Test Brokeri

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
Teste grilă pregatire continua conducatori brokeri
TESTE GRILĂ
pregătire profesională continuă

a conducătorilor executivi ai brokerilor
de asigurare și/sau reasigurare
1/118
I. ELEMENTE DE BAZA DIN LEGISLAŢIA DIN ROMANIA SPECIFICA

ACTIVITĂŢILOR DE ASIGURARE ŞI INTERMEDIERE ÎN ASIGURĂRI SI
TERMINOLOGIA PRODUSELOR DE ASIGURARE
1. Activitatea de asigurare este practicată în țara noastră de către:

a) societăți comerciale de asigurare și societăți mutuale de asigurare
b) societăți comerciale de asigurare
c) societăți comerciale de asigurare, brokeri de asigurare și agenți de asigurare
d) societățile mutuale de asigurare și intermediarii în asigurări
e) societățile comerciale de asigurare, societățile mutuale de asigurare și intermediarii în
asigurări
2. Precizaţi varianta completă şi corectă în legătură cu cine sunt consideraţi intermediari în

asigurări, în conformitate cu Legea nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare:
a) brokerii de asigurare, agenţii de asigurare
b) agenții de asigurare, subagenţii, agenţii subordonaţi
c) brokerii de asigurare, asistenții în brokeraj, agenții de asigurare, subagenţii, agenţii de
asigurare subordonaţi
d) brokerii de asigurare și societățile comerciale de asigurare
e) brokerii de asigurare, agenții de asigurare, societățile comerciale de asigurare și societățile
mutuale de asigurare
3. Care dintre enunţurile de mai jos defineşte brokerul de asigurare şi/sau reasigurare
conform Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor,
cu modificările şi completările ulterioare?
a) persoana juridică română, autorizată în condiţiile prezentei legi, care negociază pentru
clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea
contractelor de asigurare sau de reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi pe durata
derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz
b) persoane fizice sau juridice care în baza unui contract primesc o împuternicire în legătură cu
un mandat de brokeraj al acestuia şi, sub acoperirea contractului de răspundere profesională
a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activităţi necesare pentru ducerea la
îndeplinire a mandatului de brokeraj
c) persoana fizică sau juridică împuternicită, în baza autorizării unui asigurător ori reasigurător,
să încheie în numele şi în contul asigurătorului sau reasigurătorului, contracte de asigurare
ori de reasigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat încheiat,
fără să aibă calitatea de asigurător/reasigurător, broker de asigurare şi/sau de reasigurare
d) persoane fizice, altele decât conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, care au
calitatea de angajați cu contract de muncă cu persoana juridică și care acționează în numele
acesteia
e) persoana fizică sau juridică care pe lângă activitatea sa profesională principală, intermediază
în numele şi în contul unuia sau mai multor asigurători produse de asigurare care sunt
complementare la produsele furnizate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare
nebancare care acţionează într-o piaţă reglementată
4. Brokerul de asigurare persoană juridică:

a) trebuie să aibă un sediu social la care să fie prezent în permanență un angajat;
2/118
b) nu are nevoie de un sediu social

c) nu trebuie să fie prezent în permanență un angajat la sediul său
d) angajatul nu trebuie să aibă un program de lucru stabilit
e) poate desfășura activitatea în orice fel de spații
5. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare îşi pot desfăşura activitatea prin:

a) agenţi de asigurare (persoane fizice sau juridice)
b) subagenţi sau agenţi de asigurare subordonaţi
c) personal propriu şi/sau asistenţi în brokeraj
d) agenţi de asigurare (persoane fizice sau juridice) şi/sau personal propriu
e) asistenţi în brokeraj, agenţi de asigurare (persoane fizice sau juridice)
6. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare pot face reclamă sau publicitate, pentru produsele,
activitatea sau acţiunile de orice fel ale asiguratorilor ori reasiguratorilor?
a) da, remunerată pentru produsele, activitatea sau acțiunile asigurătorilor sau reasigurătorilor
b) nu
c) fără restricţii
d) doar în anumite condiţii
e) da, dar fără a fi remunerați
7. Conducătorii executivi ai brokerului:

a) trebuie să aibă cel puțin liceul și o experiență de cel puțin 3 ani în asigurări
b) trebuie să aibă studii superioare și o experiență de cel puțin 2 ani într-o funcție de
conducere operativă în domeniul asigurărilor sau de cel puțin 4 ani într-o funcție de
conducere operativă în domeniul financiar bancar
c) nu trebuie să îndeplinească nici un fel de condiție cu privire la experiență
d) nu contează cât timp au lucrat în domeniul asigurărilor
e) trebuie să aibă obligatoriu experiență în domeniul financiar-bancar
8. Brokerul de asigurare:
a) nu are nevoie de un contract de asigurare de răspundere civilă profesională
b) are nevoie de asigurare de răspundere civilă profesională numai dacă încheie asigurări
RCA
c) are nevoie de asigurare de răspundere civilă profesională numai dacă încheie asigurări
obligatorii de locuințe
d) trebuie să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă
profesională cu o limită minimă de acoperire de 1.121.000 euro/eveniment și o sumă
agregată de 1.700.000/an, fără franșiză
e) este necesar să aibă încheiat un contract de asigurare de răspundere civilă profesională
însă nu are importanță limita de acoperire prevazută în contractul de asigurare
9. La ce se referă Ordinul CSA nr.15/2010, cu modificările şi completările ulterioare?

a) la clasele de asigurări care pot fi practicate de către asigurători
b) la constituirea, organizarea și funcționarea societăților comerciale din domeniul
asigurărilor
c) la metodologia de calcul și de evidență a rezervelor tehnice
3/118
d) la conditiile și documentatia necesara pentru autorizarea brokerilor de asigurare,

precum si conditiile de mentinere a acesteia
e) la informațiile pe care trebuie să le furnizeze brokerii de asigurare
10. Care dintre activitățile de mai jos nu este considerată intermediere în asigurări ?
a) activitatea de introducere ori îndeplinire a altor activităţi preliminarii încheierii contractelor
de asigurare
b) oferirea de asistenţă pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte
c) oferirea de asistenţă în cazul unei daune
d) activitatea de propunere a încheierii contractelor de asigurare
e) administrarea daunelor unui asigurător pe baze profesionale, precum şi
regularizarea daunelor
11. Care din afirmațiile următoare nu este corectă?

a) orice modificare a documentelor sau a condiţiilor pe baza cărora s-a acordat autorizaţia de
funcționare se operează numai cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor
b) brokerii trebuie să păstreze şi să pună la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
la cerere, registrele şi înregistrările contabile care să evidenţieze şi să explice operaţiunile
efectuate în timpul desfăşurării activităţii
c) brokerii trebuie să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în
ceea ce priveşte raportările, precum şi activităţile pe care le desfăşoară
d) brokerii trebuie să achite taxa de funcționare
e) brokerii trebuie să achite contribuția la fondul de garantare
12. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor aprobă suspendarea sau încetarea activităţii

brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, la cererea acestora, după verificarea
prealabilă la sediul societăţii a următoarelor documente:
a) situaţia financiară a societăţii la data solicitării cererii de suspendare/încetare a activităţii
b) rezilierea contractelor încheiate cu asigurătorii, în cazul încetării activităţii, iar pentru
suspendare, notificarea asigurătorilor cu privire la suspendarea solicitată
c) situaţia decontărilor cu asigurătorii (prime şi documente cu regim special)
d) plata impozitelor către bugetul de stat
e) notificarea asiguraţilor cu privire la încetarea/suspendarea şi îndrumarea acestora direct
către asigurători pentru contractele de asigurare în derulare
Precizati afirmatia falsa.
13. Care activitate nu este cuprinsă în aria practicilor interzise în activitatea de intermediere a
brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare:
a) oferirea, negocierea ori intermedierea de produse de asigurare prin procedee piramidale
sau prin practicarea procedeului denumit "bulgăre de zăpadă" sau orice alte procedee
similare
b) condiţionarea participării unei persoane la cursuri de instruire/seminare de specialitate de
încheierea de asigurări, în nume propriu ori pentru alţi membri ai familiei
c) faptul de a propune unei persoane să colecteze adeziuni sau să se înscrie pe o listă, făcând-o
să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau
înscrise
4/118
d) participarea la negociere directă a contractelor de asigurare, în limita mandatului

dat de client
e) intermedierea prin reţele (multilevel marketing) a produselor de asigurare de viaţă/sănătate
14. Care dintre informaţiile despre contractul de asigurare nu trebuie transmise de către
brokerii de asigurare?
a) definirea fiecărui eveniment asigurat, a indemnizaţiei de asigurare în cazul producerii
evenimentului asigurat
b) excluderile din asigurare
c) comisionul intermediarului
d) momentul începerii şi cel al încetării contractului de asigurare
e) modalităţile de executare, suspendare sau încetare a contractului de asigurare
15. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor aprobă fuziunea sau, după caz, divizarea
brokerilor dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. Care dintre afirmatiile de mai jos este
exclusă?
a) fuziunea are loc numai între 2 brokeri
b) fuziunea are loc între mai mulți brokeri
c) fuziunea are loc între un broker de asigurare și un asigurător
d) în cazul divizării pot fi autorizaţi ca brokeri numai societăţile rezultate ca urmare a divizării
unui broker
e) în urma fuziunii sau divizării trebuie îndeplinită cerinţa privind capitalul social minim
16. Care dintre următoarele afirmații nu intră în aria obligațiilor brokerilor de asigurare şi/sau
de reasigurare?
a) să deschidă şi să menţină registrul personalului propriu şi o evidenţă a colaboratorilor,
persoane fizice şi juridice, denumiţi asistenţi în brokeraj
b) să încheie un mandat de brokeraj cu potenţialii asiguraţi persoane juridice
c) vor prelua codul unic din registrul menţinut de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
d) obligaţia emiterii legitimaţiilor prevăzute în anexa nr. 3
e) să emită carduri de acces în sediu pentru clienții cu care au încheiat contracte de
intermediere
17. Care dintre variantele de mai jos nu face parte din raportările anuale ce se transmit de catre
brokerii de asigurare și/sau reasigurare, către CSA:
a) situaţiile financiare anuale, în forma prevăzută de reglementările contabile în vigoare
b) raportarea privind angajaţii şi persoanele cu contract de mandat, în forma prevăzută în
anexa nr. 1
c) lista clienților importanți și a persoanelor de contact, atât în format letric cât și în
format electronic
d) raportarea privind activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat şi/sau a
prospectului de pensii facultative, în forma prevăzută în anexa nr. 2, de către brokerii de
asigurare şi/sau reasigurare care au aprobare pentru această activitate, având înscris şi codul
CAEN 6629 - alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii
e) raportarea referitoare la evoluţia şi structura capitalului social, în forma prevăzută în anexa
nr. 3
5/118
18. Operaţia de majorare a capitalului social, pentru brokerii de asigurare, în conformitate cu

Ordinul C.S.A. nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se va efectua prin:
a) aport în numerar
b) aport în natură
c) aport în numerar şi aport în creanţe
d) aport în natură şi aport în numerar
e) operațiuni interne
19. Precizați cine reglementează contractul de asigurare?

