Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.photocami.ro
Cresterea sensibilitatii cu mercur
Aceasta metoda se aplica dupa expunerea filmelor.
Se introduce filmul expus intr-un tanc de developare pe fundul caruia se
afla cateva picaturi de mercur.
Tratamentul cu vaporii pe care ii degaja mercurul, dureaza 2-3 zile timp in
care sensibilitatea peliculei creste cu 4-5 0 DIN
Imediat dupa acest tratament, filmul trebuie developat, deoarece efectul
mercurului scade rapid.
www.photocami.ro
18.1.3.2 Slabitori proportionali
Acestia, se utilizeaza in cazul negativelor supradevelopate actionand in tot
stratul emulsiei. Prin utilizarea lor, scade contrastul imaginii . Retete de solutii
pentru acest tratament sunt prezentate in continuare :
1. Apa 1000 ml
Alaun feric 15 g
Acid sulfuric concentrat 10 ml
2. Apa 1000 ml
Bicromat de potasiu 6-8 g
Acid sulfuric d = 1, 87 10 ml
3. Apa 850 ml
Tiosulfat de amoniu 150 g
Acid citric 20 g
Ultima solutie lucreaza foarte lent, pentru o scadere de cca. 20% a con-
trastului fiind necesar un tratament de cca, 12-15 min.
Solutia de lucru, care este stabila un timp scurt, se prepara din 100 ml
solutie A, plus 10 ml solutie B. Dupa tratare, negativul se spala scurt ,se fixeaza
intr-o solutie de fixare acida si se spala bine in apa curgatoare.
www.photocami.ro
18.1.4.3 Intaritor cu bicromat de potasiu – acid clorhidric .
Solutia de lucru
Apa 1000 ml
Bicromat de potasiu 10 g
Acid clorhidric 7 ml
Bromura de potasiu 5g
Se spala scurt dupa tratament, se fixeaza 5 min si apoi se spala normal
18.1.4.4 Intaritor cu amestec de saruri
Se amesteca bine Bicromat de potasiu 25 g
Bisulfat de potasiu 62 g
Clorura de sodiu 50 g
Solutia de lucru se prepara din 14 g. amestec dizolvat in 1000 ml de apa,
iar dupa tratament se fixeaza si se spala ca la punctul anterior.
www.photocami.ro
Prepararea solutiilor
I-ul revelator
solutia A solutia B
0
apa ( la 35 C ) 750 ml apa ( la 25 0 C ) 125 ml
metol 2g hidroxid de sodiu 2g
sulfit de sodiu anh. 25 g
hidrochinona 14 g
bromura de potasiu 2g
carbonat de potasiu 40 g
sulfat de sodiu anh. 10 g
Solutia de lucru se prepara amestecand solutia A cu solutia B ( racita la
2o 0 C ) plus 2, 5 g sulfocianura de potasiu si completata cu apa pana la 1 l.
www.photocami.ro
18.1.6.1 Slabitor I 18.1.6.2 Slabitor II
solutia A solutia A
ferocianura de potasiu 5g ferocianura de potasiu 10 g
apa pana la 100 ml apa pana la 100 ml
solutia B solutia B
tiosulfat de sodiu 5g clorura de sodiu 10 g
apa pana la 100 ml apa pana la 100 ml
Solutia de lucru Solutia de lucru
Solutia A 10 ml Solutia A 10 ml
Solutia B 3 ml Solutia B 10 ml
Apa pana la 50 ml Apa pana la 300 ml
Modul de lucru pentru ambii slabitori este urmatorul: se inmoaie gelatina
fotografiei, se sterge excesul de apa si apoi cu o pensula moale si se trateaza
cu slabitorul ales elementul de imagine pe care dorim sa-l decoloram. Din cand
in cand, clatim fotografia in apa si analizam efectul obtinut. Dupa obtinerea
rezultatului dorit fotografia se spala si se fixeaza.
