1. Structuri cu deschideri mari.

Principii • Structuri cu dubla

generale de alcătuire. Exemple curbura si ferme de cabluri
- prin alcatuire sunt putin deformabile. Nu
-cladiri cu un nivel si deschideri mari. 0 < a (med) < 30° necesita lestare. Acoperis USOR
-grinzi longitudinale, transversale si mixte ß
Alcatuire generala: c1=1 ; c2 = 6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură.
A.Sisteme separate (30+a)/30 Principii de alcătuire de ansamblu.
* Structura acoperisului
* Structura verticala a (med) > 60° 1. Structura cu cabluri paralele
ß • Eforturi cu valori mari in elementele
c1 = 0 c2 = 2 prindere ale cablurilor

B. Sistem integrat 3.Greutatea proprie a acoperisului

C. Infrastructura • Acoperisuri usoare
Incarcarea de referinta din zapada se
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
g @ 1.8 - 2.0 - cablu ancorare- ca sa nu se rastoarne; sa
• Acoperisuri grele trimita F la pamant
Incarcarea de referinta din zapada se - masiv imp. de beton care sa compenseze
majoreaza cu coeficientul de siguranta de intinderea
- piloti in adancime de care se trag cablurile
g @ 1.2 – 1.5
Exemple: Circul din Bucuresti, Piata acoperita 2. Structuri pe plan circular
Incarcarea din vant. Depinde de:
din Royan
1. Conditiile de amplasament  Plan complet liber
- deschidere cabluri=
 zona climatica
2.Care sunt încărcările pentru care se diametru sala
(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp)
proiectează acoperişurile sălilor?  Plan cu un stalp
Clasificarea acoperişurilor din punct de  conditii de microrelief (amplasamente
central
vedere al greutăţii proprii. adapostite/ expuse)
 mediu construit
 Acoperisuri grele- din ba/ 2. Forma cladirii/ acoperisului
precomprimat
200- 400 kg/mp 4. Elemente structurale fundamentale pentru
7. Ferme de cabluri. Forme geometrice
acoperişurile sălilor cu deschideri mari
 Acoperisuri usoare- otel, lemn, mat.  Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este
Plastice asigurata prin cabluri de intindere (de
1. Cablu
50- 100 kg/mp stabilizare)
- intindere axiala
Incarcari:  Eforturile din elementele grinzii depind de
2. Grinda
1. Greutate proprie geometria fermei
- incovoiere
2. Zapada  Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor”
3. Arc
3. Vant
- compresiune
4. Cutremur vertical Forme geometrice
5. Incarcari din instalatii/ tehnologice 1. Ferme concave
- Cablu portant
3. Încărcări de proiectare pentru - Cablu de intindere
acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi (stabilizare)
din acţiunea vântului. Factori de care depind - Diagonale/montanti
aceste încărcări. intinsi

Incarcarea din zapada. Depinde de:

5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu
1. Conditiile de amplasament
dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici
 Zona climatica : patru zone climatice cu
generale.
incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp;
pentru Bucuresti incarcarea de referinta
Clasificare: A. In functie de geometria supr.
150kg/mp.
reale de cabluri:
 Efectul de adapostire: 1. cu simpla curbura
* reducere 20% pentru conditii normale de 2. cu dubla 2. Ferme convexe
expunere si acoperis plat; curbura - Cablu portant
* crestere de 10% pentru forme de acoperis - portante+ - Cablu de intindere
care impiedica spulberarea stabilizatoare (stabilizare)
2. Geometria acoperisului- daca favorizeaza - sunt asezate pe -
sau nu aglomerarile de zapada doua directii dar cu
curburi inverse
- cele stabilizatoare apasa si le impiedica sa
fuga la vant
- sunt rigide

B. In functie de numarul de straturi de cabluri Diagonale/montanti

1. un strat 2. ferme din cabluri comprimati

Caracteristici generale:
• Structuri cu
simpla curbura si un singur rand de cabluri.
- au deformabilitate
ridicata sub efectul
a < 30° ..... c = 1.0 zapezii si al vantului.
a > 60°...... c = 0.0 Necesita lestare;
Acoperis GREU
3. Ferme mixte
- Cablu portant Cadre cu zabrele:
- Cablu de intindere
(stabilizare)
-Montanti
comprimati
- Montanti intinsi

8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan

dreptunghiular şi circular. Transmiterea
eforturilor la structurile verticale.