a) Legea nr.32/2000
b) CSA
c) Legea nr.136/1995 si Noul cod civil
d) Ministerul Finanțelor
e) Asigurătorii
20. Cine răspunde pentru faptele persoanelor care actioneaza sub mandatul intermediarilor în
asigurări?
a) Intermediarul in asigurari
b) societatea de asigurare
c) răspunde atât intermediarul cât și societatea de asigurare
d) nu răspunde nici intermediarul nici societatea de asigurare
e) răspund doar prepușii
21.Principalele obligații ale intermediarilor în asigurări sunt:

a) să se înregistreze în registrul comerțului și să informeze clienții privind produsele de
asigurare pe care le intermediează
b) să se înregistreze în registrul asigurătorilor din România și să respecte Normele CSA
c) să aibă tot personalul angajat cu carte de muncă și să asigure pregătirea profesională
continuă a acestuia
d) să informeze asigurații și potențiali asigurați; să plătească cotizațiile stabilite prin
normele legale; să respecte măsurile dispuse de CSA și să efectueze pregătirea
profesională continuă
e) să colaboreze cu alți intermediari pentru promovarea culturii publice în domeniul
asigurărilor
22.Contractul de intermediere în asigurări poartă denumirea de:

a) contract de prestări servicii
b) contract de muncă
c) contract de administrare
d) contract de management
e) contract de agent/contract de brokeraj
23. Care dintre următoarele enunţuri defineşte asistentul în brokeraj:

a) persoane fizice, altele decât conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, care au
calitatea de angajaţi cu contract de muncă cu persoana juridică şi care acţionează în numele
acesteia
6/118
b) persoane fizice sau juridice, care, în baza unui contract cu un broker de asigurare
şi/sau reasigurare primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de brokeraj al
acestuia şi sub acoperirea contractului de răspundere profesională a brokerului în
cauză, trebuie să întreprindă anumite activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire
a mandatului de brokeraj
c) persoana fizică sau juridică împuternicită, în baza autorizării unui asigurător/reasigurător, să
încheie în numele şi în contul asigurătorului/reasigurătorului, contracte de asigurare ori de
reasigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractual de mandat încheiat, fară să
aibă calitatea de asigurător/reasigurător, broker de asigurare şi/sau reasigurare
d) persoana juridică română, autorizată în condiţiile prezentei legi, care negociază pentru
clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea
contractelor de asigurare sau de reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi pe durata derulării
contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz
e) persoane fizice, altele decât conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, care au
calitatea de angajaţi cu contract de muncă cu persoana juridică şi care acţionează în numele
acesteia
24.Părțile contractului de intermediere sunt:

a) asigurătorul și asiguratul
b) intermediarul și asiguratul
c) asigurătorul și intermediarul in asigurari
d) asigurătorul, asiguratul și intermediarul
e) intermediarul și potențialul asigurat
25.Obiectul contractului de intermediere în asigurări îl constituie:

a) orice prestări de servicii
b) orice fel de activități comerciale
c) negocierea și încheierea polițelor de asigurare în nume propriu
d) toate activitățile reglementate de Codul CAEN
e) negocierea și încheierea polițelor de asigurare în numele asigurătorului
26.Prin contractul de intermediere, intermediarii in asigurari:

a) pot desfășura orice fel de vânzări
b) pot efectua orice fel de operațiuni comerciale
c) pot prezenta clienților oferte cu produsele de asigurare de la toți asigurătorii
d) pot efectua și operațiuni accesorii contractelor de asigurare
e) nu pot desfășura operațiuni accesorii contractelor de asigurare
27. În legătură cu încheierea contractului de asigurare, intermediarii în asigurări:

a) trebuie să informeze asigurătorul
b) nu trebuie să dea nicio informație asigurătorului
c) trebuie să-l informeze doar pe asigurat
d) nu trebuie să informeze nici asiguratul nici asigurătorul
e) trebuie doar să colaboreze cu alți intermediari
28. Intermediarii în asigurări:
7/118
a) nu trebuie să conserve și să păstreze documentele și polițele de asigurare

b) trebuie să remită asiguraților doar chitanța de încasare a primei de asigurare
c) trebuie să conserve și să păstreze polițele și documentele de asigurare și să le predea
asigurătorului
d) trebuie să predea numai asiguraților polițele de asigurare
e) trebuie să predea polițele de asigurare asiguraților iar celelalte documente de asigurare,
asigurătorului
29. Intermediarii în asigurări:

a) nu pot încasa sume de bani în schimbul încheierii polițelor de asigurare
b) pot încasa sumele de bani cu titlu de prime, daca sunt imputerniciti de catre
asiguratori și sunt obligați să le predea asigurătorului
c) trebuie să predea lunar asigurătorului primele de asigurare încasate
d) trebuie să păstreze în întregime sumele de bani încasate cu titlu de primă de asigurare
e) pot să restituite asiguraților primele de asigurare încasate, în caz de daună
30. În temeiul contractului de intermediere, asigurătorul:

a) nu trebuie să plătească nici un comision intermediarului
b) plătește comision dar numai pentru asigurările RCA
c) plătește comision dar numai pentru asigurările obligatorii
d) platește comision intermediarului astfel cum s-a stabilit în contractul de
intermediere
e) plătește comision intermediarului cu condiția ca asiguratul să nu înregistreze daune
31. În temeiul contractului de intermediere, asigurătorul:

a) nu are nici un fel de obligație
b) trebuie să asigure pregătirea și informarea continuă a intermediarului în legătură
cu formele de asigurare practicate
c) trebuie să-și pregătească doar proprii angajați
d) nu trebuie să-l pregătească și să-l informeze în nici un fel pe intermediar în legătură cu
formele de asigurare practicate
e) trebuie să-l informeze în legatură cu protecția muncii
32. Contractul de intermediere încetează:

a) conform regulilor mandatului
b) dacă nu au fost încheiate contracte de asigurare în primele 3 luni de la semnarea
acestuia
c) dacă nu au fost virate primele de asigurare de către intermediar
d) dacă intermediarul nu are un portofoliu de asigurări important
e) prin neplata primelor de asigurare de către asigurat
33. În cazul asigurărilor facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi

drepturile obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite:
a) prin înţelegere verbală între cele două părţi
b) prin lege
c) prin contractul de asigurare
d) prin Hotărâre de Guvern
prin Norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
8/118
34. Contractul de asigurare:

a) nu trebuie probat
b) se probează cu orice mijloace de probă
c) poate fi probat cu martori în orice situație
d) se încheie în formă scrisă
e) se probează cu expertiză
35. Prestarea serviciilor se face:

a) numai la sediul prestatorului de servicii
b) în locuri şi în spaţii autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare
c) în locuri şi în spaţii care dispun de dotările necesare
d) în locuri şi în spaţii aflate sub jurisdicție românească
e) în locuri şi în spaţii aflate sub jurisdicție europeană
36. Care afirmaţie privind contractul de asigurare este adevărată:

a) element tehnic al asigurărilor facultative şi a celor în baza legii
b) înţelegere verbală între asigurat şi asigurător cu privire la drepturile şi obligaţiile reciproce
c) act juridic care consemnează obligaţia asigurătorului de a plăti prima de asigurare
d) act juridic care consemnază obligaţia asigurătorului de a plăti indemnizaţia de asigurare şi
obligaţia asiguratului de a plăti prima de asigurare
e) act juridic care prevede obligaţia asiguratului de a plăti prima de asigurare şi obligaţia
asigurătorului de a achita indemnizaţia de asigurare la producerea riscului asigurat,
fie asiguratului, fie beneficiarului asigurării, fie terţului păgubit, în limitele şi la
termenele convenite
37. Care din următoarele caracteristici ale unui contract este specifică numai contractului de
asigurare (nu şi altor tipuri de contracte):
a) caracterul consensual
b) contract cu titlu oneros
c) caracterul aleatoriu
d) caracterul succesiv
e) caracterul sinalagmatic
38. Indicați ce trăsătură, din cele enumerate mai jos, nu este caracteristică contractului de
asigurare:
a) consensual
b) sinalagmatic
c) aleatoriu
d) oneros
e) securitate individuală
36. În cazul asigurărilor facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi

drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite:
a) prin înţelegere verbală între cele două părţi
b) prin lege
9/118
c) prin contractul de asigurare

d) prin Hotărâre de Guvern
e) prin Norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
39. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le ofere clienților

sunt furnizate:
a) numai în limba română
b) într-o limbă de circulație internațională
c) în limba oficială a țării din care provine asiguratorul
d) în limba română sau într-o limbă de circulație internațională
e) în limba română sau într-o altă limbă, la cererea în scris a clientului
40. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților

sunt:
a) furnizate în scris, sub semnătura de confirmare a clienților
b) prezentate de către intermediar sau reprezentantul asiguratorului
c) furnizate în scris, în rezumat și detaliate de către intermediar sau reprezentantul
asiguratorului
d) publicate pe site-ul asigurătorului
e) transmise clienților prin e-mail
41. Procedurile de soluționare a eventualelor litigii fac parte din:

a) prevederile-standard ale contractului de asigurare
b) codul civil
c) codul comercial
d) informațiile furnizate înainte de încheierea contractului
e) procesul de negociere a contractului de asigurare
42. Care dintre informațiile următoare trebuie furnizate clientului înainte de încheierea
contractului în mod suplimentar pentru asigurările de viață?
a) informații despre asigurător
b) informații privind momentul începerii și încetării contractului de asigurare
c) definirea fiecărui beneficiu și a clauzelor opționale sau suplimentare
d) informații privind modalitățile de executare, suspendare și încetare a contractului
e) informații despre perioada de grație
a) informații despre asigurător
c) modalitatea și termenele de plată a primelor de asigurare
d) valoarea de răscumparare totală, sumele asigurate reduse, nivelul până la care acestea
sunt garantate pentru fiecare an de asigurare
e) informații privind deductibilitatea fiscală a primelor de asigurare
10/118
a) definirea indemnizației de asigurare
c) informații privind modalitățile de executare, suspendare și încetare a contractului
d) modalitatea și termenele de plată a primelor de asigurare
e) simularea evoluției valorii contului contractantului, precum și a valorii de
răscumpărare totale la sfârșitul fiecărui an de asigurare
contractului, în mod suplimentar pentru asigurările de viață?
a) informații despre primele aferente fiecărui beneficiu (principal, respectiv suplimentar)
b) definirea indemnizației de asigurare
c) modalitățile și termenele de plată a indemnizațiilor de asigurare
d) informații despre perioada de grație
e) informații privind deductibilitatea fiscală a primelor de asigurare
46. Care dintre informațiile următoare nu este obligatoriu să fie furnizată clientului în timpul
derulării unui contract de asigurare?
a) modificarea denumirii asiguratorului
b) modificarea conducerii executive a asiguratorului
c) modificarea adresei sediului social, respectiv a sucursalei sau agenției
d) orice modificare a condițiilor contractului de asigurare sau al legii aplicabile acestuia
e) informații despre situația bonusurilor și a sumelor reprezentând participarea la profit (la
fiecare aniversare a contractului)
47. Intermediarul în asigurări este obligat să informeze clienţii cu privire la dreptul lor de a
solicita și alte informații referitoare la contractul de asigurare?
a) da, pentru că așa prevede codul deontologic al profesiei
b) nu, pentru că prezența lui face implicit acest drept
c) da, pentru ca așa prevăd normele CSA
d) da, pentru că asigurătorul poate să dețină unele informații suplimentare
e) nu, pentru că toate informațiile relevante sunt incluse în ofertă
48. Introducerea şi perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte
costuri care nu au fost menţionate în contract:
a) se negociază cu beneficiarul înainte de aplicarea lor
b) se negociază cu beneficiarul înainte de data scadenței
c) se realizează în limita clauzelor prevăzute în contract
d) se anunță clientului înainte de data scadenței
e) sunt interzise
49. Prin indemnizaţie de asigurare se înţelege:

a) dauna efectivă, evaluabilă în bani, pe care asiguratul o poate suferi în caz de pierdere sau
degradare a bunului asigurat
11/118
b) prejudiciul suferit de asigurat în urma realizării cazului asigurat

c) suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asigurătorului pentru asumarea riscului
d) suma asigurată pe unitatea de obiect asigurat
e) suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului la survenirea cazului asigurat
50. Ce se înțelege prin asigurat:

a) ofertantul produsului „asigurare” şi este persoană juridică specializată care îşi desfăşoară
activitatea pe baza unor relementări specifice
b) persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu asigurătorul fie prin
efectul legii, fie prin încheierea contractului de asigurare
c) persoana fizică care intră în raporturi juridice cu asigurătorul fie prin efectul legii, fie prin
încheierea contractului de asigurare
d) persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu asigurătorul prin încheierea
contractului de asigurare
e) persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu asigurătorul prin efectul legii
51. Beneficiarul asigurării este:

a) terţa persoană căreia în virtutea contractului sau a legii, asigurătorul urmează să-i
plătească indemnizaţia de asigurare la ivirea cazului asigurat
b) titularul asigurării
c) terţa persoană căreia în virtutea contractului sau a legii, asigurătorul urmează să-i plătească
suma asigurată la ivirea cazului asigurat
d) întotdeauna parte contractantă în contractul de asigurare
e) persoana care a plătit prima de asigurare
52. Care din următoarele afirmaţii legate de prima de asigurare reprezintă varianta corectă:
a) prima de asigurare reprezintă suma de bani dinainte stabilită, plătită de asigurat
asigurătorului, pentru ca acesta să-şi poată constitui fondul de asigurare necesar achitării
despăgubirii la producerea riscului asigurat
b) din primele de asigurare încasate, asigurătorul îşi poate constitui şi alte fonduri prevăzute de
lege
c) în cazul asigurărilor generale, prima de asigurare se calculează înmulţind suma asigurată cu
cota de primă tarifară
d) cota de primă tarifară se mai numeşte şi primă brută
e) toate variantele de mai sus
53. În cadrul contractului de asigurare contractantul asigurării poate fi:

a) orice persoană care încheie o asigurare
b) orice persoană care are un interes patrimonial, dorește să încheie o asigurare și are peste 18
ani
c) doar o persoană juridică poate fi contractant al asigurării
d) persoana care încheie contractul de asigurare în numele altei persoane şi se obligă faţă
de asigurător sa plătească prima de asigurare
e) persoanele alese sau numite în conformitate cu prevederile legale, statutele sau actele
constitutive autorizate să reprezinte Asiguratul
12/118
54. Cine poate fi considerat beneficiar într-o poliță de asigurare:

a) persoana menţionată în contractul de asigurare, îndreptăţită să primească
despăgubirea / indemnizaţia în cazul producerii riscurilor asigurate
b) persoanele alese sau numite în conformitate cu prevederile legale, statutele sau actele
constitutive autorizate să reprezinte asiguratul
c) întotdeauna altă persoană decât asiguratul
d) întotdeauna este o persoană juridică
e) doar unitățile de creditare pe polițele de credite și garanții
55. Ce reprezintă un terț prejudiciat?

