Proiect Ccu

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
Calificarea: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ÎNDRUMĂTOR: CANDIDAT
ȚINTARU SMARANDA ANA PERJU ANCA
2015
MOTIVAŢIA
Nu este nimic mai frumos și nobil în viață decât să ajuți și să alini durerea și suferința
aproapelui tău, iar dacă avem în vedere aici și creștinul din noi, atunci rezultatul nu poate
decât să ne bucure în egală măsură asistent-pacient.Tumorile aparatului genital sunt boli care
au făcut și încă mai fac victime în rândul femeilor de toate vârstele.
M-am implicat serios în timpul stagiului de practică în îngrijirea bolnavelor cu aceste
afecțiuni, care în unele cazuri se diagnostichează prea târziu. De aici încolo începe misiunea
1
noastră și anume de a liniști psihic pacientul, de a-l ingriji cu mult devotament si
profesionalism, asa cum am învățat în școală și așa cum ne dictează conștiinta.
Aceasta îmi-a adus o mare satisfacție!
Perju Anca
MOTTO:
,, Să dăm totul, să sacrificăm totul fără speranță de răsplată, aceasta înseamnă

adevarata iubire față de aproapele aflat în suferință.
Fiecare neglijență, fiecare slabiciune, fiece îndoială înseamnă lașitate.”
Vasile Pârvan
ABREVIERI
 CCU – cancerul de col uterin

 G - greutate
 Î – înălțime
 Im – intramuscular
 Mg – miligrame
2
 P – puls
 Sc - subcutan
 T - temperatura
 TA - tensiune arterial
CUPRINS
 TITLUL LUCRĂRII……………………………………………………….pag
 MOTIVAŢIE……………………………………………………….............pag
 ABREVIERI……………………………………………………………......pag
3
 CAPITOLUL I
 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL

FEMININ........................................................................................…………..pag
- Anatomia aparatului genital feminin
- Fiziologia aparatului genital feminin
 CAPITOLUL II
 CANCERUL DE COL UTERIN…………………………………………….pag

- Definiție
- Etipatogenie
- Simptome
- Clinic/paraclinic
- Factori de risc
- Tratament medicamentos/chirurgical
- Profilaxie
 CAPITOLUL III
 CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI

o Cazul plan de îngrijire al pacientei Illes Luna-42 ani.........................…….pag
- evaluare finală
- fişa tehnologică
o Cazul plan de îngrijire al pacientei Balaș Drăgălina- 36 ani……..………..pag
- evaluare finală
o Cazul plan de îngrijire al pacientei Trașcă Gena- 52 ani………..…………pag
- evaluare finală
 CONCLUZII………………………………………………………………….,pag
 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………pag
 ANEXE…………………………………………………………………………pag
CAPITOLUL 1
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
1.1 ANATOMIA APARATULUI
4
GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin

participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin
(ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea
uterină, unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat
din uter prin actul naşteri
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulva - şi un grup de organe
interne localizate în pelvis: (vezi anexa 1 figura 1)
- vaginul,
- uterul,
- trompele
- Faloppe (salpinge) şi ovarele.
- Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu starea
hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.
VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genital și este constituită din:
- muntele lui Venus

- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
Organele genitale interne sunt :
- vaginul
- uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
- trompe - porţiunea interstiţională
- porţiunea istmică
- porţiunea ampulară
- ovarele
5
UTERUL
Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia
acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe linia mediană şi
reprezintă raporturi anatomice; (vezi anexa 2 figura 2)
- anterior – cu vezica urinară
- posterior – cu rectul
- inferior – se continuă cu vaginul
- superior – cu organele intestinale şi colonul
- lateral – cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi
un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm. Este format din trei porţiuni:
- corpul,
- istmul
- colul.
o Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două
feţe si două margini.
- Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm, unde acesta
se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezico-uterin.
- Faţa posterioară – mai convexă, cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu
care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se
reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu
ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport
cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla
vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.Marginea
superioară sau fundul uterului este ingrosată şi rotunjită, concavă sau rectilinie la
fetiţe şi net convexă la multipare. Prin intermediul peritonelui este în contact cu
ansele intestinale şi colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se
continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi utero-
tubare.
o Istmul - continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.
o Colul uterin (cervix)-este porţiunea inferioară a uterului cuprinsă între istmul uterin
şi polul inferior al organului. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit. După sarcini
repetate el capată o formă cilindrică. Axa colului formează împreună cu axa corpului
uterin un unghi cu deschidere anterioară denumit unghiul de anteflexie.Colul uterin
are un diametru longitudinal de aproximativ 3 cm. La multipare el poate ajunge să
reprezinte 2/3 din lungimea totală a uterului.La palpaţie, colul prezintă o rezistenţă
reductibilă,asemănătoare cu aceea a vârfului degetului sau mai bine cu cea a vârfului
nasului. În graviditate colul prezintă o consistenţă moale, catifelată.Culoarea
6
organului este roz-palidă;în preajma menstruaţiei sau în sarcină devine roz-violaceu.
Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta din urmă în două porţiuni:o porţiune
superioară,supravaginală,denumită porţiunea supravaginală a colului uterin şi o
porţiune inferioară,intravaginală,denumită porţiunea vaginală a colului uterin. Colul
uterin este străbătut de canalul cervical.
a) PORŢIUNEA SUPRAVAGINALĂ este situată în cavitatea pelviană şi este
cuprinsă între inserţia vaginului pe col şi un plan transversal care trece prin
orificiul intern al canalului cervical.Această porţiune vine în raport înainte cu
vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical,care prezintă o densificare
a ţesutului conjunctiv subperitoneal. Posterior porţiunea supravaginală a colului
vine în raport cu rectul. Lateral,ea vine în raport cu baza ligamentului larg şi prin
intermediul acestuia,cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină,ambele
situate la aproximativ 2 cm. de col şi 15mm. de fundul de sac lateral al vaginului.
Artera uterină formează la acest nivel un arc ce trece pe deasupra ureterului,care la
acest nivel are un traiect oblic în jos şi înăuntru.
b) PORŢIUNEA VAGINALĂ a colului uterin are o situaţie intravaginală şi este
delimitată în sus de inserţia extremităţii superioare a vaginului pe col. Inserţia
vaginului pe col se face mai sus pe faţa posterioară decât pe cea anterioară,de unde
rezultă o inegalitate a fundurilor de sac vaginale:fundul de sac posterior este mai
mare decât cel anterior. La nivelul inserţiei vaginale pe col,stratul muscular al
vaginului se continuă intim cu cel al uterului. Porţiunea vaginală are forma unui
con cu varful rotunjit orientat în jos. Are o lungime de 10mm. La extremitatea sa
inferioară se gaseşte orificiul extern al canalului cervical.
c) CANALUL CERVICAL este un canal care strabate axul longitudinal al
colului,având o formă alungită,fuziformă,fiind mai strâmt la cele două extremitaţi.
Pereţii săi sunt tapetaţi de o mucoasă la care nivelul orificiului intern se continuă
cu mucoasa cavităţii uterine,iar la nivelul orificiului extern se continuă cu
porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. Capacitatea canalului cervical la
nulipare reprezintă1/3din capacitatea cavităţii uterine şi este de aproximativ 1cm3.
La multipare această capacitate se dublează. La fetiţele impubere,deşi colul este
mai lung decât corpul uterin,capacitatea canaluli cervical este mai mică, el
reprezentând un traiect foarte strâmt,cu pereţi aproape lipiţi. Turtirea în sens
antero-posterior a uterului face ca şi canalul cervical să prezinte două
feţe,anterioară şi posterioară şi două margini,dreaptă şi stângă. Faţa posterioară
prezintă în porţiunea mediană numeroase pliuri foarte fine,prelungite,denumite
arbore al vieţii.Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu mai
stramt numit orificiu intern. El se prezintă de fapt ca un inel cu rol de
sphincter,fiind format dintr-o bandeletă circulară de fibre musculare netede,având
o lâţime de aproximativ 6mm. şi un diametru de3-4mm. Astfel,orificiul intern
apare nu ca un simplu orificiu ci ca un canal mai ingustat dispus între cele două
cavităţi:cea uterinâ şi cea a canaluli cervical. Calibrul lui este diminuat de
persistenţa până la nivelul său superior a pliurilor longitudinale ale arborelui
vieţii. În mod normal orificiul intern permite trecerea unei sonde cu diametrul de
7
3mm.Încetarea menstruaţiei cu instalarea menopauzei duce la o retracţie
progresivă a orificiului,putându-se uneori închide complet. Rolul orificiului intern
este de a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi
vaginul Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu extern,situat la
extremitatea inferioară a colului. Orificiul extern al canalului cervical împarte
porţiunea vaginală a colului în două buze,una anterioară,mai mare şi mai
proeminentă şi una posterioară mai mică.Forma orificiului extern variază în
funcţie de vârstă şi de starea fiziologică a femeii. La virgine apare mic şi
punctiform,iar la primipare apare ca o linie transversală. La multipare are de
asemenea o dispoziţie transversală însă deschizătura sa este mai mare. La femeile
care au născut de multe ori şi în special la cele care au suferit rupturi ale
marginilor orificiului cu ocazia naşterilor şi aceste rupturi nu au fost suturate sau
au fost suturate incorect sau incomplet,orificiul extern este mare de formă sinuasă,
neregulată.
 Structura histologică a colului uterin
Ca parte integrală a uterului,colul uterin este format dintr-un ţesut muscular neted,care
intră în constituţia miometrului. Acesta este tapetat atât la nivelul canalului cervical cât şi la
nivelul porţiunii vaginale de o mucoasă care se aplică direct pe miometru fără intermediul
unei submucoase.
 Musculatura colului uterin
Stratul muscular al colului uetrin este format în majoritate din fibre musculare netede care
provin din musculatura corpului uterin. În constituţia sa intră însă şi fibre musculare netede
provenite din tunica musculară a vaginului care,la nivelul liniei de inserţie a vaginului pe col
se continuă cu ţesutul muscular al colului.
În porţiunea sa superioară,colul uterin este format în cea mai mare parte din fibre radio-
spiralate ale arhimiometrului. Fascicolele musculare se intreţes strâns şi merg până în
apropierea canalului cervical. Ele sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea
supravaginală. Aceste fascicole sunt unite între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai
ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat. În jurul vaselor de calibru mai mare,fibrele
musculare sunt mai groase şi mai rare iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat.
Pe masură ce fibrele musculare netede devin mai rare,spre porţiunea inferioară a
colului,fibrele elastice devin tot mai numeroase. La nivelul porţiunii vaginale predomină un
ţesut conjunctiv elastic, fibrele musculare fiind în număr mai restrâns,şi cu dispoziţie oblică.
Există însă şi observaţii care descriu existenţa la acest nivel a unor fibre musculare radiate
care fac legătura între straturile musculare periferice şi cele profunde. În sfârşit,în unele
8
cazuri,chiar în această porţiune,ţesutul neted predomină net cantitativ faţă de cel conjunctiv-
elastic.
 Mucoasa colului uterin
Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion. În funcţie de

