuieli exterioare la ţesături.
4. Fragmentele de .frescă veche din pronaos şi c) Reparaţia crăpăturilor mici.
oscomidie vor rămâne neatinse şi nespălate. Consiliul, luând în discu\1e dosarul, dă aviz favorabil
5. Întrucât la licitaţie pare a fi precumpănit numai lucrărilor urgente de protejare şi anume:
eocuparea de economii, Consiliul recomandă ca reparaţia crăpăturilor în punctele unde clădirea nu
:onomiile să nu dăuneze calitatea când e vorba de necesită subzidiri.
onumentc istorice şi e de părere ca responsabilul să Aceste lucrări vor fi executate numai sub
~ însuşi executantul. supravegherea unui tehnician, asistenţa tehnică
urmând să fie dală de Arhiepiscopia Bucureşti.
IV. Diverse
Luând notă de comunicarea făcută de pictorul li. Lucrări de reparaţii ?i întreţinere la Castelul
h. Russu cu privire la biserica din Bărbuleşli, Peleş din Sinaia
>trivit procesului verbal al parohiei din 21.IX.1953, Valoarea lucrării: 450 OOO lei din fondul
iexat referatului din 26.IX al tov. pictor Russu, Comitetului pentru Artă
:msiliul înregistrează faptu( că lucrarea e în curs de Proiectant: Arh. Damian
facere şi recomandă a nu se picta decât după ce Referent: Arh. R. Lieblich
ncuia!a va fi bine uscată. Prin adresa Nr. 30354/2 oei. 1953, Comitetul
·eşedinte: Prof.Duiliu Marcu pentru Artă solicită avizul CSAC asupra unor lucrări
embri: Arh. Şt. Balş începute la Castelul Peleş din Sinaia şi oprite din
Arh. Ghika Budeşti ordinul CSAC.
Arh. Berechet Ionescu Lucrările constau din:
Prof. Gr. Ionescu a) Repararea balustradei de piatră din dreptul
Arh. R. Lieblich fântânii arteziene şi bazinului circular de pe terasa din
Tov. Ion Paşa faţa curţii interioare a castelului.
Pictor Gh. Russu b) Repararea scării de la marginea sud-estică a
Tov. I. Simionescu terasei estice şi parţial pe fa\ada de sud.
Prof. H. Teodoru c) Impregnarea cu ulei a lemnăriei aparente de pe
faţada estică şi pa1ial pe Ja\ada de sud.
d) Repara\ii de tencuieli şi spoieli exterioare căzute
PROCES-VERBAL NR. 51 sau burduşite.
al din 3 octombrie 1953
ş;edinţei e) Reparaţii şi revizuiri la inslala\ia electrică
interioară, precum şi la instalaţia sanitară.
OMPUNEREA CONSILIULUI: Consiliul, luând în discuţie problema, dă aviz
·eşedinte: Prof. Duiliu Marcu favorabil lucrărilor cu următoarele condi\ii:
embri: Arh. Ştefan Balş 1 Încă în anul acesta se va avea grijă de a se
Arh. Ghika Budeşti revizui integral sistemul de canalizare a apelor de
Prof. Gr. Ionescu scurgere, precum şi cel de aducţiune a apelor.
Arh. R. Lieblich 2. Se va proiecta, pentru a fi executat în anul viilor,
Tov. I. Simionescu un sistem de drenare, asigurându-se colectarea şi
eferent: Arh. F. Fischer evacuarea tuturor apelor subterane.
3. Tratarea cu ulei a lemnăriei va fi executată
I. Lucrări de reparaţii la biserica Sf. Niculae din astfel încât să nu apară vreo diferenţă. de culoare între
irohia Brăifoiu - cam. Brezoaiele, raion Răcari piesele vechi şi cele noi (schimbate în locul celor
Adresa Min. Cultelor Nr. 15039/953 putrezite).
Valoarea lucrării: 6 OOO lei fonduri proprii 4. Tencuielile vor fi executate cu cea mai mare
Proiectant: Arh. Emilian Costescu grijă, aceea de la soclu făcându-se cu mortar de var
Referent: Arh. Ferdinand Fischer gras, nu cu mortar de ciment.
Dosarul cuprinde: deviz estimativ, antemă­ 5. Dosarul va fi completat cu toate piesele
irătoare, plan şi secţiune la se. 1/50, precum şi o desenate (plan de situaţie, planuri de instala\1i şi
>!agrafie. Se cere aprobarea articolelor 5, 6 şi 7 din releveu) precum şi cu un memoriu.

http://patrimoniu.gov.ro 135
6. Lucrările se vor executa sub supravegherea Consiliul, luând în discuţie proiectul, constată că
unui tehnician numit din partea Comitetului pentru Artă, dosarul este incomplet, neavând nici o sch i\ă releveu
care va avea răspunderea lor. sau fotografie din care să reiasă exact porţiunile care
necesită repara\ii urgente. De aceea amână luarea unei
III. Lucrări de protejare la biserica Călugăra - reg. hotărâri până la completarea dosarului cu piesele
Bacău (biserica Sf. Nicolae - Călugăra din salul cerute şi decide ca beneficiarul să dispună a se face
Măgura, integrat oraşului Bacău - E. G.) sondaje la fala locului, care vor fi executate cu cea mai
Adresa Min. Cultelor nr. 15577 /953 mare grijă şi cu scopul de a se vedea dacă nu se pot
Valoarea lucrării: 8 744 lei din fonduri proprii descoperi urmele unei vechi biserici, care se presupune
Proiectant: Arh. A. Cortez că ar fi existat încă de pe timpul lui Mircea cel Bătrân
Referent: Arh. F. Fischer (satul Cireaşov fiind pomenit în documentele acelor
Dosarul cuprinde: memoriu tehnic, ante- timpuri). Arhitectul proiectant va face un raport detaliat
măsurătoare, analiza preţu rilor, deviz estimativ, extras asupra sondajelor.
de materiale.
Lucrările prevăzute în proiect sunt: refacerea li. Lucrări de reparaţii la Biserica Sf. Spiridon-la~i

invelitorii de tablă galvanizată la acoperişul bisericii ş i Adresa M1n. Cultelor nr. 15676/28.IX. 1953
turlelor, repararea burlanelor şi jgheaburilor şi montarea înregistrată la CSAC sub nr. 12704/30.IX.1953.
unei sobe de teracotă. Valoarea lucrării: 24 OOO lei
Consiliul, luând în discu\ie proiectul, dă aviz Referent: Arh. F. Fischer
favorabil cu recomandarea ca refacerea acoperişului să Dosarul cuprinde:
fie făcută ţinându-se seama de forma sa existentă. Piese scrise: memoriu, deviz de execuţie, proces·
Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu verbal de necesitate, antemăsurătoare, analiza de
Membri: Arh. ŞI. Balş preţuri şi extrase de materiale.
Arh. Ghika Budeşti Piese desenate: 4 fotografii, 1 plan releveu se.
Prof. Gr. Ionescu 11100, 1 plan de detaliu se. 1I1 O, 1 plan de detaliu
Arh. R. Lieblich se. 1/50.
Tov. 1 Simionescu Lucrările principale se execută la terasa deschisă,
deasupra pridvorului, în legătură cu cafasul corului.
Terasa primeşte o mică streaşină de 30 cm lă\ime,
PROCES-VERBAL NR. 52 pardoseală nouă de mozaic, cinci scurgeri pentru apele
al şedinţei din 7 octombrie 1953, ora 12,00 de ploaie şi o uşă dublă spre cor. Se inten\ionează şi
desfacerea unei uşi mari la scara în spirală care urcă
COMPUNEREA CONSILIULUI: la cor şi înfiinţarea unui coş ştemuit în zidărie pentru o
Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu sobă necesară încălzirii cafasului. Se demontează şi se
Membri: Arh. Şt. Balş montează două sobe. Restul lucrărilor se rezumă la
Arh. E. Costescu desfaceri şi refaceri de tencuieli exterioare, trotuare,
Arh. R. Lieblich reparaţii la învelitoarea de tablă şi la jgheaburi, spoieli
T ov. Ion Paşa de faţadă, revizuirea tâmplăriei şi vopsitul ei.
Tov. I. Simionescu Consiliul, luând în examinare proiectul, dă aviz
Referenţi: Arh. F. Fischer favorabil numai lucrărilor de apărare şi de întreţinere,
Arh. P. Năsturel în S(?ecial revizuirii jgheaburilor şi trotuarelor.
ln ceeace priveşte celelalte lucrări, amână luarea
I. Lucrări de reparaţii la biserica Cireaşov - raion unei hotărâri până la o viitoare şedinţă.
Slatina, reg. Piteşti (biserica Sf. Voievozi din satul Consiliul ia notă că Min. Cultelor nu acordă
Cireaşov, integrat oraşului Slatina - E.G.) fondurile solicitate de Mitropolia Moldovei şi in
Adresa Min. Cultelor Nr. 15317 /23.IX. 1953, în- consecinţă urmează ca lucrările avizate de CSAC să se
registrată la CSAC sub Nr. 12477/24. IX.1953 execute din fonduri proprii.
Valoarea lucrării: 7 249,54 lei fonduri proprii
Proiectant: Arh. F. Fischer III. lnglobarea zidului cetăţii Târgovişte în interiorul
Referent: Arh. Ferdinand Fischer incintei uzinei Gh. Gheorghiu-De; din Târgovişte.
Dosarul cuprinde numai piese scrise: memoriu, (Biroul Secret - E.G.)
deviz, antemăsurătoare, analiza de preţuri şi lista de Adresa lnst. de Proiectări de Uzine şi lnstala\ii
materiale. Metalurgice nr. 5165/24.IX.1953, inreg. la CSAC·
Se cere aprobare pentru consolidarea colţului din B.S. nr. 29g8/24.IX.1 g53.
dreapta al pridvorului bisericii precum şi alte mici Lucrarea, prezentând numai interes strict istoric nu
reparaţiuni în exterior. intră în preocupările directe ale CSAC-ului şi de aceea