a) persoanele care crează din culpă o pagubă terților;
b) persoana îndreptăţită să primească despăgubirea/indemnizaţia, pentru
dauna/prejudiciul suferit ca urmare a angajării răspunderii civile a asiguratului,
acoperită prin asigurare
c) contractantul asigurării
d) persoana care are un interes asigurabil
e) reprezentul asiguratului care trebuie stipulat la mențiuni speciale în polița de asigurare
56. Ce reprezintă riscul asigurat?

a) o situație neprevăzută
b) un eveniment întâmplător
c) o întâmplare ce putea fi prevenită
d) o pagubă creată asiguratului de beneficiarul asigurării
e) evenimentul viitor, posibil dar incert, menţionat în condiţiile speciale de asigurare, la
producerea căruia Asigurătorul îşi asumă obligaţia de a plăti despăgubirea / indemnizaţia
57. Ce reprezintă suma asigurată într-o poliță de asigurare?

a) suma plătită de către asigurat în schimbul protecției asigurării
b) suma maximă prevăzută în poliţa de asigurare în limita căreia asigurătorul plăteşte
indemnizaţia de asigurare la producerea riscului asigurat
c) termenul de “sumă asigurată” apare doar la asigurările de viață
d) suma fixă pe care o achită clientul la fiecare daună
e) suma maximă prevăzută în poliță care atestă valabilitatea poliței de asigurare
58. Ce reprezintă prima de asigurare într-un contract de asigurare?

a) suma de bani pe care o achită Asiguratorul în caz de daună
b) este o sumă fixă, stabilită la încheierea asigurării pe care o achită clientul în caz de daună
c) suma platită de beneficiarul asigurării, pentru eventuale daune create de contractantul
asigurării
d) suma de bani pe care o plătește asiguratul (contractantul) asigurătorului pentru
asumarea riscului
e) suma încasată de client, în schimbul achitării ratelor de asigurare
13/118
59. Ce înțelegem prin perioada de asigurare într-o poliță de asigurare?

a) intervalul de timp în care asigurătorul acoperă riscurile asigurate
b) începutul valabilității poliței de asigurare
c) perioada de timp maximă, de la emiterea poliței și până la achitarea primei de asigurare
d) încetarea acoperirii poliței de asigurare
e) reprezintă intervalul de timp până la acceptarea ofertei de către client
60. Ce reprezintă despăgubirea într-un contract de asigurare?

a) suma plătită de asigurat în schimbul asumării de către asigurător a obligaţiei de plată a
despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare în cazul producerii riscurilor asigurate
b) suma fixă pe care o achită clientul la fiecare daună
c) vătămări corporale suferite de beneficiarul asigurării
d) suma pe care asigurătorul o datorează asiguratului sau beneficiarului asigurării sau
terţului prejudiciat, după caz, pentru pagubele/prejudiciile rezultate în urma producerii
riscurilor asigurate
e) putem folosi termenul “despăgubiri”, doar în cazul contractelor RCA
61. Ce este franșiza?

a) suma platită de beneficiarul asigurării, pentru eventuale daune create de contractantul
asigurării
b) partea din valoarea daunei suportată de către asigurat
c) partea din valoarea daunei suportată întotdeauna de cel prejudiciat
d) procent din suma asigurată suportat întotdeauna de reprezentantul asiguratului
e) suma plătită de Asigurat în schimbul asumării de către Asigurător a obligaţiei de plată a
despăgubirii / indemnizaţiei de asigurare la producerea riscurilor asigurate
62. Ce reprezintă suplimentul de asigurare?

a) actul care se completează obligatoriu la efectuare inspecției de risc
b) actul încheiat între un evaluator autorizat și Asigurător, pentru încheierea asigurării
c) un document neoficial care atestă încasarea primelor de asigurare
d) actul care se completeaza la achitarea fransizei;
e) actul adiţional încheiat între asigurător și asigurat care modifică sau completează
contractul de asigurare
63. Cine poate fi considerat reprezentant al asiguratului?

a) persoanele alese sau numite în conformitate cu prevederile legale, statutele sau actele
constitutive autorizate să reprezinte asiguratul
b) doar persoanele din familia asiguratului desemnate să reprezinte interesele asiguratului într-
un contract de asigurare
c) persoana îndreptăţită să primească despăgubirea / indemnizaţia, pentru dauna / prejudiciul
suferit ca urmare a angajării răspunderii civile a asiguratului, acoperită prin asigurare
d) persoana fizică sau juridică, nominalizată în contractual de asigurare, care suportă franșiza
e) persoana fizică sau juridică, nominalizată în contractul de asigurare, care în schimbul plăţii
primei de asigurare se asigură pentru riscurile prevăzute în contractul de asigurare
64. Ce reprezintă coasigurarea?
14/118
a) unul și același termen cu reasigurare

b) operațiunea prin care doi sau mai mulți asigurători subscriu același risc, fiecare
asumându-și o cotă-parte din acesta
c) operațiunea pe care o pot face doar companiile de reasigurări
d) situația în caz de daună când asiguratul suportă o parte din daună
e) nu există un asemenea termen în asigurări
65. Ce se înțelege prin portofoliul de asigurări?

a) numărul de daune înregistrat pe o poliță de asigurare
b) totalitatea sau o parte din contractele de asigurări încheiate de un asigurător
c) totalitatea primelor brute subscrise de Asigurător
d) totalitatea primelor nete încasate de Asigurător
e) mai multe tipuri de asigurări încheiate pentru un singur client
66. Ce reprezintă termenul de prime brute subscrise?

a) primele încasate și de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate și de încasat,
aferente tuturor contractelor de asigurare și contractelor de reasigurare, care intră
în vigoare în perioada de referință, înainte de deducerea oricăror sume din acestea
b) prima pe care o achită un client la încheierea asigurării
c) franșiza pe care o achită clientul în caz de daună
d) sumele de bani pe care le achită asigurătorul în caz de daună parțială
e) sumele de bani pe care le achită asigurătorul în caz de daună totală
67. Ce reprezintă termenul de prime nete subscrise?

a) sumele de bani pe care le achită asigurătorul în caz de daună parțială
b) primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite și de plătit drept prime de
reasigurare
c) prima subscrisă din care se scade franșiza
d) sumele de bani restante pe care clientul trebuia să le achite la timp
e) sumele de bani pe care le achită Asigurătorul în caz de daună parțială
68. Ce reprezintă termenul de prime brute încasate?

a) primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite și de plătit drept prime de
reasigurare
b) prima subscrisă din care se scade franșiza
c) sumele de bani pe care le achită Asigurătorul în caz de daună parțială
d) totalul primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în perioada de
referință, înainte de deducerea oricăror sume din acestea
e) franșiza pe care o achită clientul în caz de daună
69. Ce reprezintă termenul de prime nete încasate?

a) primele brute încasate din care se deduc sumele plătite drept prime de reasigurare
b) prima subscrisă din care se scade franșiza
c) primele încasate de Asigurător din franșizele achitate de către clienți
d) sumele de bani pe care le achită Asigurătorul în caz de daună parțială
e) eventuale prime datorate de Asigurător, asiguratului
15/118
70. Ce semnifică operațiunea de reasigurare?

a) totalitatea daunelor pe care le plătește un Asigurător într-un an de zile
b) operațiunea de asigurare a unui asigurător de către alt asigurător
c) este unul și același termen cu coasigurarea
d) raportul dintre prime brute subscrise și daune plătite
e) este unul și același termen cu reînnoirea
71. Ce înseamnă daună totală?

a) distrugerea în întregime a obiectului asigurat sau dispariția în cazul furtului fără
resturi care se mai pot întrebuința sau valorifica, atunci când refacerea pe cale de
reparație nu mai este posibilă sau rentabilă
b) numărul total de daune plătite de Asigurător pentru un client într-un an de zile
c) numărul total de daune pe care le achită un Asigurător într-un an de zile
d) depășirea sumei asigurate, în caz de daună, de către asigurat
e) putem folosi acest termen doar în cazul daunelor provocate de cutremur
72. Ce înseamnă daună parțială?

a) proporția din daună pe care o plătește asiguratul
b) dauna provocată de riscuri provocate de fenomene atmosferice
c) distrugerea sau avarierea obiectului asigurat, astfel încât costurile necesare pentru
readucerea obiectului asigurat la starea de funcționalitate de dinainte de producerea
daunei, plus valoarea pieselor recuperate, sunt mai mici decât valoarea asigurată
d) suma de bani achitată de asigurător în caz de coasigurare
e) cazul în care asigurătorul achită doar un procent din daună, asiguratului
II. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE
73. Contractul de asigurare îşi pierde valabilitatea atunci când:

A. șansa de realizare a evenimentului este 100%
B. șansa de nerealizare a evenimentului este de 100%
C. șansa de realizare a evenimentului este 50%
D. șansa de nerealizare a evenimentului este de 50%
E. a expirat durata asigurării
Identificaţi varianta de răspuns corectă şi completă:

a) A; D
b) A; B; E
c) A; E
d) C; D
e) C; D; E
16/118
74. Activitatea de asigurare, conform Legii nr.32/2000, se grupează în:

a) asigurări de viaţă şi asigurări generale
b) asigurări maritime şi asigurări de bunuri
c) asigurări de viaţă şi asigurări de bunuri
d) asigurări generale şi asigurări de răspundere civilă
e) asigurări de viaţă, asigurări de bunuri şi asigurări de răspundere civilă
75. Asigurările se pot clasifica în funcţie de modul de realizare a raporturilor juridice de

asigurare în:
a) asigurări obligatorii şi asigurări facultative
b) asigurări prin efectul legii şi asigurări generale
c) asigurări contractuale şi asigurări generale
d) asigurări obligatorii şi asigurări generale
e) asigurări facultative şi asigurări generale
76. Asigurările se clasifică, după domeniul asigurării, în:

a) asigurări de persoane, asigurări de bunuri, asigurări de răspundere civilă şi asigurări
de risc financiar
b) asigurări de persoane şi asigurări generale
c) asigurări de viaţă, asigurări de bunuri şi asigurări de răspundere civilă
d) asigurări directe şi asigurări indirecte
e) asigurări interne şi asigurări externe
77. Identificaţi varianta adevărată referitoare la clasificarea asigurărilor:

a) după domeniul la care se referă, asigurările se împart în asigurări de bunuri, asigurări de
persoane, asigurări de răspundere civilă şi asigurări de risc financiar
b) după forma juridică de realizare, asigurările se grupează în asigurări facultative şi asigurări
obligatorii
c) după sfera de cuprindere în profil teritorial, asigurările se împart în asigurări interne şi
asigurări externe
d) după natura raporturilor ce se stabilesc între asigurat şi asigurător, asigurările se pot grupa în
asigurări directe şi asigurări indirecte
e) toate variantele de mai sus
78. Din punctul de vedere al profilului teritorial asigurările pot fi:

a) asigurări interne, asigurări externe
b) asigurări regionale, asigurări internaționale
c) asigurări transfrontaliere, asigurări interne și externe
d) varianta a și b
e) asigurări interne și transfrontaliere
17/118
79. În acest moment, autoritatea administrativ autonomă de specialitate, cu personalitate

juridică care îşi exercită atribuţiile potrivit Legii privind societăţile de asigurare şi
supravegherea asigurărilor este:
a) Oficiul de Supraveghere a Activităţii de Asigurare – Reasigurare
b) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
c) Biroul de Supraveghere al Asigurărilor
d) Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare
e) Comisia de Supraveghere a activităţii de Asigurare
80. Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi de:

a) Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare
b) Guvern
c) Preşedenţia României
d) Parlament
e) Ministerul de Finanţe
81. Conform legii, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are următoarele atribuţii:
A.elaborează sau avizează acte normative

