Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transmisii Mecanice
Transmisii Mecanice
ASAMBLAREA TRANSMISIILOR
PRIN CABLURI ȘI LANȚ
2
ARGUMENT
o Rotunde
o Plate
o Cu inima nemetalica
Cablurile se executa cu fibrele rasucite catre dreapta sau catre stanga ( fig.1).
Fig.1
Forma in sectiune a fibrelor ( toron) poate fi rotunda sau profilata .
Cablurile sunt infasurate pe tambur, iar la iesire se infasoara pe rolele scripetului de
care este suspendat carligul de ridicare ( fig.2).
- cheile de legare: sunt compuse din doua mansoane din otel aliat montat pe capetele
celor doua cabluri si o piesa de legatura care va solidariza cele doua mansoane. In
figura este aratata prinderea in manson a capatului de cablu: 1 - manson; 2 - zinc topit
si solidificat.
Solicitarile mecanice
Cablurile functioneaza prin aderenta la rolele pe care infasurate. Ele sunt solicitate la
tractiune, iar la cresterea numărului de indoiri si noduri ale aceleasi portiuni de cablu in cursul
unui ciclu de lucru, scade durata de exploatare.
Pentru fixarea si legarea cablurilor se aplica metode specifice pentru a preintampina
desfacerea accidentala. Functionand prin aderenta ele trebuie sa prezinte o rezistenta la uzura
pronuntata.
Pentru cabluri se folosesc otelul carbon de inalta rezistenta sau toroane din otel
carbon grupate prin cablare in jurul unei inimi, intru-nul sau mai multe straturi concentrice.
Inima este un manunchi de fire vegetale, minerale, metalice sau sintetice.
Tambururile - se executa turnate sau sudate, din fonta sau otel.
Tamburul se va calcula pentru solicitarile importante la care este supus:
-solicitarea de compresiune
-solicitarea la torsiune
Aceste solicitari apar simultan si se suprapun.Sarcina care actioneaza asupra tamburului este
pulsatorie. Atat rolele de cablu cat si tamburele trebuie prevazute cu santuri pentru a
impiedica iesirea cablului.
Role de cablu - se executa prin sudare sau turnare, din fonta sau otel, in functie de valoarea
incarcarilor. Obada rolei este supusa la incovoiere de forta P care actioneaza in portiunea
dintre 2 spite. Spitele se calculeaza la flambaj datorat fortei P.
Asamblarea transmisiilor prin cablu se bazează pe înnădirea cablurilor și este
necesară atunci când se impune utilizarea de cabluri de lungimi foarte mari - cabluri
purtătoare la funiculare sau la cablurile de tractare. Operaţia este realizată de
specialişti, prin despletirea şi reîmpletirea cablurilor pe lungimi destul de mari. în aceste
zone, rezistenţa cablului se reduce cu 5-10% din rezistenţa iniţială a cablului. Metodele
de montare a roţilor pentru cabluri urmează aceleaşi indicaţii tehnologice ca şi în cazul
roţilor de curea. Probleme deosebite apar doar la montajul cablurilor.
Fixarea capetelor cablului lung se poate face prin următoarele metode:
a) Formarea unui ochi terminal prin îndoirea cablului şi legarea acestuia cu
sârmă pe o anumită porţiune
b) Formarea unui ochi terminal şi fixarea acestuia cu braţuri de strângere fixate
prin şuruburi.
c) Folosirea unui dispozitiv de fixare a capătului de cablu. Capătul de cablu este
introdus într-un manşon conic, apoi sârmele de la capăt se despletesc şi se încovoaie
ca nişte cârlige. Fixarea se face prin turnarea printre ele a unui aliaj de plumb .
d) Prinderea în dispozitiv demontabil şi fixarea cu şuruburi.