136 http://patrimoniu.gov.ro
urmează a se trimite Academiei RPR spre rezolvare, Tov. Gh. Russu
dupăce în prealabil se va obţine totuşi ş i avizul Direcţiei Prof. H. Teodoru
Generale a Proiectării Oraşelor din CSAC. Referenţi: Arh. Gh. Curinschi
Dr. P. Năsturel
III. Lucrări de reparaţii la Palatu/Alexandru I. Cuza Arh. Y. Vitez
-laşi Invitaţii: Tov. Buican - Vicepreşedinte SRSC
Adresa C.P.A.C. nr. 28651/21.IX.1953 înre9. la Arh. Damian - SRSC
CSAC sub nr. 12440123. IX.1953. Arh. M. Brunn - IPROCIM SRC
Valoarea lucrării: 41 O OOO lei Arh. M. Kolfler- IPROCIM SRC
Referent: Arh. F. Fischer
Dosarul cuprinde: memoriu justificativ, 5 devize 1. Pavilionul de Expoziţie permanentă al Societăţii
separate, având fiecare antemăsurătoare, analiza pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii din Parcul Ubertăţii
preţurilor şi extras de materiale. Adresa SRSC Nr. 1633/1 oct. 1953, înreg. la
1. Restul reparaţiilor de la etaj CSAC sub Nr. 3082 din 1 oct. 1953.
şi casa scării în valoare de 284 OOO lei Valoarea lucrării: 1O 200 OOO lei
2. Deviz pentru dărâmarea Titular investiţie: SRSC
clădirii din spate 35 OOO lei Referent: Arh. R. Ueblich
3. Deviz faţadă 58 OOO lei Faza de proiectare: sarcină de proiectare
4. Deviz instalaţie electrică 16 600 lei Dosarul cuprinde toate piesele scrise şi desenate,
5. Deviz repara\ii la câteva precum şi următoarele avize şi referate:
camere parter (aripa stângă) 16 400 lei Avizul Inspecţiei Sanitare de Stat
Piese desenate:1 plan etaj necotat la se. 1/100 Avizul lntrepr. Comunale pentru distribuirea gazelor
1 plan parter, 1 plan etaj (partea Avizul beneficiarului (SRSC)
care se dărâmă se. 1/100) Avizul Sectorului Instalaţii (încălziri, electrice şi
O parte a clădirii este terminată dintr-un fond de sanitare)
100.00C> lei, iar restul este în curs de execuţie. Scara În urma expunerii pe care o face referentul, în care
dreaptă de la parter la etaj este adăugată, înlocuind scara arată că problema a fost discutată principial în şedinţa
originală care a fost aşezată în camera nr. 5 la parter. din 5 Iunie a.c., când CSAC a hotărât să declare
După informa\iile culese se lucrează acum la această clădire monument istoric de arhitectură, se
lavam~le camerelor 2 şi 7 care cuprind ca volum trece la analizarea problemei.
parterul şi etajul, tavane construite din beton armat Având în vedere că unii membri al Consiliului fac
căptuşite cu lemn. Faţadele par a fi în curs de execuţie , obiecţii atât asupra amplasamentului acestei clădiri, cât
din care una este terminată. şi asupra rentabilităţii (problema fundaţiilor şi a solului,
În memoriu sunt indicate şi unele reparaţii la câteva problema reconstruirii), precum şi asupra valorii sale
camere parter (din devizul 5), dar care nu sunt indicate arhitecturale, Consiliul hotărăşte să amâne luarea unei
în nici un plan. hotărâri, urmând ca problema să fie rediscutată într-un
Deoarece din dosar nu reiese ce lucrări s-au cadru mai larg, eventual in Consiliul Comitetului, când
executat şi care urmează a se executa, Consiliul amână va fi prezent şi arhitectul şef al Capitalei şi reprezentantul
luarea unei hotărâri şi decide trimiterea unui delegat la Direcţiei Sistematizării a Sfatului Popular al Capitalei.
faţa locului pentru a se referi asupra stadiului în care Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu
se găsesc lucrările, urmând apoi să ia o hotărâre Membri: Arh. ŞI. Balş
definitivă. Prof. Gr. Ionescu
P1eşedinte: Prof. Duiliu Marcu Arh. R. Lieblich
Membri: Arh. ŞI. Balş Tov. Gh. Russu
Arh. E. Costescu Prof. H. T eodoru
Ion Paşa
I. Simionescu
PROCES-VERBAL NR. 54
al şedinţei din 20 octombrie 1953, ora 10,00
PROCES-VERBAL NR. 53
al şedinţei din 17.X.1953, ora 10,00 COMPUNEREA CONSILIULUI:
în prezenţa tov. Const. Zvesdin
COMPUNEREA CONSILIULUI: Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu
Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu Membri: Arh. E. Costescu
Membri: Arh. ŞI. Balş Arh. Berechet Ionescu
Prof. Gr. Ionescu Prof. Gr. Ionescu
Arh. R. Lieblich Arh. R. Lieblich

http://patrimoniu.gov.ro 137
Pictor Gh. Russu Avându-se în vedere terminarea lucrărilor de
Prof. H. Teodoru sondaj, de dare jos a tencuielilor şi de dărâmare a
Referenţi: Arh.Gh. Curinsch1 turlelor, după indicaţiile date de delega\ii CSAC (Tov.
Dr. P. Năsturel Prof. Gr. Ionescu şi H. Teodoru) la fa\a locului, care
Invitaţi: Arh. E. Chefneux constatând starea acestor turle gata sa se
prăbuşeasca, au dispus dărâmarea lor până la baza
I. Adresa Academiei RPR (Muzeul Naţional de (după ce se va intocmi un releveu exact al lor), avân ·
Antichităfi) Nr. 1330 din 12.X.1953 pn'vitoare la du-se în vedere întocmirea releveelor cerute, se
şantierul Cetatea de vest a Sucevai prezintă în original un proiect de refacere a bisericii cu
Referent: Arh. R. Lieblich două variante:

Se citeşte adresa Academiei RPR, pnn care a) Varianta întâi, în care se păstrează forma
aceasta .susţine lăsarea la suprafaţă a zidurilor ultimelor turle ca silueta şi ca detalii de
arhitectură pe corpu! biserici1, care va căpăta
descoperite ale cetă\11 de vest din Suceava ş1
consolidarea lor". paramentul original din că.ramidă aparenta
Având în vedere ca Academia RPR stabileşte, b) Vananta a doua, în care se prevede construirea
conform avizului CSAC 152/23.V.1953, prin această a două turle noi ca formă, inspirate alât de
adresă, ca fundaţiile scoase la iveala pnn sapaturi să
elementele certe descoperite cu ocazia
rămâna libere şi 11u astupate şi indicate prin tiotuare,
sandajelor, cât ş1 de formele asemănătoare
CSAC rezumându-se numai la darea soluţiei tehnice epocu.
pentru conservarea acestor urme, Consiliul, examinând aceste variante, ia notă de
elementele sigure descoperile cu ocazia sondajelor
Consiliul, fa\ă de cele arătate mai sus, hotaraşte
făcute. Acestea sunt:
să dea aviz favorabil acestor lucrări, cu condiţia
asigurării periecte a scurgerii apelor pluviale, precum
1. Paramentu! vechi în registrul superior şi la
cornişa bisericii (executat în cărămidă aparentă).
şi luarea de măsuri pentru ca talpa funda\iilor
descoperite să fie în toate cazurile sub nivelu! minim
2. Urmele învelitorilor vechi, care vor determina
panta noului acoperiş.
de îngheţ.
3. Zidul original de bază al turlei deasupra
În scopul acesta se va proceda după cum urmează:
exonartexului.
a) Se va nivela solul pe toată suprafaţa cercetată,
4. Existen\a unui cuptor în baza turlei originale
astfel încât în nici un loc apele ploilor şi zapezilor
deasupra exonartexului, precum şi a două coşurl de
să nu se poată strânge, asigurându-se o
fum în acest zid vechi.
scurgere spre vale şi în nici un loc panta
5. Zidurile originale ale bazei turlei pantocratorului
terenului să nu fie mare decât 1/2.
şi începutul turlei octogonale (3 straturi de cârămidă).
b) Suprafa\a orizontală a funda\iilor şi a zidurilor
6. Locurile consolelor de lemn deasupra intrării in
care ramân deasupra solului se va proteja cu un
biserică şi in fajada principala.
strat de ciment şi piatră sfărâmata, iar suprafa\a 7. Lipsa clementelor de cornişă şi prezenţa de
celor care rămân la faja solului, cu un trotuar urme ale unei balustrade vechi, acolo unde exista
de piatră rezistenta cu mortar de ciment. locurile de console descoperile.
c) Pentru a se menţine în bune condiţiuni (fără a 8. Existenţa unui gol de uşă ce răspundea din pod
se apleca şi fără a se crăpa), zidurile sau în balconul de straja (adică în partea unde se găsesc
fundaţiile ce se vor menţine deasupra solului locurile consolelor).
trebuie să aibă în adâncimea solului o temelie 9. Urme de şiţă găsite în podul bisericii, de unde
de cel puţin 1 m. rezultă că biserica a fost cândva învelită cu şi\â.
d) Pe suprafa\a unde, pentru nivelarea generală a Fa\ă de aceste dovezi certe şi \inând seama de
solului, este rievoie să se pună pământ de caracterul de biserică fortificata a acestui monument
umplutură, acesta se va aşterne în straiuri religios, majoritatea membrilor Consiliului înclină pentru
succesive de câte 20 cm, udându-se şi varianta a doua şi anume aceea a construirii a două
bătându-se bine cu maiul. turle noi (păstrându-se însă părţile originale), dintre
care aceea, deasupra exonartexu!ui, mai joasă şi a
li. Lucrări de restaurare la biserica fortificată cărei realizare ar necesita numai execu\ia unei centun
Precista din Galaţi de beton armat la înălţimea streaşinei şi nu o osatură
Faza: Consultare pe parcurs de beton armat până la fundaţii, costisilodre şi ci.. o
Valoarea lucrării: 250 OOO OOO lei execuţie complicală, întrucât zidurile sunt executate în
Titular investiţie: Ministerul Cultelor buna parte din bolovani de piatra.
Proiectant: Arh. Eugen Chefneux Din declara\iile proiectantului rezultă că învelitorile
Referent: Arh. Gh. Curinschi în bulb ale celor două turle au fost executate în 1918

