Sunteți pe pagina 1din 4

Urgenţa nucleară din Japonia în urma cutremurului din 11 martie 2011

Dezastrul nuclear de la Fukushima Daiichi din Japonia constă într-o serie de incendii, avarieri ale echipamentelor şi eliberări de material radioactiv de la Centrala Nucleară FukushimaI, în urma cutremurului de magnitudine 9 şi tsunami-ului din 11 martie 2011. Centrala este compusă din 6 reactoare, deţinute de către Compania de Energie Electrică Tokyo - TEPCO. Acest accident este cel mai mare dintre accidentele care au avut loc în Japonia în urma cutremurului şi tsunami-ului, iar experţii consideră că acesta este cel de-al doilea accident ca mărime după cel de la Cernobîl, însă de o complexitate mai mare datorită multiplelor reactoare implicate. În momentul începerii cutremurului, reactorul 4 era golit de combustibil, în timp ce reactoarele 5 şi 6 erau oprite la rece pentru întreţinerea periodică planificată. Reactoarele rămase în funcţiune s-au oprit automat după cutremur, pornindu-se generatoarele de urgenţă pentru a menţine în funcţiune aparatura din camera de control şi pompele de apă necesare răcirii reactoarelor. Centrala era protejată de ocean printr- un perete de 5,7 m înălţime, dar tsunami-ul care a venit după 50-60 de minute a avut o înălţime de 14 m. Întreaga centrală a fost inundată, inclusiv generatoarele şi echipamentele electrice aflate în subsolul centralei, precum şi pompele externe de alimentare cu apă de mare. Conexiunea cu reţeaua externă de electricitate a fost distrusă. A fost pierdută toată puterea de răcire şi reactoarele au început să se supraîncălzească. Inundaţia şi cutremurul au împiedicat asistenţa externă. În scurt timp, miezurile reactoarelor 1, 2 şi 3 au început să se topească, explozia hidrogenului acumulat a distrus acoperişurile reactoarelor 1, 3 şi 4, iar o altă explozie a avariat anvelopa reactorului 2; multiple incendii a fost văzute în reactorul 4, chiar dacă reactoarele 5 şi 6 erau oprite, acestea au început să se supraîncălzească. Barele de combustibil depozitate în bazinele pentru combustibil nuclear uzat din clădirile reactoarelor au început să se supraîncălzească din cauza scăderii nivelului apei care ar fi trebuit să le acopere. Teama privind emisiile de radiaţii a determinat evacuarea populaţiei pe o rază de 20 km în jurul centralei, în timp ce personalul de intervenţie a suferit expuneri la radiaţii şi a fost temporar evacuat. În următoarele zile, în lipsa alimentării cu energie electrică, operatorii centralei nucleare au căutat şi au improvizat soluţii pentru răcirea reactoarelor, precum şi pentru răcirea combustibilului nuclear uzat din bazinele de depozitare. Zilnic, autorităţile nipone au informat instituţiile internaţionale cu responsabilităţi în domeniul managementului urgenţelor nucleare, luând în acelaşi timp măsuri pentru protecţia populaţiei. Oficialii japonezi au evaluat iniţial accidentul ca fiind de nivel 4 pe scara INES, chiar dacă agenţiile internaţionale considerau că trebuie să fie clasificat de nivel mai mare. Nivelul a fost succesiv ridicat la 5 şi apoi la 7, nivelul maxim. Guvernul japonez şi TEPCO au fost criticate pentru slaba comunicare cu publicul şi pentru eforturile improvizate de limitare a consecinţelor. Pe 20 martie TEPCO a anunţat că centrala va fi dezafectată odată ce lucrările de limitare a consecinţelor vor fi încheiate.

ă rile de limitare a consecin ţ elor vor fi încheiate. Nu au fost erori de

Nu au fost erori de construcţie la Fukushima, pur şi simplu proiectanţii nu au luat în calcul posibilitatea ca sursa de energie în caz de urgenţă să fie indisponibilă timp de câteva zile.

Măsurile de intervenţie şi protecţie aplicate în primele zile de la declanşarea evenimentului au fost:

- măsurarea nivelurilor de radioactivitate în jurul centralei, la diverse distanţe faţă de aceasta;

- injectarea de apă în incintele reactoarelor şi a bazinelor de combustibil uzat, pentru răcirea acestora;

- limitarea accesului personalului pe amplasamentul centralei;

- evacuarea populaţiei pe o rază de 20 km în jurul centralei Fukushima Daiichi;

- adăpostirea pe raza dintre cei 20 km evacuaţi şi 30 km faţă de centrală;

- pregătirea de pastile cu iodură de potasiu pentru a fi administrate în caz de necesitate.