In cazul in care se lucreaza pe fotografia uscata, efectul va fi local ( bine
delimitat ). Daca decolorarea este prea intensa, sau prea slaba, se modifica
concentratia solutiilor folosite.
Cu penite se pot scrie litere sau cifre iar cu tragatoare de tus se pot trasa
linii ( prin decolorare ).
Observatie :
Densitatile obtinute printr-o expunere sau developare prelungita ( deci in
intreaga masa a emulsiei ) se elimina mai greu .
18.1.7.0 Virarea
Virarea constituie un procedeu prin care imaginile realizate initial a / n
sunt colorate ulterior in diferite nuante. Scopul aplicarii acestui procedeu, este ca
prin nuanta colorata pe care o capata, imaginea sa produca o impresie speciala
privitorului sugerandu-i o anumita atmosfera sau un anumit sentiment .
www.photocami.ro
Daca se dilueaza solutia de sulfurizare, se obtin tonuri mai calde. Dupa
sulfurizare, fotografiile se spala bine 20 min. si se usuca.
www.photocami.ro
18.1.7.4 Virarea in tonuri verzi
a. Fotografia se va inmuia in prealabil
b. Solutia de virare apa 750 ml
sulfat de titan sol. 10% 100 ml
acid oxalic sol.saturata 25 ml
glicerina 50 ml
alaun de potasiu sol.saturata 50 ml
sol. fericianura de potasiu 10% 10 ml
apa pana la 1000 ml
Sunt cazuri cand este necesara obtinerea imaginii intr-un timp foarte scurt.
In aceste situatii se utilizeaza developare si fixare simultana si revelari rapide.
www.photocami.ro
Tratamentul dureaza 6 min / 20 0 C in solutia diluata 1 : 1 cu apa, rotindu-
se spirala 30 sec. la inceput si apoi cate 3 sec. la fiecare minut
Sensibilitatea materialului scade cu 4-5 0 DIN
www.photocami.ro
18.1.10 Low-key , obtinerea imaginilor, in cheie joasa
Imaginea va fi prezentata in tonalitati inchise cu accente de straluciri care
pun in evidenta, suprafetele, ochii, contururi si detalii care contribuie la obtinerea
unei atmosfere dramatice. In opozitie cu tehnica anterioara, de aceasta data, se
va lucra cu tonuri inchise in intuneric.
In scopul obtinerii efectului dorit , se utilizeaza lumina dirijata din lateral,
sau contralumina .
Subiectul trebuie sa fie bine reprezentat , cu detalii si tonuri bogate in
zona densitatilor inchise. In acest scop materialul se va supradevelopa. Se va
folosi, tot un material cu sensibilitate medie pentru a nu se realiza contraste prea
puternice intre tonurile inchise. Granulatia, care se obtine prin supradevelopare
nu deranjeaza in acest caz, subliniind vigoarea subiectului.
Subiectele care se preteaza unor astfel de reprezentari, sunt portretele
de barbati , de oameni in varsta, in general imaginile in care vrem sa introducem
un anumit dramatism.
Contrastele stralucirilor, se obtin din expunere ( gama de contraste va fi
de pana la 1: 8 ), iar developarea va avea rolul de a reliefa tonurile in zona den-
sitatilor inchise. In acest scop, la prelucrarea copiei ,se vor utiliza din nou mastile
si developarea diferentiata.
www.photocami.ro
18.2.2.0 Solarizarea
Se numeste astfel o noua expunere a materialului fotosensibil in timpul
procesului de developare. Aceasta a doua expunere se va face, fie pentru
obtinerea unor efecte grafice deosebite pe imagine, fie pentru inversarea care
apare, dupa primul revelator, la obtinerea diapozitivelor.
Procedeul se executa atat pe negativ cat si pe copia pozitiva.
