1.

DATE GENERALE

1.1. Obiectivul investiţiei;

„REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CENTRULUI DE CREAŢIE AL COPIILOR
FLOREŞTI”

1.2. Autorul studiului de fezabilitate;

1.3. Creditorul principal;

CONSILIUL RAIONAL FLOREŞTI

1.4. Amplasamentul (regiunea, raionul, localitatea, strada);

REPUBLICA MOLDOVA, RAIONUL FLOREŞTI, OR. FLOREŞTI, STR.
LIBERTĂŢII 1

1.5. Denumirea temei:

„REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CENTRULUI DE CREAŢIE AL COPIILOR
FLOREŞTI”

2. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI FUNDAMENTAREA INVESTIŢIEI

2.1. Prezentarea generală a instituţiei:

2.1.1 Centrul de Creaţie al Copiilor Floreşti

Centrul de Creaţie al Copiilor Floreşti este un centru raional care activează în oraşul Floreşti
cu 10 filiale în raion şi este o parte componentă a învăţămîntului public, avînd ca scop
satisfacerea diverselor interese creatoare, organizarea utilă, placută şi recreativă a timpului liber al
copiilor, dezvoltarea lor spirituală şi fizică.
Activitatea instructivă se desfăşoară într-un singur schimb, după masă, în sistemul de cercuri.
La moment Centrul de Creaţie Floreşti are 22 de angajaţi şi deschise 24 de cercuri pe
interese cu 33 de grupe. Sunt înscrişi 494 copii cu frecvenţa la 01 ianuarie de 361 copii.
Centrul de creaţie îşi are sediul în clădirea de pe str. Libertăţii 1, care este vizată în proiect. În
oraş activează 12 cercuri cu 240 de copii înscrişi. Restul de 12 cercuri sunt realizate în filialele
din satele raionului, cu 254 copii înscrişi.
Instruirea se efectează în limba română şi rusă. Fiecare copil frecventează şedinţele cercului
dat de două, trei ori pe săptămînă, ţinăndu-se cont de regimul de muncă şi odihnă convenabil
copiilor, de particularităţile lor de vîrstă.
Activitatea centrului este reglementată de legislaţia în vigoare în domeniul învăţămîntului fiind
în subordinea Direcţiei Generale Educaţie Floreşti.
 2.1.2 Cercurile CCC Floreşti pentru anul 2017-2018
(unii copii pot frecventa mai mult de un cerc)
Denumirea cercului Inclusiv pe cercuri
N de Locaţia Nr Nr de Nr de Nr de
ord Cercului de cercuri grupe copii total
ore
1 Club "Engleza Interactivă" Or. Floreşti 7 1 1 16
2 Arta decorului Or. Floreşti 9 1 1 16
3 Quilling Or. Floreşti 9 1 1 16
4 Ansamblu vocal Or. Floreşti 18 1 3 43
5 Literar –artistic Or. Floreşti 6 1 1 13
6 Ansamblul de viori Or. Floreşti 5 1 1 12
7 Secţia Tenis şi Dame Or. Floreşti 8 1 1 16
8 Engleza pentru pici Or. Floreşti 6 1 1 16
9 Ciclism si scoutism Or. Floreşti 12 1 2 32
10 Creaţie artizanală Or. Floreşti 13 1 2 28
11 Atletică grea Or. Floreşti 9 1 1 16
12 Creaţie decorativă Or. Floreşti 5,5 1 1 16
Subtotal or. Floreşti 12 16 240
Filialele CCC Floreşti
s. Vărvăreuca
1 Arta Dramatică s. Ciutuleşti 18 1 2 32
Or. Ghindeşti
2 Aviomodelaj şi Lucrul în lemn s. Hîrtop 18 1 2 32
Fantezie din hartie, Broderie şi s. Trifăneşti
3 croşetat 14 2 2 26
4 Pirogravură şi traforaj Or. Mărculeşti 6 1 1 16
Ansamblul de cîntece şi s. Gura Căinari
5 dansuri tradiţionale 18 1 2 32
6 Design vestimentar Or. Mărculeşti 7 1 1 16
7 Coregrafie s. Temeleuţi 13,5 1 2 32
8 Arta tesutului s. Hîrtop 7 1 1 16
9 Artă brodatului s. Hîrtop 7 1 1 16
10 Arta culinară s. Hîrtop 4 1 1 16
11 Fanfara s. Coşerniţa 18 1 2 20
Subtotal filiale 12 17 254
Total CCC Floreşti 238 24 33 494

2.2. Prezentarea generală a regiunii (raionul şi or. Floreşti)

 2.2.1 Întroducere
Raionul Floreşti a fost creat la 11 noiembrie 1940 în cadrul judeţul Soroca, în prezent raionul
este inclus în Regiunea de Dezvoltare Nord.
Raionul Floreşti este un raion cu un teritoriu de 1108,19 km2, ceea ce constituie 3,28 % din
suprafaţa Republicii Moldova, cu o populaţie de 87,6 mii locuitori la 01.01.2016.
Administrativ, Raionul Floreşti include 74 localităţi, dintre care: oraşe – 3, sate (reşedinţe) – 37,
localităţi din componenţa satelor (comunelor) - 34.
Centrul raional este oraşul Floreşti cu o populaţie de 13 194 de locuitori, conform datelor
Biroului Naţional de Statistică la 01.01.2016. Oraşul Floreşti se află la o distanţă de 131 km de capitala
Republicii Moldova - mun. Chişinău, 41 km de mun. Bălţi şi 44 km – or. Soroca. Alte oraşe ale
raionului Floreşti sunt Ghindeşti cu o populaţie de 1959 de locuitori şi Mărculeşti cu o populaţie de
2020 de locuitori.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie151.2 km2. Luând
Floreştii drept centru al unui cerc cu raza de 15 km, în acest cerc se cuprinde circa 20 localităţi, din care
cele mai apropiate sunt oraşul şi satul Ghindeşti (5000 locuitori), Vărvăreuca (2960 locuitori), Gura
Camencii (1670 locuitori), oraşul şi satul Mărculeşti (2100 şi 1010 locuitori, respectiv), Rădulenii Vechi
(1570 locuitori). Astfel, oraşul Floreşti poate fi considerat centru al unei microregiuni preponderent
rurale, numărul locuitorilor în care se ridică la circa 50 mii.
2.2.2 Mediul social, economic, cultural
a. Învăţămîntul în raionul Floreşti
Infrastructura şcolară a raionului include: 92 instituţii de învăţământ: 43 instituţii preşcolare, 34
gimnazii, 10 licee, 5 şcoli primare.
Învăţământul preşcolar din raion
În localităţile raionului Floreşti activează 43 de instituţii preşcolare cu 3229 copii în anul 2015.
Numărul copiilor din localitățile raionului cu vîrsta de 1-6(7) ani este de 5275. Numărul total de copii
de 1-6(7) ani înrolați în programe educaționale este de 3229.
Învăţământul primar şi secundar general din raion
În anul de învăţământ 2014-2015 în şcolile raionului Floreşti erau înregistraţi 7944 elevi.
Numărul elevilor din sate a constituit 5598 de elevi, de 2,2 ori mai mult decît în oraşele raionului (2588
elevi). Bugetul calculat în bază de formulă pentru anul financiar 2015 a constituit 94956,3 mii lei,
componenta raională de 9004,3 mii lei, fondul pentru educaţie incluzivă- 1130,6 mii lei, deficitul
bugetar fiind de 4904,1 mii lei.
Învăţământul în oraşul Floreşti
Oraşul Floreşti dispune de o capacitate instituţională de educaţie şi pregătire profesională
considerabilă. 3 grădiniţe, şcoala primară, 4 licee teoretice (L.T,,Miron Costin”, LT,,Mihai Eminescu”,
LT,,Ion Creangă”, LT,,A.Cehov”) şi şcoala profesională polivalentă.
Educaţia preşcolară. Se desfăşoară în trei grădiniţe, (grădiniţa nr. 2 şi nr.9, şi nr. 7).Grădiniţa
nr. 2 are capacitatea de 110 locuri. Grădiniţa nr. 7 are o capacitate de 280 locuri. Grădiniţa nr.9 are o
capacitate de 170 locuri.
Învăţămîntul primar este organizat în şcoala primară şi în clasele I-IV din unele licee din oraş.
Şcoala primară a fost dată în exploatare în 1991, ea are capacitatea de 650 locuri şi activează într-un
singur schimb.
Învăţământul gimnazial şi liceal se desfăşoară în cele 4 licee teoretice din oraş. Numărul
elevilor este în creştere în ultimii ani, lăsând spaţiu semnificativ până la limita de capacitate a
instituţiilor de învățământ primar şi secundar care este de 2500 elevi, fiind utilizat în proporție de 80 la
sută.
Principalele probleme legate de funcţionarea sistemului educaţional cu care se confruntă
localitatea in ultimii 5 ani:
1. îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învățământ- (mobilier, inventar
sportiv, echipament)
2. insuficienţa menţionării, susţinerii şi promovării copiilor talentaţi
b. Dezvoltarea economică
Businessul mic și mijlociu
În anul 2015 numărul IMM-urilor a constituit 323 întreprinderi, acestea deținînd circa 96,4 la
sută din numărul total al întreprinderilor, cu o dinamică pozitivă în anul 2014 de 96,8 la sută din
numărul total al întreprinderilor. Ritmul anual de creștere a numărului de întreprinderi în ansamblu pe
sectorul IMM a înregistrat o tendință semnificativă, cu o ușoară majorare în 2014-2015 înregistrînd
circa 107,7. În sectorul IMM în anul 2015 au fost obținuți 771,4 mil.lei venituri din vînzări, ceea ce a
constituit 42,05% din totalul vînzărilor raionului.
Potenţialul economic al oraşului Floreşti îl formează 1219 subiecţi ai activităţii de
antreprenoriat. Numărul acestora este într-o ascensiune continuă, deoarece s-a majorat în anul 2013 de
2,5 ori în raport cu anul 2012. Creşterea dată s-a produs din cauza dezvoltării activităţii economice pe
bază de patentă. De asemenea în perioada anilor 2009-2014 de 1,8 ori a crescut numărul societăţilor cu
răspundere limitată şi al întreprinderilor individuale.
Sectorul industrial
În ramura industriei în raionul Florești activează 7 întreprinderi industriale dintre care 1
întreprindere cu capital străin ( ICS „ Floreana Fashion” SRL) şi 1 întreprindere ce îşi desfăşoară
activitatea ca filială (SA „ Natur Bravo” ).
Volumul producţiei industriale a raionului Floreşti reprezintă 1,2 la sută din totalul producţiei
industriale la nivel de ţară, în anul 2015 acesta a constituit 459109,3 mii lei înregistrînd o creștere de
1,9% ( în preţuri curente) faţă de anul 2014. Creșterea a fost determinată de majorarea volumului
producţiei industriei prelucrătoare cu 3,8 la sută.
În industrie sînt ocupate cca 1935 persoane sau în jurul a 4% din totalul populației economic
active.
Din punct de vedere al formei de proprietate în oraşul Floreşti cea mai mare pondere în numărul
total al agenţilor economici, din ramura industrială, aparţine sectorului privat – 60,7 %, celor cu
proprietate mixtă cu participare a capitalului străin – 37,2 %, mixtă fără participare a capitalului străin
– 1,1%, iar celor cu proprietate publică le revene doar 1%.
c. Viaţa asociativă
Sectorul Asociativ suferă de lipsă de percepţie exterioară a existenţei sale, mulţi cetăţeni neştiind
că preocupările lor îşi pot găsi locul şi, în cele din urmă rezolvarea cu ajutorul unei organizaţii
neguvernamentale – actor al dezvoltării locale.
Cu toate acestea, o parte din asociaţiile înregistrate începînd cu anii 2000, sunt active pînă în
prezent , precum AO,,Areopagus”, ,,Budokan Floreşti”, ,,Asociația pentru CompetitivitateDurabilă”,
,,Ungheraşul fericirii”.
Succese remarcante a obţinut AO,,Areopagus”care a fost înregistrată în mai 2004 cu scopul de
informare şi promovare a accesului la informare. Dar, întrucît asociaţia are capacitatea de a atrage
fonduri pentru diferite cauze sociale, foloseşte cunoştinţele şi capacităţile proprii pentru a ajuta
populaţia oraşului, în special copiii şi tinerii pentru condiţii mai bune de educare şi trai.
O altă categorie o formează acele ONG-uri care au trecut la o formă de activitate internă
(adunări/dezbateri), dat fiind faptul că nu au putut căpăta finanţe pentru îndeplinirea proiectelor sale.
Din acestea menţionăm organizaţia obştească,,Speranţa copiilor”, Uniunea veteranilor Războiului din
Afganistan(RM).
d. Cultura
Viaţa culturală din or. Floreşti este susţinută şi organizată de următoarele instituţii: Casa de
Cultură orăşenească, Biblioteca Orășenească “Ion Creangă”, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Școala
muzicală, Şcoala de arte,,Nicolae Sulac”.
e. Sportul
Unul dintre mecanismele eficiente de sporire a atractivităţii oraşului este sportul. În ansamblu
situaţia din acest domeniu se prezintă a fi satisfăcătoare. Existenţa diverselor secţii sportive coordonate
de cadre didactice de specialitate cît şi a terenurilor respective face posibil accesul tineretului la acest
mod de petrecerea a timpului liber.
Numărul total al edificiilor sportive din oraş este de 21 obiecte, din care stadioane cu peste 500
locuri – 1, terenuri sportive – 13, săli sportive – 6, încăperi sportive amenajate – 3, inclusiv una
amenajată cu trenajoare. În mediu 550 de locuitori revin unei săli de sport. Se indică o creştere a
numărului premianţilor la campionatele naţionale şi internaţionale.
f. Odihnă şi divertisment
Pentru recreere orașul dispune de 9 zone atractive de agrement, situate la distanţe relativ mici de
centrul oraşului şi de cartierele de locuit, la care accesul se poate face pietonal, fără prea mari dificultăţi.
g. Mass media
În oraş există 1 post de radio, 1 ziar raional cu un tiraj anual de 40 000 de exemplare, 1 post de
televiziune local, si 3 reporteri care își desfășoară activitatea aici.