Transmisiile prin lanţ fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte care
servesc la transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi
arbori paraleli. Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin lanț
prezintă o serie de avantaje:
posibilitatea folosirii într-un domeniu larg de distanțe între axe;
posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune mari;
realizarea unor rapoarte de transmitere medii constante;
randament ridicat (η = 0,96...0,98);
încărcări relativ reduse pe arbori;
posibilitatea înlocuirii ușoare a lanțului;
posibilitatea transmiterii mișcării la mai mulți arbori conduși;
posibilitatea funcționării în condiții grele de exploatare (praf, umiditate, temperaturi
ridicate)
Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menționa:
neuniformitatea mișcării roții (roților) conduse – ca urmare a înfășurării lanțului pe
roțile de lanț după un contur poligonal – care produce sarcini dinamice
suplimentare;
vibrații și zgomot în funcționare;
uzura inevitabilă în articulații, care duce la mărirea pasului, impunându-se folosirea
dispozitivelor de întindere;
necesită o precizie mai ridicată de montare și o întreținere pretențioasă, comparativ
cu transmisiile prin curele.
O transmisie prin lanț se compune din:
roțile de lanț;
lanțul – care înfășoară roțile de lanț și angrenează cu dinții acestora
dispozitive de întindere;
dispozitive de ungere;
carcase sau apărători de protecție.
Transmisia prin lanţuri se realizează între arbori paraleli. Mişcarea se transmite prin
înfăşurarea şi angrenarea lanţurilor cu roţile montate pe arbori şi având prelucrată o
dantură specială la periferie. Transmisiile cu lanţuri sunt utilizate pentru antrenarea
arborilor care lucrează în condiţii grele, situaţi distanţe mici, între 0,5-5 m unul de altul.
Lanțul este format din zale, articulate între ele, care îi asigură flexibilitatea
necesară pentru înfășurarea pe roțile de lanț. Transmisiile prin lanț se utilizează când
se impun distanțe medii între axe, care nu se pot realiza prin angrenaje și când nu este
permisă alunecarea, situație în care nu pot fi folosite transmisiile prin curele. Se
folosesc în construcția mașinilor agricole, de transport (biciclete, motorete, motociclete)
și la unele utilaje (în siderurgie, în construcții).
Transmisia prin lanţ se utilizează la acţionarea
manuală a palanelor, antrenarea arborilor paraleli
în cutii de viteze, la maşini rutiere, la maşini agricole,
la troliile instalaţiilor de foraj etc.
Perfecţionarea continuă a execuţiei lanţurilor şi roţilor
a dus la o largă utilizare a acestor transmisii, capabile
de performanţe deosebite: viteza lanţului v = (20.. .40)
m/s; turaţia n =10 000 rot/min; puterea transmisă
P = 3 000 kW; raportul de transmitere i = 1 : 10 ;
randamentul η) =(0,97... 0,99)%.
Lanţurile de transmisie se execută cu paşi mici, pentru reducerea sarcinilor
dinamice şi cu articulaţii rezistente la uzură, pentru mărirea duratei de funcţionare.
Fig. Lant de distributie (motor)
bucşele 4.
Rotile de lant
Roţile de lanţ sunt constituite din discul roţii, care are la periferie dinţi dispuşi
echidistant, şi butucul roţii, care este montat pe arborele de la care sau la care se
transmite momentul de torsiune.
În funcţie de dimensiunile roţilor, pentru lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role,
acestea se pot executa dintr-o bucată, pentru roţi de dimensiuni mici (fig. a) sau din
două bucăţi (disc, respectiv butuc), îmbinate prin sudură sau asamblate prin şuruburi
(fig.b).
Fig. a Fig.b
Materiale
Eclisele se execută din oţeluri carbon de calitate sau din oţeluri aliate de
îmbunătăţire, duritatea după îmbunătăţire fiind cuprinsă între 275 şi 360 HB. Ca
semifabricat se foloseşte
platbanda laminată la rece.
Bolţurile, bucşele şi rolele se execută din oţeluri carbon de calitate sau oţeluri
aliate de cementare, duritatea după tratament ajungând până la 60 HRC.