Fenomenul electro-chimic care se produce este urmatorul : prin develo-
pare, particulele de argint impresionate la expunerea initiala de subiectele
luminoase, adica cele care au fost mai mult expuse, se vor developa mai repede
desensibilizandu-se, in timp ce particulele care au fost mai putin expuse de
subiectele aflate in umbra , mai pastreaza inca sensibilitate la lumina.
In aceasta situatie, daca materialul se expune din nou la lumina, particule-
le ramase sensibile, se vor impresiona mai mult inversandu-se densitatea lor.
Acest fenomen, se numeste efectul Sabatier, iar la limita dintre doua su-
prafete cu diferenta mare de densitate, poate apare o linie subtire de contur
numita linia lui Mackie, sau efectul Eberhard.
www.photocami.ro
La controlul probelor se va tine cont de urmatoarele :
Imaginea apare prea Prima expunere prea slaba Prelungiti I-a expunere
incet in primul revelator. Primul revelator prea diluat Concentrati primul
revelator
Imaginea se intune- Revelator prea contrast Diluati al II-lea revel.
ca prea rapid in cel de al Solarizare prea puternica Scurtati solarizarea
doilea revelator.
www.photocami.ro
18.3.0 Procedee fizice
www.photocami.ro
18.3.2.2 Eliminarea conturului dat de masca
18.3.5 Pseudorelieful
Se aseaza in rama port cliseu a aparatului de marit, un sandwich format
din doua clisee, un pozitiv si un negativ al aceluiasi subiect. O usoara decalare,
a acestor clisee, va avea ca efect obtinerea unor linii de contur pe imaginea de
pe copie. ( imaginea care se obtine va avea tonuri foarte apropiate ca valoare )
18.3.6.0 Fotomontajul
Prin acest procedeu, se combina in aceeasi imagine, mai multe elemen-
te care n-au fost fotografiate initial impreuna.
www.photocami.ro
18.3.6.1 Montajul direct pe negativ
La fotografiere, pe acelasi cadru se vor introduce diferite elemente prin
expunere multipla. De exemplu, se plaseaza pe un fond intunecat un personaj in
stanga cadrului, se face expunerea acestuia , se obtureaza obiectivul , se pla-
seaza alt personaj in dreapta cadrului si se fotografiaza si acesta. La prima
expunere, pelicula a fost impresionata numai de lumina reflectata de personajul
aflat in stanga, la a doua expunere, numai de personajul aflat in dreapta, fondul
intunecat necontribuind la expunerea peliculei. Astfel pe acelasi cadru, se vor
obtine doua personaje care in realitate nu au stat impreuna.
www.photocami.ro
Mastile sunt curent utilizate in programul Photoshop atat pentru
modificarea unor zone ale imaginii cat si pentru introducerea - scoaterea unor
elemente din imagine.
Se utilizeaza atat instrumentele Select din Menu si din bara de instrumente
cat si Layers .
www.photocami.ro
In acest caz, se recomanda obturarea obiectivului aparatului de
fotografiat intre expunerile repetate cu blitzul,pentru a se micsora influenta luminii
ambiante.
150 cm 20 cm
Fig. 423
Prin vizorul aparatului de fotografiat controlati formarea unei imaginii cat
mai clare , mutand in acest scop diapozitivul mai in fata, sau mai in spate
Pentru declansare, se va utiliza o telecomanda, masurarea expunerii
facandu-se prin aparat. Pentru conversia luminii s-a utilizat filtru Wratten 80 A
Pentru proba obtinuta, s-au folosit urmatorii parametri :
- film 100 ISO ( negativ color, pentru obtinerea de copii color )
- expunere 15 sec
- becul lampii 60 W
Se va acorda atentie caldurii degajate de becul inchis in reflector. Se va
reduce timpul de expunere la minimum posibil.
Se recomanda, ca expunerea sa se faca in sistem bracketing ( o suita de
expuneri succesive cu valori diferite )
Subiectele care se preteaza unei astfel de reprezentari, sunt portretele de
copii si de tinere fete si peisajele . Efectul este mult influentat de contrastul si de
jocul de culori din diapozitivul fotografiat .