2.3. Fundamentarea investiţiei:

2.3.1 Obiectivele investiţiei:

Reabilitarea şi modernizarea Centrului de Creaţie al Copiilor Floreşti propus spre modernizare

este de o importanta majora in dezvoltarea socio-economica a localităţii si are următoarele
obiective:
 crearea premizelor dezvoltării urbanistice a zonei, raportat la specificul localităţii;
 creşterea nivelului de trai al locuitorilor din Oraşul şi Raionul Floreşti Coform Strategiei de
Dezvoltare Locale, program multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, şi are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ teritoriale cu
toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă,
social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie, în conformitate cu
 reglementările cuprinse în Planul Urbanistic General al or. Floreşti.
 asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare a tuturor copiilor şi tinerilor din or. Floreşti în
programe after-school, cît şi a tinerilor capabili de performanţă, şi va pune la dispoziţia elevilor
săli de curs dotate cu aparatură modernă, conform standardelor europene, programe de pregătire
bazate pe metode moderne si ştiinţifice şi profesori cu cea mai inaltă specializare care să
corespundă nevoilor speciale ale tinerilor supradotaţi.
 Rularea de programe specializate în activităţi ocupaţionale şi gifted education. În acest centru
se vor aduna elevi din zonele adiacente Floreştiului care au abilităţi intelectuale de excepţie şi
profesori cu cele mai bune rezultate didactice.
 Oferirea copiilor şi tinerilor, inclusiv celor supradotaţi activităţi de pregătire, evaluare,
consiliere, organizarea unor tabere de pregătire, concursuri naţionale şi internaţionale, schimburi
de experienţă cu centre din străinătate etc). şi familiilor acestora oferindu-le informare şi
consiliere, dar şi profesorilor cursuri de pregătire.

2.3.2 Priorităţile strategice de dezvoltare locale şi naţionale:

Investiţia “Reabilitarea şi modernizarea Centrului de Creaţie al Copiilor Floreşti” răspunde

la priorităţile şi obiectivele strategice fixate în Strategia de Dezvoltare a Raionului Floreşti pentru anii
2017-2020 şi a Strategiei de Dezvoltare a or. Floreşti pentru anii 2015-2020.
„Prioritatea 3 Dezvoltarea serviciilor sociale, de sănătate, educaționale și culturale,
Obiectiv general 3.2.3. Modernizarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale a instituţiilor
de învăţământ din raion
Obiectivul specific: 3.2.3.4. Crearea condițiilor optime de studiu prin reparația instituțiilor de
învățămînt”
De asemenea au fost luate în considerare prevederile strategiilor regionale și naţionale în
domeniu, în special, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Strategia ,,Europa 2020”,
Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”,
Obiectivele generale și principiile fundamentale ale Strategiei „Educaţia 2020” unde
investiţia se regăseşte, sunt:
 asigurarea dezvoltării durabile a sistemului educaţional în vederea formării unei personalităţi
integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului
social-economic al ţării;
 sporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu
școlar prietenos și protectiv și prin consultarea elevilor, studenților și părinților în procesul de
luare a deciziilor;
 creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încât resursele
disponibilizate să fie redirecţionate pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, inclusiv prin
investiții în cadrele didactice, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățământ;
 sporirea eficienţei sistemului educaţional, extinderea şi diversificarea serviciilor educaţionale
prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

2.3.3 Motivaţia investiţiei

(ar fi bine niște imagini foto de pus)
 De ce este necesar un program after-school pentru copiii şi tinerii din raionul Floreşti?
 Deoarece copiii şi tinerii au nevoie de programe educaţionale complementare pentru a
dezvolta capacităţile şi abilităţile intelectuale, creative şi artistice
 Deoarece copiii şi tinerii au nevoie de activităţi sănătoase în timpul lor liber
 Deoarece ei au nevoie să îşi dezvolte abilităţile practice
 Deoarece au nevoie de condiţii de a aplica pe teren ceea ce învaţă la şcoală
 Deoarece ei au riscul de a fi dependenţi de calculator şi alte vicii sociale
 Deoarece copiii talentaţi şi inteligenţi au nevoie de educaţie individualizată pentru a dezvolta
capacităţile

De ce copiii şi tinerii dotaţi au nevoie de un centru modern after school?

Dpdv psiho-social

 Deoarece copiii şi tinerii cu abilitati inalte au nevoi educaţionale speciale şi sunt un grup
social vulnerabil
 Isi ascund abilitatile sau isi risipesc talentul
 Cei mai multi nu ating succesul social sau profesional (50% dintre ei potrivit cercetarilor
internationale)
 Sunt ridiculizati adesea de mediul social sau familial
 Risca alienarea şi un comportament antisocial
Tendinţa contemporană, cu precădere în ţările cu tradiţie în gifted education (educarea copiilor
supradotaţi), este de a realiza centre specializate exclusiv pentru educaţia copiilor
supradotaţi. În prezent centrele de excelenţă dedicate copiilor gifted nu se rezumă strict la
procesul de instruire, oferind consultanţă şi informare familiilor, profesorilor şi celor dornici să se
implice în procesul gifted education. În acest scop a luat naştere Programul gifted education, un
program internaţional care cuprinde o educaţie specifică pe toată plaja de educaţie de la gradiniţă
până la studii post-doctorale.

Dpdv economic

Instruirea de excelenţă fiind iniţiată în 1984 de către americani, şi considerată ca direct corelat
cu dezvoltarea regională, datorită resurselor umane înalt calificate şi motivate cu calităţi
intelectuale şi morale superioare pe care le produce. Acest Centru va oferi zonei un statut special
ce ţine de calificarea înaltă a potenţialului uman şi va stimula investiţiile străine. Proiectul îşi
propune să valorifice potenţialul uman al regiunii pentru pregătirea lui pentru o economie
competitivă.
Dezvoltarea durabilă şi progresul general al omenirii pot fi susţinute numai de un sistem de
educaţie performant şi flexibil. Educaţia extraşcolară, se bazează pe o educaţie non-formală ceea ce
permite o libertate mai mare de creaţie, aprofundare pe anumite domenii, care în final să ajute la
formarea unei personalităţi plenare şi complexe şi să contribuie la dezvoltarea economică prin soluţii
inovative şi ingenioase. Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este
capacitatea de a inova, de a aduce soluţii cât mai diverse care să răspundă provocărilor actuale.