structura epiteliului,această mucoasă diferă la nivelul porţiunii vaginale sau la nivelul
canalului cervical. Astfel întâlnim un epiteliu pavimentos stratificat,identic cu cel vaginal,la
nivelul porţiunii vaginale sau a exocolului şi un epiteliu cilindric glandular,asemănător
epiteliului cavităţii uterine,la nivelul canalului cervical sau a mucoasei endocervicale.
 Funcţiile colului uterin
Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului, care este vizibil prin vagin Este o
parte importantă a tractului genital, îndeplinind mai multe funcţii:
- funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în
vagin; în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei acestuia, sângele
mesntrual stagnează în uter (hematometrie).
- funcţie în statica pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin, asigură menţinerea unei
poziţii normale a organelor pelvine.
- funcţie sexuală: având o bogată inervaţie, prin excitarea colului creşte secreţia
glandelor cervicale şi se declanşează secreţia unor hormone.
- funcţie de fecundaţie: secreţia glandelor endocervicale (glera cervicală) prin
compoziţia sa favorizează ascensiunea spermatozoizilor.
- funcţie în sarcină: colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii, el fiind o
barieră între vagin şi uter, cât şi în timpul travaliului.
Ţinând cont de toate aceste funcţii, prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la nivelul colului
uterin poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii.
 Mijloace de fixare şi susţinere
Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul

ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
o Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile

laterale ale uterului la peretii excavaţiei pelviene.
9
- Faţa anterioară – este ridicată de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care
de la corpul uterin se indreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei
anterioare a ligamentului larg, apoi se angajează în canalul inghinal, terminându-se
prin numeroase fascicule fibroase în ţesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus şi
al labiilor mari.
- Faţa posterioară – a ligamentului este ridicată în porţiunea mijlocie de către ovar şi
ligamentele utero şi tubo-ovariene formând aripioara posterioară .
- Marginea superioară -a ligamentului larg este locul unde cele două foiţe se
continuă una pe alta, fiind străbătute de trompa căreia îi formează mezosalpingele
sau aripioara superioară. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm în plan
sagital reprezintă hilul principal prin care penetrează vasele şi nervii uterului şi
vaginului.Ţesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcătuieşte
parametrele.
o Ligamente utero-sacrate
Sunt două fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la faţa posterioară a regiunii

cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru până la nivelul celei de a doua sau a
primei găuri sacrate. Sunt alcătuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), ţesut
conjunctiv condensat şi fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevărata susţinere a uterului o
realizează perineul prin intermediul pereţilor vaginali.
 Vascularizaţia şi inervaţia
- Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai
frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene.
- Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-
ovarian, se anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului.
- Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se
formează marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele
drenează prin venele tubare şi ovariene în vena ovariană. În jos, se formează venele
uterine ce se varsă în venele iliace interne. O mică parte din sângele venos urmează
calea ligamentului rotund.
- Limfaticele. Pornite din endometru şi miometru, formează sub seros o bogată reţea
mai abundentă posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe
marginile uterului se indreaptă spre diferite grupe ganglionare. O parte urmează
calea ligamentului rotund şi ajung în ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin
ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreună cu alte parţi
inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii
ganglionare.
10
1. – Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern
şi extern
2. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi.
3. – Este formată din ganglionii lombo-aortici.
o Inervaţia
Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric

inferior cu predominanţă simpatică.Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de
fibre şi ganglioni plasat în parametri ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale
şi uterine.
 TROMPELE UTERINE
Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară
a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţa superioară a ovarelor.
(vezi anexa 5 figura 5).La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi
constituirea iniţială a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe
traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm, în partea terminală.
Fiecare trompă prezintă 4 părţi:
 Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin.
 Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm.
 Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată.
 Pavilionul, porţiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15
franjuri pe margine (fiimbrii)
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. Poziţia lor este asigurată de
ligamente largi, ligamente ovariene, precum şi mezosalpinx. Vascularizaţia arterială este
asigurată de ramuri din arterele ovariene şi arterele uterine.
11
1.2 FIZIOLOGIA UTERULUI
 MUCOASA UTERINĂ este divizată în două straturi: profund sau bazal ce nu suferă
nici o modificare în timpul ciclului menstrual. Ciclul endometrial are mai multe faze:
- faza de linişte postmenstruală : durează 3 zile; faza proliferativă : endometrul se
dezvoltă, vasele se refac, glandele devin sinuoase, substanţa fundamentală a
corionului devine abundentă;
- faza secretorie : endometrul continuă să se dezvolte, glandele se dilată, celulele
glandulare produc glicogen, vasele se dezvoltă; corion lax (2 zile după ovulaţie);
- faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări: stază,
vasoconstricţie, ischemie, endometrul se reduce; cu 2 zile înainte de menstruaţie
apar leucocite în corion; hematiile extravazează şi ele;
- faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi mai mult, glandele devin mici,
extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică.
Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin :
- bazofilie-activitate enzimatică;
- producţie de mucopolizaharide şi de glicogen.
Mecanismul menstruţiei Sângele menstrual este incoagulabil; factorii de coagulare arată:
lipsa fîbrinogenului, scăderea accentuată a complexului protrobinic, scăderea numărului de
trombocite. Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan.
 CICLUL COLULUI UTERIN
În faza proliferativă, epiteliul, glandele şi stroma cervicală prezintă modificări

histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus; această secreţie este maximă
în faza de ovulaţie, atingând 120 mg în 24 de ore. În faza secretorie, secreţia de mucus scade,
devine mai consistentă, creşte cantitatea rezidului uscat, a celulelor descuamate şi a
leucocitelor. începând din ziua a 17-a a ciclului, cristalizarea este dezagregată. După ziua a
20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi. (vezi capitolul III, anexe, figura 6)
12
CAPITOLUL 2
FIZIOPATOLOGIE, TRATAMENT, EVOLUȚIE ȘI PROFILAXIE
ÎN
CANCERUL DE COL UTERIN
2.1 FIZIOPATOLOGIA CANCERUL DE COL UTERIN
 Definiție
Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul exo- sau
endocervical.
 Etiologie
Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în :

 factori intrinseci
- vârsta
- factori genetici familiali
 factori extrinseci
- mediul
- sexualitate
 Formele cancerului uterin