I II
I
Fig.424
www.photocami.ro
In prima faza a expunerii. aparatul de fotografiat se va deplasa in dreptul
sticlei, expunerea continuand o perioada de timp si dupa oprirea miscarii. Astfel
in imagine, subiectul va aparea clar, avand in continuare o forma alungita necla-
ra a lui.
Bineinteles ca pentru a controla procedeul trebuie aleasa o expunere
suficient de lunga, expunerea pentru prima faza depinzand de densitatea pe care
vrem sa o obtinem pentru forma neclara.
Variind viteza de deplasare a aparatului, accelerand-o sau incetinind-o,
sugestia de deplasare a sticlei va fi mult mai naturala.
Printr-o metoda aproximativ similara se poate obtine « tremuratul « sau
« vibrarea « unui subiect.
a ) Mirele de control
O astfel de mira este reprezentata
din patrate cu latura de 5o mm hasurate 60 50 40
cu linii paralele negre si albe egale ca
grosime. Se confectioneaza 9 astfel de
patrate care contin cate: 40; 50; 60; 70;
80; 90; 100; 110 si 120 linii 90 80 70
Toate aceste patrate, se vor grupa
intr-un alt patrat, cu latura de 15 cm, dupa
modelul din Fig. 425
100 110 120
b) Fotografierea mirelor .
Fig.425
Conditiile de fotografiere vor fi urmatoarele :
- aparatul de fotografiat montat stabil pe trepied
- fotografierea se va face de la o distanta de 50 de ori distanta focala
a obiectivului pe care dorim sa-l verificam
- iluminarea mirelor va fi uniforma
- fotografierea se va face cu toate diafragmele obiectivului, iar in ca-
zul in care obiectivul este cu distanta focala variabila, fotografierea se va face
separat pentru toate distantele focale ale zoom-ului respectiv
www.photocami.ro
- axa de fotografiere va fi perpendiculara pe suprafata pe care sunt
asezate mirele de control
Mirele de control vor acoperi intreaga suprafata cuprinsa de obiectiv, sau
cel putin diagonalele acestei suprafete
Este de preferat, ca aceasta suprafata sa fie inchisa la culoare, pentru a
nu reflecta lumina si se vor evita alte reflexii care pot distorsiona imaginea. Se
prefera utilizarea unor timpi mai scurti de expunere, pentru a se obtine imagini
cat mai contraste . ( acesti timpi vor depinde de diafragmele verificate )
Modul in care se face fotografierea mirelor este prezentat in Fig. 426
50 f f
Fig.426
d ) Interpretarea rezultatelor
Analizandu-se mira din centrul imaginii , la fotografia executata cu diafrag-
ma 8, se va constata ca la patratele cu un numar de linii de peste 100, liniile
respective nu se mai pot distinge independent , se suprapun. In schimb se pot
distinge liniile careului cu 90 linii/mm. Aceasta este limita de redare (rezolutia
obiectivului pe centru) pentru diafragma 8.
a. - se realizeaza un tabel cu numarul de linii obtinut la diferite puncte
departare de centru ( 5 ; 10 ; 15 ; 20 ; mm ) pentru fiecare diafragma.
b - cu datele din tabel se construieste un grafic, ca cel din Fig. 427
Se subliniaza calitatea luminii ( difuza ) care nu trebuie sa se reflecte in
obiectiv din mira sau din fundal . Se va utiliza timp scurt de fotografiere ( 1/ 125 )
si parasolar.
www.photocami.ro
Comparand graficele mai multor obiective intre ele se poate stabili cel care
reda cel mai bine detaliile subiectului.
diafragma 11
120 diafragma 8
110 diafragma 5, 6
100 diafragma 4
90 diafragma 2, 8
80
70 Fig.427
60
50
40 distanta pana la centru
0 5 mm 10 mm 15 mm 20 mm
www.photocami.ro