Dpdv al cadrului legal

„Educaţia gifted” este sprijinită de mai multe reglementari internationale din care amintim:
-.The Royal Decree ” 696/1995 (Spania );
-.Education Act ” 1997 (Marea Britanie );
-.The schol education act ” 1999 (Australia );
-.No child left behind Act ” 2001 (SUA );
-Recomandarea 1248/2004 a Parlamentului Europei (UE )
Republica Moldova nu are nici o experienţă organică şi bine definită cu privire la educaţia de
excelenţă. Sunt cîteva încercări la Chişinău, dar au un statut sporadic şi limitat în spaţiu. Periferia este
neglijată total, neînregistrându-se structuri clare care ar oferi educaţie de excelenţă. Ca urmare se
impune realizarea unor centre specializate şi dedicate pentrue ducaţia tinerilor copiilor supradotaţi.
Centrarea, în acest caz, este pe calitate, acces și relevanţă, conform Strategiei de dezvoltare a
educaţiei pentru anii 2014-2020.
Aspecte strategice importante
Prin faptul că Centrul de Creaţie are libertatea care o dă educaţia non-formală, creşte şi
responsabilitatea ei în direcţia individualizării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile
educaţionale ale comunităţii.
Bineînţeles schimbarea va fi imposibilă fără implicarea şi participarea tuturor actorilor
educaţionali: centru-părinţi-societate-autorităţi în baza unor relaţii de colaborare şi parteneriat, în
această ordine de idei centrul va fi un generator de schimbare şi la nivel de comunitate.
Raionul Floreşti prezintă o deosebita importanta din punct de vedere economic, social si din punct
de vedere al dimensiunii sale (fiind cel mai mare raion), diversităţii, resurselor naturale si umane pe
care le deţine.
Dezvoltarea economica si sociala durabila este indispensabil legata de îmbunătăţirea
infrastructurii existente si a serviciilor de baza.
Pe viitor zonele rurale si urbane trebuie sa poata concura efectiv în atragerea de investiii,
asigurând totodată si furnizarea unor condiţii de viata adecvate si servicii sociale necesare comunităţii.
(ar fi bine niște date statistice, tabele de pe statistica.md in ceea ce priveste dezvoltarea zonelor
urbane și rurale în cifre, inclusiv la capitolul educatie)

3. ANALIZA OPORTUNITĂŢII DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

3.1. Analiza SWOT:
S-a realizat analiza SWOT pe următoarele aspecte:
a) Capacitate instituţională
b) Curriculum
c) Resurse umane
d) Resurse materiale
e) Comunitate locală
 Puncte tari
1. Capacitate managerială dezvoltată în urma
experienţei acumulate în domeniul non-profit
2. Finanţarea asigurată prin surse cu destinaţie
specială
3. Susţinerea Consiliului Raional pentru anumite 3.
necesităţi
4. Flexibilitatea programelor si a curriculum-
ului
5. Posibilitatea de a dezvolta si promova
activitati creative, atractive si interesante spre
deosebire de scoli unde au curriculumuri rigide
6. Dorinţa de schimbare şi performare,
calificare si autoinvatare a unor cadre didactice
7. Dorinţa de implementare a unor cadre
didactice a inovaţiilor şi metodelor alternative
non-formale educaţionale
Oportunităţi
1. Parteneriat cu comunitatea locală (DE, DF,
primărie, părinţi), ONG, firme
2. Organizarea concertelor, expoziţiilor- vînzări
contra plata
3. Posibilitatea de a scrie proiecte şi a accesa
fonduri extrabugetare
4. Posibilitatea de a dezvolta o arie curriculară
inedită, care să răspundă necesităţilor şi
doleanţelor beneficiarilor
5. Colaborarea cu alte instituţii similare
6. Susţinerea DE Floreşti prin oferirea de
expertiză pe aria curriculară, evaluare şi
identificarea soluţiilor optimale
7. Participarea cadrelor la seminare şi
traininguri de formare organizate de ONG de
tineret şi de alte profiluri, Artico
8. Întîlniri şi activităţi comune ale cadrelor
didactice la care are loc împărtăşirea experienţei,
creşterea coeziunii grupului,
9. Eficientizarea lucrului metodic, managerial
pentru a identifica problemele şi soluţiile
Prin implementarea proiectului „Reabilitarea
Puncte slabe (ale proiectului, estimativ)
1. Reparația nu va garanta venirea mai mutor elevi ci
doar va îmbunătăți premisele pentru aceasta
2. Nu se prevede o retehnologizare a sistemelor
inginerești interioare (schimbarea cazanului, a
sistemelor de ventiare)
Nu se prevede o implementare a surselor
regenerabile de energie
4. În cadrul proiectului nu se prevăd standuri
tehnologice noi sau crearea de unități IT de
dezvoltare
Ameninţări
1. Poate apărea administrarea necorespunzătoare
a resurselor materiale şi financiare existente
2. Riscul de Degradarea spaţiilor prin uzură
curentă şi necorespunzătoare
3. Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
conduce la uzura morală a echipamentelor
existente
4. Există riscul că Baza materială existentă nu
permite realizarea solicitărilor de educație.
5. Scăderea motivaţiei şi interesului pentru
activităţile profesionale (colaborare cu
părinţii, perfecţionarea, activităţile
extracurriculare, confecţionarea materialelor
didactice, pregătirea cu profesionalism a etc.)
6. Criza de timp a părinţilor datorată actualei
situaţii economice care reduce implicarea
familiei în viaţa copilului. Acest lucru se
reflectă atit în relaţia profesor-copil cit şi în
prezenţa şi performanţa copiilor
şi modernizarea Centrului de Creaţie al
 Copiilor Floreşti” se presupune implicarea activă la dezvoltarea domeniului after-school prin
valorificarea punctelor forte, concentrarea oportunităţilor în scopul de a diminua punctele slabe şi a
reduce la minim ameninţările.

3.2. Scopul principal al proiectului:

 Reabilitarea şi modernizarea Centrului de Creaţie al Copiilor Floreşti, in vederea creşterii

calitatii educatiei, care să asigure condiţii optime de dezvoltare şi educaţie a copiilor şi
tinerilor în general cît şi a celor capabili de performanţă, prin crearea oportunităţilor
educaţionale în dezvoltarea personală şi profesională.

3.3. Necesitatea si oportunitatea investiţiei:

 Planul de investiţii pe termen lung prevede creşterea calitatii in sistemul de invatamant in Oraşul
şi Raionul Floreşti prin imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populaţia
urbană şi rurala respectiv educaţie, invatamant si cultură.

Probleme identificate la nivel de instituţie:

 Infrastructură
 Spaţiul centrului cu program extraşcolar in stadiul actual este impropriu pentru desfasurarea
activităţilor educaţionale la nivelul cerinţelor actuale. Nu se incadreaza in prevederile
normativelor privind funcţionarea instituţiilor extraşcolare, reglementate de Regulamentul Sanitar
privind instuţiile de învăţămînt extraşcolar, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr 1204, din
23.10.2010.
 Centrul are in interiorul clădirii grup sanitar care nu corespunde normelor actuale de igiena si se
propune realizarea uor grupuri sanitare conform normelor actuale de sanatate publica
 Sălile de clasa au finisajele interioare degradate. Nu s-a făcut nici o reparaţie cosmetică încă din
anii 1990.
 Sălile de clase sunt mici şi nu corespund standartelor sanitare.
 Aceste degradări si climatul interior sunt cauzele principale care indeparteaza copii, sa participe
la activităţile organizate de către CCC Floreşti.
 Spaţiul din dotare necesită reparaţii urgente şi nu corespunde activităţilor specifice Centrului
 Echipament tehnic, instrumente şi material didactic insuficient ceea ce limitează realizarea
solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor.
 Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor şi
dotărilor

 Curriculum
 Lipsa unor programe curriculare specializate
 Lipsa experienţei în elaborarea şi dezvoltarea curriculară
 Resurse umane
 Lipsa programelor de calificare profesională în domeniul extraşcolar
 Insuficienţa unor cadre didactice profesionale care să abordeze teme de interes pentru copii.
 Lipsa stimulentelor pentru cei buni şi slaba motivare datorită salariilor mici
  Slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare, seminare
 Lipsa seminarelor la nivel de republică cu cadrele din instituţiile extraşcolare
 Neimplicarea tinerilor ca beneficiari dar şi ca colaboratori
 Prezenţa slabă a voluntariatului
 Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii,
perfecţionarea, activităţile publice, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu
profesionalism a activităţilor etc.)
 Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în
viaţa copilului.
 Probleme identificate la nivel de sistem:
 Sistemul de educatie din Republica Moldova este profilat pe teoretic decat practic si nu ofera
economiei tineri calificati cu aptitudini dezvoltate
 Insuficienta valorificarii potenţialului tinerilor pe piaţa locală de muncă.
 Insuficienta investiţiilor în infrastructura “soft –resurse umane »
 Lipsa utilitatilor publice pentru dezvoltare performanta a tinerilor. Existã problema dotãrii
instituţiilor educaţionale, a accesului limitat la educaţie complementară.
 Potentialul uman de performanta nu este stimulat si pregatit in cadrul unor programe si politici
publice clare
 Infrastructura soft si hard cu privire la educatie de excelenta, identificare si promovarea
potentialului uman dotat, absolut inexistenta
 Moldova este astăzi printre puținele state din Europa care exportă inteligență masiv fără să aibă
nici un centru pentru susţinerea şi dezvoltarea inteligenţei si talentului tinerilor.