1. Anatomo-clinice, cancerul de col uterin prezintă două forme:
13
a. cancerul exocervical
b. cancerul endocervical
2. Anatomo-patologic,microscopic se descriu două forme :
a. forma ulceroasă-mai agresivă
b. forma vegetantă-mai puţin agresivă
Localizarea cancerului la nivelul colului uterin este cea mai frecventă. La fetiţe şi la
fetele tinere de vârsta pubertăţii regiunea colului uterin este acoperită cu un strat de celule
subţire,care poate fi uşor lezat de infecţii(lipsă de igienă)sau de traumatisme(când viaţa
sexulă începe de la o vârstă prea tânără).
Există câteva semne de boală ale leziunilor colului uterin, care permit descoperirea
acestora :
 leucoreea-scurgerea albă din vagin
 hemoragia-simptom important în afara menstruaţiei sau după menopauză.
În faza de început cancerul de col uterin nu are semne caracteristice, mai adesea este vorba
de semne obişnuite în cele mai variabile boli ale organelor genitale. Pentru aceste motive
orice femeie constientă are datoria să se prezinte la medic odată cu apariţia celor mai mici
semne de boală, afectează femeile de diferite vârste şi de diferite categorii, pretutindeni în
lume. Debutează la nivelul colului uterin - porţiunea din uter care se deschide în vagin - şi
devine treptat din ce în ce mai invaziv dacă este lăsat netratat.
Cancerul de col uterin este cauzat de infecţia persistentă (infecţia care continuă sau
recidivează în timp) cu un virus extrem de frecvent şi contagios: papilomavirusul uman
(human papillomavirus, HPV), este o afecţiune malignă a celulelor ce căptuşesc suprafaţa
colului. Cancerul de col uterin (CCU) este o boală cronică gravă, de mare importanţă
medico-socială, cu evoluţie foarte severă, mai ales când este depistată în stadii avansate.
Importanţa problemei rezultă din faptul că neoplasmul colului uterin reprezintă una din
principalele cauze de deces al populaţiei feminine, ocupând locul al doilea ca frecvenţă, pe
primul loc situându-se cancerul sânului. Cancerul colului uterin însumează 44% din totalul
neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifică eforturile depuse pe plan naţional şi
internaţional pentru studierea acestei maladii, afectează cel mai frecvent femeile tinere (35-
50de ani) în perioada de activitate sexuală, în timp ce cancerul de corp uterin, mai rar, apare
mai ales la menopauză.
 Factori de risc
a. Comportamentul sexual creşte riscul apariţiei cancerului de col, prin:
- începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani
- contacte sexuale neprotejate, care măresc riscul infectării cu HP
14
- mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţiii
- contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multi
b. Vârsta: displazia cervicală este frecventă la femeile între 20 şi 30 de ani.
Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani şi la
cele care-şi fac screening în mod regulat. Şansele de deces din cauza cancerului
de col uterin cresc o dată cu vârsta. Cele mai mari şanse le au femeile albe între
45 şi 70 de ani şi femeile de culoare de 70 de ani.
c. Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apare mai des la femeile de
culoare decât la femeile albe.
d. Infecţia cu HPV: reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul
cervical. Deşi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infecţie cu
papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer
cervical. Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transformă
celulele normale în celule anormale care pot duce la cancer. Unele infecţii cu
HPV se vindecă fără tratament. Femeile care nu sunt incluse în screening au risc
crescut pentru cancerul de col uterin. Infecţiile cu HPV se transmit în primul
rând prin contact sexual. Femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi
au multipli parteneri sexuali prezintă un risc crescut pentru infecţia cu HPV.
Alţi factori de risc pentru cancerul de col uterin:
- numarul mare de sarcini la termen
- numarul mare de parteneri sexuali
- primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă
- consumul de ţigări
- contraceptivele orale
- sistemul imunitar slăbit.
 Simptome in CCU
o La început, afecţiunea este asimptomatică, fiind cel mai uşor de analizat cu ajutorul
testului Papanicolau. Odată instalat procesul canceros, există o serie de simptome. Iată
câteva dintre cele mai importante:
- durere în timpul actului sexual (dispareunia)
- secreţie vaginală anormală, prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu
mici cantităţi de sânge
- sângerări vaginale anormale, sau modificări notabile în apariţia ciclului
menstrual
15
- sângerări la nivelul cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul
inserării diafragme
o În cazul cancerului avansat de col uterin, simptomele se modifică, astfel:
- apare anemia datorată pierderilor necontrolabile de sânge
- survine durerea pelviană, a membrelor inferioare sau lombară
- comunicarea anormală dintre vagin şi rect, afecţiune numită "fistulă vaginală",
aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul ţesuturilor
alăturate.
- scădere în greutate (mai multe kilograme în câteva săptămâni, luni)
 Evoluția cancerului de col uterin

Evoluţia cancerului de col se poate solda cu afectarea ţesuturilor şi organelor învecinate
odată cu instalarea metastazelor, se pot identifica tumori şi la nivelul plămânilor, stomacului,
rinichilor, intestinelor, ficatului. Unoeri poate degenera în metastaze osoase. Medicul este
singurul capabil să analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale şi să decidă apoi
modalitatea de abordare profilactică a acesteia.
 Diagnostic
Formele incipiente de boală sunt asimptomatice, ele se descoperă numai în cadrul
procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. Pe masură ce tumora creşte,
pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală, spontane sau la contactul sexual. De cele
mai multe ori se asociază o secreţie vaginală cu evoluţie drenantă. Durerea nu este comună,
ea apare în stadii avansate, fiind determinată de o multitudine de cauze:
- necroza tumorală,
- inflamaţie pelvină asociată,
- invazia unui ureter, a vezicii urinare sau a rectului.
o Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen

citologic Papanicolau. Terminologiei clasice Papanicolau i s-au adăugat în timp
cele de displazie şi CIN, ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda
(TBS) care grupează leziunile precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad
scăzut (LSIL) şi grad înalt (HSIL), fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de
tratament şi urmărire. Dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni
vizibile pe col, se efectuează colposcopia, metodă care analizează foarte atent
suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului cervical.Biopsia ghidată
colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul. Dacă există
displazie severă, citologică sugerează carcinom insitu sau joncţiunea
scuamocilindrică a colului nu se poate vizuliza în întregime se practică conizaţia,
16
reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul
colului. Conizaţia reprezintă atât o metodă de diagnostic cât şi, pentru unele cazuri,
terapeutică.
o Diagnosticul leziunilor invazive: leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul
colului uterin se biopsiază, eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă
leziunea se prelungeşte spre canalul cervical, examinarea la microscop a
materialului excizat punând diagnosticul de malignitate.
După confirmarea malignităţii, evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea
altor investigaţii: examene uzuale (radiografie toracică, examene de sânge, EKG) şi alte
investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii
(tomografie computerizată abdomino-pelvină, urografie, eventual cistoscopie sau rectoscopie
dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine).
Pentru a vedea în ce stadiu de află procesul canceros, sunt necesare urmatoarele
investigaţii:
- homoleucogramă completă
- biochimia sângelui
- rezecţia cu ansa diatermică (pentru a vedea cât de întins este cancerul)
- histerescopia
- citoscopia
- proctoscopia
- urografia
- radioscopia toracică
o Investigatiile de profil care se impun:

- colposcopia şi biopsia cervicală (pentru a se putea determina cu exactitate locaţia
celulelor canceroase)
- biopsia endocervicală (pentru a determina dacă celulelle considerate maligne sunt
prezente şi la nivelul canalului cervical)
- conizaţia diagnostică şi rezecâia cu ansa diatermică, care au ca scop recoltarea
ţesutului cervical pentru a fi examinat la microscop. Testul Babeş-Papanicolau
 CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE COL UTERIN
17
Clasificarea stadială a cancerului serveşte la atingerea următoarelor obiective:
- indicator asupra prognosticului
- laborarea planului de tratament
- evaluarea rezultatelor tratamentului
- schimburi de informaţii între centrele de tratament
- cercetare ştiinţifică
A fost introdusă în 1929 de Organizaţia Sănătăţii a Ligii Naţiunilor Unite ca primă variantă
a stadializării pentru cancerul colului uterin, fiind în permanenţă modificată şi îmbunătăţită.
Aplicarea oricărui sistem de stadializare trebuie să ţină seama de două elemente:stadializarea
să se realizeze înaintea începerii tratamentului, în caz de ezitare între două stadii, se alege
întotdeauna stadiul cel mai puţin avansat, penrtu a nu se mări nejustificat cifra vindecării în
stadiile avansate.
 Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt:
- stadializarea FIGO – elaborată de Federaţia Internaţională de Ginecologie şi
Obstretică, care se limitează doar la categoria de T, facând abstracţie de starea
ganglionilor limfatici.
- sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluări ale volumului tumoral
- sistemul de stadializare TNM aparţinând UICC (Uniunea Internaţională contra
Cancerului)- cel mai complex, ţinând cont şi de stadiul ganglionilor lmfatici şi a
metastazelor la distanţăsistemul de stadializare propus de “American Joint
Committee on Cancer”- care reprezintă un sistem de clasificare patologică
2.2 TRATAMENTUL CANCERULUI DE COL UTERIN
A. Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare

