TEXTUL NARATIV

Textul narativ este un text în care sunt prezentate fapte, întâmplări, evenimente, într-o
succesiune de momente. Se consideră că un text este narativ atunci când: evenimentele prezentate
implică acţiunea unor personaje, aceste evenimente au o legătură între ele şi urmează o succesiune
cronologică. Discursul narativ este oragnizat secvenţial, prin succesiune şi temporalitate şi prezintă
acţiuni şi evenimente corelate cronologic, adică prin relaţii temporale, cauzale, finale.

Elementele fundamentale ale unui text narativ sunt:

- naratorul

- subiectul (înlănţuirea cronologică, logică şi cauzală a întâmplărilor narate)

- personajele

- timpul şi spaţiul evenimentelor.

Textele narative pot cuprinde pasaje aparţinând unor alte tipuri de text: argumentativ,
descriptiv, informativ etc. Un text narativ se construieşte întotdeauna în jurul unei ficţiuni: povestirea
unuia sau ale mai multor personaje. Succesiunea acestor aventuri constituie acţiunea.

În lectura unui text narativ, atenţia cititorului se orientează în principal către următoarele
aspecte: Când se petrec întâmplările narate? Unde? Ce se întâmplă? Cine acţionează? De ce?. Naratorul
dintr-un text narativ poate avea o identitate precizată (nume, sex, vârstă, apartenenţă etnică, socială
etc.) sau poate fi doar o voce care relatează evenimentele. În naraţiune rolul principal revine verbelor,
modurile şi timpurile la care acestea sunt folosite constituie repere esenţiale pentru înţelegerea textului.
În naraţiunile ficţionale, locul acţiunii poate corespunde unor spaţii din realitate, poate fi inventat sau
poate fi nedeterminat. În lectura textelor narative trebuie avută în vedere relaţia dintre acţiune şi
personaje. În unele naraţiuni (de exemplu, literatura de aventuri) acţiunea este mai importantă. În
altele, cum ar fi nuvela psihologică, atenţia cititorului se orientează în principal către personaje.
Perspectiva narativă este şi ea importantă pentru că poate influenţa înţelegerea şi interpretarea
evenimentelor narate.