Alte probleme legate de lipsa unui centru adecvat și a stării proaste a acestuia. (am luat in
SWOT puncte slabe)
1. Lipsa spaţiului adecvat pentru activităţile Centrului:
La moment Centrul de Creaţie activează în mai multe spaţii dispersate. Consiliul Raional a alocat
Clădirea de pe str. Libertăţii 1 pe data de 1 martie 2018, dar ea este parţial funcţională şi la moment
activează în această cldăire doar 3-4 cercuri în condiţii insalubre.
Institutia inchiriază o încăpere în Cadrul L.T. "A.P.Cehov" ca sediu central al instituţiei, care nu este
adaptată necesităţilor de cerc. Acest lucru duce la ineficienta investitiilor si a cheltuielilor curente. Pe
de alta parte locatia este in marginea orasului, ceea ce ingreuneaza accesul tuturor copiilor din oras.
Practic ei nu reusesc sa vina pana la centru. De asemenea spatiul inchiriat nu poate fi adaptat
necesitatilor creative ale activitatilor, ramanand in stil scolaresc cu cabinete si mobilier specific scolii.
Alte probleme:
1. Insuficienţa echipamentului muzical, tehnic, calculatoare
2. Insuficienţa materialului didactic
3. Lipsa curriculelor model pe activităţile extraşcolare
4. Lipsa unei experienţe în elaborarea şi dezvoltarea curriculară
5. Lipsa programelor de instruire în domeniul extraşcolar
6. Lipsa colaborării cu diferite instituţii gen ONG, alte Centre de Creaţie, laboratoare tehnologice
şi chiar Universităţi
7. Insuficienţa unor cadre didactice profesionale care să abordeze teme de interes pentru copii.
8. Lipsa stimulentelor pentru cei buni
 9. Slabă motivare datorită salariilor mici
10. Slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare, seminare
11. Insuficienţa seminarelor la nivel de republică cu cadrele din instituţiile extraşcolare
12. Frecvenţa slabă a beneficiarilor în cadrul cercurilor
13. Neimplicarea tinerilor ca beneficiari dar şi ca colaboratori
14. Prezenţa slabă a voluntariatului

3.4. Rezultatele investiţiei:

Pentru rezolvarea acestor probleme, investiţia vine să îmbunătăţească condiţiile educaţionale şi

să pună bazele unui program educaţional de performanţă în baza CCC Floreşti, după cum
urmează:
3.4.1 Programele şi Beneficiarii CCC Floreşti
Programele Număr Nr. De Nr. Nr. De Nr. De copii Satele unde Beneficiar
educaţionale ale CCC ul total cercuri De copii prognozaţi sunt filiale ii noi,
Floreşti, după de grupe prognozaţi pentru datorită
realizarea investiţiei benefic pentru or. filialele din proiectulu
iari din Floreşti sate i
CCC
I
Programul “Ştiinţe”
1. Biologie, Chimie şi 1 2
agricultură
biodinamică 24 24 24
II 0 0
Programul tehnologii
şi meşteşuguri 0
1. Proiectare mecanică şi 1 1
design computerizat 10 10 10
2. Design vestimentar şi 1 2
Cottage Industry 20 20 10
3. Avia- modeling 15 1 1 15 Ghindeşti
4. Lucrul în lemn 16 1 1 16 Hîrtop
5. Pirogravură şi Traforaj 15 1 1 15 Mărculeşti
6. Arta ţesutului 15 1 1 15 Hîrtop
7. 1 3 Hîrtop,
Arta broderiei 50 50 Trifăneşti
8. Laboratorul culinar 15 1 1 15 Hîrtop
III 0 0
Programul
Dezvoltare Personală
III.1 Subprogramul 0 0
Limbi Străine
1. English 15 1 1 15
2. German 15 1 1 15 15
3. Spanish 15 1 1 15 15
III. 0 0
2 Subprogramul Arte
1. Coregrafie 32 1 2 32 Temeleuţi
2. Dansuri Tradiţionale 32 1 2 16 16 Gura Căinari
3. Taraf 16 1 1 16
4. Fanfară 20 1 2 20 Coşerniţa
5. Ansamblul vocal 32 1 2 32
6. Bandul Muzical 10 1 1 10
7. 1 2 Ciutuleşti,
Teatru 32 32 Vărvăreuca
8. Origami şi Quilling 42 1 3 42
III.3 Subprogramul 1 3
After school
Pregătirea temelor
pentru acasă –ciclul
primar 48 48 48
III.4 Subprogramul 0 0
Dezvoltare Personală
şi Complementară
1. Scoutism şi cyclism 30 1 2 30
2. Atletică de grea 16 1 1 16
3. Volunteer Club 16 0 0 16
III.5 Program 0 0
complementar de
vară
Tennis, Camping,
Excursii, Tabere de
vară, Ateliere,
Laboratoare, Eco
Club) 50 50 50
585 23 37 375 226 172

Analizînd tabelul « Programele şi Beneficiarii CCC Floreşti » constatăm următoarele:

 Se deschid trei programme de bază Ştiinţe, Tehnologii şi Meşteşuguri, Dezvoltare
personală.
 Programele vor avea conceptualizate direcţiile de activitate şi viziunea pe perspectivă. O
parte din cercuri vor fi reformate în baza viziunilor de dezvoltare.
 Numărul de beneficiari înscrişi vor creşte de la 494 la 585 persoane, cu 172 persoane.
 Se vor angaja încă trei persoane.
Programele au fost alese şi gîndite pentru satisfacerea necesităţilor beneficiarilor şi
să răspundă provocărilor globale în materie de piaţa muncii, probleme climaterice,
securitate alimentară, probleme de comportament şi dezvoltare intelectuală.

3.4.2 Beneficiarii proiectului:

Astfel în final vom avea următorii beneficiari:

1. 585 Copii și tineri din Raionul Florești inclusive 375 din orașul Florești
2. 25 Profesori
3. 4 școli din oraș (aproximativ 2000 elevi) unde elevii pot veni să experimenteze practic pe
domeniul de ştiinţe şi tehnologii.
4. Departmentul educație din Florești –Toate seminarele educaţionale şi activităţile publice la
nivel de raion vor fi realizate în cadrul Centrului nostru
5. Administrație Publică Locală –Toate şedinţele consiliului raional, adunările serviciilor
desconcentrate ale Fiscului, Agriculturii, Culturii, Primăriilor vor fi realizate în Sala de
festivităţi a Centrului.
 6. Parteneri și familiile beneficiarilor
7. Alte persoane beneficiare: Personal administrativ Manager şi Personal tehnic: 1 intendent,
3 paznici, personal de intretinere si menajerie -1 persoană.
8. Entităţi Beneficiare: Agenţii Economici din Regiune, Administraţiile Publice Locale,
Universităţile

4. ANALIZA SCENARIILOR TEHNICO-ECONOMICE

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de invesţiţii pot fi atinse:

Obiectivele social-economice propuse pentru dezvoltare, prin programele locale pe termen mediu
şi lung au la bază o analiză bazată pe necesităţi şi posibilităţi, pentru rezolvarea nevoilor imediate şi
de perspectivă. S-au analizat diverse variante sub forma de scenarii, pentru construirea unei soluţii de
referinţă şi identificarea alternativelor promiţătoare.

4.1. Scenarii propuse:

Scenariul 1: Pastrarea situaţiei actuale

Pastrarea situaţiei actuale presupune consumul ridicat de energie termică fără posibilitatea de a
folosi capacitatea clădirii. Astfel sunt înregistrate pierderi financiare. Lipsa unui spaţiu adecvat, face
ca activităţile oferite de CCC Floreşti să fie nerentabile şi neatractive pentru copii, ceea ce determină
un consum de resurse mari, fără acoperire faptică a activităţilor şi fără un beneficiu adus grupului
ţintă.
La moment, clădirea Centrului nu se incadreaza in Normativul privind realizarea si exploatarea
construcţiilor pentru instituţiile de învăţămînt extraşcolar, astfel avem următoarea situaţie:
Degradări nestructurale
 Exfolierea zugrăvelii,
 fisurarea tencuielilor,
 degradare pardoseli,
 degradare tamplarie
 Degradări ale pardoselilor in săli,
 degradarea treptelor scărilor exterioare
 Degradarea instalaţiilor electrice prize, lămpi s.a
Cauze degradaţiilor
 Influienta in timp a factorilor climatici
 Exploatarea clădirii
 Neefectuarea intetinerii periodice
Situaţia utilităţilor:
 Canalizarea -nu exista
  Instalaţie de iluminat si prize degradata

Hotarirea cu privire la regimul sanitar

Scenariul 2: Reabilitarea si modernizarea clădirii (Trebuie de atașat documente ce țin de

apartenența actuală a clădirii și un plan al acesteia, cadastru)
Investiţia preconizată va fi realizată pe două categorii: Reparaţii ale clădirii şi adaptarea
spaţiilor şi Dotări cu echipament şi mobilier.
1. Reparaţii ale clădirii şi adaptarea spaţiilor
1. Lucrări de îngrădire şi asigurare a protecţiei
Şantierul este îngrădit cu gard temporar din module din lemn. În punctele de acces spre
locul lucrărilor de construcţie a obiectului se vor pune tăbliţe de avertizare a accesului
persoanelor fără atribuţii de serviciu pe teritoriul şantierului.
2. Lucrările de demolare şi demontare constau din:
- demontarea blocurilor de uşă şi fereastră; demolarea unor pereţi despărţitori existenţi;
- demontarea parţială a învelişului de pardoseli la etaj şi la subsol în blocurile sanitare;
- curăţarea pereţilor de tencuiala existentă din interior;
- Lucrările de demolare şi demontare a construcţiilor existente se vor efectua cu echipamente
speciale în conformitate cu normativele şi prescripţiile pentru protecţia muncii
3. Lucrările de construcţie a obiectului constau din:
- executarea pardoselelor noi la etaj şi în subsol (blocurile sanitare)
- montarea blocurilor de uşă şi fereastră;
- curăţarea si spalarea pereţilor exteriori;
- finisarea interioară;
- finisarea exterioară a obiectului;
2. Dotări cu echipament şi mobilier pentru: Laboratoare, Săli de curs, Sală de festivităţi, Sală de
dans, Studiou muzical, Cabinete şi oficii potrivit proiectului tehnic realizat.
3.