138 http://patrimoniu.gov.ro
de catre un meşter tinichigiu care trăieşte şi afirmă că, După citirea referatului de căire referent, tov.
înainte de facerea acestor învelitori în forma de bulb, preşedinte al şedin\ei arată ca problema acestui muzeu
erau învelitori şi pani.a dreaptă acoperită cu olane. nu trebuie privită sub aspectul învesll\1ei, deoarece
Întrucât, în urma discu\Hlor, se emite părerea că în CSAC este de acord cu această investi\ie, ci se rezuma
Calul unei solu\i1 cu cele două turle copiate după cele la două chestiuni pnnc1piale la care Consiliul este
care au fost dărâmate anul acesta, trebuie studiate chemat să răspundă:
posibilită\ile de execu\ie a acestora pe schelet de beton 1. Dacă să se reconstruiască edificiul din materiale
armat şi, cum unii membri ai Consiliului observa ca durabile şi în forma sa ini\iala.
aceste lucran ar putea aduce mod1ficăn importante în 2. Dacă să se construiască un nou edificiu pentru
spa\i1le interioare ale bisericii, Consiliul holăraşte a cere acest scop în altă parte.
proiectantului prezentarea unui studiu de principiu a În felul în care membrii Consiliului vor raspunde la
problemei de rezisten\ă şi, deoarece aceasta problemă aceste două întrebări de principiu se va putea lua o
ar putea să influen\eze luarea unei hotărâri, decide să hotarâre.
amâne luarea unei hotărâri până la prezentarea acestui Se pun următoarele întrebări de către cei prezen\i:
studiu, după care se va pronun\a. T ov. arh. Nedetcscu - dacă edificiul este clasat
Preşedinte: Prof. Duiliu Marcu definitiv monument istoric de arhitectură, la care
Membri· Arh. E. Costescu referentul răspunde afirmativ.
• Arh. Berechet Ionescu Tov. ing. Solomon -dacă s-a examinat clădirea la
Prof. Gr. Ionescu fa\a locului şi din punct de vedere al stării construcţiei.
Arh. R. Liebhch Se răspunde că în urma vizitelor la faţa locului s-a
Tov. Gh. Russu constatat că starea construc\iei este în general
proastă, scheletul de paiantă în parte putrezit; partea
Prof. H. Teodoru
inferioară, care este construită în zidărie a trebuit să fie
consolidată în anul 1930 cu elemente de beton armat.
PROCESUL-VERBAL De altfel, s-a efectuat o expertiză de către prof.
al şedinţei din 21 octombrie 1953, ora 19,30 Hanganu, în care se constată printre altele şi unele
privind Pavilionul de expoziţie permanentă devieri de la verticală ale zidurilor.
al Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei Tov. prof. Marcu Du1hu - care este părerea
Direcţiei Sistematizării din Sfatul Popular al Capitalei
şi Culturii din Parcul Libertăţii
Adresa SRSC nr. 193/19.X.953, înregistrata la asupra poziţiei acestw muzeu în parc şi asupra
clădirilor din Parcul Libertă\ii în general.
CSAC sub nr. 13955 din 20 octombne 1953.
Tov. arh. Fonescu din partea Sistematizării
COMPUNEREA COMISIEI: răs~unde că edificiul în cauză trebuie men\inut.
ln urma di.scu\1ilor, la __ care au luat parte toţi cei
în prezenţa tov. arh. Nicolae Bădescu, preşedintele
prezenji, s-a aJuns la urmatoarele concluzu:
CSAC şi tov. ing. Florescu, vice-preşedintele CSAC
- lntrucâl clădirea a fost executată pe baza unui
Preşedinte de şedinţă:
an program decât cel actual, cu toate
ÎC'V. arh. L. Aciler, vice-preşedinte CSAC
modificările cc se încearcă să se aducă în
Membri: lng. Z. Gyali, membru în Comitei interiorul clădirii, aceasta nu va putea să
Arh. H. Maieu, membru în Comitet răspundă în cele mai bune condiţii nevoilor unui
Arh. D. Marcu, membru în Comitei muzeu modern.
Arh. O. Doicescu - Din examinarea silua\iei actuale din punct de
Arh. Fonescu, din partea Sf. Pop. al vedere constructiv şi \inând seama de datele
Capitalei geotehnice arătate de proiectan\i, rezultă. că va
Arh. Gr. Ionescu trebui să fie complet dărâmată şi reconstruită de
lng. Al. Solomon, din partea MAI la funda\ii până la învelitoare.
Arh. H. Teodoru - Clă.di1ea actuală ar putea să. dureze incă câţiva
Arh. H. Stern, secrelar ştiin\ific ani, cu mici lucrări de consolidare şi repara\ii.
lng. Al. Costache - Urmând să fie dărâmată complet, pe lângă
Arh. N. Nedelescu costul noii construcţii, s-ar adăuga şi costul de
De asemenea iau parte ca: dărâmare şi cel de desfiin\are a fundaţiilor
Referent: Arh. R. Licblich actuale. De aici rezultă că lucrarea va fi
Invitaţi: Prof. Al. Buican, vice-preşedinte SRSC neeconomică.
Arh. Damian, din partea SRSC - Valoarea arhitecturală a clăd1ril, deşi reprezintă
Arh. M. 81uno, din partea IPROCIN SRC un moment de efort al unui grup de arhitecţi
Arh. M. Kottler, din partea IPROCIN SRC pentru reînvierea formelor naţionale în

http://patrimoniu.gov.ro 139
arhiteclură, nu este însă aşa de mare încât să Titular investiţii: Min. Finanţelor
justifice reclădirea ei din materiale durabile. Referent: Arh. F. Fischer
Pentru toate aceste motive mai sus arătate, Dosarul cuprinde: - un plan de situaţie la se.
Consiliul dă, în majoritate: 1/500
AVIZ NEFAVORABIL, - un detaliu la se. 1/50
urmând ca, pe baza unei serioase documentajii, să se Se prevede închiderea spaţiului liber dintre minister
găsească o solu\ie de consolidare a clădirii în cauză şi calcanul învecinat printr-o împrejmuire metalică
pentru a se putea conserva monumentul pe un timp amplasată la alinierea străzii.
limitat. Arhitectul oraşului, Oir. Sistematizării şi lnst. Ministerul de Finanţe îşi ia angajamentul de a
Proiect Bucureşti vor găsi amplasamentul unui astfel înlătura această împrejmuire în momentul când se va
de muzeu ce se va construi din suma rămasă dărâma imobilul vechi din dreapta, în vederea realizării
disponibilă până la concurenţa sumei de l O 200 OOO pieţii libere proiectate.
lei, utilizându-se eventual materialul pregătit pentru Consiliul, luând în dicuţie proiectul, hotaraşte să
expoziţia de la Moscova. Terenul pentru construirea dea aviz favorabil, cu următoarele condiţii:
noului muzeu ar putea fi eventual chiar terenul din a) Împrejmuirea să fie făcută dintr-un grilaj simplu,
Parcul Libertăţii, situat in faţa acestui muzeu, teren scund, care să nu constituie un element principal
care în planul iniţial al Expoziţiei din 1906 a fost ocupat de compozi\ie.
cu un pavilion important. b) Se vor desfiinţa atât pilele masive cât şi
Arh. Nicolae Bădescu - preşedinte CSAC lampadarele.
lng. Florescu - vice-preşedinte CSAC c) Deschiderea porţilor se va face prin glisare;
Arh. Ladislau Adler - preşedintele şedin\ei şi d) Înălţimea maximă a împrejmuirii nu va depăşi
preşedinte CSAC
1,45 m.
lng. Z. Gyali - membru în Comitei
Arh. Horia Maieu - membru în Comitet ll. Lucrări de restaurare la biserica fortificată
Arh. Duiliu Marcu - membru în Comitet Precista din Galaţi.
Arh. Octav Doicescu
Arh. Fonescu - Sfatul Pop. al Capitalei Valoarea luoării: 250 OOO lei
Titular investiţie: Min. Cultelor
Arh. Grigore Ionescu
lng. Al. Solomon - MAI Proiectant: Arh. E. Chefneux
Arh. Horia Teodoru Proiectul, în fază de consultare, parcurs, a fost
Arh. Henri Ştefan - secretar ştiinţific examinat şi în şedinţa din 20 octombrie 1953.
lng. Al. Costache De data aceasta se prezintă şi soluţia principală de
rezistenţă (beton armai).
Consiliu! ia notă, atât de memoriul proiectantului
PROCES -VERBAL NR. 55 cât şi de părerea referentului de specialitate, ing. Radu
al şedinţei
din 27.X.1953, ora 9,00 Agent.
Principial, din punci de vedere constructiv, nici una
COMPUNEREA CONSILIULUI: din variante (păstrarea formei ultimelor turle ca siluetă
Preşedinte:
Prof. Duiliu Marcu sau prevederea a două turle noi ca formă inspirate din
Membri: Arh. Şt. Balş elementele descoperile în urma sondajelor), nu prezintă
Arh. Ghika Budeşti complica\ii atât de mari încât să nu fie realizabile.
Prof. Gr. Ionescu Având în vedere starea gravă a zidurilor vechi
Arh. R. Lieblich existente, crăpate şi dislocale, acestea trebuie
Tov. Gh. Russu examinate la faţa locului pentru ca după aceea să se
Tov. I. Simionescu poată lua o hotărâre.
Prof. H. Teodoru În orice caz, se hotărăşte a se executa din materia!
Deasemenea iau parte ca referenţi: durabil o machetă a monumentului aşa cum era înainte
lng. Radu Agent de cutremur.
Arh. F. Fischer În general, restaurarea trebuie să fie făcută in aşa
Invitaţi: Arh. Torna Socolescu fel încât să corespundă gustului beneficiarului,
Arh. E. Chefn~ux cerinţelor timpurilor şi astfel să ! e lege şi de restul
Arh. C. Marcu monumentului.
În consecinţă, Consiliul amână luarea unei hotărâri,
Lucrări de împrejmuire la imobilul Ministerului de urmând să se examineze atât starea zidurilor crăpate
Finanţe din Calea Victoriei 152 existente, cât şi elementele descoperite cu ocazia
Adresa Sfatului Popular al Capitalei nr. '30711953 sondajelor, pentru ca apoi, pe baza cercetărilor, să se
Pniectant: .Arh. C. Marcu poată vedea ce se păstrează şi să se ia o hotărâre.