- conizaţia în carcinomul in situ sau radicale
- histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu
ambele ovare)
- limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini).
B. Radioterapia este o metodă de tratament de bază, fiind folosită ca tratament
exclusiv, pre- sau postoperator. Se utilizeaz iradierea externă (cu fotoni, folosind
18
acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea
intracavitară, adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau
vaginului). Pentru stadiile incipiente (IA, IB, IIA) radioterapia exclusivă şi chirurgia
au rezultate similare. Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat
radio-chirurgical.Ca şi în cazul altor cancere, cancerul de col uterin poate avea
câteva variante de tratament.
Decizia asupra metodei de tratament care va fi urmată, va fi luată de medic şi pacientă
împreună,luând în considerare mai mulţi factori, printre care:
- Dimensiunile cancerului şi dacă a metastazat (s-a răspândit) sau nu
- Vârsta pacientei şi starea ei de sănătate general
- Preferinţele pacientei
După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare, medicul va recomanda cel mai probabil
una din următoarele metode de tratament, sau o combinaţie de metode.
1) Excizie chirurgicală-Este vorba despre o operaţie prin care se înlătură partea afectată
de cancer.
2) Radioterapie-Această metodă foloseşte raze X cu energie înaltă pentru a distruge sau a
afecta celulele canceroase
3) Chimioterapie-Aceasta este o metodă care foloseşte un medicament sau o combinaţie
de medicamente pentru a trata cancerul. De obicei se injectează intravenos sau se
administrează pe cale orală.
4) Hormonoterapia – utilizează terapia cu hormoni feminine
Un plan de tratament complet va include de asemenea şi vizite de urmărire şi posibil
examinări cu raze X, biopsii şi teste de sânge suplimentare sau alte examinări.
C. Tratamentul de intreţinere. Perioada de recuperare este foarte importantă pentru
că scopul ei este acela de a preveni recidivele. Starea emotională joacă şi ea un rol
crucial în maniera în care pacienta reuşeşte să treacă peste această perioadă grea. Pe
lângă recuperarea individuală, femeia are nevoie şi de sfatul medicului oncolog,
respectiv al ginecologului.
Este nevoie de controale medicale regulate, şi anume:
- examen ginecologic complet şi examen citologic Papanicolau, la fiecare 3
luni, în primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului
- examen ginecologic şi test Papanicolau la fiecare 6 luni după primii 2-3 ani de
la diagnostic
- examene medicale anexe, în cazul în care medicul a stabilit că celulele
canceroase s-au extins şi la alte organe
19
D. Terapii complementare
Aceste terapii nu trebuie să fie privite ca şi terapii substitutive ale celor standard,
folosite în tratarea cancerului cervical. Înaintea demarării unui astfel de tratament,
este bine să se discute cu medicul în legătură cu eventualele efecte secundare pe care
acesta le-ar putea avea asupra afecţiunii canceroase.
Iată câteva astfel de terapii complementare:
- acupunctura
- fitoterapia
- meditaţia
- yoga
- suplimente nutritive şi vitamine
20
2.3 PROGNOSTICUL ȘI EVOLUȚI BOLII
Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul

diagnosticării ei. Deoarece marea majoritate(mai mult de 90%)din aceste cazuri pot şi ar
trebuii să fie detectate timpuriu prin folosirea testului PAP,rata actuală a decesului este mult
mai ridicată decât ar trebuii să fie şi reflectă faptul că acest test nu este făcut pe aproximativ
o treime dintre femeile care suferă de această boală,dar care nu sunt diagnosticate la timp.
Printre factorii majori care influenţeză prognosticulsunt:
- stadiul în care este descoperit cancerul;
- volumul şi gradul tumorii;
- tipul histologic;
- răspândirea limfatică şi invazia vasculară.
- Virusul HPV
S-a estimate că,în Statele Unite,mai mult de 6.000.000 de femei suferă de infecţie cu
Papiloma Virus(HPV),ceea ce face ca o interpretare adecvată a acestor date să fie
importantă.Studii epidemiologice au demonstrate în mod convingător că factorul major de
risc în dezvoltarea carcinomului de col uterin preinvaziv sau invaziv este infecţia cu
Papiloma Virus uman,care depăşeşte cu mult alţi factori cunoscuţi.
Există peste 80 de tipuri de Papiloma Virus uman,din care aproximativ 30 de tipuri sunt
transmise pe cale sexuală şi pot infecta colul uterin. În jur de jumătate din aceste infecţii au
fost legate de apariţia cancerului de col uterin. Deşi infecţia cu Papiloma Virusul uman este
foarte frecventă,totuşi un procent mic dintre femeile infectate cu un tip de Papiloma Virus
netratat vor dezvolta cancer de col uterin.Femeile infectate cu virusul imunodeficienţei
umane(HIV),la care se asociază această formă de cancer,au o boală mai rapid evolutivă şi un
prognosticmai prost.
Alţi factori implicaţi, mai pot fi luaţi în considerare:
- naşterile multiple;
- numărul ridicat al partenerilor sexuali;
- vârsta scăzută la primele relaţii sexuale;
- statutul socio-economic precar;
- fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de apariţie a cancerului de col uterin.
21
2.4 PROFILAXIE
Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc, cunoscuţi, specifici. unii
factori de risc nu pot fi evitaţi dar mulţi dintre ei pot. Infecţia cu HPV: infecţia cervicală cu
HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Există peste 80 de
tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe
cale sexuală (se transmit prin contact sexual) şi infectează cervixul. Aproximativ jumătate
din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Oricum, infecţia cu HPV este
frecventă şi doar un numar mic de femei infectate şi netratate vor face cancer de col uterin
În prezent se studiază un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV.
Antecedente de contact sexual: infecţia cu HPV care duce la cancer de col uterin se
transmite în primul rând prin contact sexual. Femeile care încep viaţa sexuală precoce şi
femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infecţia cu HPV şi dezvoltarea
cancerului de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS)
reduc riscul de a face cancer de col uterin.Utilizarea metodelor de contacepţie locale şi/sau a
gelurilor spermicide oferă protecţie parţiala dar nu completă faţă de BTS.
- Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai
multe) creşte riscul unui cancer de col uterin.
- Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (5
ani sau mai mult) creşte riscul pentru cancer de col uterin
- Screeningul: controlul ginecologic regulat şi testul Papanicolau ajută la prevenirea
unui cancer de col uterin. Modificările patologice ale colului cervical pot fi detectate
prin testul Papanicolau şi pot fi tratate înainte de a se dezvolta cancerul. Femeile care
nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Fumatul:
consumul de ţigări este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Dieta:
multiple studii au sugerat că unii micronutrienţi (vitamine şi minerale) pot reduce
riscul de a face cancer cervical, dar nu a fost dovedit. Cunoaşterea factorilor de risc
pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltării cancerului de col uterin.
22
- Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin Virusul HPV este dovedit că ar cauza
peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. Până la 80% dintre femeile care
sunt sau au fost vreodată active sexual au probabilitatea de a se infecta cu virusul HPV
la un moment dat în cursul vieţii. Începerea vieţii sexuale devreme, expunerea la mai
mulţi parteneri sexuali, dar cel mai important, transmiterea pe cale sexuală a unor
virusuri (virusul papilloma, virusul herpes simplex) care sunt incriminate în etiologia
leziunilor de col, sunt factori de risc. Cu cât o femeie este mai tânără atunci când se
infectează cu HPV oncogen (cancerigen), cu atât riscul de apariţie a cancerului de col
uterin este mai mare. Având în vedere consecinţele deseori letale ale depistării tardive
a tumorilor maligne de col uterin, compania Medicover lansează Campania de
prevenire a cancerului de col uterin, dedicată informării şi educării femeilor cu privire
la importanţa măsurilor de prevenire.. Campania de prevenire a cancerului de col
uterin lansată de Medicover susţine efecutarea anuală a examenului citologic
Babeş–Papanicolau, pentru femeile active sexual.
Pentru fetele între 15 şi 25 de ani, Medicover a pus la punct un program special de
vaccinare care constă în:
- consultaţia de pre-vaccinare, care se face de către pediatrul personal pentru fetiţe şi de
către medicul personal sau la ginecolog pentru femei. Acesta va explica pacientei
importanţa vaccinării, tipurile de vaccin, precum şi necesitatea efectuării anuale a
examenului Babeş-Papanicolau.
- vaccinarea propriu-zisă- procedura constă în efectuarea a trei doze cu frecvenţe
diferite în funcţie de tipul de vaccin ales.
- monitorizarea stării pacientei după vaccinare.
 Esenţial despre cancerul de col uterin
23
- Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvente tumori maligne la femeile
din România;
- Cancerul de col uterin se depistează în fază incipientă printr-o metodă simplă:
examenul Babeş-Papanicolau;
- Testul se efectuează o dată pe an;
- Prezervativul este obligatoriu în cazul expunerii la mai mulţi parteneri sexuali;
- Femeile care fumează excesiv sau consumă alcool în cantităţi mari au un risc
mai crescut de apariţie a bolii; Este mai uşor să previi cancerul de col uterin
decât să îl vindeci
 Prevenirea CCU
- Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii

sexuale sau începând cu vârsta de 18 ani.
- Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală(BTS) reduce riscul apariţiei unui
cancer de col uterin.
- Femeile care nu şi-au făcut regulat un test PAP sunt predispuse unui mare risc
de a dezvolta cancer de col uterin.Cei mai importanţi paşi în prevenirea
cancerului de col uterin sunt realizarea unor examene ginecologice regulate şi a
testelor PAP. Modificările anormale care apar la nivelul colului uterin pot fi
detectate ce ajutorul testelor PAP şi astfel pot fi tratate înaintea dezvoltării
canceruluiTestul Babeş Papanicolau. Acest test este realizat în timpul unei
vizite regulate la cabinetul medicului. Acesta utilizează o lamă specială sau o
periuţă pentru a recolta o probă de celule de la nivelul colului uterin şi al părţii
superioare a vaginului.Celulele recoltate sunt fixate pe o lamelă şi trimise
laboratorului,în vederea cercetării existenţei unei anormalităţi.Studiile efectuate
sugerează că rata cancerului de col uterin va scădea,dacă femeile care sunt sau
au fost active sexual sau chiar mai în vârstă şi-ar face testul PAP în mod regulet.
 Incidența CCU atinge un vârf între vârsta de 20 şi 30 de ani.După vârsta de 25 de
ani,numărul cazurilor de cancer uterin invaziv creşte o dată cu vârsta,riscul de a muri
de acest fel de cancer crescând pe măsură ce femeile îmbătrânesc.
24
.
CAPITOLUL 3
CAZURI CLINICE-PLAN DE ÎNGRIJIRE
3.1 Cazul I
 Planul de îngrijire al pacientei BLAJ LINA în vârstă de 46 de ani