4.2. Analiza comparativa intre cele două scenarii:

Scenariul Scenariul
Indicatori de evaluare I II
Nivel investitional 7 10
Cheltuieli pentru investiţii 7 10
Cheltuieli pentru reparatii 2 8
Nr locuri accesibile copiilor şi tinerilor 5 10
Confortul salariaţilor din educaţie 7 9
Mediul de lucru al angajaţilor centrului 7 10
Atragerea personalui didactic si educativ 7 10
Respectarea legislaţiei existente 3 9
TOTAL 45 86
 graficul „Analiza comparativa intre cele doua scenarii”

In studiul de fezabilitate s-a folosit un sistem de evaluare astfel incat valoarea "1" are
semnificaţie minima iar valoarea "10" semnificaţie maxima
Comparaţia rezultatului evaluării celor doua scenarii Conform graficului „Analiza comparativa
intre cele doua scenarii” putem trage cateva concluzii:
- Majoritatea indicatorilor de evaluare sunt favorabili pentru realizarea investiţiei conform
scenariului II
- O data cu realizarea investiţiei se va simţi o ameliorare a activitatilor extraşcolare a
locuitorilor Oraşului şi Raionului Floreşti

4.3. Scenariul recomandat de către elaborator:

- În baza următoarelor concluzii:

- - V1 fiind varianta ”zero” nu aduce nici-un benficiu zonei atât din punct de vedere
economic, social cât şi de mediu. Astfel, zona va rămâne şi în continuare fără o perspectivă
de dezvoltare; Pe de altă parte investiţiile ( în jur de 1300 000 lei) care se fac în mod curent:
cheltuieli administrative, salarii dau un randament de 45 % din cauza următorilor factori:
a. Lipsa de spaţiu adecvat care provoacă: lipsa condiţiilor adecvate de lucru, împrăştirea
cercurilor, lipsa de coeziune în cadrul echipei şi a beneficiarilor, incapacitatea
admnistrativă de control şi evidenţă a disciplinei muncii şi a procesului educaţional
(fiindcă toate cercurile sunt împrăştiate prin oraş), incapacitatea cercurilor de a se
reforma şi moderniza conform cerinţelor actuale educaţionale şi de pe piaţa muncii.
b. Lipsa de echipament
 c. Lipsa motivării copiilor şi tinerilor
d. Lipsa motivării personalului didactic
- - V2 – soluţia cu investiţii - fiind varianta cu cel mai bun punctaj la analiza
multicriterială, precum şi faptul că implementarea variantei date va îmbunătăţi situaţia pe
plan economic, social cât şi de mediu;
Varianta selectată de către elaborator este varianta cu investiţie, care va cuprinde
reabilitarea şi modernizarea clădirii prin reparaţie şi dotare, ce va crea condiţii pentru
amenajarea şi dezvoltarea programelor educaţionale.

4.4. Avantajele scenariului recomandat:

- Utilizarea eficientă a resurselor financiare, umane şi materiale în proporţie de 90%.

- Managementul administrativ şi educaţional eficientizat
- Frecvenţa îmbunătăţită cu 30%
- Activităţi moderne, reformate care corespund criteriilor actuale educaţionale, nevoilor
beneficiarilor şi cerinţelor actuale pe piaţa muncii
- Spaţii utile, adecvate dpdv al cerinţelor sanitar-igienice, echipate şi atractive pentru copii.
- Personal motivat să obţină performanţe cu copii, avînd o concurenţă serioasă
- Copii şi tineri motivaţi să participe la activităţile centrului de creaţie

4.5. Eficienţa economică, socială şi educaţională:

Impactul determinat de implementarea investiţiilor propuse prin acest studiu poate fi cuantificat în
plan economic, social şi al educaţiei. În rezumat, pe termen mediu şi lung poate fi vorba de
următoarele efecte:
în plan economic:
- Creşterea numărului de cadre calificate înalt
- Creşterea cunoştinţelor şi abilităţilor tinerilor pentru piaţa globală a muncii
- Imbunătăţirea calitaţii resurselor umane privind formarea profesională iniţială pentru tineri
dotaţi
- dezvoltarea capacităţilor de furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii
- Îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare personală şi profesională prin utilizarea
tehnologiilor TIC.
- creşterea nivelului de educaţie si cultura a tineretului şcolar
- reducerea costurilor de operare in educaţie
- reducerea costurilor de exploatare
- imbunatatirea condiţiilor de desfăşurare a invatamantului pe teritoriul oraşului şi raionului
- impact direct si indirect asupra dezvoltării economice, sociale si culturale
- stoparea sau diminuarea migratiei populaţiei din zona rurala către mediul urban sau intre
alte tari;
- atragerea si stabilirea specialiştilor necesari in administraţie, sanatate, invatamant;
- crearea de noi locuri de munca;
- asigurarea condiţiilor optime de petrecerea timpului liber -creşterea implicit a calitatii vieţii;
- reducerea nivelului de sărăcie, a numărului persoanelor asistate social datorita nivelului de
educaţie.

în plan social:
- Crearea de noi locuri de muncă şi reducerea ratei şomajului, prin dezvoltarea conceptului
economic autosuficient
- Reducerea migraţiei forţei de muncă în afara ţării
- Creşterea nivelului de trai şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
în plan educaţional:
- Dezvoltarea unor programe bazate pe trei domenii clare: Ştiinţe, Tehnologii şi Dezvoltare
Personală
- Centrul va fi un complex de resurse educaţionale: o resursă umană, informaţională şi
infrastructurală pentru mediul educaţional din zona de Nord, care va putea oferi consultanţă,
programe educaţionale, curricule, modele ale planurilor de activităţi, laboratoare şi săli
educaţionale care sunt libere în prima parte a zilei.
- Copiii îşi vor petrece timpul util, evitînd riscurile specifice vîrstei: dependenţă de calculator,
vicii şi comportament dubios.
- Dezvoltarea unui program gifted education pentru copiii şi tinerii cu abilitati inalte care au
nevoi educaţionale speciale şi sunt un grup social vulnerabil
- Copiii şi tinerii cu abilitati inalte îsi vor dezvolta abilitatile sau talentul
- Copiii şi tinerii gifted vor fi capabili să atingă succesul social sau profesional
- Copiii şi tinerii cu abilitati inalte vor fi acceptati mai usor de mediul social sau familial
-
5. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
 5.1. Descrierea constructivă:

Reabilitarea şi modernizarea CCC Floreşti se afla in centrul localităţii în parcul central, zona
administrativă –culturală.
Raionul construcţiei este amplasat in raionul climatic IIB si se catacterizeaza cu următoarele
condiţii climaterice:

temperatura calculata a aerului exterior cu 0,92 (CHиП 2.01.01- 82)

asigurarea
zilele cele mai reci -21 gradeC
a perioadei de 5 zile cele mai reci -18 grade C
zona umeditatii uscata (CHuП II-3-79
presiunea normativa a vintului 0,30 kg/m.p.
greutatea normativa a stratului de zapada 0,50 k/m.p.
adincimea de calcul de inghet a pamintului 0,80 m
1. Categoria de importanta a clădirii existente este I (CHuП 2.01.07-85).
2. Rezistenta la foc este II.
3. Intensitatea seismica de calcul a teritoriului construit este de 7 grade.
4. Cota condiţionată 0.000 m este la nivelul pardoselilor I etaj si corespunde cotei absolute
263,40m pe planul general.
5. Rezistenta termica a acoperişului 2,1M2/KW.
6. Ferestrele sunt prevăzute din profil metaloplast cu rezistenţa termică 0,36 M2/KW;

5.2. Descrierea funcţională:

(Ar fi bine niște foto aici)
Descrierea clădirii existente: clădirea reprezintă o construcţie alcătuită din două blocuri:
1) Bloc A;
2) BlocB
3) Coridor de legătură (galerie între blocuri)
Blocul A reprezintă o construcţie cu trei nivele (subsol+parter+etaj) cu dimensiunile în plan de
12,40x31,00m, înăllțime de 7,3m
Blocul B reprezintă o construcţie cu un nivel cu dimensiunile 12,80x18.80m, înălțime de 4m.
Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din carcasă de beton armat cu pereţi din blocuri de
calcar, planşee din panouri prefabricate din beton armat. Acoperişul este şarpant.
Accesul principal pietonal se realizează din drumul local. Accesul in sediu se face prin latura de
est in hol, din hol accesul la etaj şi subsol unde sunt sălile de clasă.
Clădirea are in componenţă: Săli pentru ocupaţii, cluburi, bibliotecă, laboratoare, sală
multimedia, sală de festivităţi, grupuri sanitare
Toate descrierile detaliate se află în compartimentul “Tehnologia Producţiei” din proiectul de
execuţie.
La subsol sunt amplasate activităţile care necesită mai mult spaţiu şi produc mai mult zgomot. La
parter este amenajată Biblioteca pentru copii, iar la etaj sunt sălile de clasă şi laboratoarele.
 5.3. Descrierea tehnologică:

Terenul centrului se afla in localitatea or. Floreşti (nr cadastral), zona centrala pe partea stîngă a
drumului local. Accesul pietonal si auto se face din drumul local.
Vederea de la hartă de sus (geoportal sau google maps)
Accesul in centru se face pe latura de est in holul principal apoi in sălile de clasa. Pe latura de
vest in exteriorul clădirii se află centrala termica.
Încălzirea clădirii este asigurata cu agent termic produs la centrala pe combustibil Gaz natural
(puterea xx kW pus o foto) in anotimpul rece. Apa rece este asigurata din reţeaua central de apeduct.
Apa uzata produsa la grupurile sanitare este preluata prin canalizarea interioara in exterior si
deversată intr-un bazin vidanjabil ape uzate aflata la limita corpului de clădire in zona grupurilor
sanitare.
Pe suprafaţa de teren aferenta clădirii sunt prevăzute căi de acces auto pentru mijloacele de
transport auto la centrala termica si bazinul vidanjabil.
Este asigurat acesul mijloacelor de intervenţie (pompieri) pe doua laturi ale clădirii

6. DESCRIEREA TEHNICĂ A SOLUŢIEI ADAPTATE PENTRU REALIZAREA

INVESTIŢIEI
6.1. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat:

- Clădirea oferită pentru crearea acestui centru este construită în anul 1974.
- A fost prevăzută pentru administratia PCUS de pe vremea URSS. După destrămarea URSS,
Clădirea a trecut la balanta primăriei si a fost transferată activitatea Centrului de Creaţie al
Copiilor şi a Bibliotecii de Copii.
- În anul 2016, clădirea trece în administraţia Consiliului Raional dată în administrarea CCC
Floreşti prin decizia Consiliului Raional Floreşti nr. _______ din data 01 martie 2018.
6.2. situaţie prezentată în imaginile de mai jos
FOTOGRAFII
6.3. Obiectivele investiţiei:

- Reabilitarea şi modernizarea Centrului de Creaţie al Copiilor Floreşti, care să asigure

condiţii optime de dezvoltare şi educaţie a copiilor şi tinerilor în general cît şi a celor
capabili de performanţă.