B.supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor
C.ia măsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată cu respectarea
normelor prudenţiale specifice
D.participă, în calitate de membru, la asociaţiile internaţionale ale autorităţilor de supraveghere
în asigurări
E.aprobă transferul de portofoliu
Identificaţi varianta corectă şi completă:

a) toate variantele sunt adevărate
b) A; B; C
c) B; C; D
d) B; C; D; E
e) toate variantele sunt incomplete, existând restricţii din partea Ministerului Finanţelor,
conform Legii nr. 32/2000
82. Din Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii se pot plăti despăgubiri numai în următoarele
condiţii:
A.accidentul cauzator de prejudicii să se fi produs pe teritoriul unui stat care face parte din
S.E.E. cu excepţia României
B.accidentul cauzator de prejudicii să se fi produs pe teritoriul unui stat care face parte din
S.E.E. cu excepţia statului în care îşi au reşedinţa
C.autorul accidentului a rămas neidentificat
D.paguba afectează bunurile terţei persoane
E.autovehiculul care a produs accidentul este neasigurat
Identificaţi varianta corectă şi completă:
18/118
a) A; B; C; E
b) A; C; E
c) C; E
d) A; B
e) C; D; E
83. În legătură cu Fondul de Garantare identificaţi afirmaţia falsă:

a) se constituie prin contributia tuturor asigurătorilor, fiind administrat de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor, prin Departamentul Fond de Garantare - parte integrantă în
structura organizatorică a Comisiei
b) este destinat protejării asiguraților, beneficiarilor asigurării, precum și terțelor persoane
păgubite, în cazul în care societatea asigurătoare se află în stare de insolvabilitate
c) este definit astfel prin Legea nr. 32/2000 cu modificările și completările ulterioare
d) este un fond de protecție constituit prin contribuția tuturor societăților de asigurări autorizate
de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România
e) în vederea efectuării plăţii sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul de Garantare
întocmeşte liste ale creditorilor societăţilor de asigurare aflate în faliment - după analiza
dosarelor preluate - liste pe care le publică atât în presa centrală, cât şi pe Internet
84. Din punct de vedere al formei de organizare, un asigurător se poate afla în una din
următoarele ipostaze:
a) persoană juridică română autorizată să exercite activități de asigurare; sucursală sau filială a
unui asigurător dintr-un stat terț
b) sucursala unei societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale dintr-un stat membru,
autorizată de autoritatea competentă a statului membru de origine
c) variantele a și b
d) sucursala sau filiala unui asigurător numai din spațiul UE
e) variantele b și d
85. Ce funcție îndeplinește BAAR:

a) gestionarea și lichidarea daunelor produse pe teritoriul României de automobiliști străini
b) garantarea documentelor de asigurare de răspundere civilă auto Carte Verde eliberate de
societățile de asigurare membre BAAR
c) garantează documentele de asigurare RCA pe teritoriul României
d) variantele a și b
e) variantele a și c
86. Riscul este un element de bază, esenţial şi obligatoriu, de la care porneşte o asigurare
deoarece:
a) producerea lui nu lasă loc hazardului
b) fără acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil
c) producerea lui se realizează prin fapta intenţionată a asiguratului
d) producerea lui se realizează prin fapta intenţionată a contractantului asigurării
e) este un eveniment posibil, viitor şi probabil la care sunt expuse bunurile, patrimoniul,
viaţa, sănătatea sau integritatea fizică a persoanelor
19/118
87. Precizați varianta falsă în legătură cu condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un

eveniment generator de pagube pentru a constitui un risc asigurat:
a) producerea evenimentului sa fie independentă de voinţa asiguratului, a beneficiarului şi a
asiguratorului, să fie urmare a hazardului
b) riscul să fie supus evidenţei statistice şi să i se poata calcula probabilitatea ivirii
c) evenimentul să aibă în toate cazurile un caracter întâmplător
d) producerea evenimentului să fie posibilă
e) riscul să fie neevaluabil
88. Precizați care este varianta completă și corectă privind principalii factori generatori de risc:
a) natura, accidentele, jafuri, furtuni
b) natura, activitatea profesională, sănătatea, natura umană
c) accidentele, natura, activitatea profesională, sănătatea, natura umană
d) natura umană, dezvoltarea științei și tehnicii, forțele naturii, accidentele
e) sănătatea, natura umană, forțele naturii, activitatea umană, dezvoltarea științei și tehnicii
89. Care sunt cele mai eficiente metode de management al riscului:

a) evitarea riscului, asumarea riscului, transferul riscului
b) reducerea probabilității producerii riscului, limitarea consecințelor asociate riscului
c) evitarea și transferul riscurilor, conduita preventivă
d) varianta a și b
e) varianta b și c
90. Precizați varianta corectă în legătură cu riscul asigurabil:

a) apariția riscului să fie posibilă dar evitabilă
b) apariția riscului să fie certă, cu producere în viitor
c) evenimentul să depindă de voița asiguratului și să poată fi evaluat
d) producerea evenimentului să fie certă pe un areal restrâns
e) evenimentul să aibă un caracter statistic
III. ETICA ÎN ASIGURĂRI
91. Informarea detaliată, corectă și clară a clienților, asupra contractelor de asigurare, a

prețurilor produselor, a condițiilor contractuale și a riscului face parte din:
a) principiile morale
b) educarea populației
c) etica profesională
d) crearea unei imagini favorabile în rândul clienților
e) stimularea și sprijinirea pieței de capital din România
20/118
92. Care este practica neetica de tranzactionare ce implica vanzarea unor polite care nu sunt
necesare si nici dorite de clienti in scopul generarii de comisioane?
a) Churning (abuz de tranzactionare)
b) Twisting (denaturare)
c) Oferirea de beneficii
d) Inlocuirea politei
e) Denaturarea fondurilor clientilor
93. In ce situatie agentul poate primi bani de la client pentru plata primelor:
a) clientul il cunoaste
b) clientul accepta ca, pentru o perioada de timp,agentul sa foloseasca suma de bani in interes
personal cu promisiunea ca ii va inapoia
c) agentul avea drum spre banca
d) agentul serviseaza clientul de minim 3 ani
e) reprezentanţii nu pot încasa sume de bani fără aprobarea formală scrisă a Societăţii.
94. Care din urmatoarele activitati ale reprezentantului de vanzari nu sunt permise:
a) sa prezinte toate informaţiile esenţiale pentru luarea unei decizii în cunoştinţă de cauză
b) sa prezinte date finaciare corecte privind pozitia financiara a asiguratorului
c) referitor la functii negarantate din cadrul asigurarii de viata, sa atentioneze ca orice
performanta anterioara poate sa nu fie relevanta pentru beneficii viitoare
d) sa prezinte beneficiile, avantajele, conditiile si termenii unei polite in scopul de a induce
sau incerca sa convinga clientul sa contracteze, sa suspende, sa piarda, sa preschimbe, sa
converteasca sau sa renunte la o polita;
e)inainte de a incepe orice prezentare, sa se identifice in calitate de agent de vanzari, sa-si dea
numele complet si denumirea completa a societatii de asigurare pe care o reprezinta
95. Care din activitatile de mai jos intra in responsabilitatea reprezentatului:

a) sa se asigure ca datele personale nu sunt folosite sau dezvaluite in alte scopuri decat cele
pentru care au fost obtinute;
b) sa se asigure ca se respecta clauzele de protectie pentru asigurarea securitatii informatiilor
c) sa se asigure ca se iau masuri rezonabile pentru a se asigura ca informatiile personale sunt
folosite in scopul prescris, si ca acestea sunt corecte, complete si actualizate
d) sa se asigure ca datele clientului nu sunt scoase din sediile societatii fara un motiv intemeiat,
in cazul scoaterii acestor informatii se pastreaza o evidenta clara iar datele sunt returnate cat
mai repede posibil
e) toate cele de mai sus
96. Care din urmatoarele activitati pot face obiectul unui potential sau actual conflict de
interese:
a)punerea intereselor personale ale reprezentantului deasupra intereselor clientilor
b)exploatarea lipsei de experienta, sanatatii precare sau lipsei de sofisticare a unui client;
c)oferirea stimulentelor financiare clientilor pentru achizitionarea produselor;
d)recrutarea altor persoane care sa vanda in numele reprezentantilor;
e)toate cele de mai sus
21/118
97. Pentru a se asigura “Cele mai bune practice” intr-o organizatie, reprezentantii si managerii
in vanzări trebuie sa respecte anumite standarde. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta
definirea corecta a unuia din aceste standarde.
a. Integritatea – perfectionarea continua a cunostintelor prin instruire profesionala
b. Transparenta totala – standarde etice ferme fata de clienti
c. Concurenta loiala – concurenta doar pe baza de calitate si servicii; fara a
discredita niciodata concurenta
d. Expertiza – sprijinirea clientilor oferind recomandari de servicii si vanzari oneste si
relevante, in functie de nevoile lor
e. Marca – nedivulgarea datelor personale ale clientilor
98. Reprezentantii trebuie sa se asigure ca folosesc cele mai noi versiuni de ilustratii. Pentru
prezentarea unei ilustratii, Reprezentatii trebuie sa:
a. declare sau insinueze ca plata sau suma elementelor negarantate este garantata
b. foloseasca ilustratii care respecta cerintele politicii clientului
c. foloseasca termini precum “an critic”, “prima care dispare”
d. declare in orice fel ca platile primelor nu trebuie facute in primul an de asigurare pentru
pastrarea beneficiilor in caz de deces
e. ofere ilustratii incomplete
99. Expertiza include:

a. reprezentantii isi pun interesele personale deasupra intereselor clientilor
b. reprezentantii pot recruta alte persoane care sa vanda in numele lor
c. reprezentantii isi amesteca fondurile personale cu cele ale clientilor
d. educatie continua – reprezentantii trebuie sa fie permanent informati despre
noutatile din domeniul serviciilor financiare, inclusiv legate de schimbarea sau
adoptarea unor noi legi sau reglementari
e. neprotejarea marcii prin crearea de materiale de vanzare personale
100. Inlocuirea politei de asigurare de viata este o tranzactie adecvata doar daca:
a. este in interesul clientului
b. se inlocuieste un contract de tip traditional cu un contract de tip unit-linked
c. se reduce valoarea primelor platite ca urmare a reducerii sumelor asigurate
d. se mareste comisionul
e. se inlocuieste un contract de tip unit-linked cu un contract traditional
101. In ceea ce priveste oferirea de beneficii, reprezentantii au voie sa:

a. ofere doar 10% din comisionul pe care l-ar incasa din vanzarea unei polite pentru a
convinge clientul sa incheie o polita
b. ofere beneficii nebanesti
c. ofere toate comisioanele de reinnoire clientilor existenti daca acestia continua contractul
de asigurare
d. ofere 1% din comisionul pe care l-ar incasa din vanzarea unei polite de catre un
membru al familiei sale
e. niciun raspuns corect
22/118
102. Reprezentantii au datoria sa stabileasca ce produs(e) de asigurare si financiar(e) pot

proteja cel mai bine individul sau familia. Astfel, Reprezentantii trebuie sa:
a. cunoasca toate produsele de asigurare de viata oferite in piata asigurarilor
b. evalueze doar necesitatile clientului, nu si capacitatea acestuia de a plati pentru
produsul/ produsele cumparate
c. evalueze atat necesitatile clientului, capacitatea acestuia de a plati pentru
produsele recomandate si modul in care acestea raspund nevoilor sale actuale si
viitoare
d. recomande un produs de asigurare doar prietenilor si familiei sale, tinand cont ca detine
informatii relevante in ceea ce ii priveste
e. evalueze doar capacitatea de plata a potentialului client
103. In ceea ce priveste Reputatia unei companii, urmatorul enunt este corect:
a. Actiunile Reprezentantilor companiei reflecta numai propria reputatie
b. Reputatia presupune respectarea Companiei si a profesiei de furnizor de servicii
financiare
c. Reputatia unei companii de asigurari nu reprezinta un standard de excelenta
d. Persoanele care cumpara produse de asigurare nu sunt interesate de reputatia companiei
e. Urmarirea pastrarii si imbunatatirii reputatiei nu ar trebui sa constituie o preocupare
permanenta a companiilor/ industriei de asigurari.
104. Reprezentantii unei companii de asigurari nu trebuie sa:

a. demonstreze ca inteleg cerintele legale si de reglementare aplicabile
b. participe la cursuri de instruire de conformitate si legate de practicile etice de vanzare
necesare
c. ia legatura cu managerul lor sau sa contacteze echipa de etica si conformitate in caz de
nelamuriri privind standardele, conformitatea cu toate legile, regulile si reglementarile
legate de activitatile societatii
d. se prezinte la client inainte de a incepe prezentarea, sa se identifice in calitate de agent
de vanzari
e. exploateze lipsa de experienta, sanatatea precara sau lipsa de sofisticare a unui
client.
105. Protectia datelor personale reprezinta un standard de excelenta in vanzari. Astfel,

reprezentantii trebuie sa se asigure ca:
a. datele personale ale clientilor pot fi folosite oricand si de alti parteneri pentru beneficii
suplimentare pentru client
b. informatiile personale sunt corecte, complete si actualizate
c. datele personale ale clientilor pot fi folosite pentru actiuni caritabile
d. dosarele care contin informatii confidentiale despre clienti sunt distribuite liber
e. datele clientilor nu sunt considerate confidentiale
106. Protectia datelor societatii reprezinta un standard de excelenta in vanzari. Alegeti enuntul
adevarat.
a. Informatiile proprietare sunt informatii aflate in proprietatea societatii
b. Informatiile proprietare sunt informatii aflate in proprietatea titularilor de polite ale
respectivei societati
23/118
c. Informatiile proprietare sunt informatii aflate in proprietatea angajatilor respectivei

societati
d. Informatiile proprietare sunt informatii aflate in proprietatea agentilor respectivei
societati
e. Informatiile proprietare sunt informatii aflate in proprietatea intermediarilor respectivei
societati
IV. IMPLICAŢII ALE LEGILOR SPECIALE ASUPRA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE
107. Asimetria informațională are drept consecință faptul că:

a) unii dintre parteneri au monopolul informațiilor privind obiectul colaborării
b) partenerii mai bine informați pot profita, în avantajul lor, de lipsa de informare a
celorlalți
c) partenerii privilegiați pot stoca o cantitate mai mare de informații
d) partenerii au grade diferite de cunoaștere cu privire la obiectul colaborării lor
e) nu ne putem proteja față de viciile ascunse ale produsului/ serviciului ofertat
108. Asimetria informațională este, de regulă, în defavoarea:

a) producătorului
b) ofertantului
c) consumatorului
d) beneficiarului final
e) terților
109. Care dintre următoarele afirmații nu face parte dintre principiile protecției
consumatorului?
a) asigură apărarea drepturilor consumatorilor
b) joacă rolul de regulator al economiei
c) diminuează riscul punerii în pericol al civilizaţiei umane
d) promovează şi consolidează concurenţa loială pe piaţă
e) echilibrează beneficiile între producător și consumator
110. Unul dintre obiectivele ANPC este:

a) armonizarea protecţiei directe a statului cu cea oferită de formele de protecţie
asociativă
b) asigurarea preponderenței măsurilor de protecţie directă a statului în raport cu cele oferite de
formele de protecţie asociativă
c) compensarea, prin măsuri de protecție indirectă, a incapacității de autoprotecţie individuală
şi asociativă a consumatorilor
d) stimularea autoprotecţiei individuale şi asociative a consumatorilor
e) subordonarea măsurilor de protecţie directă a statului față de autoprotecţia individuală şi
asociativă a consumatorilor
24/118
111. Care dintre următoarele activități nu face parte dintre competențele Autorității Naționale
pentru Protecția Consumatorilor?
a) elaborarea strategiei în domeniu
b) acțiuni de control, stabilirea de contravenţii și măsuri de conformare
c) informarea, consilierea și educarea consumatorilor
d) supravegherea prudențială a instituțiilor financiare
e) sprijinul asociaţiilor de consumatori
112. Răspunderea pentru prejudiciul actual şi cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat
este o obligație a:
a) producătorului
b) beneficiarului
c) prestatorului de servicii
d) intermediarului
e) persoanei fizice vinovate
113. Costurile aferente acordării şi derulării contractului în privinţa cărora consumatorul nu

dispune de libertate de alegere:
a) sunt menţionate obligatoriu în contract
b) sunt menţionate în contract sau în condiţiile generale de afaceri ale furnizorului de servicii
financiare
c) sunt precizate în lista de tarife şi comisioane
d) sunt menţionate în contract sau în lista de tarife şi comisioane
e) sunt menţionate în contract sau în condiţiile generale de afaceri ale furnizorului de servicii
financiare sau în lista de tarife şi comisioane
114. Prejudiciile cauzate consumatorului prin nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract:
a) se regularizează cu obligațiile clientului la prima scadență
b) se compensează cu obligațiile clientului în termen de maximum 90 de zile
c) se repară în termen de maximum 15 zile de către furnizorul de servicii financiare
d) se rezolvă pe cale judecătorească
e) se repară potrivit deciziei autorității de supraveghere
115. Care dintre următoarele prevederi nu face parte dintre drepturile consumatorului la
încheierea contractului?
a) libertatea de decizie asupra serviciilor contractate
b) refuzul clauzelor abuzive sau care pot induce practici abuzive
c) redactarea clară şi precisă a clauzelor contractuale, inclusiv cele privind caracteristicile
calitative, preţul sau tariful
d) stabilirea unui curs fix de schimb pentru contractele care se derulează în valută
e) exonerarea de la plata serviciilor nesolicitate şi neacceptate
25/118
116. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le ofere clienților

sunt furnizate:
f) numai în limba română
g) într-o limbă de circulație internațională
h) în limba oficială a țării din care provine asiguratorul
i) în limba română sau într-o limbă de circulație internațională
j) în limba română sau într-o altă limbă, la cererea în scris a clientului
117. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze

clienților sunt:
f) furnizate în scris, sub semnătura de confirmare a clienților
g) prezentate de către intermediar sau reprezentantul asiguratorului
h) furnizate în scris, în rezumat și detaliate de către intermediar sau reprezentantul
asiguratorului
i) publicate pe site-ul asigurătorului
j) transmise clienților prin e-mail
118. Procedurile de soluționare a eventualelor litigii fac parte din:

f) prevederile-standard ale contractului de asigurare
g) codul civil
h) codul comercial
i) informațiile furnizate înainte de încheierea contractului
j) procesul de negociere a contractului de asigurare
119. Introducerea şi perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte
costuri care nu au fost menţionate în contract:
f) se negociază cu beneficiarul înainte de aplicarea lor
g) se negociază cu beneficiarul înainte de data scadenței
h) se realizează în limita clauzelor prevăzute în contract
i) se anunță clientului înainte de data scadenței
j) sunt interzise
120. Dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici care conduc la identificarea
sa:
a) a apărut ca o consecință a democratizării vieții politice
b) este o necesitate dictată de creșterea criminalității
c) este o formă de protecție față de terorismul internațional
d) s-a introdus odată cu adoptarea acquis-ului comunitar
e) reprezintă o implicație a dezvoltării societății informaționale
121. Care dintre afirmațiile următoare referitoare la protecția datelor cu caracter personal este
falsă?
a) se referă numai la persoanele expuse politic
b) derivă din dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, prevăzut de Constituție
26/118
c) face parte din acquis-ul comunitar

d) este reglementată de legislația română
e) are implicații în industria asigurărilor
122. Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie:
a) colectate cu cel mult 6 luni înaintea prelucrării
b) stocate într-o formă care să nu permită identificarea persoanelor vizate
c) verificate la serviciile de evidență a populației
d) adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu scopul în care sunt colectate
e) arhivate potrivit procedurilor aferente informațiilor clasificate
123. În ce situație nu este cerut consimţământul persoanei vizate pentru prelucrarea de date cu
caracter personal ?
a) pentru prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate
b) când persoana în cauză este decedată
c) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la
care persoana vizată este parte
d) în cazul prelucrării datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică
e) în cazul prelucrării datelor cu caracter personal legate de apartenenţa sindicală
124. După obţinerea consimţământului persoanei vizate:

a) operatorul poate utiliza codul numeric personal al acesteia
b) datele acesteia rămân anonime şi pot fi prelucrate numai în scopuri statistice, de cercetare
istorică sau ştiinţifică
c) operatorul nu mai este obligat să-i furnizeze informaţii referitoare la scopul în care se face
prelucrarea datelor
d) nu mai este necesară obţinerea autorizaţiei de la autoritatea de supraveghere competentă
e) operatorul verifică dacă există vreo obligaţie legală de prelucrare a datelor cu caracter
personal
125. Care dintre următoarele informaţii trebuie furnizate de operator în mod obligatoriu
persoanelor vizate:
a) categoriile de date care fac obiectul prelucrării
b) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor
c) dreptul de intervenţie asupra datelor şi condiţiile de exercitare a acestuia
d) posibilitatea de a se adresa instanţei pentru atacarea deciziilor operatorului
e) identitatea operatorului
persoanelor vizate:
a) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor
b) scopul în care se face prelucrarea datelor
c) principiile mecanismului de prelucrare automată a datelor
d) dreptul de intervenţie asupra datelor şi condiţiile de exercitare a acestuia
27/118
e) posibilitatea de a consulta registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal
persoanelor vizate:
a) categoriile de date care fac obiectul prelucrării
b) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor
c) caracterul obligatoriu al furnizării datelor, dacă este cazul, şi consecinţele refuzului
d) dreptul de intervenţie asupra datelor şi condiţiile de exercitare a acestuia
e) posibilitatea de a înainta plângere către autoritatea de supraveghere
128. Care dintre următoarele informaţii trebuie furnizate de operator la cererea persoanelor
vizate:
a) identitatea operatorului
c) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor
d) confirmarea faptului că datele care le privesc sunt sau nu sunt prelucrate de operator
e) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de
supraveghere
vizate:
b) categoriile de date care fac obiectul prelucrării
d) caracterul obligatoriu al furnizării datelor, dacă este cazul, şi consecinţele refuzului
supraveghere
vizate:
c) dreptul de intervenţie asupra datelor şi condiţiile de exercitare a acestuia
supraveghere
vizate:
e) posibilitatea de a consulta registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter
personal
28/118
vizate:
c) caracterul obligatoriu al furnizării datelor, dacă este cazul, şi consecinţele refuzului
d) posibilitatea de a se adresa instanţei pentru atacarea deciziilor operatorului
supraveghere
133. Persoanele împuternicite (agenţi, brokeri ş.a.) sunt obligate:

a) să respecte instrucţiunile operatorului privind prelucrarea datelor cu caracter personal
b) să elaboreze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter
personal
c) să solicite autorităţii de supraveghere autorizarea prelucrărilor de date cu caracter personal
d) să gestioneze transferul către un alt operator al datelor cu caracter personal
e) să notifice în prealabil autorităţii de supraveghere efectuarea oricărei prelucrări asupra
datelor cu caracter personal
134. Care dintre următoarele activităţi nu fac parte din atribuţiile prevăzute de lege pentru
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal?
a) alinierea legislaţiei României privind prelucrarea datelor cu caracter personal la
acquis-ul comunitar
b) autorizarea prelucrărilor de date în situaţiile prevăzute de lege
c) dispunerea de sancţiuni în cazul încălcării dispoziţiilor legale
d) informarea publică privind obligaţiile şi procedurilor legale în materie
e) efectuarea de investigaţii din oficiu sau la primirea unor plângeri sau sesizări
135. Care dintre următoarele activităţi nu fac parte din atribuţiile prevăzute de lege pentru
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal?
a) analiza notificărilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal
b) dispunerea de sancţiuni în cazul încălcării dispoziţiilor legale
c) distrugerea datelor cu caracter personal după încheierea operaţiunilor de prelucrare
d) gestionarea registrului de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal
e) soluţionarea plângerilor, sesizărilor sau cererilor petenţilor
136. Noţiunea de „spălare a banilor” se referă la:

a) recondiţionarea însemnelor monetare efectuată de către banca centrală
b) operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit în disponibilităţi monetare de
provenienţă aparent legală
c) transferurile monetare între persoanele implicate în economia subterană
d) transformarea numerarului în monedă scripturală prin depunerea lui în conturi bancare
e) utilizarea excesivă a plăţilor în numerar la achiziţia serviciilor financiare
29/118
137. Care dintre reperele următoare nu fac parte din mecanismul spălării banilor ?
a) anonimatul tranzacţiilor
b) viteza tranzacţiilor
c) complexitatea tranzacţiilor
d) anularea tranzacţiilor
e) secretul tranzacţiilor
138. Care dintre următoarele operaţiuni:

A. supraevaluarea preţului bunurilor
B. tranzacţii comerciale false inserate în cadrul unei afaceri legale
C. metoda împrumutului returnat
D. schimbarea frecventă a beneficiarilor poliţelor de asigurare
E. plata unor prime de asigurare mai mari decât cele normal datorate şi solicitarea ulterioară ca
rambursarea să fie făcută către o terţă persoană
fac parte din tehnicile de disimulare a originii ilicite a veniturilor ?