Conform analizelor efectuate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România - CNCAN, măsurile de protecţie implementate de către autorităţile nipone au fost anticipate şi aplicate în mod corect, înainte de producerea primelor emisii radioactive în atmosferă, având ca rezultat evitarea expunerii populaţiei la niveluri de radiaţii peste limita fondului natural. Toate cele 6 reactoare ale centralei nucleare Fukushima Daiichi au fost monitorizate şi răcite permanent pentru a se evita supraîncălzirea acestora şi topirea miezului radioactiv, încercându-se în acelaşi timp reconectarea generatoarelor de electricitate la reţeaua externă. În data de 17 aprilie 2011 Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei din Japonia - METI a elaborat un plan de acţiuni pentru revenirea la normalitate după accidentul suvenit la centrala nucleară

Fukushima Daiichi. Planul se va desfăşura pe o perioadă de 9 luni şi are ca scop final remedierea zonei afectate, astfel încât persoanele evacuate să se poată întoarce acasă şi să-şi poată relua viaţa în condiţii de securitate. De asemenea, ca urmare a analizelor seismice pentru acea zonă, care au evidenţiat o probabilitate de 87% de producere a unui cutremur cu magnitudine mai mare de 8 grade pe scara Richter, într-un interval de 30 de ani, pe 6 mai METI a suspendat funcţionarea centralei nucleare de la Hamaoka. Pentru a preîntâmpina producerea unui accident sever la centrala de la Hamaoka se impune implementarea de măsuri speciale de protecţie pe termen mediu şi lung, dreptul de funcţionare putând fi acordat după realizarea completă a acestor măsuri.

Depuneri radioactive În 25 aprilie compania TEPCO a iniţiat un program de pulverizare de agent de fixare a radioactivităţii la nivelul solului, pe amplasamentul centralei, pentru a preveni împrăştierea materialului radioactiv depus pe sol. Agentul de fixare este o răşină sintetică ce se ataşează la particulele de sol şi reduce fenomenul de resuspensie a particulelor de praf în aer. După 24 aprilie depunerile zilnice de I-131 măsurate s-au situat, în general, sub limitele de detecţie, dar se măsoară încă Cs-137 în depunerile zilnice, ceea ce înseamnă că emisiile de I-131 încep să devină nesemnificative, dar emisiile de Cs-137 au continuat, ele nefiind complet stopate. Radioactivitatea apei potabile a fost monitorizată continuu de către autorităţile japoneze, datorită creşterilor din perioada 21-24 martie fiind impuse restricţii privind consumul şi comercializarea anumitor alimente şi a apei potabile, care între timp au fost ridicate. În 22 aprilie autorităţile japoneze au adoptat un Plan Susţinut de Monitorizare a Radioactivităţii Mediului, cu scopul de a obţine imaginea completă a contaminării mediului în zona de influenţă a centralei Fukushima Daiichi şi de a susţine prin măsurile implementate protecţia populaţiei.

prin m ă surile implementate protec ţ ia popula ţ iei. Radioactivitatea apei de mare Autorit

Radioactivitatea apei de mare Autorităţile au raportat deversări accidentale de ape radioactive, survenite prin crăpăturile de la clădirea turbinelor la unitatea U2 a centralei nucleare. Autorităţile japoneze au monitorizat şi organismele marine, pe lângă monitorizarea apei de mare. Din primele măsurători efectuate, rezultatele au fost sub limita de detecţie a aparaturii, ceea ce înseamnă că organismele marine nu sunt deocamdată afectate de concentraţiile de I-131 şi Cs-137 măsurate în apa de mare. Deversările accidentale au fost stopate şi s-au efectuat lucrări suplimentare pentru a se evita alte scurgeri radioactive în mare.

Expunerea la radiaţii Ca urmare a lucrărilor de intervenţie, în perioada 12-24 martie pe amplasamentul centralei nucleare de la Fukushima, 28 de persoane participante la intervenţie dintr-un total de 300 au fost expuse la doze de radiaţii de peste 100 mSv, iar 2 persoane la doze de peste 200 mSv. Ministerul Sănătăţii din Japonia a stabilit un centru special de monitorizare a sănătăţii lucrătorilor din centrală. Acest centru integrează datele referitoare la expunerea la radiaţii a personalului centralei, în scopul monitorizării pe termen lung, şi inspectează, în avans, programul zilnic de lucru.

Măsuri de protecţie a populaţiei

zilnic de lucru. M ă suri de protec ţ ie a popula ţ iei Guvernul japonez

Guvernul japonez a anunţat că aproximativ

84.000 de persoane nu se vor putea întoarce

acasă pentru cel puţin 6 luni, până când toate reactoarele vor fi răcite, deşi neoficial există

persoane care au revenit în zona afectată. La mijlocul lunii mai au mai fost evacuate încă

15.000 de persoane, dintr-o zonă

contaminată aflată la 30 km la nord de centrală. Măsurile de protecţie implementate sunt:

- restricţii temporare în consumul şi comercializarea produselor care depăşesc limitele maxim admise în legislaţia japoneză (lapte, anumite vegetale);

- adoptarea de noi valori de referinţă pentru scanarea persoanelor în vederea verificării contaminării radioactive;

- administrarea iodurii de potasiu pe durata evacuării pentru toate persoanele evacuate;

- monitorizarea radioactivităţii apei de mare;

- îmbunătăţirea măsurilor privind controlul radiaţiilor pe amplasamentul centralei nucleare pentru evitarea contaminărilor accidentale;