6.4. Respectarea cerinţelor şi condiţiilor obligatorii pentru construcţii:

Toate lucrările de executat in corespundere cu cerinţele:

- CHuП lll-4-80"texнuka 6eзonacнocmu в строительстве»
- CHuП 3.01.01-85"организация строительство производства",
 - CHuП 3.01.04-87"Приемка в эхплоатацию законченных строительством
объектов".
- CHuП 3.03.01-87"Несущие и ограждающие конструкций".

6.5. Caracteristicile geofizice ale sectorului:

La adîncimea secţiunii eroziale contemporane în structura geologică a teritoriului participă

depunerile medii sarmate - de vîrsta meotică şi cuaternară.
Depunerile subetajului mediu sarmat formează părţile de jos a coastelor văii r. Răut şi a afluenţilor
lui.
Ele sunt prezentate, în mod principal, de calcaruri cu straturi subţiri intermediare de nisip şi marnă.
Depunerile de vîrsta cuaternară sunt prezentate, mai cu seamă, prin argilă nisipoasă de consistenţie
solidă şi semisolidă, posedînd calităţi de tasare.
Conform hărţii raionării seismice a teritoriului Republicii Moldova teritoriul oraşului Floreşti este
inclus în zona cu seismicitatea 7 grade.
6.5.1. Structura geologică, nivelul apelor freatice;
Reeşind de condiţiile geologice inginereşti după gradul de favorabilitate pentru construcţii în
limitele teritoriului oraşului Floreşti se evidenţiază 4 zone:
Zona A - favorabilă pentru construcţii. În mod geomorfologic coincide cu coasta stîngă a văii
rîului Răut, pe care-i amplasat partea de baza a oraşului. Se caracterizează prin relief lin cu o pantă
abruptă mică (2-4). Procese geologice contemporane pereculoase nu s-au evidenţiat. Limitări pentru
amplasări de noi construcţii nu există. Obiectul de investiţii este amplasat în această zonă.
6.5.2. Condiţiile hidrogeologice
Depunerile ale sarmatului mediu, cu excepţia a părţii de sus a secţiunii aproape nu conţin apă.
Numai unele straturi subţiri intermediare şi tentilele de nisip, care au regiunea de alimentare deschisă,
ieşind pe coaste deseori se prezintă ca acvifere. Randamentul de ape a acestor depuneri sunt
neînsemnate însă descărcarea lui pe coaste favorizează suplimentar procesul de umeditate a rocilor.
Depunerile de vîrsta sarmată superioară sunt slab acvifere. Deobicei rocile ce conţin apa sunt
prezentate prin straturi de nisip care sunt alimentate din contul depunerilor atmosferice. Descărcarea
acestor nivele acvifere cauzează suplimentar umeditatea rocilor şi reducerea durabilităţii lor. Slab
acvifere sunt argilele nisipoase deluviale legumentare.

6.6. Principalele caracteristici ale construcţiei instalaţiei, planul situaţional,

planul general:

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI GENERALI

Nr. Unitatea de
Denumirea Cantitatea
d/o măsură
 1 Suprafaţa terenului m.p. 1197,0
2 Suprafaţa construcţiilor existente m.p. 760,50
3 Suprafaţa construcţiilor preconizate pentru reparaţie m.p. 668,00
4 Suprafaţa imbracamintei din plăci de gresie ceramică m.p. 58,00

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI PLANULUI

SITUAŢIONAL
Nr. De INDICATORII UNITATEA
ordine
1 Suprafaţa totală: m.p. 1262,22
Suprafaţa totală Bloc A m.p. 983,12
Suprafaţa totală Bloc B m.p. 279,10
2 Volumul constructiv m.c. 4408,80
3 Costul total al lucrărilor de reparaţie
 6.7. Soluţia constructivă de realizare a investiţiei:

A se vedea (Anexa Proiectul Tehnic)

6.8. Specificaţia volumelor lucrărilor:

A se vedea (Anexa Proiectul Tehnic)

6.9. Soluţiile tehnologice recomandate în baza necesităţilor identificate,

posibilităţilor infrastructurale şi a normativelor legale:

(Anexa Proiectul Tehnic)

7. DESCRIEREA SOLUŢIEI ADMINISTRATIVE ŞI FINANCIARE PENTRU

REALIZAREA INVESTIŢIEI

1.1. Variantele administrativ-financiare de realizare a învestiţiei

7.7.1. Finanţarea investiţiei
 1. Varianta 1: Resurse proprii -nu sunt. Bugetul instituţiei este limitat. CCC Floreşti
este finanţat în baza necesităţilor stricte pentru salarii, cheltuieli administrative şi
necesităţi de materiale.
2. Varianta 2: Resurse locale de la APL 2 –parţial sunt. Bugetul acestui proiect are o
sumă totală de investiţii de circa 3 milioane lei. Pe anul 2018 pentru reparaţia acestui
edificiu nu au fost alocaţi bani. Prioritate au avut grădiniţele, şcolile şi centrele de
sănătate. În schimb sunt alocaţi bani pentru asigurarea contribuţiei la atragerea
proiectelor în sumă de _________, unde se pot aloca bani pînă la 30% din totalul
investiţiei.
3. Varianta 3: Atragerea granturilor. Această soluţie doar parţial acceptabilă. Toţi
donatorii cer contribuţia locală şi implicaţia altor actori comunitari.
De aceea soluţia optimală este atragerea granturilor cu cofinanţare locală.
Sursele de finanţare pentru implementarea proiectului vor fi următoarele:
 Valoarea totală a investiţiilor;
 din FNDR - %;
 din bugetul local - %;
 din fonduri speciale - %;
 de la alţi donatori - %.
7.1.2. Soluţia administrativă
Pentru atragerea granturilor, apare o condiţie justificată din partea majorităţii finanţatorilor:
Demonstrarea capacităţii de implementare şi realizare a proiectului. Este de menţionat faptul că
CCC Floreşti nu are o experienţă în administrarea proiectelor. De asemenea în cazul finanţării
directe a CCC Floreşti, intervin cerinţele birocratice ale statului prin care se cere deschiderea unui
cont bancar nou, planificarea bugetară aprobată la nivel local şi de minister, apoi aprobarea
transferurilor de către terţe persoane care pot tergiversa procesul, ceea ce îngrelează în mod
nejustificat procesul implementării proiectului.
În concluzie se propune ca proiectul să fie înaintat şi administrat de o terţă persoană juridică
din afara sistemului de stat (ONG), care poate demonstra capacitate de implementare,
transparenţă şi corectitudine.
Examinînd situaţia cu privire la sectorul non-profit, am realizat că o asociaţie la nivel local are o
suficientă experienţă descrisă mai jos, şi putem recomanda ca acest ONG local să propună cererea
de grant şi să implementeze proiectul investiţiei.
Din 2004 asociaţia a realizat următoarele activităţi şi proiecte:
– Crearea Centrului de Informare şi Instruire în 2005, şi două proiecte de dezvoltare a Centrului în
2007 şi 2008 cu suportul financiar al SOROS-Moldova. Schimbarea Ferestrelor de la Liceului
„Mihai Eminescu” în sumă de 10 000 dolari SUA în 2006.
– Combaterea prin cultură şi artă a consumului de alcool, fumat şi droguri pentru tineri în sumă de
6800 euro.
– Schimbarea ferestrelor de la Şcoala Primară -3000 dolari SUA în 2009 finanţat de Corpul Păcii.
– Deschiderea Centrului Multifunctional pentru Tineri şi Copii cu fortele proprii şi cu susţinerea
primăriei şi a Corpului Păcii în 2010, unde sunt 3 cercuri principale: Clubul de limbă engleză,
clubul de design pentru fetite şi clubul de film pentru tineri şi copii. Aceste cluburi sunt duse în
mod voluntariat unde sunt implicaţi şi tineri voluntari.
– Reparaţia integrală a cantinei de la Liceul„Mihai Eminescu” în sumă de 120 000 lei MD în 2011.
– Apeduct, canalizare şi wc-uri pentru şcolile din or. Floreşti în sumă de 189 000 dolari în 2012-
2013. finanţat de USAID
– Dotarea cu inventar sportiv a Şcolii Primare din or. Floreşti -3000 dolari, finanţat de Corpul Păcii.
– Organizarea taberei de zi pentru copiii din or. Floreşti 4-9 iulie 2011, 8-24 august 2011.
– Organizarea Taberei de instruire economică şi antreprenoriat – „Tabără de vară naţională
“Laboratorul creatorilor zilei de mîine” finanţat de Ministerul Tineretului.
– La nivel local, asociaţia se mai ocupă şi de pregătirea anuală a Festivalului Pascal „Veniţi să luăm
lumină”. La nivel naţional, asociaţia promovează şi se implică în politici de educaţie ce ţine de
dreptul copiilor la educaţie şi la familie.
Desigur că finanţatorul poate face un concurs unde ar examina şi alte oferte.
Din punct de vedere financiar si social, proiectul de investitii Reabilitarea şi modernizarea Centrului de
Creaţie al Copiilor Floreşti este viabil.