a) A; B; C
b) A; B; D
c) B; C; D; E
d) A; D; E
e) Toate
139. Un punct vulnerabil, dificil de evitat de către cel care spală bani şi relativ ușor de
recunoscut este reprezentat de:
a) intrarea numerarului în sistemul financiar
b) transferurile între diferitele segmente ale pieţei financiare (asigurări, bănci, fonduri de
investiţii)
c) transformarea banilor de cont în numerar
d) transferurile interbancare
e) achiziţia certificatelor de trezorerie
recunoscut este reprezentat de :
a) transferurile între diferitele segmente ale pieţei financiare (asigurări, bănci,
fonduri de investiţii)
b) transformarea banilor de cont în numerar
c) trecerea numerarului peste frontiere
d) transferurile interbancare
recunoscut este reprezentat de :
a) transferurile între diferitele segmente ale pieţei financiare (asigurări, bănci, fonduri de
investiţii)
b) transformarea banilor de cont în numerar
c) transferurile interbancare
d) transferurile în și dinspre sistemul financiar
30/118
142. Care dintre următoarele documente fac obiectul raportării la Oficiul Naţional de Prevenire
şi Combatere a Spălării Banilor ?
A. raportul de tranzacţii suspecte
B. raportul de tranzacţii către persoanele expuse politic
C. raportul privind operațiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a caror limită minimă
reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro
D. raportul pentru transferurile externe în şi din conturi pentru sume a caror limită minimă este
echivalentul în lei a 15.000 euro
a) A; B; C
b) A; B; D
c) B; C; D
d) A; B; C; D
e) A; C; D
143. Normele CSA privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de
terorism preiau din legislaţia de bază:
a) obligaţia CSA de a îndeplini atribuţiile Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor în domeniul asigurărilor
b) prevederile referitoare la persoanele expuse politic, beneficiarul real al operaţiunii
c) lista persoanelor fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism
d) analiza tranzacţiilor cu persoane din jurisdicţii care nu beneficiază de sisteme adecvate de
prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism
e) obligaţiile de monitorizare a numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitatea europeană
144. Normele CSA privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de
terorism preiau din legislaţia de bază:
a) obligaţia CSA de a îndeplini atribuţiile Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor în domeniul asigurărilor
b) lista persoanelor fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism
c) analiza tranzacţiilor cu persoane din jurisdicţii care nu beneficiază de sisteme adecvate de
prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism
d) reglementările privitoare la abordarea pe bază de risc a depistării şi prevenirii spălării
banilor şi finanţării actelor de terorism
e) obligaţiile de monitorizare a numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitatea europeană
145. Cunoaşterea clientelei:

a) este o recomandare a Comisiei Europene
b) este procedură internă în scopul diminuării riscului reputaţional
c) este o obligaţie a entităţilor din piaţa asigurărilor
d) este o dispoziţie legală aplicabilă numai societăţilor de asigurare
e) este o dispoziţie legală aplicabilă numai brokerilor de asigurare
31/118
146. Desemnarea unei persoane cu responsabilităţi în aplicarea şi respectarea prevederilor

legale în vigoare privind combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism:
a) este o recomandare a Comisiei Europene
b) este dispoziţie internă la latitudinea Consiliului de Administraţie
c) este o dispoziţie legală aplicabilă numai societăţilor de asigurare
d) este o dispoziţie legală aplicabilă numai brokerilor de asigurare
e) este o obligaţie a entităţilor din piaţa asigurărilor
147. Pentru tranzacțiile suspecte, atunci când se intră în posesia unei informaţii conform căreia
printr-o operaţiune se urmăreşte spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, termenul
de raportare este:
a) 24 de ore
b) 3 zile lucrătoare
c) 0 zile lucrătoare
d) 30 de zile
e) stabilit prin norme interne
148. Pentru tranzacțiile suspecte, atunci când se constată că o operaţiune sau mai multe
operaţiuni, care au fost efectuate în contul unui client, prezintă indicii de anomalie pentru
activitatea acestui client ori pentru tipul operaţiunii în cauză, termenul de raportare este:
a) 30 de zile
b) 10 zile lucrătoare
c) 3 zile lucrătoare
d) 24 de ore
e) stabilit prin norme interne
149. Care dintre următoarele exemple nu prezintă indicii de anomalie?

a) cumpărarea de poliţe de asigurare de viaţă care necesită plata unor prime mari şi care sunt
contradictorii cu profilul economic al clientului şi cu capacitatea lui de a obţine venituri
b) folosirea la plata primelor pentru poliţele de asigurare a unor cecuri emise de terţe părţi,
neexistând vreo legătură aparentă între terţa parte şi client
c) utilizarea aceluiaşi broker pentru toate tipurile de asigurări contractate
d) semnarea de către acelaşi contractant a unor poliţe de asigurare de viaţă de acelaşi tip, care
au beneficiari diferiţi
e) utilizarea unor documente de proprietate a bunului ce urmează a fi asigurat care prezintă
urme de fals

a) clientul evită contactele directe cu angajaţii sau colaboratorii asigurătorului, prin emiterea
frecventă de mandate sau împuterniciri într-o manieră nejustificată
b) clientul solicită ca beneficiarul poliţei de asigurare să fie o altă persoană din cadrul
familiei
c) clientul solicită ca prima operaţiune să se realizeze prin intermediul unui cont deschis în numele
său la o instituţie de credit care nu este supusă unor cerinţe echivalente privind prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului
d) asigurarea unei locuințe împreună cu bunurile (bijuterii, blănuri, tablouri) pentru care
asiguratul nu are documente prin care să justifice proveniența, la o sumă foarte mare, urmată
32/118
de raportarea spargerii locuinței cu furtul bunurilor, după intrarea în valabilitate a poliței de

asigurare
e) persoane din lumea interlopă, care dețin SRL-uri ca asociat unic și solicită încheierea
asigurării de avarii și furt (cu valabilitate, atât în România, cât și în afara ei) pentru un număr
mare de autoturisme achiziționate în leasing, cu utilizatori diferiţi (persoane angajate în
cadrul societății)

a) clienţi care utilizează serviciile unor firme de asigurări care operează în România pe
baza principiului liberei circulaţii a serviciilor sau a dreptului de stabilire
b) clienţi care semnează poliţe sau plătesc prime brokerilor în zone neuzuale, luând în
considerare zona de reşedinţă sau de desfăşurare a activităţii
c) încheierea unei asigurări de viață de către un cetațean român având ca beneficiar un cetățean
dintr-o țară cu un sistem legislativ incert sub aspectul reglementărilor privind spălarea
banilor şi finanţarea terorismului
d) asigurarea unui transport de mărfuri al cărei beneficiar este o firmă de export dintr-o țară cu
un sistem legislativ incert sub aspectul reglementărilor privind spălarea banilor şi finanţarea
terorismului
e) asigurarea de risc financiar privind neplata ratelor unui credit luat de un IFN din România
care are printre acționarii săi o persoană fizică dintr-o țară cu un sistem legislativ incert sub
aspectul reglementărilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului
152. Responsabilitatea privind instruirea agenților de asigurări privind prevenirea implicării lor
în operaţiuni suspecte de spălare de bani şi finanţare a actelor de terorism revine, potrivit
reglementărilor în vigoare:
a) Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor
b) persoanelor desemnate de asigurător să aibă responsabilităţi în aplicarea şi respectarea
sancţiunilor internaţionale
c) entităților autorizate să desfășoare cursuri de perfecționare profesională în domeniul
asigurărilor
d) Institutului de Management în Asigurări
e) asigurătorilor și/sau reasigurătorilor
III. PREZENTAREA TIPURILOR DE ASIGURĂRI
153. Care sunt elementele unui contract de asigurare?

a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părților contractante, obiectul asigurării,
riscurile asigurate, momentul începerii și cel al încetării răspunderii asigurătorului, suma
asigurată și prima de asigurare
b) nume și adresă părți contractante, suma asigurată și prima de asigurare, excluderi, valabiliate
c) nume și adresă părți contractante, suma asigurată și prima de asigurare, modalitate de plată,
asigurați adiționali, moneda contractului
d) nume și adresă părți contractante, obiectul asigurării, modalitate și frecvență de plată
e) nume și adresă părți contractante, acoperiri, exluderi, suma asigurată
154. În care din următoarele situații se poate rezilia un contract de asigurare?

33/118
f) în cazul producerii unui eveniment asigurat pe durata contractului de asigurare

g) în cazul în care asigurătorul consideră că asiguratul este un client dăunaș
h) în cazul în care primele de asigurare sau ratele de primă datorate de asigurat nu sunt
plătite în termenul prevăzut în contractul de asigurare
i) în orice moment dorește asigurătorul cu înștiințarea în prealabil a asiguratului
j) în cazul expirării perioadei de valabilitate
155. Care este varianta completă și corectă în cazul unui contract de asigurare de bunuri pentru
o persoană fizică în ceea ce privește obiectul asigurării:
a) clădirea cu destinație locativă
b) clădirea cu destinație locativă și bunurile din aceasta
c) bunurile personale
d) clădirea și conținutul
e) construcții cu destinație locativă
156. Persoana fizică/juridică ce își asigură bunurile nu primește despăgubiri în caz de:
a) cutremur
b) incendiu
c) inundație
d) fenomene atmosferice
e) război
157. Scopul încheierii unei asigurări generale este:

a) economisire
b) creditare
c) protecție financiară
d) investitie
e) garanție
158. Polița Casco acoperă:

a) persoanele aflate în vehiculul asigurat
b) daune provocate de avarii și furt
c) servicii de asistență rutieră
d) daune provocate terților
e) riscul de incendiu și furt
159. Polița RCA este o asigurare:

a) de garanție
b) de bunuri aparținând persoanelor fizice/juridice
c) de răspundere civilă față de terți
d) de pierderi financiare
e) de răspundere civilă profesională
160. Polița RCA acoperă:
34/118
a) avarii și furt pentru autoturismul asigurat

b) pagube materiale provocate autovehiculului proprietate personală
c) vătămari corporale provocate terților
d) pagube materiale și vătămări corporale provocate terților
e) accidente provocate datorită consumului de stupefiante
161. Limitele despăgubirii aferente poliței RCA sunt:

a) valoarea de piață a autovehiculului
b) valoarea de nou a autovehiculului
c) valoarea stabilită de asigurat de comun acord cu asigurătorul la momentul încheierii poliței
d) limitele stabilite prin legislația în vigoare
e) valoarea maximă a dotărilor existente pe autovehicul
162. Se poate încheia o poliță RCA pentru:

a) orice vehicul înamtriculat în România
b) orice vehicul înmatriculat atât în România cât și în străinatate
c) orice vehicul înregistrat la primărie
d) orice vehicul care circulă pe drumurile publice
e) orice vehicul înmatriculat într-o țară membră a Uniunii Europene
163. Valabilitate poliței RCA pentru un autovehicul, poate fi:

a) retroactivă
b) din aceeași zi (în cazul continuității asigurării) sau de a doua zi în cazul în care nu
există o poliță valabilă la momentul încheierii poliței
c) începând cu orice dată dorește asiguratul
d) începând cu a treia zi dupa încheierea poliței
e) în momentul achitării primei de asigurare
164. Polița RCA are franșiza:

a) stabilită de comun acord de asigurat și asigurător
b) obligatorie, atinsă de 100 ron
c) nu are franșiză
d) obligatorie, deductibilă de 100 ron
e) doar dacă valoarea autoturismului depășește 10.000 eur
165. Inspecția de risc în cazul poliței RCA este:

a) obligatorie
b) facultativă
c) obligatorie doar în cazul vehiculelor avariate
d) nu se efectuează inspecție de risc
e) obligatorie doar în cazul vehiculelor second-hand
166. Nu se poate încheia polița RCA dacă:

a) vehiculul are o singură cheie
b) vehiculul este avariat
c) proprietarul are permis de conducere cu o vechime <5 ani
d) vehiculul nu este înmatriculat în România
35/118
e) vechimea vehiculului este >10 ani
167. În vederea înmatriculării unui vehicul este obligatorie polița:

a) CASCO
b) RCA
c) răspundere civilă profesională a conducătorului
d) incendiu și calamități naturale
e) niciuna
168. Beneficiarii despăgubirii în cazul poliței RCA pot fi :

a) asiguratul și contractantul
b) terțele pesoane implicate în accident
c) persoanele aflate în autovehicul avariat
d) utilizatorul autovehiculului și societatea de leasing
e) moștenitorii legali ai asiguratului
169. Răspunderea asigurătorului în cazul asigurării de răspundere civilă auto obligatorie

începe:
a) numai după efectuarea inspecţiei de risc
b) doar după înmatricularea definitivă a autoturismului
c) din ziua următoare celei în care s-a încheiat documentul de asigurare, pentru
persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA valabilă la momentul încheierii
asigurării
d) numai dacă asiguratul şi-a plătit amenziile pentru contravenţiile rutiere
e) după ce expiră autorizaţia provizorie de circulaţie
170. Prima de asigurare pentru un autoturism pe RCA se stabilește în funcție de:

a) vechime
b) capacitatea cilindrică
c) dotările opționale și suplimentare
d) numărul de locuri
e) marcă și model
171. Se poate încheia polița RCA pentru vehicule care sunt înregistrate provizoriu?
a) depinde de marca și modelul vehicului
b) nu
c) da
d) funcție de tipul vehiculului
e) doar dacă se solicită de la Poliția rutieră acest lucru
172. Se poate încheia polița RCA pentru vehicule înmatriculate temporar?