- revizuirea planurilor şi a sistemelor de securitate nucleară pentru toate instalaţiile nucleare din Japonia, astfel încât să se poată asigura răcirea zonei active a reactoarelor şi a combustibilului uzat din bazinele de stocare, în condiţiile în care este întreruptă complet alimentarea cu energie electrică;

- evacuarea a peste 380.000 de persoane şi adăpostirea acestora în 2.300 de adăposturi, ca urmare a tsunami-ului;

- interzicerea accesului pe o rază de 20 km în jurul centralei;

- interzicerea zborurilor aeriene pe o rază de 30 km în jurul centralei;

- transmiterea de recomandări pentru populaţia din zona de peste 30 km şi pentru cei evacuaţi pentru a putea evita contaminarea cu material radioactiv depus pe sol;

- verificarea contaminării radioactive a 175.045 de persoane în perioada 13 martie-29 aprilie

2011;

- scanarea copiilor cu vârste între 0 şi 15 ani în vederea verificării contaminării tiroidei cu iod radioactiv, toate rezultatele încadrându-se sub limita maxim admisă adoptată de autorităţi (0,2 mSv/h);

- delimitarea a 2 zone de protecţie pe termen lung:

o

„zona planificată pentru evacuare deliberată”, situată imediat după raza de 20 km – populaţia ar încasa 20 mSv în următorul an dacă ar rămâne să locuiască în acea zonă; şi

o

„zona pregătită pentru evacuare”, distanţa cuprinsă între razele de 20 km şi 30 km faţă de centrală. Femeile însărcinate, copiii, persoanele bolnave nu trebuie să intre în această zonă. Grădiniţele, şcolile şi universităţile vor rămâne închise în acea zonă;

- interzicerea cultivării orezului în zonele de evacuare;

- adoptarea unei strategii pe termen mediu privind folosirea cădirilor şcolilor şi a zonelor din vecinătatea acestora, în prefectura Fukushima.

Distribuţia contaminării pe glob Canada a raportat concentraţii foarte mici de I-131 şi Cs-137, aceste valori reprezentând urme ale poluantului radioactiv, fără a prezenta risc pentru mediu sau populaţie. Având în vedre circulaţia maselor de aer în perioada emisiilor radioactive, precum şi distanţele foarte mari parcurse, ţinând cont de procesele de dispersie atmosferică şi diluţia poluantului pe durata transportului, pentru Europa şi, implicit, pentru România, emisiile radioactive din perioada 14 martie- 15 aprilie 2011 de la centrala nucleară Fukushima Daiichi nu au reprezentat un risc radiologic. Staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din România au măsurat, începând cu 28 martie 2011, valori de I-131 şi Cs-137 peste limita de detecţie atât în probele de aerosoli atmosferici, cât şi în depunerile atmosferice. Valorile măsurate au fost foarte mici şi nu au reprezentat risc radiologic pentru populaţia din România sau pentru mediul înconjurător. Ministerul Japonez al Administraţiei, Infrastructurii, Transportului şi Turismului a emis un ghid pentru monitorizarea radioactivităţii în porturi, cu scopul de a oferi autorităţilor portuare ale statelor străine informaţii şi date reale privind situaţia transporturilor maritime.

Schimbul de informaţii la nivel internaţional

Schimbul de informaţii la nivel internaţional s-a realizat prin:

- Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA):

o

furnizarea de informaţii referitoare la statutul centralei nucleare şi măsurile de protecţie pentru populaţie;

o

informaţii referitoare la contaminările radioactive;

o

informaţii referitoare la asistenţa tehnică şi umanitară;

- Centrul de Monitorizare şi Informare (MIC) al Comisiei Europene:

o

Asistenţă umanitară;

o

informaţii referitoare la asistenţa tehnică şi umanitară;

o

furnizarea de informaţii referitoare la statutul centralei nucleare şi măsurile de protecţie pentru populaţie;

- Comisia Europeană, prin sistemul ECURIE;

- EADRCC al NATO;

- Ambasada României în Japonia, prin MAE;

- Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO)

o Pentru prognozele meteorologice

- Organizaţia Mondială pentru Sănătate (WHO)

o Pentru recomandări privind protecţia sănătăţii populaţiei.

Recomandările autorităţilor române În contextul evenimentelor din Japonia, autorităţile române au recomandat cetăţenilor:

- Evitarea călătoriilor care nu sunt necesare în Japonia;

- Evitarea deplasărilor în partea de NE a Japoniei;

- Înregistrarea cetăţenilor români din Japonia în Registrul Unic al Ambasadei României;

- Respectarea cu stricteţe a anunţurilor şi recomandărilor autorităţilor centrale şi locale nipone;

- Analizarea necesităţii prezenţei cetăţenilor români în Japonia şi părăsirea ţării, pentru o mai mare siguranţă.

Cpt. fiz. Mihaela MIHĂILĂ, Serviciul Adăpostire şi Protecţie CBRN, IGSU (articol publicat in Revista PROTECŢIA CIVILĂ nr. 2/2011)