 FIŞĂ DE INTERVIU din data de - 09.12.2014
Pacienta în vârstă de 46 de ani cu domiciliu în Bacău, se prezintă la U.P.U a S.J de

Obstetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare vaginală abundentă, durere
pelvină, polakiurie, leucoree cu striuri sangvinolente, astenie, annxietate stare generală
alterată. Boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie din ce în ce mai abundentă
şi apariţia unei formaţiuni tumorale situată hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic
se pune diagnosticul de de carcinom atipic al colului uterin restant. pacienta este internată
pentru investigații și tratament de specialitate.
Din discuțiile purtate cu pacienta în vederea culegerii de date pentru întocmirea planului de
îngrijire am aflat că; este de naționalitate ucrainianca religie ortodoxă, are studii superioare
este profesoară, căsătorită, mamă a unui copil de 13 ani, locuiește cu familia intr-o casă
confortabilă și salubră, soțul este profesor. Condițiile de viață sunt bune, pacienta are
deprinderi și obiceiuri corecte de viață. Din istoricul medical al familiei am aflat că mama
paciente a fost operată de fibrom uterin . În trecut a manifestat bolile specifice copilăriei ; a
fost diagnosticată cu AB formă medie; insuficienţă cardiacă – de la 43 de ani este in
menopauză indusă datorită unei histerectomii subtotale; a avut menarha la 14 ani; ciclu
menstrual neregulat la 34 de zile, cu durată de 4 zile, cu flux crescut; o sarcină, o naştere ,
a suferit 2 avorturi .
EXAMEN CLINIC GENERAL
 G = 72kg;
 I = 155 cm;
 grup sangvi AB IV Rh+
25
 tegumente şi mucoase :palide;
 ţesut celular subcutanat : normal reprezentat;
 sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
 sistem muscular : normoton, normokinetic;
 sistemul osteo-articular : integru, mobil;
 aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonară;
 aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 89 bătăi/min.; TA = 140/80 mmHg;
 aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.
EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE
 abdomen suplu, elastic, participă la mişcările respiratorii, nedureros;

 organe genitale externe de primipară;
 la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza posterioară o
zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;
 la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre dreapta,
formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul, contur
policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;
 Anexele nu se palpează.
EXAMENE DE LABORATOR
Glucoză 110 mg./dl.
Uree 29 mg/dl.
Creatinină 7,3 mg./dl.
T.G.O. 18 U/L.
T.G.P. 31 U/L.
Fibrinogen 488mg. %
APTT 41,1’’
Hemoglobină 9,4 g%
Hematocrit 30,7 %
Leucocite 6300/mm³
Ts 2´20˝
Tc 1´23˝
SUMAR DE URINĂ REZULTAT
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
26
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1025
EXAMENUL SECREŢIEI Negativ
VAGINALE
EXAMEN CITOLOGIC
Babeş Papanicolau : frotiu de tip III –
CARCINOM ATIPIC T10NXM0 cancer
clinic manifestat cu leziuni strict
limitate la col flora bacteriană – coci
reduşi.
27
APLICAREA PLANULUI DE NURSING
NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

DATA OBIECTIVE EVALUARE
FUNDAMENTALE DE NURSING AUTONOME DELEGATE
09.12.2014 Stare depresivă Pacienta să fie Încurajez și susțin La recomandarea 10.12.2014
datorită liniștită pe toată pacienta.Îi explic că cea ce medicului administrez În urma intervențiilor
necesității perioada simte acum este normal un antidepresiv la aplicate cu rol

09.12.201 Stare fizică și Pacienta să Amplasez pacienta într-un La recomandarea
4 psihică alterată prezinte salon curat, cu umiditate medicului 10.12.2014
datorită, dureri ameliorarea scăzută, luminos intr-un administrez. Im Pacienta prezintă
28

09.12.201 Încurajez mişcări active
4 ale pacientei pentru
ceşterea tonusului
29

09.12.201 Alterarea stării Pacienta să – și Execut pregătirea La recomandarea 10.12.2014
4 de sănătate recapete stare de preoperatorie medicului recoltez
datorită bolii de sănătate și să Informez pacienta cu probe biologice, Examen de sânge
30

10.12.201 Funcții Pacientei să-i fie Pregătesc materialele La recomandarea 10.12.2014
4 vegetative monitorizate necesare tehnicii medicului administrez ; P = 110 p/min
modificate regulat funcțiile Pregătesc pacienta fizic și TA=100/50mm/H
31

10.12.201 Facies palid Pacinta să aibă Asigura pacientei o La recomandarea 10.12.2014
4 incercănat durerile poziţie bună, în care să medicului admministrez Peste 1h
datorită plăgii ameliorate nu mai prezintă durere, pacientei pacienta nu
32

10.12.2014 Tegumente Pacienta să Explic pacientei cât este La recomandarea 10.12.2014
alterate nu prezente de importantă păstrarea medicului efecturz După operaţie
datorită complicaţii la tegumentelor curate la toaleta plăgii cu pacienta
33

11.12.2014 Dificultate în a Pacienta să Asigur pacientei repaos la La recomandarea 14.12.2014
elimina din cauza prezinte pat medicului Pacienta a fost
stării ameliorarea Alimentez pacienta cu alimentată permanent
34

11.12.201 Deshidratare Pacienta să fie Efectuez bilanțul hidric.
4 moderată hidratată Încurajez pacienta să
datorită corespunzător consume lichide în
35

11.12.2014 Subfebrilitate Pacientul să prezinte Observ starea La recomandarea 10.12.2014
datorită o temperatură în generală a medicului administrez :
procesului limite normale în pacientului, roşeaţa, T = 38.6 0 C,

12.12.201 Stare de Pacinta să Aerisesc salonul, mă asigur La indicaţia medicului 10.12.2014
4 oboseală datorită prezinte un somn că este curat și igienizat administrez: Pacienta afirmă că
durerii odihnitor Asigur un microclimate nu doarme ziua, dar
36

12.12.2014 Apreciez calitatea şi 14.12.2014
durata somnului. Pacienta se simte
Întreb pacientul ce factori odihnit, nu mai are
37

12.12.2014 Mobilitate Pacienta să Apreciez mobilitatea şi La recomandarea 12.12.2014
redusă datorită prezinte afectarea musculaturii meidcului se menține Pacienta prezintă
plăgii operate vindecarea Apreciez nivelul de schema de tratament impotenţă funcţională
38

13.12.2014 Process de Aerisesc salonul și asigur La recomandarea 14.12.2014
autoîngrijire Pacienta să un microclimate cu o meidcului se
deficitar datorită prezinte temperatură constant. menține schema de În urma intervenţiilor
39

13.12.2014 Eliminare La 4 zile de la La ieşirea din narcoză am La 14.12.2014
inadecvată operaţie supravegheat vărsăturile, recomandarea
obs.aspectul, mirosul şi Până la iesirea din
postnarcotică, pacienta se va medicului
40

13.12.2014 Deficit alimentar Respectarea Observ şi apreciez pofta La indicaţia 10.12.2014
datorită regimului regimului alimentar de mâncare şi medicului am G = 72Kg, are
impus pe perioada preferinţele pecientei senzaţia de greaţă.
41

13.12.2014 Explorez gusturile Scaun – 200 g
pacientei și preferințele Pierderi insesizabile –
alimentare ale acesteea, 600 TOTAL –
42

13.12.2014 13.12.2014
G = 71,2 Kg.
BILANŢ HIDRIC
43

13.12.2014 Sentiment de La recomandarea 14.12.2014
singurătate Pacienta să Antrenaz pacienta în meidcului se menține
datorită comunice discuţii dându-i schema de tratament
44

13.12.2014
Manifest toleranţă faţă
de pacientă, o ascult fără
45

14.12.2014 Incapacitate de Pacientasă se Discut cu familia despre La recomandarea 14.12.2014
a-și satisface recreeze în obiceiurile și hobiurile medicului administrez În urma
obiceiurile funcție de pacientei. același tratament. intervențiilor
46