Roţile de lanţ se execută din diverse materiale: din oţeluri cu conţinut mediu de
carbon, netratate termic - în cazul transmisiilor puţin solicitate – sau îmbunătăţite – în
cazul unor condiţii medii de solicitare; din oţeluri de cementare, având duritatea, după
tratament, cuprinsă între 48 şi 58 HRC – în cazul unor sarcini şi viteze mari - sau din
oţeluri de îmbunătăţire, călite superficial, prin curenţi de înaltă frecvenţă, până la durităţi
cuprinse între 42 şi 52 HRC; din fontă – în cazul regimurilor de funcţionare uşoare şi
mediu de funcţionare impur.
Montarea elementelor transmisiei
Montarea roţilor se face cu feţele frontale pe acelaşi plan, pe arbori paraleli şi cât
mai aproape de lagăr. Lanţul trebuie verificat înainte de montare ca să nu aibă articulaţii
blocate, iar zalele să calce corect pe roţile de lanţ. Săgeata iniţială de montaj este
pentru lanţurile cu role f = (0,02. .. 0,03) A., iar pentru lanţurile cu eclise dinţate f =
(0,01. .. 0,02) A.
Compensarea alungirii lanţului sub sarcina de lucru se realizează prin întinderea
lanţului. Montarea transmisiilor cu lanturi consta din fixarea rotilor pe arbori, fixarea
lanturilor pe roti si imbinarea lanturilor. Montarea rotilor de lant pe arborii de transmisie
se realizeaza in majoritatea cazurilor cu ajutorul unor pene sau al unor caneluri. Dupa
fixarea rotilor de lant pe arborii respectivi se verifica bataia radiala si cea frontala. Bataia
admisibila depinde de turatia si de gradul de incarcare. Pentru transmisii de precizie,
bataia radiala a rotii montate precum si deplasarea relativa. Se unor stabileste lungimea
lantului si se executa imbinarea capetelor, cu ajutorul dispozitive speciale ca cel
reprezentat prevazut cu un surub avand filet stanga-dreapta. Pentru imbinare se folosec
zale sau placute in functie de tipul lantului. Montarea rotilor se face cu fetele frontale in
acelasi plan, pe arbori paraleli si cat mai aproape de lagar. Lantul trebuie verificat
inainte de montare ca sa nu aiba articulatii blocate, iar zalele sa calce corect pe rotile de
lant. Executia incorecta a lantului atrage dupa sine: o angrenare neuniforma, deci
aparitia socurilor, zgomot uzarea rapida a elementelor lantului si a dintilor rotilor,
griparea in articulatii.
Transmisiile cu lant se folosesc in cazurile in care miscarea de rotatie trebuie
transmisa fara alunecari, adica cu un raport de transmitere constant si distanta intre axe
relativ mare. In functie de destinatie, in constructia de masini se folosesc urmatoarele
tipuri de lanturi cu dinti, lanturi cu eclise, bolturi si bucse, lanturi cu elemente bloc, cu
elemente pline si cu elemente fasonate.
Lanturile cu dinti, numite si lanturi fara zgomot, se folosesc pentru transmiterea
unor forte relativ mari, cu viteze intre 3 si 25 m/s. Roata de lant are dinti trapezoidali cu
unghiul de 32-57 grade, numarul dintilor fiintre intre 13 si 120.
Lanturile cu eclise, bolturi si role sunt utilizate la transmiterea miscarii cu viteze
intre 1 si 15 m/s.
Lanturile cu elemente fasonate se folosesc foarte frecvent la transmisii cu viteze
reduse, pana la 3-4 m/s.
Rotile pentru lanturi difera de celelalte roti de transmisie prin forma constructiva a
obezii. Obada este prevazuta cu proeminente care intra in angrenare cu elementele
lantului, de unde si denumirea de roti dintate pentru lant.
Rotile pentru lanturi se clasifica dupa felul lantului care se infasoara in: roti pentru lanturi
cu zale ovale, roti pentru lanturi cu eclise si roti pentru lanturi speciale.
Montarea transmisiilor cu lanturi consta din fixarea rotilor pe arbori, fixarea
lanturilor pe roti si imbinarea lanturilor. Montarea rotilor de lant pe arborii de transmisie
si verificarea lor se realizeaza asemanator cu rotile de curea.