140 http://patrimoniu.gov.ro
Se dă indicaţie proiectantului ca în studiile pe care Pietrari Bârlog, raionul Hurez, clădită de episcopul
urmează să le întocmească şi să le prezinte Consiliului Climenl a! Râmnicului înainte de 1747, au fost
spre aprobare să ţină seama atât de elementele dărâmate de tov. Maria Vulpe, directoarea şcolii din
descoperite, cât şi de caracterul de biserică fortificată, comună, în scopul de a se întrebuinţa materialul pentru
precum şi de considerentele estetice dictate de construirea unui cămin cultural şi closete la şcoală.
cerinţele timpurilor (silueta vechilor turle şi a bisericii în Consiliul, examinând dosarul şi referatul întocmit
general). după cercetarea ruinelor la faţa locului, recunoaşte că
Preşedinte membru în comitet: a fost distrus un monument istoric de arhitectura. Acest
Prof. Duiliu Marcu monument, potrivii legilor, trebuia păstrat şi protejat.
Membri: Arh. ŞI. Balş Consiliul socoteşte că resturile acestei clădiri, ca
Arh. Ghrka Budeşti şi celelalte ruine din vecinătatea bisericii trebuie
Prof. Gr. Ionescu păstrate şi apărate în vederea cercetărilor ştiinţifice
Gh. Russu ulterioare.
I. Simionescu De asemenea, constată existenţa unei
Prof. H. Teodoru coresponden\e cu episcopia Râmnicului încă din 24
octombrie 1953 care 1 dacă ar f1 fost rezolvată la timp,
ar fi împiedicat distrugerea monumentului.
PROCE;S-VERBAL NR. 56 Consiliul hotărăşte sesizarea Controlului de Stat
al şe dinţei din 30 octombrie ora 10,00 precum şi a Min. lnvăţământului (de care depinde
directoarea vinovată de distrugerea ruinelor).
COMPUNEREA CONSILIULUI :
Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu li. Lucrări de reparaţii la biserica mănăstirii
Membri: Arh. ŞI. Balş Referent: Arh. F. Fischer
Arh.
Berechet Ionescu Valoarea lucrărilor: 780 lei din fonduri proprii
E. Costescu
Arh. Adresa Mrn. Cultelor nr. 15650/30.IX.1953,
R. Ueblich
Arh. înregistrată la CSAC sub nr. 12953/5.X. 1953.
Ion Paşa
Tov. Dosarul cuprinde un memoriu explicativ, un deviz
Tov.
Gh. Russu estimativ, antemăsurătoare, analiza de preţuri, extras
I. Simionescu
Tov. de materiale.
Prof. H. Teodoru Se prevăd următoarele lucrări: reparaţii la învelitoarea
De asemenea iau parte ca referen\i: de ţiglă, curăţatul pereţilor interiori cu perii etc.
Arh. F. Fischer Consiliul, examinând dosarul, dă aviz favorabil cu
Dr. P. Năsturel următoarele recomandări:
1. La refacerea acoperişului se vor folosi coame
Lucrăride pictură la biserica Cruci~e, raion de ţiglă prinse cu cuie sau cu sârmă;
Amaradia (Schitul Tezluiu cu biserica /nălţarea 2. Curăţirea pere\ilor se va face cu perii moi, nu
Domnului din Gnur/a, jud. Dolj- E.G.) cu perii de o\e!.
Adresa Min. Cultelor nr. 15409/23.X.1953
Referent: Dr. P. Năsturel IV. Lucrări de pictură la biserica din Oţeştii de Sus,
Valoarea lucrărilor: 11 350 lei fonduri proprii raionul Drăgăşani
Dosarul cuprinde: deviz pentru restaurarea picturii, Adresa Min. Cullelor nr. 16157/8.X. 1953
plan şi o secţiune la se. 1/100. Referent: Dr. P. Năsturel
Se prevede restaurarea sau completarea picturii, Valoarea lucrărilor: 13 250 lei fonduri proprii
de la caz la caz, la naos, pronaos şi altar, precum şi Se prevede spălarea, restaurarea şi întregirea
înlăturarea varului de pe pictură. picturii în frescă a bisericii care datează din anul 181 O.
Consiliul, luând notă de referatul prezentat - Consiliul, examinând lucrarea, constată că dosarul
întocmit pe baza cercetărilor la faţa locului - amână este incomplet şi amână luarea unei hotărâri până la
luarea unei hotărâri până la întocmirea unui proiect şi completarea lui.
deviz de restaurare arhitectonica, cunoscând că nu se Totodată se recomandă ca biserica să fie cercetată
pot face lucrări de pictură pe un monument care la faţa locului de către un delegat al Direc\iei Generale
necesită reparaţii de structură. a Mon. Istorice din CSAC.
Cererea Min. Cultelor nr. 14527/953 privitoare fa
ruinele bisericii Pietrari Bârlog, - R. Hurez. V. Lucrări de restaurare la Castelul CoNineştilor
Referent: Dr. P. Năsturel din Hunedoara
Din cercetările la faţa locului se constată că ruinele Adresa C.P.A.C. nr. 31317 /20.X.1953.
casei vechi de lângă biserica Schitul din comuna Referent: Arh. F. Fischer

http://patrimoniu.gov.ro 141
Valoarea lucrărilor: 1 OOO OOO lei peste extradosurile bolţilor, pentru a se as19ura
Proiectant: ISPROR stabilitatea lor.
Faza: Sarcină de proiectare Acoperişul se va reface cu acelaşi material de \iglă
Dosarul cuprinde următoarele piese: solzi, cu completările necesare.
Piese scrise: memoriu justificativ, extras de Pardoselile din lespezi de piatră, iar tâmplăria din
materiale. stejar cu fierarie bogată.
Piese desenate: Capela:
- plan nivel (curte se. 1/100); Se propune păstrarea în forma actuală, cu bolţile
- sala dietei (releveu se. 1/100); coborâte, dar cu rectificarea bolţii din dreptul ferestrei
- sala dietei (proiect sc. 1I100); rotunde deasupra intrării, pentru a nu se da loc la
- o perspectivă. comptica\ii prea mari de construcţii şi considerând că ,
chiar in forma lor actuală, bolţile prezintă un interes
Lucrările prevăzute sunt:
istoric prin vechimea lor.
Sala dietei:
Totuşi, în cazul când s-ar hotărî o revenire la forma
Se propune reconstituirea în vechile forme a
ini\ială, exista oarecari indicii de traseu, de arc, precum
acestei săli, refăcăndu-se bolţile cu nervuri şi coloanele
şi înălţimea vechilor ferestre, care vor permite
de sprijin după urmele aflate în pereţi, care oferă toate
reconstituirea vechilor bol\i.
indicaţiile necesare.
Se propune refacerea pardoselilor cu lespezi de
Se propune redeschiderea ferestrelor originale
piatră, precum şi a tâmplăriei din lemn de stejar cu
către exterior, atât cele spre curte, cât şi cele de
fierărie bogată şi vilrouri.
deasupra loggiei 1 scoborând nivelul acoperişului actual Consiliul, luând în discuţie aceste propuneri, dă aviz
în dreptul lor. favorabil sarcinii de proiectare cu recomandarea:
De asemenea, se propune completarea bolţilor - se vor men\ine structura şi înălţimea actuală a
loggiei după proiectul de restaurare din 1916, rămas capelei, întrucât forma existentă prezinta interes
neterminal, refacerea tâmplăriei cu vitrouri, precum şi arhitectonic deosebit
a tuturor pardoselilor. Preşedinte: Prof. Gr. Ionescu
Totodată, se vor completa tencuielile bolţilor şi Membri: Arh. Şt. Balş
pereţilor, menţinându-se cu cea mai mare grijă Arh. B. Ionescu
medalioanele pictate şi diversele urme ce vor fi găsite, Arh. E. Costescu
de valoare istorică. Arh. R. Lieblich
Coloanele cu capete şi baze sculptate după felul Tov. Ion Paşa
celor originale, precum şi nervurile, vor fi construite din Tov. Gh. Russu
piatră, iar bolţile din cărămidă de format special; zidurile Tov. I. Simionescu
vor primi centuri de beton armat cu legături transversale Prof. H. Teodoru

142 http://patrimoniu.gov.ro
Recenzi i , expoziţii , prezentări

„PATRIMONIUL UN IVERSAL.
NATURA ŞI CULTURA PROTEJATE DE UNESCO . EUROPA CENTRALĂ ŞI DE NORD "