Perturbarea Pacienta va avea Explica pacientei ne- La recomandarea 14.12.2014
imaginei proprii o imagine de sine cesitatea intervenţiei medicului administrez Pacienta este
datorită pozitivă, în chrurgicale şi eficacitatea același tratament. liniștit își
47

15.12.2014 Incapacitate de a Pacienta să Motivez importanţa 15.12.2014
ințelege și primească acumulării de noi
accepta rolul de informații cunoştinţe.
48

Explorez nivelul de La recomandarea 15.12.2014
cunoştinţe al pacientei și medicului pregătesc
familiei acesteia privind efectele necesare externării În urma
49

Explic toate tratamentele
viitoare şi măsurile de luat
Aduc la cunoştinţă, înainte
50
 EVALUARE FINALA
Pacienta B.D. în vârstă de 46 ani este interneată în Secția de Obstetică și

ginecologie a SJ Bacău prezentând următoarele simptome:
- Durere abdominal
- Sângerare vaginală abundentă
- Stare generală alterată
În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul de Tumoră ce invadează
1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin T3aN1Mi
se efectuează histerectomie totală .
Pacienta a primit tratament nmedicamentos cu:
 Preoperator cu scop anestezic
 Mentinere
 Fentonyl 0,5mg 1-1-1
 Pavalon 4mg
 Na Cl 9%- 500ml
 Ringer -500ml
 Glucoză 5%- 500ml
 Trezire
 Miostin-2,5mg
 Atropină -1mg
 Miofilin -240-mg
 HHC100mg
 Aspirarea secrețiilor
 O2 prin sondă
 Diazepam/ algocalmin/ mialgin fl ½
 Intraoperator
 Fentonyl fl
 Glucoză 5% 200ml
 Ser fiziologic 200ml
 Postoperator
 Algocalmin fl1-0-1
 Fortral 0-0-1
 Cerucal f 1
 Clexane 1-0-0
 Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M.
 Diazepan 1 cp/zi 0-0-1 P.O.
51
În urma intervenției chirurgicale, a repausului la pat , a regimului dietetic şi a
îngrijirilor de nursing aplicate precum şi a tratamentului medicamentos, evoluţia este
favorabilă. Starea generală s-a îmbunătăţit problemele s-au diminuat, pacienta se
odihneşte bine şi se alimentează normal.
 După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu stare ameliorată din punct de

vedere clinic cu următoarele recomandări:
 Să evite efortul fizic prelungit.
 Tratament radioterapic după 4 săptămîni
 Tratament chimioterapic
 Să evite activitatea sexuală 2 luni
 Să respecte programul de somn şi odihnă.
 Să consume lichide în cantități suficiente
 Să evite expunere la frig și umezeală
 Să adopte un regim de viață sănătos.
 Să se prezintă la control la recomandarea medicului după 1 lună,
 Să fie dispensarizată.
52
Cazul II
 Planul de îngrijire al pacientei BACALAȘ DUMITRINA în vârstă de 39 de ani
Pacienta BACALAȘ DUMITRINA în vârstă de 39 de ani cu domiciliu în Bacău, se

prezintă la U.P.U a S.J de Obstetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare
vaginală abundentă, durere pelvină, polakiurir, leucoree cu striuri sangvinolente,astenie,
annxietate stare generală alterată. Boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie
din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale situată hipogastric. În urma
examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de de carcinom atipic al colului uterin
restant. pacienta este internată pentru investigații și tratament de specialitate.
Din discuțiile purtate cu pacienta în vederea culegerii de date pentru întocmirea
planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate română, religie ortodoxă, are studii
superioare esteinginer textil, căsătorită, mamă a doi copii de 8 ani. Locuește cu familia
intr-o casă confortabilă și salubră, soțul este de profesie professor de sport. Condițiile de
viață sunt bune, pacienta are deprinderi și obiceiuri corecte de viață. Din istoricul medical
al familiei am aflat că mama paciente a fost operată de fibrom uterin . În trecut a
manifestat bolile specifice copilăriei – de la 31 de ani este în menopauză indusă
datorită unei histerectomii subtotale; a avut menarha la 12 ani; ciclu menstrual neregulat
la 40 de zile, cu durată de 2 zile, dar cu flux crescut; o sarcină, o naştere , nu a suferit
avorturi

 G = 52 kg;
 I = 165 cm;
 Grup sangvi AII Rh+
 tegumente şi mucoase : normal colorate;
53
 sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
 aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 99 bătăi/min.; TA = 130/100 mmHg;
 aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.

 la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza posterioară
o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;
 la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre
dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul,
contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;
Glucoză 120 mg./dl.
Uree 22 mg/dl.
T.G.O. 18 U/L.
T.G.P. 29 U/L.
Fibrinogen 488mg. %
APTT 39,5’’
Hemoglobină 9,2 g%
Hematocrit 30,1 %
Leucocite 6100/mm³
Ts 2´10˝
Tc 1´15˝
Bilirubina Negativ
54
Glucoza Negativ
pH 6,5
Proteine Negativ
Nitriţi Negativ
EXAMENUL Negativ
SECREŢIEI
VAGINALE
Babeş Papanicolau :
 frotiu de tip III Tumoră ce invadează 1/3

EXAMEN
inferioară a vaginului fără extensie a peretelui
CITOLOGIC pelvin T3aN1Mi
 flora bacteriană – coci reduşi.
55

09.02.2015 Stare depresivă Pacienta să fie Încurajez și susțin La recomandarea 10.02.2014
datorită liniștită pe toată pacienta. medicului administrez
necesității perioada Îi explic că cea ce simte un antidepresiv la

09.02.2015 Stare fizică și Pacienta să Amplasez pacienta într-un La recomandarea
psihică alterată prezinte salon curat, cu umiditate medicului 10.02.2014
datorită, dureri ameliorarea scăzută, luminos intr-un pat adminis trez. Im Pacienta prezintă
56

După 60 de minute evaluez
eficienţa medicaţiei şi
eventual prezenţa unor
57
NEVOILE INTERVENTII
DIAGNOSTIC
DATA FUNDAMENTAL OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
E
09.02.201 Alterarea stării Pacienta să – și Execut pregătirea La recomandarea 10.02.2015
5 de sănătate recapete stare de preoperatorie medicului recoltez
datorită bolii de sănătate și să Informez pacienta cu probe biologice, Examen de sânge
58

9.02.2015 Predispoziție la Pacienta să Aerisesc salonul La recomandarea
infecții nu contacteze iau măsuri de evitare a medicului administrez 10.02.2014
nosocomiale infecţii transmiterii infecţiilor cu scop anestezic; iv post operator
59

Aleg procedurile de
investigaţie şi tratament 13.02.2014
cu risc minim de infecţie. În urma
60

10.02.201 Funcții Pacientei să-i fie Pregătesc materialele La recomandarea 10.02.2014
5 vegetative monitorizate necesare tehnicii medicului administrez ; P = 110 p/min
modificate regulat funcțiile Pregătesc pacienta fizic și TA=100/50mm/H
vitale . psihic în acest scop, g
61

10.02.201 Facies palid Pacinta să aibă Asigura pacientei o La recomandarea 10.02.2014
5 incercănat durerile poziţie bună, în care să medicului Peste 1h pacienta
datorită plăgii ameliorate peste nu mai prezintntă admministrez nu mai prezintă
62

10.02.201 Tegumente Pacienta să Explic pacientei cât este La recomandarea 10.02.2014
5 alterate nu prezente de importantă păstrarea medicului efecturz După operaţie
datorită complicaţii la tegumentelor curate la toaleta plăgii cu pacienta prezintă
nivelul plăgii, nivelul plăgii
63

11.02.2015 Dificultate în a Pacienta să prezinte Asigur pacientei La recomandarea 14.02.2014
elimina din ameliorarea repaos la pat medicului Pacienta a fost alimentată
cauza stării simptomelor în 24 h Alimentez
APLICAREA PLANULUI DE NURSING pacienta cu permanent timp de trei

11.02.2015 Deshidratare Pacienta să fie Efectuez bilanțul hidric. Deshidratare
moderată hidratată Încurajez pacienta să moderată datorită
datorită corespunzător consume lichide în cantități pierderii de sânge
64

11.02.2015 Subfebrilitate Pacientul să prezinte o Observ starea generală La recomandarea 10.02.2015
datorită temperatură în limite a pacientului, roşeaţa, medicului
procesului normale în următoarele tumefacţia, căldura la administrez : T = 38.6 0 C,
65

12.02.2015 Stare de Pacinta să Aerisesc salonul, mă La indicaţia 10.02.2015
oboseală prezinte un asigur că este curat și medicului Pacienta afirmă că nu
datorită durerii somn odihnitor igienizat administrez: doarme ziua, dar noaptea
66

Apreciez calitatea şi durata
somnului.
Întreb pacientul ce factori
67

12.02.2015 Mobilitate Pacienta să Apreciez mobilitatea şi La recomandarea 12.02.2015
redusă datorită prezinte afectarea musculaturii meidcului se Pacienta prezintă
plăgii operate vindecarea plăgii Apreciez nivelul de menține schema impotenţă funcţională
68