a) da
b) funcție de tipul vehiculului
c) nu
d) doar dacă solicitantul are carnet de conducere
e) depinde de situație
36/118
173. La încheierea unei polițe RCA, dacă vehiculul este înmatriculat provizoriu pentru 30 de
zile, are voie să părăsească țara?
a) depinde de destinație
b) da
c) doar dacă asiguratul are încheiata și o asigurare medicală de cheltuieli în străinătate
d) nu
e) doar după o solicitare scrisă către Asigurător
174. Documentul Carte Verde face parte din poliță de asigurare RCA?
a) nu
b) în funcție de solicitarea clientului
c) da
d) depinde de marca și modelul vehiculului
e) doar în anumite cazuri
175. Documentul Carte Verde ce face parte integrantă din polița RCA, este valabil în România?
a) depinde de solicitarea clientului
b) da
c) în funcție de fiecare Asigurător în parte
d) nu
e) numai prin plata unei prime de asigurare suplimentară
176. Limita despăgubirii din cadrul poliței RCA este diferită pentru cele 2 categorii de riscuri
acoperite, pagube materiale și vătămari corporale?
a) limita despăgubirii este stabilită de fiecare Asigurător în parte
b) nu
c) în funcție de pachetul de acoperire ales
d) depinde de solicitarea clientului
e) da
177. Limita despăgubirii din cadrul poliței RCA este valabilă și pentru pagubele produse în
afara teritoriului României?
a) da
b) depinde de natura pagubelor provocate
c) numai pentru secțiunea de vătămări corporale
d) nu
e ) numai pentru cheltuieli de judecată
178. Pentru un vehicul autoutilitar prima de asigurare se stabilește în funcție:

a) marcă și model
b) masa maximă autorizată
c) destinația utilizării
d) număr de locuri
e) numărul de kilometri înregistrați la bord
37/118
179. Răspunderea asigurătorului RCA încetează:

a) la solicitarea clientului
b) la producerea accidentului
c) în funcție cum stabileşte fiecare asigurător în parte
d) la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în polița de asigurare
e) dacă nu se plăteşte o primă de asigurare suplimentară după producerea evinementului
asigurat
180. Limita despăgubirii din cadrul poliței RCA este diferită pentru cele 2 categorii de riscuri
acoperite, pagube materiale și vătămari corporale?
a) limita despăgubirii este stabilită de fiecare Asigurător în parte
b) nu
c) în funcție de pachetul de acoperire ales
d) depinde de solicitarea clientului
e) da
181. Prin intermediul contractului de asigurare facultativă a autovehiculelor (CASCO) se

acoperă și riscul de:
a) confiscare
b) participare la curse auto
c) furt al vehiculului
d) expropiere
e) neglijență gravă a asiguratului
182. Ce document stă la baza stabilirii raporturilor dintre asigurat și asigurător?

k) raportul inspecție de risc
l) contractul de creditare
m)contractul de leasing
n) contractul de asigurare
o) cererea chestionar
183. Cine stabilește raporturile dintre asigurat și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei
părți în cazul asigurărilor obligatorii?
p) asigurătorul
q) asiguratul de comun acord cu asigurătorul
r) legea în vigoare la momentul respectiv
s) banca
t) depinde de situație
184. Prin contractul de asigurare obligatorie a locuințelor sunt acoperite următoarele riscuri:
a) incendiu, trasnet, explozie
b) vandalism, inundație, incendiu
c) cutremur, alunecare de teren, inundații
d) cutremur, explozie, căderea aparatelor de zbor
e) alese de către client în funcție de natura acoperirii dorite
38/118
185. Suma asigurată în cazul asigurării obligatorii a locuinței este:

a) determinată de fiecare societate de asigurări în parte
b) valoarea de piață pe care o are imobilul la data încheierii asigurării
c) 20.000 /30.000 Eur în funcție de tipul construcției
d) 10.000 /20.000 Eur în funcție de tipul construcției
e) comunicată de către client în funcție de tipul construcției și suprafața utilă
186. Obiectul asigurării de răspundere civilă îl reprezintă:

a) acoperirea pagubelor produse cu intenție
b) acoperirea pagubelor produse de terți asiguratului
c) acoperirea prejudiciului produs de asigurat unor terţe persoane, în condiţiile în care
asiguratul este răspunzător potrivit legii
d) acoperirea daunelor produse de de beneficiar, clădirii asigurate
e) asigurarea pierderi de profit
187. În cazul asigurărilor facultative de locuințe pot fi cuprinse în asigurare și daune provocate
conținutului (bunuri din locuință)?
a) da
b) nu
c) depinde de valoarea bunurilor
d) depinde de vechimea bunurilor
e) numai în condițiile în care valoarea conținutului face parte integrantă din suma asigurată a
locuinței
188. În cazul asigurării mărfurilor pe timpul transportului sunt acoperite riscurile:

a) furtuna, naufragiul, eşuarea
b) cheltuieli de carantină și magazinaj
c) întârziere în livrare
d) confiscarea mărfii
e) viciu propriu al mărfii
189. Asigurările de sănătate acoperă:

a) boli existente
b) boli cronice
c) costurile de spitalizare
d) boli genetice
e) accidente provocate de radiații
190. Inspecţia de risc se efectuează:

a) doar dacă clientul este de acord
b) întotdeauna înainte de emiterea poliței de asigurare
c) la finalul contractului de asigurare
d) obligatoriu, la cererea scrisă a contractantului
e) întotdeauna în caz de daună când polița a fost încheiată cu franșiză
39/118
191. Obiectul asigurării auto de tip CASCO îl reprezintă:

a) persoanele din vehicul
b) vehiculul unei terțe persoane implicat în incident
c) vehiculul proprietarului
d) serviciile de asistență rutieră oferite atât în România cât și în străinăatate
e) suma asigurată a vehiculului
192. Obiectul asigurării poliței RCA îl constituie:

a) doar asiguratul poliței RCA
b) persoane din familia asiguratului
c) limita despăgubirii maxime din polița RCA
d) terțele persoane păgubite
e) contractantul poliței RCA
193. Obiectul asigurării poliței Carte Verde îl reprezintă:

a) limita despăgubirii
b) numai contractantul poliței Carte Verde
c) asiguratul sau beneficiarul, depinde de situație
d) asiguratul poliței Carte Verde
e) acoperirea prejudiciilor provocate terţelor persoane în afara teritoriului României
194. Obiectul asigurării poliței de răspundere civilă legală față de terți îl constituie:
a) limita răspunderii impusă de lege
b) terțele persoane păgubite
c) asiguratul din cadrul poliței
d) doar membrii familiei asiguratului
e) terțele persoane păgubite, care trebuie obligatoriu nominalizate la încheierea asigurării
195. Părțile unui contract de asigurare sunt:

a) terți prejudiciați
b) asiguratul (contractantul) și asigurătorul
c) persoane din familia asiguratului
d) terții care au provocat daune asiguratului
e) orice persoane care primesc despăgubiri conform contractului de asigurare
196. Polița CASCO poate fi încheiată:

a) atât de persoane fizice cât și de juridice
b) doar de persoane fizice
c) numai pentru anumite mărci și modele de autoturisme
d) doar de persoane juridice
e) doar după efectuarea inspecției de risc de către o persoană din departamentul daune auto
197. Polița de asigurare facultativă de locuință poate fi încheiată:

40/118
a) doar de persoane juridice

b) atât de persoane fizice cât și de juridice
c) doar de persoane fizice
d) numai cu franșiză obligatorie pentru riscul de cutremur
e) numai după efectuarea inspecției de risc
198. Beneficiar în cadrul poliței Carte Verde poate fi considerat:

a) persoana fizică sau juridică, care încheie polița de asigurare
b) moștenitorii legali ai asiguratului, în cazul decesului acestuia
c) persoana care a creat pagubele
d) terța persoană prejudiciată, într-un accident în afara teritoriului României
e) persoane din familia asiguratului, care au creat pagubele
199. Beneficiarul poliței CASCO este considerat:

a) reprezentatul asiguratului
b) proprietarul vehiculului asigurat
c) persoane din familia asiguratului
d) asigurătorul, în cazul în care polița este încheiată cu franșiză
e) moștenitorii legali ai asiguratului, în cazul decesului acestuia
200. Beneficiar în cadrul unei polițe de asigurare facultativă de locuință este considerat:
a) persoana care se îngrijește de locuință în lipsa asiguratului
b) reprezentantul asiguratului
c) proprietarul locuinței asigurate
d) asigurătorul, în cazul în care polița este încheiată cu franșiză
e) doar rudele de gradul I ale asiguratului
201. Riscul de cutremur de pământ este acoperit pe polița CASCO?

a) doar cu acceptarea unei franșize obligatorii stabilită de Asigurător
b) da,doar dacă vechimea vehiculului este de maxim 4 ani
c) nu, este exclus
d) da
e) conform legii, asiguratul trebuie să aibă încheiată polița RCA și CASCO la același
asigurător, pentru a putea beneficia de despăgubiri la cutremur
202. Pe o poliță CASCO, un autoturism poate fi asigurat doar pentru riscul de furt?
a) depinde de vechimea autoturismului
b) depinde de vârsta asiguratului
c) da, prin plata primei de asigurare aferente riscului
d) nu, clientul nu își poate alege ce riscuri dorește
e) nu, deoarece riscul este prea mare
203.Riscul de furt se despăgubește pentru un autovehicul asigurat RCA?

a) da, în limita sumei asigurate
b) nu
c) da, doar dacă auotvehiculul este prevăzut cu sistem de alarmă
d) da, cu condiția ca autovehiculul să aibă 2 rânduri de chei originale la încheierea asigurării
e) depinde de Asigurător
41/118
204. Menționați care este suma asigurată în cazul poliței PAD:

a) valoarea reală a imobilului, la data încheierii asigurări
b) 10.000 euro pentru locuințele de tip A
c) suma pe care o stabilește asiguratul de comun acord cu asigurătorul
d) 20.000 euro pentru locuințele de tip A
e) suma rezultată în urma evaluării
205. În legătură cu asigurările de răspundere civilă, identificaţi afirmaţia falsă:

a) prin asigurările de răspundere civilă se pot acoperi pagubele produse de asigurat unor
terţe persoane în anumite condiţii, cât şi pagube proprii
b) asigurările de răspundere civilă au un rol social mai important comparativ cu celelalte tipuri
de asigurări
c) în asigurările de răspundere civilă, culpa asiguratului este una din condiţiile de bază care se
cere a fi îndeplinită pentru ca asigurătorul să indemnizeze terţii păgubiţi
d) în asigurările de răspundere civilă, în calitate de beneficiari pot apărea numai terţe persoane
necunoscute în momentul încheierii contractului de asigurare
e) aceste asigurări pot fi atât obligatorii cât şi facultative
206. Calitatea de terţă persoană păgubită, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă,
pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, o poate avea:
a) deţinătorul autovehiculului
b) conducătorul autovehiculului, în cazul în care nu este deţinătorul acestuia
c) persoana care a suferit un prejudiciu material sau vătămări corporale/deces
d) persoana care a încredinţat asigurătorului anumite bunuri, pe baza unui contract de depozit
e) persoana care a suferit o vătămare a sănătăţii ca urmare a unui accident produs prin
utilizarea mijloacelor de transport aerian, maritim sau feroviar
207. În cazul asigurării de răspundere civilă, terţa persoană păgubită are statut de:
a) contractant al asigurării
b) persoană cuprinsă în asigurare
c) asigurat
d) beneficiar al asigurării
e) stipulant al asigurării
208. Asigurarea mărfurilor pe timpul transportului se poate încheia:

a) în momentul încărcării bunurilor în mijlocul de transport
b) la cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare
c) după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat primele
d) la trei zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare
e) din momentul predării mărfii până la primirea de către beneficiar
209. În cazul asigurărilor de bunuri, suma asigurată trebuie să:

a) reprezinte valoarea de nou sau valoarea de piaţă a construcţiei
b) fie egală cu valoarea reală a bunului asigurat
c) fie mai mare decât valoarea reală a bunului asigurat
42/118
d) fie mai mică decât valoarea reală a bunului asigurat

e) fie mai mare sau egală cu valoarea reală a bunului asigurat
210. Asigurările de accidente oferă acoperire în următoarele cazuri:

a) deces din accident
b) invaliditate permanentă din accident
c) incapacitate temporară de muncă determinată de un accident
d) spitalizare ca urmare a unui accident
e) primele patru riscuri
211. Informarea detaliată, corectă și clară a clienților, asupra contractelor de asigurare, a

prețurilor produselor, a condițiilor contractuale și a riscului face parte din:
a) principiile morale
b) educarea populației
c) etica profesională
d) crearea unei imagini favorabile în rândul clienților
e) stimularea și sprijinirea pieței de capital din România
212. Cine este considerat beneficiarul poliței de construcții-montaj?

a) numai persoane fizice
b) doar o societate de creditare
c) personalul angajat în vederea efectuării lucrărilor
d) antreprenorul general al contractului
e) subcontractorii
213. Pentru a putea acorda despăgubiri pe polițele de răspundere civilă legală față de terți, una
din condițiile esențiale este:
a) existența unui prejudiciu
b) existența unui interes asigurabil
c) beneficiarul să fie major
d) prejudiciul să fi fost reparat înainte de primirea despăgubirilor
e) caz de forță majoră
214. Pe polița de răspundere civilă legală față de terți se despăgubesc prejudicii:

a) patrimoniale
b) provocate membrilor familiei
c) nepatrimoniale sau morale
d) provocate animalelor din gospodăria asigurată
e) provocate asiguratului de către terți
215. Pe polița de răspundere civilă legală față de terți nu se despăgubește:

a) dauna provocată terților
b) daune provocate din culpă
c) fapta victimei însăși
d) daune provocate din neglijență
43/118
e) daune provocate din imprudență
216. În cazul producerii unui risc acoperit pe o poliță auto de tip CASCO, constatarea
pagubelor se va face de către:
a) asigurat
b) asigurător împreună cu asiguratul (reprezentanţii /împuterniciţii acestuia) în
conformitate cu condiţiile generale şi condiţiile speciale anexate poliţei
c) beneficiar
d) orice persoană desemnată de asigurator fără să fie implicat asiguratul
e) o persoană desemnată în polița de asigurare
217. În cazul în care un client are încheiată o polița RCA și se decide să vândă vehiculul, cum
vor decurge drepturile contractuale din momentul radierii din evidenţa circulaţiei ?
a) polița de asigurare rămâne valabilă până la expirare
b) se va efectua obligatoriu inspecția de risc, în acest caz
c) polița de asigurare se reziliază
d) polița ramane în vigoare, dar se va recalcula limita despăgubirii
e) se va emite un supliment în care se menționează noul asigurat
218. Polița CASCO acoperă daune provocate:

a) terților
b) autoturismului propriu
c) cu intenție
d) anterior încheierii asigurării
e) doar șasiului
219. Se poate încheia polița Carte Verde pentru un autovehicul înmatriculat în străinătate?
a) da
b) nu
c) doar pentru autovehiculele înmatriculate în Uniunea Europeană
d) depinde de perioada de asigurare
e) depinde de vechimea autovehiculului
220. Ce reprezintă poliţa de asigurare?