Dupa fixarea rotilor de lant pe arborii respectivi se verifica bataia radiala si cea
frontala. Bataia admisibila depinde de turatie si de gradul de incarcare. Pentru transmisii
de precizie, bataia radiala a rotii montate pe arbore nu trebuie sa depaseasca 0,05-0,06
mm pentru fiecare 100 mm ai diametrului rotii.
Pentru a se asigura o infasurare corecta a lantului pe dintii rotilor, axele acestora
trebuie sa fie paralele si in acelasi plan.
Întinderea lanţurilor
La transmisiile prin lanț trebuie prevăzută posibilitatea reglării întinderii lanțului,
deoarece în urma uzării inevitabile a articulațiilor lanțul se alungește. Dispozitivul de
întindere trebuie să poată compensa alungiri în limitele a doi pași, după o astfel de
alungire urmând să se îndepărteze două zale ale lanțului.
Reglarea întinderii se poate realiza prin deplasarea uneia din roțile de lanț sau
folosind roți dințate sau role netede de reglare. Reglarea întinderii prin deplasarea uneia
din roțile de lanț constituie soluția cea mai simplă.
Roțile dințate sau rolele netede de întindere se amplasează pe ramura antrenată, mai
aproape de roata mare, cu excepția cazului când acestea se montează în exterior și
când se amplasează în apropierea roții mici, cu scopul măririi unghiului de înfășurare.
În figura 2 se prezintă principalele soluții constructive pentru întinderea lanțului, în
diverse situații funcționale:
a. – cu roți de întindere;
b. – cu roată de întindere plasată în exterior;
c. – cu roată de întindere și arc, respectiv contragreutate;
d. – cu roată de întindere plasată în interior;
e. – cu patină;
f. – cu inel rotitor oval;
g. – cu patine și roată acționată hidraulic.
Ruperea ecliselor în dreptul găurilor pentru bolțuri sau bucșe, în cazul lanțurilor
clasice, sau în zona mediană a ecliselor dințate, apare la lanțuri puternic solicitate și
care funcționează la viteze mari. Se impune limitarea vitezei de funcționare și
efectuarea unui calcul de rupere statică prin tracțiune. Prin acest calcul se ține seama și
de existența altor solicitări ale elementelor constitutive ale lanțului - de exemplu,
forfecarea bolțului în zona de capăt a bucșelor și încovoierea acestuia, în limita jocului
dintre bolț și bucșă.
Rotirea ecliselor față de bolțuri, respectiv față de bucșe apare accidental, în cazul
unei execuții și montaj necorespunzătoare a elementelor lanțului.
Intretinerea si repararea
gaze sau vapori. Lucrul in incaperea respectiva se va face numai dupa aerisirea
acesteia. Acolo unde exista posibilitati, dupa caz, se vor lua probe cu aparate speciale
de masura si control.
- Dupa terminarea lucrului responsabilul fiecarei incaperi (atelier, laborator) va controla
daca:
• sunt inchise robinetele de pe conductele de gaze;
• sunt inchise bine buteliile de gaze;
• aparatele electrice sunt scoase din priza;
• ventilatia este in buna stare de functionare;
• focurile si alte surse de caldura sunt inchise;
• deseurile, resturile de materiale combustibile, eventualele scurgeri de ulei sunt
inlaturate si curatate;
• sunt stinse becurile de gaze, de lumina si intrerupte alte aparate care
functioneaza cu gaze naturale sau GPL.
- Se interzice demontarea aparatelor de masurat presiunea, debitul, temperatura si alti
parametri, inainte ca acestea sa fie izolate de circuit.
BIBLIOGRAFIE :
2. Constantin V., Palade V., Organe de maşini şi mecanisme, vol. 1, Editura fundaţiei
universitare "Dunărea de Jos", Galaţi, 2004
3. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Constructia-si-functionarea-si33893.php;
5. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2004_vechi/Phare%202003%20-
%20materials/Electromecanica/Word/A_Introducere.doc