13.02.2015 Process de Pacienta să Aerisesc salonul și La recomandarea 14.02.2015
autoîngrijire prezinte asigur un microclimate meidcului se În urma intervenţiilor
deficitar datorită tegumente integre cu o temperatură menține schema cu rol propriu
69

13.02.2015 Eliminare La 4 zile de la La ieşirea din narcoză am La recomandarea 14.02.2014
inadecvată operaţie supravegheat vărsăturile, medicului Până la iesirea din
obs.aspectul, mirosul şi
postnarcotică, pacienta se va administrez nar- coză i-am
cantitatea.
70

13.02.2015 Deficit alimentar Respectarea Observ şi apreciez pofta La indicaţia 10.02.2014
datorită regimului alimentar de mâncare şi medicului am G = 52Kg, are
regimului impus pe perioada preferinţele pecientei senzaţia de greaţă.
71

conform 11.02.2014
necesarului G = 51,8 Kg.
caloric Pacienta este
72

Explorez gusturile Pacienta respectă
pacientei și preferințele regimul alimentar
alimentare ale acesteea, şi se hidratează
73

a educat gustul .
13.02.2014
G = 51,2 Kg.
74

13.02.201 Sentiment de Pacienta să Antrenaz pacienta în La recomandarea 14.02.2015
5 singurătate comunice discuţii dându-i meidcului se menține În urma
datorită satisfăcător cu posibilitatea de a-şi schema de tratament intervenţiilor cu
75

Manifest toleranţă faţă de
pacientă, o ascult fără să
o întrerup, îi dau o
76

5 a-și satisface recreeze în obiceiurile și hobiurile medicului administrez În urma
77

13.02.2015 Perturbarea Pacienta va avea Explica pacientei ne- La recomandarea 14.02.2015
imaginei proprii o imagine de cesitatea intervenţiei medicului administrez Pacienta este liniștit
datorită sine pozitivă, în chrurgicale şi eficacitatea același tratament. își exprimă cu

14.02.201 Incapacitate de a Pacienta să Motivez importanţa 15.02.2015
5 ințelege și primească acumulării de noi Capacitate
accepta rolul de informații cunoştinţe. moderată de
78

Explorez nivelul de La recomandarea 15.02.2015
cunoştinţe al pacientei și medicului pregătesc În urma
familiei acesteia privind efectele necesare intervenţiilor cu
79

Explic toate tratamentele
viitoare şi măsurile de luat
Aduc la cunoştinţă,
80
 EVALUARE FINALA
Pacienta B.D. în vârstă de 39 ani este interneată în Secția de Obstetică și

- Durere abdominală
- Sângerare vaginală abundentă
 În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul - Tumoră ce
invadează 1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin T3aN1Mi
al colului uterin se efectuează histerectomie totală .
Pacienta a primit tratament nmedicamentos cu:

 Mentinere
 Fentonyl 0,5mg 1-1-1
 Pavalon 4mg
 Na Cl 9%- 500ml
 Ringer -500ml
 Glucoză 5%- 500ml
 Trezire
 Miostin-2,5mg
 Atropină -1mg
 Miofilin -240-mg
 HHC100mg
 Aspirarea secrețiilor
 O2 prin sondă
 Diazepam/ algocalmin/ mialgin fl ½
 Intraoperator
 Fentonyl fl
 Postoperator
 Algocalmin fl1-0-1
 Fortral 0-0-1
 Cerucal f 1
 Clexane 1-0-0
 Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M.
 Diazepan 1 cp/zi 0-0-1 P.O.
81
După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu stare ameliorată din punct de
vedere clinic cu următoarele recomandări:
- Să evite efortul fizic prelungit.
- Tratament radioterapic după 4 săptămîni
- Tratament chimioterapic
- Să evite activitatea sexuală 2 luni
- Să respecte programul de somn şi odihnă.
- Să consume lichide în cantități suficiente
- Să evite expunere la frig și umezeală
- Să adopte un regim de viață sănătos.
- Să se prezintă la control la recomandarea medicului după 1 lună,
- Să fie dispensarizată.
82
Cazul III
 Planul de îngrijire al pacientei TAMAȘ GEANINA în vârstă de 56 de ani
Pacienta TAMAȘ GEANINA în vârstă de 56 de ani cu domiciliu în Sascut - Bacău,

se prezintă la U.P.U a S.J de Obstetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare
vaginală abundentă, durere pelvină, stare generală alterată. Boala a debutat insidios, de
circa un an, prin menoragie din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale
situată hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de
Neoplasm de ovar drept și de col uterin, pacienta este internată pentru investigații și
tratament de specialitate.
Din discuțiile purtate cu pacienta în vederea culegerii de date pentru întocmirea
planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate romănă, religie catolică, are studii
medii, este casnică, căsătorită, mamă a 6 copii. Locuește cu familia intr-o casă modestă și
insalubră la sat, soțul este de profesie constructor, singurul care aduce venit în familie.
Condițiile de viață sunt grele, pacienta are deprinderi și obiceiuri incorecte de viață;
consumă frecvent alcool, neagă istoricul medical al familiei. În trecut a manifestat bolile
specifice copilăriei, la 51 de ani a suferit o rezecție de sân drept, datorită unui neoplasm
mamar; a avut menarha la 16 ani; ciclu menstrual regulat la 29 de zile, cu durată de 4
zile, dar cu flux crescut; 6 sarcini cu 6 naşteri necomplicate, a suferit avorturi spontane și la
cerere dar nu poate preciza numărul lor.
 G = 48 kg; I = 152 cm;
 Grup sangvin 0 1 Rh+
 tegumente şi mucoase : anormal colorate; datorita lipsei de igienă
 sistemul ganglionar superficial : se palpează;
 aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 88 bătăi/min.; TA =90/80 mmHg;
 aparat renal : loje renale libere, Giordano negativ.
83
 la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de multipară, pe baza posterioară
o zonă erozivă semilunară, pierde sânge în timpul examinării;
 la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre
dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul, contur
policiclic,consistenţă fermă, imobilă, dureros;
Glucoză 89 mg./dl.
Uree 28mg/dl.
T.G.O. 15 U/L.
T.G.P. 30 U/L.
Fibrinogen 465mg. %
APTT 40,1’’
Hemoglobină 9,7 g%
Hematocrit 31,7 %
Leucocite 8300/mm³
Ts 2´10˝
Tc 1´33˝
Bilirubina Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Nitriţi Negativ
84
EXAMENL Negativ
SECREŢIEI
VAGINALE
Babeş Papanicolau :
 frotiu de tip IV Neoplasm de ovar drept și de

EXAMEN
col uterin,T4N1Mi
CITOLOGIC  flora bacteriană – coci reduşi.
85

19.06.201 Nelinișște Pacienta să fie Încurajez și susțin La recomandarea 20.06.2015
5 datorită liniștită pe toată pacienta. medicului pacienta să fie În urma
necesității perioada Îi explic că cea ce simte suustinută psihologic de intervențiilor
86

19.06.201 Diminuarea Pacienta să Amplasez pacienta într-un La recomandarea 19.06.2015
5 confortului fizic prezinte salon curat, cu umiditate medicului Pacienta prezintă
și psihic datorită ameliorarea scăzută, luminos intr-un administrez. Im dureri intense la

După 60 de minute evaluez
eficienţa medicaţiei şi
eventual prezenţa unor
NEVOILE INTERVENTII
DIAGNOSTIC
DATA FUNDAMENTAL OBIECTIVE EVALUARE
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
E
19.06.201 Alterarea stării Pacienta să – și Execut pregătirea La recomandarea
5 de sănătate recapete stare de preoperatorie medicului recoltez probe 19.06.2014
datorită sănătate și să Informez pacienta cu biologice, hematologice

19.06.201 Vulnerabilitate Pacienta să nu Aerisesc salonul La recomandarea 23.06.2015
87
5 contacteze Iau măsuri de evitare a medicului administrez cu În urma

Aleg procedurile de 23.06.2015
investigaţie şi tratament cu În urma
risc minim de infecţie. intervenţiilor cu

19.06.201 Perturbarea Pacientei să-i fie Pregătesc materialele La recomndarea medicului 19.06.2015
5 funcțiilor vitale monitorizate necesare tehnicii administrez: P = 100 p/min
datorită regulat funcțiile Pregătesc pacienta fizic și TA=100/50mm/Hg
vitale . psihic în acest scop, R = 19r/min

20.06.201 Durere Pacinta să aibă Asigura pacientei o La recomandarea 19.06.2015
5 postoperatorie durerile poziţie bună, în care medicului admministrez Peste 1h
datorită plăgii ameliorate să nu mai prezintntă pacientei pacienta nu
88

21.06.201 Dificultate în a Pacienta să Asigur pacientei repaos la La recomandarea
5 elimina din cauza prezinte pat medicului 23.06.2015
stării ameliorarea Alimentez pacienta cu Pacienta a fost