8. CONCLUZIILE EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

8.1. Evaluarea impactului asupra mediului:

În principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului tratează următoarele aspecte:

- soluţii de integrare cât mai firească în planurile de dezvoltare locale, regionale şi naţionale,
colaborând în acest sens cu Consiliul Raional, Primăria Floreşti, Inspectoratul Ecologic
Naţional;
- Se propun soluţii pentru ca impactul economic şi cel social, inclusiv cel asupra stării de sănătate
a factorului uman să fie pozitiv;
- Definirea stării iniţiale a mediului prin analize de teren, prelevări de probe şi efecutarea
cercetărilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele ( flora, fauna), terenurile agricole
etc.;
- Analiza legislaţiei specifice privind declararea monumentelor naturii şi siturilor arheologice,
Evaluarea impactelor cauzate de vibraţii, zgomote în timpul nopţii;
- măsuri pentru refacerea şi conservarea ecosistemului local, precum şi alte măsuri compensatorii;
- Măsuri pentru diminuarea poluării aerului pe durata activităţilor de construcţie cât şi ulterior, în
 exploatare, pe grupe de zone;
- Măsuri în cadrul organizărilor de şantier pentru ca efectele poluante să fie cât mai reduse iar în
final, după dezafectare să fie refăcută situaţia iniţială a cadrului natural;
- Prevederea unor puncte sanitare mobile şi un sistem de comunicare adecvat prin care să fie
asigurată o asistenţă sanitară eficientă pentru personalul constructorului;
- Evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajările propuse;
- Identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizaţi privind evoluţia calităţii acestora şi
elaborarea unui plan de monitoring care să fie pus în aplicare imediat după terminarea execuţiei
lucrărilor.
Se vor mai preciza următoarele:
- înscrierea în limitele admise de emisii de gaze arse, conform legislaţiei
- Pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ asupra mediului se vor lua măsuri atât în
perioada de construcţie, cât şi în cea de exploatare:
În urma implementării proiectului se așteaptă o micșorare a consumului existent de energie
termică cu circa 36473 kWh/an (echivalent a 3918m3 de gaz natural) și respective o reducere a
emisiilor de CO2 aferente de 7,34 tone annual.

LEGEA Nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător – proiectul va
urmări aplicarea „Principiile de bază ale protecţiei mediului” – din cadrul prezentei legi;
În vederea respectării legislaţia în vigoare privind protecţia mediului înconjurător se va urmări
introducerea şi utilizarea celor mai bune tehnici prin:
- se va preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
- operatorul va lua toate măsurile şi acţiunile necesare prin care va garanta că nu se va produce
nici o poluare semnificativă pe amplasament;
- se va evita producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare: precum si LEGE
Nr. 1347 din 09.10.1997 “privind deşeurile de producţie şi menajere” (Publicat : 05.03.1998
în Monitorul Oficial Nr. 16-17); - în cazul în care aceste deşeuri se produc, ele vor fi valorificate,
iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau economic, vor fi eliminate astfel încât să se evite
sau să se reducă orice impact asupra mediului.
Aceste cerinţe de calitate impun proiectului o atitudine calitativa prin care sa fie eliminate orice
surse care ar putea periclita sanatatea si igiena elevilor si a cadrelor didactice.
Necesităţile utilizatorilor in cazul acestei grupe de cerinţe de calitate se refera la igiena mediului
ambiant, igiena apei, igiena evacuaţii gunoiului menajer si protecţia mediului.

8.2. Condiţii pentru igiena mediului:

Condiţia de performanta pentru igiena mediului interior al centrului se refera la mediul

hidrotermic, igiena aerului, igiena vizuala si igiena acustica.
Igiena aerului se asigura in principal prin faptul ca fiind o instituţie de educaţie nu sunt
degajări de noxe care ar putea pune in pericol sanatatea elevilor si cadrelor didactice.
Igiena vizuala este data de iluminatul interior care asigura cantitatea si calitatea luminii
(naturala si artificiala) astfel incat elevii si cadrele didactice sa-si desfasoare activitatea in mod
corespunzător. A se vedea memoriul de instalaţii electrice.
Cerinţa privind igiena acustica va fi rezolvata prin masurile care vor fi luate de a asigura la
maximum reducerea zgomotelor.

In ceea ce priveşte igiena apei, menţionam necesitatea de a asigura debite suficiente in

condiţiile satisfacerii cerinţelor de puritate necesara apei potabile.
Apa necesara alimentarii instalaţiilor proiectate sa aiba o anumita calitate exprimata prin
ansamblul priorităţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc.
Evacuarea deșeurilor solide este o alta preocupare, o soluţionare optima a colectării si
depozitarii menajere, astfel incat sa nu fie periclitate sanatatea elevilor si cadrelor didactice.
Se va acorda o igiena, severa a zgomotelor si spatiilor de colectare si depozitare a gunoiului,
astfel incat sa fie rezolvata problema emisiei de misoruri dezagreabile, prezenta insectelor si
animalelor, poluarea aerului sau crearea focarelor de infecţie.
Din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător menţionam ca funcţionarea unui
asemenea obiectiv nu agreseaza mediul inconjurator cu degajări de gaze toxice, radiaţii
periculoase si nu contaminează apa si solul.

8.3. Condiţii de protecţie în situaţie de risc:

8.3.1. Protecţia anti-incendiară:

Din punct de vedere al riscului de incendiu, instituţia se incadreaza in risc mic de incendiu g =
sub 420 Mj/mp. cu excepţia centralei termice, arhivelor unde riscul este mediu.
Pentru reducerea riscului de incendiu au fost luate masuri ca spatiile interioare ale sălilor de
clasa, depozite, laboratoare, etc. sa fie in concordanta si sa respecte indicaţiile Normativului P
118/99.
Se vor intensifica masurile de educaţie impotriva filmatului, acesta fiind interzis in interiorul
centrului atat pentru elevi cat si pentru personalul didactic.
Prin proiectare se vor lua masuri ca timpul de alarmare sa nu depaseasca 1 min, iar timpul de
alertare 2-4 min.
Fiind o construcţie cu gradul II de rezistenta la foc, timpul de supravieţuire este de max 15 min
timpul de propagare a incendiului, acesta nu poate fi mai mic de 30 min.
8.3.2. Protecţia impotriva accidentelor:
Se va acorda o atentie deosebita circulaţiei elevilor pe coridoare, holuri sau scaii luandu-se
masuri tehnice care rezulta din planul obiectivului, Săli de clase - eliminandu-se orice măsură de
lovire, impiedicare. Deschiderea uşilor se va face de regula, in sensul evacuaţii.
Prin proiectare se vor prevedea masuri care sa impiedice caderea prin alunecare sau
impiedicare, atat in timpul efectuării activitatii educaţionale cat si in timpul de repaus in cadrul
centrului.
Suprafaţa pereţilor nu trebuie sa prezinte proeminente ascuţite, muchii taioase sau alte surse
de rănire.
Se vor lua masuri pentru a asigura siguranţa la agenţii agresivi proveniţi din instalaţii
(punerea sub tensiune, ardere, oparire, etc.).
Pentru a se elimina orice posibilitate de electrocutare tensiunile normale de lucru nu vor
depăşi Un = max. 220 V pentru corpurile de iluminat si Un = max. 400 V pentru instalaţiile de
forţa.
Pentru a se evita posibilitatea de arsuri sau opariri, temperatura pârtilor accesibile ale
instalaţiilor va fi de max. 70°C.
Temperatura apei calde menajere va fi de max. 60°C.
8.3.3. Protecţia impotriva intruziunilor si a efracţiilor:
Se vor lua masuri ca in centru sa nu poata pătrunde nici o persoana, decât sub control.
Centrul are împrejmuire pe partea de vest a clădirii, precum si cu un iluminat exterior
corespunzător.
Împiedicarea pătrunderii animalelor prin goluri (ochiuri mobile de fereastra, guri de
evacuarea aerului viciat, prize de aer proaspăt), se vor rezolva astfel incat sa asigure circulaţia
aerului, dar sa nu permită accesul rozătoarelor sau a altor animale in obiectivele şcolare, sau in
instalaţiile acestora, iar reţeaua de evacuare a apelor uzate va fi astfel realizata incat sa nu perita
pătrunderea rozătoarelor in interiorul obiectivelor.
8.3.4. Protecţia impotriva calamităţilor naturale:
Masurile stabilite in Indicativul NPO 10/97 punctul 3.3.3. sunt relevante si trebuiesc
respectate intocmai.

8.4. Şantierul si refaceri:

- In cazul in care contractantul se foloseşte de acomodarea obtinuta de el pentru a scapa de

materialele excedentare, el va obţine acordul scris al proprietarului sau autoritatilor, ca urmare a
schimbării terenului unde se gaseste aceasta acomodare si se va face o inregistrare cu acordul
proprietarului, locatarul sau autoritatile privind starea acelui teren înaintea preluării.
- In cazul in care contractantul se foloseşte in mod special sau provizoriu, sau ca acomodare
suplimentara pusa la dispoziţia sa de beneficiar in scopurile contractului, terenul unde se afla
situata aceasta acomodare va fi considerat ca facand parte din şantier. La incheierea lucrărilor
din aceasta zona, contractantul va reface zona aducand-o la starea sa iniţiala.
- Înaintea începerii oricărei parti din cadrul lucrărilor, contractantul va asigura toate accesele
necesare, inclusiv orice derivaţii provizorii care pot fi uneori necesare.
- Contractantul va intretine dumul intr-o stare corespunzătoare pentru desfasurarea circulaţiei
vehiculelor in condiţii de siguranţa si trafic lejer, pana când aceste vehicule nu vor mai fi
necesare pentru scopul contractului.
- înainte de a incepe orice lucrare contractantul va face o inregistrare a stării suprafeţelor oricăror
terenuri publice sau particulare necesare pentru accesul pe şantier. Contractantul va face ca toate
aceste suprafeţe sa fie adecvate accesului si va intretine toate aceste suprafeţe intr-o stare
corespunzătoare de curăţenie si reparaţii, pe durata executării lucrărilor. La terminarea utilizării
de către contractant a acestor accese, el va readuce suprafeţele la o stare cel puţin egala cu cea
dinaintea începerii oricăror lucrări.
- Contractantul nu va intra prima data, in nici o parte de pe şantier, trecând peste terenuri
particulare, fara a avea in prealabil acordul proprietarului acelor terenuri.
- Contractantul va menţine şantierul intr-o stare curata, ordonata si igienica, pe întreaga perioada
 cat el este răspunzător de lucrare.
- Contractantul se va asigura ca drumul de acces folosit de el nu este murdărit ca urmare a acestei
utilizări, iar in eventualitatea ca acestea se vor murdari, contractantul va lua toate masurile
necesare pentru a le curata, fara cheltuieli suplimentare din partea beneficiarului.
- Structura, calitatea, materialele si calitatea execuţiei tuturor cailor de acces si refacerea se va
face conform STAS 174, STAS 179, STAS 6978, STAS 9095.