în versiunea editurii " S c hei ~ - Br aş ov

Apariţia
în limba română a unui Nigra din Trier, Sf. Mihail din Polsdam - Posdam (p. 5; 106), Goslar
album destinat popularizării monu- H1ldesheim, catedralele din Speyer şi - Gofsar (p. 134-135), Ouedhnburg-
mentelor şi siturilor aflate sub protecţie Aachen, reşedinţele din WUrzburg şi Ouedllmburg (p. 140), Banverg -
UNESCO în nordul şi centrul Europei, Potsdam, mănăstirea St. Ga!len suni Bamberg (p. 170), Sacvitale pentru
precum şi intenţia editurii .Schei" - doar câteva dintre cele mai cunoscute. Sanv1tale (p. 118) etc. Pe lângă
Braşov de a prezenta publicului cele mai Prezentarea variată datorită numărului acestea, unele traducen din limba
importante monumente din patrimoniul mare de autori rămâne totuşi inegală, germană, făcute doar pe jumătate,
universal, ar trebui să conducă la o textele referitoare la zonele istorice din generează chiar situaţii hilare. De pildă,
apreciere pozitivă. Aceasta, pentru că ţinuturile nordice insistând mai muft pe în LUbeck apare ,Marea Grubă a lui
este de presupus că un asemenea dale istorice decât pe sublinierea Peter• (p. 136), iar !a Potsdam, la
demers aduce în atenţia unor categorii caraclerist1cilor nucleelor urbane sau Sanssouc1, faţada sudică are desl1nţ1a
largi de cititori diferite aspecte ale monumentelor descrise, în vreme ce de ,Winzerrhaus• (p. 108). Traducerea
preocupărilor de protejare a pentru centrele oraşelor poloneze sau stângace prin ,castel al plăcenlor•
patrimoniului constru1t, alături de cehe, ori pentru monumentele (p. 107) sau ,casă a plăcerilor' {p. 128)
informaţii asupra celor mai importante germane, informaţia arhileclural- a lermenulU! german .Lustschloss", ce
valon apar\inând acestuia. urbanislică apare mai bine sintetizată. desemneaza o reşedinţă de vară, nu
Volumul dedicai Europei centrale şi Versiunea în hmba română a lucrării constituie un caz mai fericit. În alte
de nord se rezumă la prezentarea unor se bucură de o ţinută grafică deosebil.9:, situaţii cuvân!ul este păstrai în limba
monur.1ente şi situri istorice sau datorată .DS Druck und Verlag Service germană, ignorându-se e1istenţa Id în
naturale aflate în evidenţa UNESCO, GmbH -Stuttgart•, cu care a colaborat română. Prusia apare ca Preussen
din Scandinavia, Danemarca, Olanda, editura ,Sche1 - Braşov'. Cum lucrarea (p. 136), Bavaria ca Bayern (p. 121),
Germania, Elveţia, Republica Cehă, nu se rezuma la un album de artă edtclul lui Constantin este plasai la
Polonia şi Lituania. Versiunea în limba fotografică, iar ilustraţia este însoţită de Mailand, denumirea germană pentru
română este o traducere a lucrării text, trebuie sublimat ca, indiferent de Milano (p. 152), Marea Nordului
apărute sub patronaj UNESCO în 1997 intenţia autorilor, informaţia scrisă este apare ca Nordsee {p. 162), Sf.
la Bare.elena, Stutlgari şi Pari:;, rezultat puternic afectată de calitatea traducerii, Bernard, fondatorul abaţiei de la
al colaborării mai multor autori şi agenţii care face ca aces t album cu preten\ii de Clairvaux e transcris ,Bernhard 11on
fotografice. Albumul cuprinde referiri ,atlas' să nu atingă nici măcar nivelul Clairvaux' (p. 202).
istorice şi descrieri cu scop de uzualelor ghidun turistice. Vizibil Dar daca asemenea formule nu
popularizare, însoţite de imagini ce preluată din varianta germană a cărţii, alterează sensul frazei, păstrându-l în
marchează varietatea categoriilor de versiunea în limba română suferă din limitele inteligibilului, cartea mai oferă şi
monur-1ente din patrimoniul universal. pricina unor inabilităţi ce puteau li uşor o variată gama de inovaţii rezultate din
Sunt incluse aici centre istorice din evitate dacă editura apela la o evitarea cu grijă. o termenilor de
Rauma, LUbeck, Ouedhnburg, consultanţă de speciali!ale, sau dacă specialitate precum transept, absidă,
Bamberg, Berna, Praga, TelC, Varşovia, beneficia de experienţa unui traducător naos, cristelniţă etc., intraţi de altfel în
Cracovia, Zamosc şi Vilnius. Patrimoniul profesionist. Pe de altă parte, greşeli de limbajul uwal şi înlocuirea !or prin
industrial este reprezentat în Norvegia ortografie, datorate în cel mai fericit caz cuvinte nepotrivite sensului în care suni
prin oraşul şi minele din Ro ros, în neatenţiei, compromil la rândul lor folosite. Se a1unge în felul acesta la
Sued1~ prin o\elării!e din Enge1sberg, iar ~nula '.'olumului. descrieri a căror fantezie frizează
în Germania prin mina din Ramelsberg Este greu de imaginai că directorul comicul şi acordă astfel cărţii o şar;să
şi oţelăriile din Vâlkhngen. Situri Centrului Patrimoniului UNESCO, in de lectură în registru umonshc, he îşi
arheologice şi naturale consemnează cuvân tul său 1nlroducliv, ar fi apreciai pierd cu totul înţelesu!. lata câteva
desene rupestre în Norvegia la Alta, în catedrala din Speyer drept ,monument exemple:
Suedia la Tanum, tumuli şi pietre runice al goticului german•, sau că ar fi estimai La catedrala din Speyer apare o
în Daf'emarca, o pej>lf"fă fcsihferă la la patru secole diferenţa dintre anii .centură absid ială cu fun\1e de strana a
Messel în Germania sau un parc 1050 şi 1763, date de construcţie a bisericii' (p. 198). Toi aici .c.:..!e mai
naţional, rezervaţie naturală între unor biserici de lemn scandinave (p. 5). dificile au fost lucrăn!e de restauraţie a
Polonia şi Bielorusia. Monumentele de Cu prima pagină a albumului se interioarelor catedralei' (p. 1gg), La
referinţă pentru arhitectura europeană insinuează astfel îndoiala asupra castelul din Ouedlinburg se vorbeşte
din zonele luate în discuţie cuprind în corectitudinii datelor prezentate. despre nişe ,cu funcţiunea de
principal construcţii fortilica!e, biserici şi Inconsecvenţe în transcrierea numelor luminofor" (p. 142). La biserica
caslelf din diferite epcci, de Ici perioada de localităţi trădează o superficialitate episoidală din Urnes - Norvegia
romană până în secolul XX. Porta ce accentuează aceeaşi îndoială: descrierea se referă la .elementele de

http://patrimoniu.gov.ro 143
curbură sub formă de şisturi ale uluitoare .şi de neînţeles: 8iserica din contradic\ii la nivelul con\inutului, ce
şindrilelor- (p. 24). Referitor la biserica Wies apare astfel compusă dintr-o coboară la rândul lor calitatea şi aşa
Maica Domnului din Trier se spune: .primă incintă, sub formă de semicerc" discutabilă a scrierii. Legat de
.Această biserică reprezintă un exemplu .şi din ,sala mireană, (laică)', iar ,strana fundarea mănăstirii AltenmUnster din
al goticului care are centrul de greutate şi altarul înalt abundă în decoraţii Lorch, în secolu! VIII, este amin!J!
al ansamblului dispus pe axa de încasetate' (p. 209). La Zelena Hora, episcopul Chrodegang din Metz
simetrie" (p. 153). La mănăstirea cape(a Sf. Ioan Nepomuk este aparţinând ordinului franciscan (p. 162).
Mau!bronn, între diferitele spaţii apare prezentată ,sub forma unei stele cu Cum putea fi acesta franciscan cu
,un habitat de primire" despărţii de cinci încăperi eliptice, situate între zece 5 secole înainte de înfiinţarea ordinului.
bibliotecă şi ,incinta servind drept hol al coame de zid proeminent" (p. 254). rămâne o enigmă. Despre oraşul
aripii de sud a intrării sub formă de Folosiri greşite sau pleonastice ale Ouedlinburg se menţionează o ates-
cruce" (p. 202). Dar fantezia descrierilor unor termeni recurg ta .stucaturi în tare istorică ,începând cu secolul XII',
culminează aici cu imaginea bisericii, la relief" (p. 142), .sculptun în relief' apoi existenţa unei aşezări de
care .tavanu( drept, în care sunt (p. 22), ,calolă bollilă' (p. 304). comercianţi în 1038 şi .pnma atestare
implementate şi traversele, din anul Se mat vorbeşte despre .tehnica istorică a oraşulu1"în 1222 (p. 141 ). În
1178, a fost înlocuit, în anul 1424, cu construcţiei în ţiglă" (p. 53), .podirea Olanda, Schokland apare ,prin anul
o re\ea de arcade" (p. 203). Cum se interioarelor de fundaţii" (p. 92), 1400" ca o aşezare cu multe case
face ,implementarea· şi ce suni ,construcţia unui palatinat• la Goslar părăsite datorită avansului mării. Drept
traversele este mai greu de răspuns, (p. 130), sau ,frumuse ţea acerbă'a urmare, ,atât Schokland, cât şi
mai cu seamă că traverse apar şi la bisericii din această localitate (p. 134). aşezarea învecinată, Urk, au devenit,
Bamberg unde în raport cu şirul Erorile de utilizare a lerminotog1ei prin secolu! al XIII-iea o insulă" (p. 86)
acestora se află amplasată biserica specifice culminează cu plasarea în Din păcate, exemplele suni departe de
Sf. Iacob (p. 182). centru( oraşului Berna a kilometri de a li epuizate. Cu regret trebuie amintii
Cu lotu! profane în domeniul de ,pergole de o parte şi de alta a străzilor• că pentru cititorul mai puţin avizai
care se ocupă volumul apar şi formulări (p. 217). ,Pergola' este prezentă şi la există riscu! de a-şi însuşi informa~1
ce transformă scrinurile în ,obiecte de casele gotice din Praga (p. 242), sau în greşite.
tâmplărie" (p. 118), sau plasează o centrul oraşului TelC (p. 262). Din Cum editura îşi propune să publice
.vană de botez" la .intrarea în strană" în fericire, includerea în text a unei în anu! 1998 şi monumentele din
catedrala din Roskilde - Danemarca descrieri din secolul al XV-iea a unor patrimoniul universal al Europei de sud
(p. 83), Dar strana şi incinta sunt doi asemenea străzi în Berna, dă imagmea şi sud-est, este de dorit ca mănăstirile
termeni foarte des fo!osi\1 şi cu cele mai clară a porticelor, transformate de
Moldovei, Veneţia sau oraşele Spaniei
neaşteptate şi eronate înţelesuri. Astfel invent1vilatea traducătorului în pergole.
să scape lotu.şi de mutilările prezente în
strana este în mod curent folosită în text Nu mai puţin stupefiantă este şi
acest volum Şi o eventuală nouă lucrare
fie cu înţeles de absidă a altarului, fie cu informa\ia ce plasează sub conducerea să fie tratată cu seriozitate .şi
sens de cor, iar termenul de incintă este lui lan Hus .răscoala husarilor" (p. 242).
profesionalism. Astfel, este păcat de
utilizat pentru a numi naosul, uneori Repetarea husanlor de 3 ori în acelaşi
,tinereţea· editurii ,Schei" - Braşov, ce
transeptul, care apare ca ,incintă context exclude orice eroare din
nu scuză diletantismul, de monumentele
transvE.rsală ', sau chiar casa scării sub neatenţie şi deplasează registrul comic
din patrimoniul UNESCO Şi de timpul
formula ,incintă a treptelor". la limita penibilului.
cihlorilor.
Această adevărată revoluţie în Dar în afara unor greşeli ce Vn de
limbajul arhitectural conduce la descrieri folosirea cuvintelor, mai apar în text Ach. LILIANA ROŞIU