9. Reţele de ferme de cabluri. Scheme

generale de alcătuire. Exemple.

10. Structuri cu grinzi din oţel pentru

acoperişuri cu deschideri mari. Principii de
alcătuire. Clasificarea grinzilor din punct de
vedere al secţiunii transversale.

Principii de alcatuire:
• Grinzi cu inima plina
• Grinzi cu zabrele
Clasificare dpv sectiune transversala:
A. Grinzi plane
B,C. Grinzi spatiale
12. Str
ucturi cu
arce
pentru săli
cu
deschideri
mari.

Caracterizare generală. Materiale folosite.

Materiale: piatra/ zidarie; ba; metalice; lemn

Transmiterea eforturilor
11. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din
oţel. Scheme geometrice de alcătuire.
Secţiuni caracteristice ale barelor.
Grinzi cu zabrele:
lamelar lipit.
• Forma axei arcului depinde de modul de
incarcare (compresiune pentru incarcarea
dominanta)
• Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere
in arc
- arc masiv piatra- inc. zapada nu produce mai
nimic
- arc usor metalic, lemn- inc. Zapada aduce
incovoieri
• Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
• Impingerile laterale depind de sageata
arcului (sunt cu atat mai M cu cat arcul e mai
turti si invers M:F)

13. Structuri cu arce pentru săli cu

deschideri mari. Dispunerea arcelor în
structură. Arce cu două şi trei articulaţii.
Arce cu 2 articulatii (sistem cu impingeri): 19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi
• Arcele cu articulatii nu transmit momente la în elevaţie. Eforturi în placă.
fundatii Eforturi in placa:
• Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale
15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit
(LLL) pentru săli cu deschideri mari.
Avantajele structurilor din LLL în raport cu
cele din alte materiale (beton armat, oţel).
Ex: bazin de inot- apa+clor= vapori de clor-
ataca otelul

16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii

generale de alcătuire (rolul/solicitările
arcelor, rolul/solicitările cablurilor. Scheme
statice de preluare a încărcărilor verticale.
Scheme statice:

- ca la cilindrii; daca sunt placi mai

grele mai apar si mom
incovoietoare

Arce cu 3

articulatii:
• Sunt sisteme static determinate (eforturile
interioare nu depind de rigiditatea arcului)
• Nu sunt sensibile la tasari diferentiate
17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton
armat/precomprimat. Forme geometrice.

18. Acoperişuri
cilindrice din beton
14. Structuri cu armat. Alcătuire
arce pentru săli generală. Caracteristici
cu deschideri geometrice. Rigidizări
mari. Sisteme de şi elemente de margine.
contravântuire. Alcatuire generala:
Alcătuirea secţiunii transversale pentru
arcele din oţel. 20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură
Sisteme de contravantuire: din beton armat. Avantaje în raport cu
acoperişurile din plăci pline.
- cele 2 raze de curbura trebuie discretizate prin
noduri foarte dese si cat mai apropiate de

Caracteristici geometrice:
- grosimi foarte mici in raport cu deschiderile
- la cheie 6-8cm- 20m cilindru
Rigidizari si elemente de margine:
- ca sa nu am pierderi de stabilitate
- nervuri de rigidizare la interax de 3,5m
- placa incastrata in el de reazem
- arce de rigidizare pe exterior

geometria suprafetei
Alcatuirea sectiunii transversale: - lungimea barei este data de riscul de flambaj,
pierderea stabilitatii
21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură
din oţel. Forme geometrice (cilindri şi
cupole).
- nu sunt necesare noduri la fel de dese ca la
beton

23. Acoperişuri reticulate plane din oţel.

Efectul pretensionării.

- modificarea deformarii generale a acoperisului

a.i. sa se creeze o deformatie inverse decat cea
produsa de sarcina utila.
----------------------------------------------------------

22. Acoperişuri reticulate plane din oţel.

Forme de bază. Dispunerea reţelelor de bare.

Grinda cu zabrele din otel detalii rezemare