8.5. Condiţii de protecţie în timpul lucrărilor de construcţii:

8.5.1. Protecţia solului si subsolului:

- Nu sunt poluanţi pentru sol si subsol.
- La efectuarea săpăturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru execuţia
lucrărilor de terasamente si din 122 - 99.
- Săpătură se va incepe numai după completa organizare a şantierului si aprovizionarea
conductelor si a celorlalte materiale necesare, astfel ca şanţurile sa ramana deschise un timp cat
mai scurt.
- La execuţia umpluturilor se vor respecta prevederile Ghidul indicativ GP 043/99. Materialul de
umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri ( granule de 20 mm cel mult) si de materiale
susceptibile sa deterioreze lucrările ascunse (cenuşi agresive), precum si goluri care pot avea
tasari ulterioare.
- Se interzice execuţia lucrărilor de umplutura pe timp friguros cu temperaturi avand valori sub 0
C - depozitarea temporară a pământurilor se va face distinct, în funcţie de natura lor şi funcţia
pe care trebuie sa o capete;- depozitarea în siguranţă a materialelor de construcţii (pentru a nu fi
antrenate de vânt şi ploi) şi îndepărtarea de pe teren a deşeurilor;- se va asigura reţinerea
deşeurilor în spaţii de depozitare sigure, acoperirea acestora cu materiale inerte.
- în etapa de construcţie calitatea solului poate fi afectată din cauza scurgerilor de ulei şi
combustibil. De asemenea, solul poate fi tasat din cauza echipamentelor grele şi pot apărea
pierderi din cauza excavărilor. Acestea afectează solul doar local şi temporar. După terminarea
lucrărilor din cadrul obiectivului terenul se va reface şi înierba.
- Deşeurile ce nu pot fi refolosite în cadrul şantierului, respectiv deşeurile menajere, cele din
bazele de întreţinere a utilajelor, deşeurile din lemn, materiale plastice, cauciuc, metale,
materiale izolatoare etc., vor fi stocate provizoriu în depozite sau pe platforme special
amenajate şi ulterior predate unităţilor specializate de preluare, reciclare şi depozitare a
deşeurilor.
- Prin HG nr. 155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului
European al Deşeurilor” se stabileşte obligativitatea pentru agenţii economici şi pentru orice alţi
generatori de deşeuri, persoane fizice sau juridice de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor.
Antreprenorul are obligaţia, conform HG. menţionate mai sus să ţină evidenţa lunară a
producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a
deşeurilor.
8.5.2. Impactul asupra calităţii apei:
- În etapa de construcţie - va rezulta suplimentar apa uzata menajera. Pentru organizarea de
 şantier şi baza de producţie se va executa un sistem local de epurare a apelor menajere din spaţii
igienico-sanitare - se adoptă un sistem de fosă septică.
- Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele
şantierului. Manevrarea defectuoasă a autovehicolelor care transportă diverse tipuri de materiale
sau a utilajelor în apropierea cursurilor de apă pot conduce la producerea unor deversări
accidentale în acestea.
- Platforma organizării de şantier va fi realizată astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată
printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de
descărcare, în faza actuală nu se cunosc constructorii care vor executa lucrările. Aceştia vor
solicita Inspectoratului de Protecţia Mediului, autorizaţii pentru funcţionarea bazelor de
producţie. în acest moment nu se pot cuantifica pierderile de materiale sau combustibili în
timpul procesului de execuţie, care ar putea fi spălate de ploi şi ar putea ajunge apoi în apele de
suprafaţă sau s-ar infiltra în freatic, în fazele de execuţie, apele pluviale, care pot fi încărcate cu
pulberi purverulente datorate prezenţei depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate în
cursurile naturale de apă în condiţiile respectării prevederilor NTPA 001/2002 aprobate prin HG
nr. 188/2002, şi a condiţiilor impuse de Apele Române. Protecţia calităţii apelor:
- se asigură drenarea apei freatice din zona săpăturilor atunci când aceasta apare la nivelul
săpăturilor;
- se prevăd mijloace de reţinere a scurgerilor apelor uzate tehnologice şi menajere în organizarea
de şantier, astfel încât să se încadreze în prevederile regulamentare.
- se interzic orice deversări de ape uzate, reziduuri, deşeuri de orice fel pe sol şi în subsol.
8.5.3. Impactul asupra calităţii aerului în etapa de construcţie:
- Execuţia lucrărilor constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa
de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili ( produse petroliere distilate) atât
în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport
folosite.
- Instalaţiile de alimentare cu carburanţi şi de întreţinere a utilajelor de transport sunt surse de
poluare asupra aerului. Aceste instalaţii trebuiesc verificate periodic în timpul funcţionării din
punct de vedere al protecţiei mediului.
- Activitatea de construcţie poate avea, temporar (pe durata execuţiei), un impact local asupra
calităţii atmosferei. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrării, sunt asociate
lucrărilor de excavare, de manipulare a pământului şi a nisipului, precum şi a altor lucrări
specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând
de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
- Activitatea utilajelor cuprinde, în principal, decaparea şi depozitarea pământului vegetal,
săpături şi umpluturi, în urma cărora se generează emisii de praf. Aria principală de emisie a
poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi mijloacelor de transport se consideră axa lucrării
extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10 m lăţime ceea ce conduce la o fâşie de cca.
30 m lăţime, respectiv 15 m de o parte şi de cealaltă a axului săpăturii. Concentraţiile maxime
de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii. Studiile de specialitate arată că, în exteriorul
acestei arii, concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial. Astfel, la 20m în
exteriorul fâşiei concentraţiile se reduc cu 50 % şi la peste 50 m reducerea este de 75%.
 - Se consideră că activitatea de şantier organizată în mod corespunzător poate evita riscurile
arătate, asigurând protecţia biocenozelor, menţinerea echilibrului ecologic.
8.5.4. Impactul sonor în etapa de construcţie:
- Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii
adecvate. Aceste utilaje reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
- Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul
acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi
distanţele la care acestea se înregistrează.
8.5.5. Utilaje folosite şi puteri acustice asociate:
excavatoare Lw ~ 117 dB(A)
tractor cu remorcă Lw ~ 105 dB (A)
- Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin deplasările
lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibraţii.
Pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ asupra mediului se vor lua măsuri atât în
perioada de construcţie, cât şi în cea de exploatare.

9. DURATA DE REALIZARE A INVESTIŢIEI SI ETAPELE PRINCIPALE,

GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTIŢIEI.
autorizaţia de construire......................................................................................2 luni
-etapa Il-a achiziţionarea lucrărilor pentru realizarea investiţiei..........................2 luni
-etapa IlI-a realizarea lucrărilor...........................................................................20 luni
GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE AL INVESTIŢIEI -Durata
totala de realizare a investiţiei 24 luni

Achiziţia serviciilor de proiectare realizarea proiectului tehnic, detaliilor de execuţie si proiectului

pentru

Anul 2016-2018
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2
Durata totala a investiţiei 1 2 3 45 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4
ACIZITII SERVICII DE STUDIU ♦
DE FEZABILITATE
ÎNTOCMIREA SI
STUDIULUI DE *
FEZABILITATE
ACHIZIŢII LUCRĂRISI A * *
REALIZARE LUCRĂRI * * * * * * * * * * ♦ ♦ ♦ * * * * * * *
INSTALAŢII SANITARE * * * * * * * *
CANALIZARE EXTERIOARA * * * * * * *
INSTALAŢII TERMICE * * * * * * * *
REPARAŢII INSTALAŢII * * * * * * * *
INSTALAŢII
ELECTRICE SEMNALIZARE * * * * * ** * * * * *
ALIMENTARE
INCENDIU CU APA INSTALAŢII * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
SISTEMATIZARE
HIDRANTI VERTICALA * * * *
RECEPŢIE LUCRĂRI
1.
10. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI
Mai bine de pus un table cu liniile principale de cost ale proiectului

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

2. Valoarea totală a investiţiei inclusiv TVA în preţuri pentru 1 Dolar = 16 MDL, la data de 01 02
2018 este de:589 550 lei/ 130552 euro
3. Costul estimativ fara TVA este stabilit prin Devizul General care a fost intocmit conf. H.G.
28/09.01.2008, valoare investiţie 444 2401ei/98 183 euro.
4. La întocmirea Devizului general s-au respectat prevederile HG 363/2010 privind aprobarea
standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările
si completările ulterioare.
5. Devizul general are la baza devizele pe obiecte si devizul financiar. Devizele pe obiecte au fost
întocmite plecând de la cantităţile principalelor categorii de lucrări determinate pe baza de
măsurători si aprecieri conform metodologiei H.G. 28/09.01.2008, a Legii 215/22.12.1997
privind Casa Sociala a Constructorilor, O.G. 215/1999 privind modificarea si completarea unor
reglementari referitoare la taxa pe valoarea adaugata, a O.U.G. 34/2006 privind achiziţiile
publice, a H.G. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. 34/2006.