144 http://patrimoniu.gov.ro
INVENTARUL
FONDULUI CMI DIN ARHIVA DMI
Introducere Basarabia, Bucovina şi Oltenia. Noua Lege a monumentelor
istorice (1919) întărea autoritatea Comisiunii.
Despre destinul patrimoniului Comisiunii Monumentelor Materialele docum':ntare 3 3JUnse până la noi încep, în
Istorice, instituţie desfiinţată în anul 1948, ne vorbeşte un general, cu anul 1921. ln acest an C.M.I. trimitea în întreaga
document 1 din 1954: .Avea o bibliotecă documentară, o ţară formulare tipizate (ChestJonare), care se vor întoarce din
arhivă, un muzeu, un laborator fotografic şi un atelier de parohii completate cu date complexe despre monumente:
reparaţiuni pentru obiectele vechi.„ Arhiva monumentelor localizare, tipul monumentului, descnere, datare, ctitori,
istorice, care a fost mutată în decurs de 3 ani de cca reparaţ11 anterioare, patrimoniu, inscnpVi. Chestionarul va fi
15 ori, prin subsoluri, poduri şi mansarde, a fost deteriorată un reper permanent pentru componenţii Serviciului tehnic al
şi o parte pierdută, fiind lipsită de pază şi expusă igrasiei.a C.M.!. Atunci când se primea o sesizare sau un deviz de
Desfiinţarea DMl/OPCN, din 1977, a însemnat o nouă reparaţii pentru un monument istoric se făcea constant
mutare a fondurilor de arhivă şi noi degradăn. Cu toate trimitere la Chestionar şi la Anuarul Casei Bisericii pentru
aceste .binefaceri" s-au păstrat cca 25 m liniari din fondul identificarea obiectivului în cauză. Devize de restaurare
arhivistic al Comisiunii Monumentelor Istorice. În urma întocmeau frecvent şi arhitecţii Serviciului tehnic al C.MJ
inventarierii, el a fost structurat astfel: Specialiştii în pictură ai Comis1uni1 tnmiteau Caiete de sarcini
I. Localităţi şi monumente 2 - conţine devize de pentru restaurarea picturii monumentelor. Atelierul de
lucrări, reparaţii sau restaurare (însoVte uneori de reparaţii restaura obiecte de cult de vaJoare. Ne1ntrând în
planşe), documente referitoare la cercetarea comentarii despre modalităţile de restaurare propuse în
monumentelor şi corespondenţă. documente, nu putem trece peste ideea centrală care se
li. Legislaţie. desprinde după lectura miilor de pagini din arhiva Comisiunii;
III. Studii, norme şi instrucVuni. încrederea deosebită în cuvântul scris şi urmările acestuia
IV. Burse şi bursieri. pentru apărarea monumentelor. Astfel se explică nenu-
V. Liste monumente istorice. măratele descrieri minu\ioase, bogatele date istorice,
VI. Protejare,. amenajare, restaurare-corespondenţă, trimrterile bibliografice, schiţele cu multe detaLii (întocmite în
generalttăp. special de arMec\i1 ŞI. Balş şi H. Teodoru), întâlnite în
VII. Expoziţii. documenta\ii. Amplele referate de specialitate ale lui
VIII. Muzee şi colecţii. N. Ghika-Budeşti, V. Drăghicescu, V. Brătulescu, I. Mihail,
IX. Membrii C.M.I. I. L. Atanasescu dau seamă despre lucrul făcui cu temei-
X. Rapoarte activitate. nicie. Înscrisurile preşedinţilor C.M.I. (C. I. Istrati, D. Onciul,
XI. Cercetări arheologice. N. Iorga, AL Lapedatu, C. Dakoviciu) se remarcă prin rigoare,
XII. Procese-verbale şedinţe avizare. concizie şi autoritate. Astfel se conturează o mentalitate
XIII. Ştate de plată. specifică unei instituţii de prestigiu în epocă.
XV. Colaborări externe. Din documentele C.M.I. reies însă şi problemele, nu
Importanţa istorică şi ştiinţifică a documentelor puţine, cărora instituţia trebuie să le facă faţă: lucrări de
Com1siunti este deosebită. Pentru a susţine afirmaţia este repara\ii la monumente fără aviz C.M.L, construirea de
de ajuns să amintim câjiva semnatari: N. Iorga, O. Onc1ul, biserici noi, de zid, în zona de protecţie a bisericuţelor de
C. I. Istrati, Al. Lapedatu, C. Daicoviciu, Gr. Cerl<ez, V. Pârvan, lemn (de multe ori demolate), bugetul insuficient (mai ales
P. Antonescu, G. Balş, Şt. Balş, N. Ghika-Budeşti, după cutremurul din 1940), săpături (fără autoriza~e) în situri
V. Drăghiceanu, V. Brătulescu, H. Teodoru, A Verona, arheologice făcute de căutătorii de .comori•, lupta cu orgoliile
I. Mihail, P. Papahagi, A Sacerdoţeanu, I. Andrieşescu, şi ignoranţa unor proprietari de monumente dornici să-şi
S. Lambrino, V. Roth, I. Miloia, A Bărcăcilă, T. Saucîuc- impună propriile modalităţi de restaurare a monumentelor.
Săveanu, AL Tzigara-Samurr.aş, Gr. Ionescu. În secvenţa de inventar prezentată în continuare vom
După Marea Unire din 1918, C.M.I. trebuia să-şi întâlni materiale documentare mai bogate în date la
adapteze activitatea noilor şi complexelor probleme apărute monumentele istorice din laşi, Lainici, Leţcani, Lipova,
o dată cu mărirea numărului de monumente ce necesitau Logreşti, Lugoj, Lungeşti (mănăstirea Mamul).
protecţie şi restaurare. Documentele ne vorbesc despre 04.03.1998
soluVa înfiinţării Secţiilor zonale pentru Transilvania, Banat, IUUU ŞERBAN
1 Uosar Coresponden\d din anu 1951-1955 (voi. 1, I 738-239) a
,Com1S1el Şt11n\1f1ee pentru Muzee, Monumente Istorice şi Artishce", de pe
lânga Academia RP.R 3 la Arh,.,.ele Naloonale din Bucure~t• mai exista o parle din fondul
., PnmeleOOsarenvenlanate(nr. 1-1977. A-H)i1 BCMhv. 1-4/1994; C.M.L Vezi ,lndrumalor in Arhwele Statului Mumop1ulu1 Bucureşti",~. !,

http://patrimoniu.gov.ro
nr. 3-4 din 1996 şi 1-4 din 1997, B1.1cureş\1, 1976
Comisiunea Monumentelor Isto rice ( 1 892-1948 )

INVENTAR ARHIVĂ (NR. 1973-2197)


L ocalităţi şi monumente
I-L

Ne.
crt.
CUPklNSUL UNITĂŢU DE PASTRARE An"'
sau anii
N'
file
Obseiva\ii

1973 IA8lANŢA, jud. Mehedin\1- Bis. Sf. Gheorghe: chestionar 1921

1974 IANCA, jud. Brăila - Bis. Sf. Ioan Botezătorul şi Bis. Adormirea
Maicii Domnului: chestionar 1921

1975 !ANCA, jud. Romana\i - Bis. Sf. Nicolae şi Bis. Sf. Ir- Bu!e-
zătorul: cheshmar 1921

1976 JANCA NOUĂ, jud. Ialomiţa - Bis. Sf. Ioan Botezătorul: chestionar 1921

1977 lAŞI, jud. laşi - Bis. Albă (Schimbarea la Faţă): chestionar 19?1

19'.'8 IAŞI - Bis. Sf. Andrei: corespondenţă, descriere modificări din


1870; propuneri restaurare; deviz restaurare (cu 6 planşe -
1943); semnatari: Şt. Balş, H. Teodoru 1942-1943 29
1979 IAŞI - Bis. Banu (Duminica Tuturor Sfinţilor): corespondenţă,
cerere desfiinţare cinematograf din imobilul construit în fostul
cimitir; deviz restaurare acoperiş (1938); deviz reparaţii după
cutremur; raport de expertiză al pictorului Corneliu Baba (1947):
Instrucţiuni pictură; cerere modificare pridvor (cu 3 schiţe -
1948); semnatari: Fundaţia Culturală Regată ,Principele Caro!",
Şt. Balş, N. Iorga, mitropolit Valeriu Botoşă.neanu, Corneliu
Baba, Gr. Ionescu 1921-1948 47