21.06.201 Deshidratare Pacienta să fie Efectuez bilanțul hidric. Se menține același Deshidratare
5 moderată hidratată Încurajez pacienta să tratament moderată datorită
datorită corespunzător consume lichide în pierderii de sânge
89

21.06.2015 Subfebrilitate Pacientul să prezinte Observ starea La recomandarea 19.06.2015
datorită o temperatură în generală a medicului administrez : T = 38.0 0 C,
procesului limite normale în pacientului, roşeaţa,
90

Apreciez calitatea şi
durata somnului.
Întreb pacientul ce factori
91

22.06.2015 Afectarea Pacienta să Apreciez mobilitatea şi La recomandarea 21.06.2015
mobilităţii prezinte afectarea musculaturii meidcului se menține Pacienta prezintă
datorită plăgii vindecarea Apreciez nivelul de schema de tratament impotenţă funcţională
plăgii Pacienta mobilitate, disconfort, datorită durerilor
92

22.06.2015 Deficit de Pacienta să Aerisesc salonul și asigur La recomandarea 23.06.2015
autoîngrijire prezinte un microclimate cu o meidcului se În urma intervenţiilor
datorită epuizării tegumente temperatură constant. menține schema cu rol propriu
integre pe Pregătesc maierialele pacienta prezintă
93

22.06.2015 Eliminare La ieşirea din narcoză La recomandarea 23. 06.2015
inadecvată La 4 zile de la am supravegheat meidcului se Până la iesirea din
postnarcotică operaţie pacienta se vărsăturile, obs.aspectul, menține schema
nar- coză i-am umezit
mirosul şi cantitatea.
94

22.06.2015 Alimentaţie Respectarea Observ şi apreciez pofta de La indicaţia 20.06.2015
insuficientă în regimului mâncare şi preferinţele medicului am G = 48Kg, are
cantitate şi alimentar pe pecientei senzaţia de greaţă.

23.06.2015 Explorez gusturile Pacienta respectă
pacientei și preferințele regimul alimentar şi se
alimentare ale acesteea, hidratează normal.
impreună stabilim un
22.06.2015
meniu pe zile .
Mă asigur că pacienta este G = 45 Kg.
alimentată suficient. BILANŢ HIDRIC
Educ pacienta în legătură APORT EPIMINĂRI
cu aportul de lichide Ingestie – 1300 ml
necesar zilnic (1,5-2l) Alimente – 1000 ml
Am sfătuit-o să consume Metabolism – 400

Metabolism – 400
Urină – 2000 ml
Scaun – 300 g
95

23.06.2015 Sentiment de Pacienta să Antrenaz pacienta în 22.06.2015
culpabilitate comunice discuţii dându-i În urma
datorită bolii și satisfăcător cu posibilitatea de a-şi intervenţiilor
96

Manifest toleranţă faţă de
pacientă, o ascult fără să
o întrerup, îi dau o
97

a-și satisface recreeze în obiceiurile și hobiurile medicului administrez În urma
98

23.06.201 Perturbarea Pacienta va avea Explica pacientei ne- La recomandarea 22.06.2015
5 perceptiei o imagine de cesitatea intervenţiei medicului administrez Pacienta este
datorită sine pozitivă, în chrurgicale şi eficacitatea același tratament. liniștit își
99

23.06.2015 Incapacitate de a Pacienta să Motivez importanţa La recomandarea 23.06.2015
ințelege și primească acumulării de noi meidcului se menține Capacitate
accepta rolul de informații cunoştinţe. schema de tratament moderată de
100
NEVOILE DIAGNOSTIC DE INTERVENTII

FUNDAMENTALE NURSING AUTONOME DELEGATE
24.06.201 Explorez nivelul de La recomandarea 23.06.2015
5 cunoştinţe al pacientei și medicului pregătesc În urma
familiei acesteia privind efectele necesare intervenţiilor cu

24.06.201 Explic toate tratamentele
4 viitoare şi măsurile de luat
Aduc la cunoştinţă,
101
 EVALUARE FINALA
Pacienta T.G. în vârstă de 52 ani este interneată în Secția de Obstetică și

- Durere abdominal cu tulburări digestive și inapetență
- Sângerare vaginală abundentă cu exacerbarea durerii
În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul Neoplasm de ovar drept
și de col uterin, stadiul IV T4NiMi se execută histerectomie totală cu rezectie totală de
anexe.
- Mialgin f1
- Atropină f 2
- Nesdonal1f 1
- Lystenon f1
- Fentanyl f1
- Pavalon f 1
- Miostin f1
- Miofilin -240-mg
- HHC100mg
- IOT
- Glucoză 5% iv 2x500ml
- Ser fiziologic 2x500ml
- Mialgin 1fl
- Diazepam 1f
- Intraoperator
- Fentonyl fl
- Glucoză 5% 200ml
- Ser fiziologic 200ml
 Postoperator
- Algocalmin fl1-0-1
- Fortral 0-0-1
- Clexane 1-0-0
- Glucoză 5% 200ml
- Ser fiziologic 200ml
- Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M
- Gentamicină 80mg 1/6h.
- Dicarbocalm Cp. 6/zi 2-2-2 P.O.
- Diazepan 1 cp/zi 0-0-1 P.O.
102
După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu stare ameliorată din punct
de vedere clinic cu următoarele recomandări ;
Inceperea de urgență a tratamentului hormonal,chimioterapic și paliativ.
- Să evite efortul fizic prelungit.,
- Să evite activitatea sexuală 2luni
- Să respecte programul de somn şi odihnă.
- Să consume lichide în cantități suficiente
- Să evite expunere la frig și umezeală
- Să adopte un regim de viață sănătos.
- Să se prezintă la control la recomandarea medicului după 1 lună,
- Să fie dispensarizată și consiliată psiholog
BIBLIOGRAFIE
103
1 Ghid de nursing Vol –I - Lucreţia Titircă -Viaţa medicală romănească - 2008
2 Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor -
Lucreţia Titircă Viaţa medicală romănească – 2008
3 Compendium anatomic - Cezar Th.Niculescu,Radu Cârmaciu,Bogdan
Voiculescu - 2007
4 Alimentația inteligentă- Rădulescu, E., Editura Viață și sănătate, București, 2003
5 Manual de medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel - Ed. Bic-
All Bucureşti - 2000
6 Agenda medicală* 98-Editura Medica - 1998
7 Farmacologie generală - Aurelia Nicoleta Cristea - Ed:Didactică si Pedagogică
104
ANEXE
ANEXA 1
Fig 1
Poziția aparatului reproducător feminin
105
ANEXA 2
FIG. I
VASCULARIZAREA ȘI INERVATIA APARATULUI
REPRODUCATOR FEMININ
FIG. 2
Musculatura si fixarea uterului
106
ANEXA 3
Fig 1 Dezvoltarea ovulului
Fig 2
Cortexul cervical .
107
ANEXA 4
Fig 1
Ciclul menstrual
108
ANEXA 5
Fig 1 ,2
Modificări celulare la
nivelul colului uterin
Fig 3
Ceel 4 stadii ale

cancerului
cervical
109
ANEXA 6
Fig 1
Metode de recoltare
Fig 2
Vaccinarea este o metodă eficientă

de profilaxie
110

Proiect Ccu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ccu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU

Aceasta îmi-a adus o mare satisfacție!

,, Să dăm totul, să sacrificăm totul fără speranță de răsplată, aceasta înseamnă

 CCU – cancerul de col uterin

 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL

 CANCERUL DE COL UTERIN…………………………………………….pag

 CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1 ANATOMIA APARATULUI

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin

VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genital și este constituită din:

- muntele lui Venus

 Structura histologică a colului uterin

 Musculatura colului uterin

Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion. În funcţie de

 Funcţiile colului uterin

 Mijloace de fixare şi susţinere

Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul

o Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile

Sunt două fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la faţa posterioară a regiunii

2. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi.

3. – Este formată din ganglionii lombo-aortici.

Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric

 CICLUL COLULUI UTERIN

În faza proliferativă, epiteliul, glandele şi stroma cervicală prezintă modificări

FIZIOPATOLOGIE, TRATAMENT, EVOLUȚIE ȘI PROFILAXIE

CANCERUL DE COL UTERIN

2.1 FIZIOPATOLOGIA CANCERUL DE COL UTERIN

Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în :

 Formele cancerului uterin

 Evoluția cancerului de col uterin

o Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen

o Investigatiile de profil care se impun:

2.2 TRATAMENTUL CANCERULUI DE COL UTERIN

A. Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare

Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul

 Esenţial despre cancerul de col uterin

- Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii

CAZURI CLINICE-PLAN DE ÎNGRIJIRE

 Planul de îngrijire al pacientei BLAJ LINA în vârstă de 46 de ani

Pacienta în vârstă de 46 de ani cu domiciliu în Bacău, se prezintă la U.P.U a S.J de

EXAMEN CLINIC GENERAL

EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE

 abdomen suplu, elastic, participă la mişcările respiratorii, nedureros;

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

APLICAREA PLANULUI DE NURSING

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

APLICAREA PLANULUI DE NURSING

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII

NEVOILE DIAGNOSTIC INTERVENTII