1980 lAŞI - Bis Barboi (Sf. Apostoli): chestionar; corespondenţă; deviz


refacere acoperiş (1923); recep\ie lucrări (1926); deviz-ofertă
refacere ferestre (1926): deviz consolidare după cutremur: deviz
repara\i1 turn clopotniţă (1943 şi 1949); deviz reparaţii şi
restaurare biserică după bombardament (1944): semnatari:
N. Ghika-Budeşti, H. Teodoru, mitropolii Valeriu Botoşăneanu,
N. Iorga, ŞI. Balş, Al. Lapedatu 1921-1949 40

1981 IAŞI - Bis. Barboi: corespondenţă; deviz reparaţii curente (1926):


recepţie lucrări ( 1928); propunere 1nscripVe pe mormântul lui
Alecu Russo; semnatari: Al. Lapedatu, S. Becu 1927-1930 11

1982 JAŞI - Bis. Barnovschi (Adormirea Maicii Domnului): chestionar;


corespondenţă; listă cu obiecte din patrimoniul bisericii luate de
Casa Bisericii în timpul evacuării din primul război mondial; cerere
returnare; deviz restaurare terasă de lângă turnul bisericii {1923):
deviz electrificare; referiri asupra bisericilor Trei Ierarhi şi Nicori\a
flucrări necesare - 1926)· descriere denradări nictură

146 http://patrimoniu.gov.ro
(1926--1927); piclarea biscncii, apreciată .pe la 1850'; deviz
restaurare pictură {1928); cercetare (1941 ); descriere dup·
cutremur(biserică, turn, beci, ruine); deviz reparaţii biserica . , 'l
clopotniţă., casă parohiaJă (1942); descriere degrnr· după
bombardament (1944); deviz interven\fi urgente r ....w); deviz
refacere acoperiş (1946 şi 1948); semnatari DrO.ghiceanu,
N. Ghika-Budeşti, I. Mihail, H. Teodoru, Şt )...;ş, V. Brălulescu,
Min. Cultelor 1921-1948 87

1983 IAŞI - Bis. Buna Vestire (1816): chestionar; corespondenţă;


cerere reparaţii 1921-1945

1984 IAŞI - Bis. Sf. Constantin şi Elena(1814): corespondenţă; în 1866


a suferit reFaraţii şi a fost pictată; deteriorată de cutremur (1940)
şi de bombardament (1941); este închisă în 1942; descriere
stare; deviz reparaţii (1942); semnatari: I. Mihail, ŞI. Balş 1942

1985 lAŞI - lilis. Copou (Sf. Atanasie ş1 Chirii): chestionar;


corespondenţă; deviz reparaţii şi consolidare ( 1938); cutremurul
(1940) şi .bombardamentele bolşevice' (1941) provoacă avarii
bisericii; deviz consolidare şi restaurare (1 941 ); lucrări cnticabile
(construire arc dublau sub arcul altarului), CMI protestează şi
refuza recepţia (1944); biserica suferă din nou stricăciuni în urma
bombardamentului din 1944; deviz reparaţii (1945); semnatari:
Ş!. Balş, H. Teodoru, P. Antonescu, A. Goc1man (cabinetul
Consiliului de Mmiştri), V. Brătulescu 1921-1945 143

1986 1AŞI - Bis. Curelari (Pogorârea Sf. Duh): chestionar; cores-


pondenţă; lucrări fără aprobare CMI 1921-1942

1987 IAŞ! - Bis. Cuvioasa Paraschiva (M1\ocut Maicilor, 1795):


chestionar. Bis. Cuvioasa Paraschiva (1858): chestionar;
corespondenţă; avariată de război; deviz reparaţii urgente şi
pictură calapeleasmă (1947); semnatari: H. Teodoru, ŞI. Balş 1921-1947 18

1988 IAŞI - Bis. Sf. Dumitru-Balş: corespondenţă; deviz reparaţii turla


de deasupra pridvorului (1937); deviz reparaţii de întreţinere
(1939); cercetare; descoperirea urmelor unui pridvor pe latura
de sud, descriere şi propunere restaurare (1939); recepţie lucrări
între\inere (1939); descriere avarii după cutremur (1940) şi
bombardament (1944); devize reparaţii urgente (1943-1945);
deviz reparaţii clădire din curtea bisericii {1948); semnatari:
ŞI. Balş, H. Teodoru, P. Antonescu 1937-1952 54

1989 IAŞI - Bis. Sf. Dum1tru-Misai: chestionar 1921

19:;}0 IAŞ! - Bis. Sf. Gheorghe-Lozonschi: corespondenţă; cercetare;


descriere; date istorice; deviz reparaţii (tencuieli, pictură dm nou,
refacere pictură veche, renovare catapeleasmă - 1938);
semnatari: H. Teodoru, I. Mihail 1938-1939 12

1991 IAŞI- Bis. Sf. Gheorghe (Mitropolia veche): corespondenţă; deviz


refacere invehtoare (1921); deviz restaurare (faţade, soclu,
cornişă, trotuar- 1935); cercetare după cutremur; deviz repara\i1
şi consolidare (cu 1 planşă - 1943); semnalarea existenţei
policandrelor de pe vremea lui Vasile Lupu; CMI cere inventar
cu obiecte de patrimoniu (1943); deviz reparaţii urgente (1947)
în urma bombardamentului din 1944; Mitropolia cere (1948)
returnarea a 25 lăzi cu obiecte de patrimoniu ce fuseseră
evacuate la bisenca domnească din Curtea de Aroes; deviz

http://patrimoniu.gov.ro 147
reparaţii şi amenajări (1952); semnatari: I. O. Traianescu,
P. Demetrescu, mitropoliţii Pimen, lnneu şi Valene, N. Ghika-
Budeşti, ŞI. Balş, Em. Costescu 1921-1952 68

1992 IAŞI - Bis. Sf. Gheorghe (Mitropolia veche) şi Catedrala


Întâmpinarea Domnului (ansamblu Mitropolia): corespondenţă;
descriere degradări biserici (1935); cerere reparaţii; cerere
desfiinţare cocioabe din faţa Mitropoliei şi amplasarea statuilor
Carol 1 şi Ferdinand; semnatari: N. Ghika-Budeşti, mitropolit
Nicodim, N. Iorga, M1n. de Interne 1923--1939 11

1993 IAŞI- Bis. Sf. Haralambie (1799): chestionar; corespondenţă;


deviz reparaţii turnuri biserică şi casa parohială 1921-1945

1994 IAŞI- Bis. Sf. Ilie (1718): corespondenţă; lucrări fără aprobare
CMI; deviz reparaţii (cu schiţe - 1929); degradări produse de
cutremur (1940) şi bombardament ( 1941); deviz reparaţii şi
consolidare (1942-1943); dale istorice; deviz reparaţii urgente
(1948}; biserica este în ruină (1950), Administraţia ieşeană o
consideră un ,focar de infecţie" şi cere refacerea sau dărâmarea
totală; semnatari: Societatea Clerului ,Ocrotirea", N. Iorga,
H. Teodoru, N. Ghika-Budeşti, ŞI. Balş, C. Daicoviciu, mitropolii
Valeriu Botoşăneanu, Ministerul Cultelor 1929-1950 77

1995 IAŞl-Bis. Sf. Ioan Botezălorul, sir. Mârzescu 14: corespondenţă;


deviz restaurare (1935); descriere degradări; dale 1storice; deviz
consolidare după cutremur; deviz amenajare postament pentru
clopote (1943); deviz reparaţii întreţinere (1952); semnatari:
mitropolit Nicodim, H. Teodoru, ŞL Balş, P. Antonescu 1935-1952 23

1996 !AŞI - Bis. Sf. Lazăr (1716): corespondenţă; stare precară (1937);
deviz reparaţii şi consolidare (1937); deviz reparaţii după
cutremur; descriere; referiri şi deviz reparaţii biserica Bârnova
(1943); semnatari: I. Mihail, H. Teodoru 1937-1943 12

1997 IAŞ!- Bis. Sf. 40 Mucenici: chestionar; corespondenţă; descriere;


date istorice; deviz reparaţii (1936); deviz reparaţ11 şi consolidare
(1942); caiet de sarcini pentru pictură din nou (1942); deviz
reparaţii şi amenajări (1948); semnatari: ŞI. Balş, H. Teodoru,
I.Mihail 1921-1948 43

1998 IAŞI- Bis. Sf. Nicolae-Ciurchi: corespondenţă; cercetare; istoric;


descriere (lucrările din 1842): propunere restaurare pictură;
contract restaurare pictură; semnatari: S. Zolla, N, Ghika-
Budeşti, A. O. Atanasiu (pictor restaurator), AL Lapedatu 1924-1925 13

19J9 IAŞI - Bis. Sf. Nicolae Domnesc: chestionar; corespondenţă;


recepţie lucrări (trotuar, amplasare pisanie, întreţinere - 1930);
conflict între CMI şi Mitropolia Moldovei (cu extrase din presă -
,Universul" şi ,Opinia"), privind folosirea bisericii; controverse
privind proprietăţile din juru! bisericii; executare săpături pentru
construcţii în vecinătatea bisericii, profanare oseminte găsite
(1932), proteste ale Mitropoliei şi ale CMI; memoriu (cu date
istorice, patrimoniu, importanţa culturală şi religioasă a bisericii);
cercetare; prezentare tabel cu lucrări necesare (împrejmuire,
instalaţii electrice şi apă - 1941 ); deviz consolidare şi restaurare
pictură după cutremur; CM! cere păstrarea vechiului zid de incintă
cu urme de metereze şi dărâmare cocioabe din apropierea curţii
(1942); semnalarea depozitării frescelor de pe pereţii bisericii la
Curtea de Aroes (evacuate în limoul războiulur); semnatari:

148 http://patrimoniu.gov.ro
H. Teodoru, mitropolit Pimen, N. Ghika-Budeşti, V. Drăghi­
ceanu, Primăria laşi, N. Iorga, V. Brălulescu, I. Mihail, Şt. Balş,
S. Zolta, G. Balş, Comitetul pentru Artă 1921-1951 123

'2000 !AŞ!- Bis. Sf. Nicolae Domnesc: corespondenţă; deviz restaurare


trotuar şi amplasare pisanie veche (cu l plan - 1929); deviz
reparaţii de între\inere fjgheaburi, învelitoare, coş pe acoperiş -
cu I plan); cercetare în urma lucrărilor din jurul bisericii, găsirea
unui bolţar de profil gotic (presupunerea că face parte din uşa
principală a bisericii); date despre Planul de sistematizare pentru
zona bisericii; semnatari: H. Teodoru, N. Ghika-Budeşti, G. Balş 1929 25

2001 lAŞI - Bis. Sf. Nicolae ,de sus', str. V. Conta: deviz pentru
construire; detalii explicative 1916 19

2002 !AŞI - Bis. Nicoriţa {Sf. Ioan cel Nou): chestionar; istoric; copii
după inscripţii; corespondenţă; deviz reparaţii şi consolidare
(1926): deviz electrificare (1934); deviz repara\ii (1934);
cercetare; deviz reparaţii turle şi invelitoare (1936-1937);
descriere degradări după cutremur; deviz reparaţii şi consolidare
(1941-1943); deviz construire cafas (1942), CM! nu aprobă;
semnatari: N. Ghika-Budeşli, P. Demetrescu, ŞI. Balş,
H. Teodoru, Al. Lapedatu 1921-1943 177

2003 IAŞI - Bis. Sf. Pantelimon: chestionar: coresponden\ă: lucrări de


reparaţii fără aprobare CM( (1929); deviz reparaţii şi construire
pridvor (1929); referiri la biserica Albă (deviz repara\ii - 1929);
deviz consolidare şi reparaţii după cutremur; referiri la biserica
Barboi (deviz refacere acoperiş turlă - 1951 ); referiri la biserica
din Ruginoasa (descriere degradări); semnatari: V. Drăghiceanu,
G. Balş, H. Teodoru 1921-1951 29

2004 IAŞl - Bis. de lemn Ruteni (Sf. Voievozi): corespondenţă; degradări


produse de război; cercetare; descriere; unica biserică de lemn
rămasă în oraş; CM! cere restaurarea; deviz reparaţii (1943);
b1senca este in ruină (1951); 3 foto; M1lropol1a Moldovei cere
materialele ruinei şi calapeleasma pentru capela din Lunca
Cetăţuiei, cam. Ciurea; semnatari: H. Teodoru, Şt. Balş,
mitropolit Va!ene, P. Antonescu 1943-1951 15 3 foto
2005 IAŞI - Bis. Sf. Sava (a fostei mănăstiri): chestionar:
corespondenţă; stare precară; descriere; dale istorice; deviz
reparaţii (1926); controverse în legătură cu casele din Jurul
bisericii; semnatari: N. Ghika-Budeşti, D. Onciul, mitropolit lacov
Bârlădeanu, G. Balş 1921-1943 31

2006 IAŞI- Bis. Sf. Sava: corespondenţă; cerere repara\ii; deviz reparaţii
(învelitoare, canalizare) şi consolidare (1933); cercetare galerii
înzidite şi subteran turn; recepţie lucrări învelitoare turn clopotni\ă;
licitaţie pentru adjudecare lucrări restaurare; deviz restaurare turn
clopotniţă {1935-1936); recepţie lucrări (1936); deviz restaurare
bisertcă ( 1936); exproprieri pentru punere în valoare biserică
(1937); controverse în legătură cu imobilul de pe str. Sf. Sava
nr. 20; o furtună dezveleşte par~al biserica; deviz repara\ii
învelitoare (1937}; recepţie lucrări; deviz continuare lucrări
restaurare (zidărie, ferestre, acoperiş, 1938-1940); recepţie
parţială lucrări (1939): semnatari: ŞL Batş, N. Ghika~Budeşli,
mitropoliţii Pimen şi Nicodim, N. Iorga, H. Teodoru, V. Drăghi­
ceanu, V. Brătulescu, M1n. Cultelor şi Artelor, Societatea
.Prietenii Universităl1i• 1930-1940 172

http://patrimoniu.gov.ro 149
2007 IAŞI - Bis. Sf. Sava: corespondenţă; devize consolidare şi
restaurare (194 1-1943); degradări în urma cutremurului;
recepţie pa~ială lucrări (1941 ); deviz amenajare curte şi
împrejmuire (1943); situaţie cu lucrănle de restaurare după
cutremur; recepţie lucrări (1943); deviz repara\ii după
bombardament (învelitoare, contrafof1i, ferestre - 1947);
descriere urmări bombardament; deviz reparaţii urgente
(invelitoare - 1947); recepµe lucrări (1948); semnatari: H. Teodoru,
P. Antonescu, V. Mo1sescu, Şi. Balş, mitropolit Valerie,
V. Brătulescu 1941-1948 156

2008 fAŞJ -Bis. Sf. Spiridon (a fostei mănăstiri): chestionar;


corespondenţă; deviz restaurare turn clopotniţă (1936);
cercetare; deviz reparaţii biserică (1938}; expropriere case din
zonă {1942), Eforia Spitalelor Sf. Spiridon cere atribuirea
caselor; Comitetul pentru Aşezămintele Culturale nu acceptă
demontarea plăcilor cu fondatorii ansamblului Sf. Spiridon
(195J); semnatari: H. Teodoru, Şl. Balş 1921-1951 27

2009 IAŞ!- Bis. Sf. Ştefan: chestionar; corespondenţă; descriere; deviz


repara\ii (1922); deviz consolidare şi repara\i1 după cutremur;
acte financiar-contabile; recepţie 1ucrăn {1947); situaVe definitivă
cu lucrările executate; listă cu donatori pentru repara\ii bise-
rică; semnatari: D. Ondul, P. Demetrescu, P. P. Panaitescu,
P. Antonescu, ŞI. Balş 1921-1947 68

2010 IAŞI - Bis. Tălpălari (Naşterea


Maicii Domnului): chestionar;
corespondenţă; schiţă-plan de situaţie (1942); avariată de
bombardament; cerere repara\ii; semnatari: Şt. Balş,
Em. Costescu 1921-1947

2011 IAŞI - Bis. schitul Tărâţă (Pietrăria): chestionar; corespondenţă;


deviz reparaţii şi consolidare (cu 1 plan- 1943); descriere; date
istorice 1921-1943 10

2012 IAŞI - Bis. Sf. Teodor: chestionar; corespondenţă; cercetare;


avariată de bombardament; deviz consolidare şi repara\il
(1942-1948); recepţie lucrări (1948); cercetare (1952);
descriere lucrări; semnatari: ŞI. Balş, C, Daicoviciu, M1n.
Cultelor, I. Mihail 1921-1952 78

2013 IAŞI - Bis. Toma Cozma (1807): coresponden\ă; cercetare;


\ransformari radicale în 1847; parohia cere declasarea din rându!
man. istorice, CMI nu acceptă; deviz restaurare (1931);
semnatari: S. Zotta, H. Teodoru, N. Ghika-Budeşti 1926-1945 19

2014 !AŞI - Bis. Trei Ierarhi: corespondenţă; deviz reparaţii calorifer


(1922}; deviz repara\11 împrejmuire (1924); descriere degradare
pictură (se cer intervenţii urgente- 1924); semnatari: V. Drăghi-
ceanu, N. Iorga, mitropolit Pimen, Min. Cultelor şi Artelor 1922-1924 19 File degradate

2015 IAŞI - Ans. Bis. Trei Ierarhi - Sala Gotică: corespondenţa;


descriere urmăn incendiu din 1917; evaluare pagube
(1 000 000 lei); Mitropolia cere reparaţii şi înf1in\area unui muzeu
de odoare bisericeşti; apeluri insistente pentru acoperirea Sălii
Gotice; descriere degradări; semnatari: V. Drăghiceanu,
H. Teodoru, N. Ghika-Budeşti, mitropolit Pimcn, P. Antonescu,
O. Onciul 1919-1922 23

2016 IAŞI - Ans. Bis. Trei Ierarhi: a) Biserica-corespondenţă; deviz


restaurare trotuar curte (1928); deviz reparatii (calorifer,

150 http://patrimoniu.gov.ro
împrejmuire - 1928); recepţie lucrări (1930); expropriere case
din zonă (3 foto - 1937) pentru sistematizare; descriere
degradări după cutremur; caiet de sarcini pentru reparaţii pictură
(1943}; b) Sa!a Gotică -descriere stare (ruină); corespondenţă;
deviz pentru mulare pieire sculptate din curte în Sala Gotică
( 1928--1929); cereri insistente pentru refacere; refemi la bise-
rica din Dobrovăţ (corespondenţă şi deviz reparaţii urgente -
1931); semnatari: V. Drăghiceanu, N. Gh1ka-Budeşti, mitropoliţii
Pimen şi Nicodim, H. Teodoru, P. Antonescu, N. Iorga, Primăna
la11, Ş!. Bal1 1925-1943 124 3 foto cu case
din zonă -1937

2017 IAŞI - Ans Bis. Trei Ierarhi: a) Biserica - corespondenţă;


delerior ·~laţi~ încălzire; cerere reparatie (1951 ); M1n.
Cultelor dec1u"' •• portretelor f<H'liliei regale de pe
peretele N-V al pm, ,.,,,ra io1,~, repre1enti.r.C
sinodul de la laşi din vrerw• w b) S1b Gotk.ă -
descriere Jucrări necesare pcn\„ efa... t,;,._ 1 p!.;;nun!e lui
Lacomte du NoOy; date istorice; 1mp::irtanţa 1el,3;oa),,a ;;1
naţională a ansamblului; deviz restaurare (1944-1948); lucr1rile
suni executate sub conducerea arh. M. Stoian; caiet de sarcini
pentru restaurare; constituire Comitei pentru ridicare mausoleu
A. l. Cuza (1947); referiri la Muzeul regional din Constanţa
(lucrări de amenajare - 1952); semnatari: /JJ. Lapedalu, H. Ten-
doru, mitropolit lrineu, ŞI. Balş, P. Antonescu, Prim