a) document emis de asigurător, care confirmă încheierea contractului de asigurare
b) actul adiţional încheiat între asigurător și asigurat care modifică sau completează contractul
de asigurare
c) inspectia de risc
d) documentul care atesta existenta reasigurarii pentru asigurator
e) anexa cu opisul documentelor de asigurare
221. Ce reprezinta excluderile pe o polita de asigurare?

a) riscuri care nu sunt initial prevazute in conditiile de asigurare dar pot fi preluate contra cost
b) riscuri și situații care nu sunt cuprinse în asigurare și pentru care Asigurătorul nu
acorda despăgubiri
c) situatii negociabile cu asiguratorul in cazul producerii evenimentului neasigurat
d) parti din contractul de asigurare care se negociaza separat
e) anexele la polita de asigurare
222. Raportul de inspecție de risc:

44/118
a) se efectueaza prin intervievarea telefonica a asiguratului

b) se completeaza pe baza analizei unor riscuri similare din portofoliu
c) este însoțit de cele mai multe ori de fotografii digitale ale obiectului asigurării
d) se efectueaza in cazul asigurarilor de malpraxis
e) se completeaza la asigurarile de calatorie in strainatate
223. Prin accident, ca si definitie in materie de asigurari se intelege:

a) o fapta intentionata a unei persoane
b) o serie de actiuni organizate derulate de unul sau mai multi oameni
c) imbolnavirea subita a unei persoane
d) eveniment întâmplător care cauzează o avarie sau provoacă rănirea, mutilarea ori
moartea unei ființe
e) intoxicatia intentionata cu alcool a unei persoane
224. În înţelesul terminologiei din asigurări, termenul de „vehicul” reprezintă:

a) orice ambarcatiune care se deplaseza pe un luciu de apa
b) sisteme de tractiune care folosesc ca si deplasare mediul aerian
c) dispozitive care au roti in componenta lor constructiva
d) mijloace de transport actionate de la distanta
e) orice mijloc de transport, cu sau fără propulsie proprie, destinat deplasării pe uscat,
inclusiv orice tip de remorcă, indiferent dacă este cuplată sau nu, excepție făcând cele
care se deplasează pe șine, bicicletele sau vehiculele cu tracțiune animală
225. Printre excluderi la asigurarea CASCO regăsim:

a) daune rezultate din neîncărcarea sau suprasolicitarea autovehiculului
b) ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri aflate în afara ori în
interiorul autovehiculului asigurat
c) ploaie torenţială, grindină, inundaţie, apă rămasă pe sol, furtună, uragan,cutremur de pământ
d) greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă
e) furt parțial, furt total, tentativa de furt
226. Printre reglemantările în vigoare cu privire la Asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (RCA) se numară şi:
a) Legea 333/2003 privind paza si protectia obiectivelor si bunurilor
b) Ordinul nr. 1/2008 referitor la Normele privind Fondul de protectie a victimelor străzii
c) Legea privind liberul acces la informatii publice 544/2011
d) Legea 123/2004 privind circulatia in regim transfrontalier
e) Ordinul CSA 8/2000 privin asigurarile facultative de transport terestru
227. Limita de despagubire in cazul RCA pentru anul 2012 este:

a) pagube materiale: 750.000 Eur/eveniment; vătămări corporale: 3.500.000 Eur/eveniment
b) pagube materiale: 750.000 Eur/eveniment; vătămări corporale: 2.500.000 Eur/eveniment
c) Pagube materiale: 1.000.000 Eur/eveniment; vătămări corporale si decese: 5.000.000
Eur/eveniment
d) limita medie din UE pentru 2012
e) vătămări corporale si decese: 5.000.000 Eur/eveniment; pagube materiale: 5.000.000
Eur/eveniment
228. Printre excluderi la acoperirea Carte Verde regăsim:

a) pagube materiale produse tertilor din culpa asiguratului
45/118
b) vătămări corporale produse tertilor din culpa asiguratului

c) cheltuielile de judecată efectuate de persoana prejudiciată
d) amenzi de orice fel, cheltuieli la care ar fi obligat asiguratul în procesul penal
e) decesul produs tertilor din culpa asiguratului
229. În România societatile autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto

obligatorie si, după caz, mandatate să elibereze documentul international de asigurare de
răspundere civilă auto Carte Verde, sunt reunite in sistemul:
a) AAAR – Agentia Auto si de Autentificare din Romania
b) ARR – Autoritatea Rutiera Romana
c) RAR – Registrul Auto Roman
d) BAR – Biroul Auto Roman
e) BAAR – Biroul Asiguratorilor Auto din Romania
230. Limita de despagubire la Carte Verde:

a) diferă în funcţie de ţara în care s-a produs accidentul
b) este acceaşi în toată Europa
c) există o reglementare a UE care prevede o limita medie pentru ţările membre
d) are în vedere salariul minim din ţara din care provine şoferul vinovat
e) este influenţată de rata daunei pe CASCO din ţara unde s-a produs accidentul
231. Printre excluderi, la asigurarea de Asigurări de incendii şi alte daune la proprietăţi

regasim:
a) incendiu
b) cutremur de pământ
c) uzură, fermentație, oxidare, eroziune, coroziune
d) furtună
e) grindină
232. La poliţa de Asigurări de incendii şi alte daune la proprietăţi se pot extinde riscurile
acoperite prin clazue speciale, precum:
a) incendiu
b) grindină
c) cutremur de pamant
d) bunuri casabile, clădiri în construcție, scurgerea accidentală a apei din sprinklere,
fenomene electrice la obiective industriale
e) prabuşire/alunecare de teren
233. Legea nr. 260/2008 regelementează:

a) asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și
inundaţiilor
b) asigurarea obligatorie a locuinţelor şi bunurilor din locuinţă
c) asigurarea facultativă a locuinţelor
d) scuteşte de asigurarea obligatorie a locuinţei persoanele cu vârsta de peste 70 de ani
e) nu prevede amenzi contravenţionale pentru persoanele care nu îşi asigură locuinţele în mod
obligatoriu
234. PAID reprezintă:
46/118
a) Proiectul de Administrare Impotriva Dezastrelor

b) polita de asigurare in dezastre
c) pachetul de asigurare impotriva dezastrelor
d) Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor
e) Pactul de Asigurare In Dezastre
235. La asigurarile obligatorii ale locuinţelor:

a) constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului și plata
despăgubirii se fac de către asigurătorul care a eliberat asigurarea PAD
b) constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului și plata despăgubirii
se fac de către PAID
c) exista o firma externa specializata in regularizari de daune
d) constatarea şi evaluarea prejudiciilor se efectueaza de cel mai apropiat reasigurator local
e) constatarea şi evaluarea prejudiciilor se face pe baza constatului amiabil
236. Nerespectarea obligaţiei de asigurare a locuinţelor constituie contravenţie și se

sancţionează:
a) cu amendă de la 100 la 500 lei
b) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei
c) in functie de bugetul local
d) conform deciziei politistului de proximitate
e) potrivit votului in consiliul local
237. La asigurarea mărfurilor pe timpul transportului, ca modalitate de încheiere a asigurării

întâlnim şi:
a) întelegere amiabilă
b) contract ajustabil periodic
c) de la încărcare până la descarcare
d) contractul de depozit
e) asigurarea de dana şi risc portuar
238. La Asigurarea mărfurilor pe timpul transportului ca şi tipuri de avarii întâlnim printre

altele:
a) avarii CASCO
b) avarii în caz de sabordaj
c) despăgubiri solicitate de terţe persoane
d) avarii totale: presupun pierderea sau distrugerea totală a mărfurilor asigurate
e) pierderea bunurilor echipajului
239. Una dintre condiţiile de asigurare des înâtlanite la asigurarea mărfurilor pe timpul
transportului este:
a) asigurarea „contra tuturor riscurilor” (AR sau ARR – All Risks), tip „A”: se
despăgubesc pagubele din orice cauze, cu excepţia celor excluse în mod expres
b) asigurarea echipamentelor de navigaţie
c) asigurarea de timp nefavorabil
d) garanţia parcurgerii traseului cel mai scurt
e) executarea contractelor de navlosire
240. Asigurările de răspundere civilă se împart în două categorii:
47/118
a)răspundere civilă legală şi răspundere penală

b)răspundere civilă în afara spaţiului economic european şi răspundere faţă de terţi
c)răspundere civila legală si răspundere civilă contractuală
d)răspundere penală şi delictuală
e)raspunderea ministeriala si raspunderea functionarilor publici
241. Despre răspunderea civilă legală putem spune că:

a) limita geografică este valabilă şi în UE
b) limita geografică este valabilă în UE şi Schengen
c) se extinde acoperirea oriunde în lume mai puţin SUA, CANADA şi ISRAEL
d) limita geografică – se despăgubesc daune produse teților pe teritoriul României
e) este valabilă în spaţiul CAER
242. Asigurarea CMR repezintă:

a) asigurarea de construcţii-montaj
b) asigurarea navelor şi aeronavelor
c) asigurarea de răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate
d) asigurarea de avarie accidentală
e) asigurare de cărăuşie maritimă
243. Asigurarea CMR se mai defineşte ca:

a) o asigurare de răspundere civilă contractuală a cărăușului, care transportă cu
autovehiculele sale marfa aparținând unui beneficiar
b) raspunderea civila legala fata de terti
c) asigurare CASCO pentru marfă
d) asigurarea de CARTE VERDE pentru cărăuşie de marfă în afara ţăarii
e) RCA pentru transporatorii de marfuri perisabile
244. Riscul asigurat la asigurarea CMR este:

a) furtul marfii
b) răspunderea transportatorului (culpa) în legatură cu serviciul prestat (transportul)
c) riscul de contaminare a marfii
d) avarierea marfurilor fara ambalajele acestora
e) valabil doar pentru un traseu de maxim 400 km rutieri
245. Contractantul unei poliţe CMR este:

a) beneficiarul
b) proprietarul mărfii
c) şoferul
d) transportatorul
e) terţele persoane păgubite
246. Specificul asigurării de viață constă în:

a) oferă protecție financiară împotriva unor evenimente dramatice: deces, boală, invaliditate
b) oferă: protecție, economii, investiții
c) nu înlocuiește ceea ce asigură (viața)
d) înlocuiește ceea ce asiguratul ar fi capabil să ofere (financiar) dacă și-ar fi continuat viața
e) toate variantele
48/118
2. Asigurările de viață se pot clasifica în:

a) două clase
b) trei clase
c) patru clase
d) cinci clase
e) mai multe
247. Care dintre asigurările de viață de mai jos sunt tradiționale?

a) asigurarea mixtă de viață
b) asigurarea de studii
c) asigurarea pentru ipotecă
d) asigurarea de rentă
e) toate variantele
248. Precizați care este specificul asigurărilor de viață:

f) oferă protecție financiară împotriva unor evenimente dramatice: deces, boală, invaliditate
g) oferă: protecție, economii, investiții
h) nu înlocuiește ceeace asigură (viața)
i) înlocuiește ceeace asiguratul ar fi capabil să ofere (financiar) dacă și-ar fi continuat viața
j) toate variantele
249. Care dintre asigurările de viață de mai jos sunt tradiționale?

f) asigurarea mixtă de viață
g) asigurarea de studii
h) asigurarea pentru ipotecă
i) anuitatea
j) toate variantele
250. În funcție de etapele din viața clienților, există mai multe tipuri de nevoi financiare,
care sunt acestea?
a) nevoia de protecție individuală împotriva riscurilor, nevoia de
protecție financiară pentru familie, nevoia de acumulare - economisire pentru
pensie și utilizarea fondurilor acumulate pentru pensie, protecție, cheltuieli
finale
b) nevoia de protecție a familiei și nevoia de protecție individuală împotriva
riscurilor
c) nevoia de protecție financiară pentru familie, nevoia de acumulare,
economisire pentru pensie și nevoia de protecție impotriva inflației
d) nevoia de protecție individuală împotriva riscurilor, nevoia de protecție
financiară pentru familie, nevoia de protecție a bunurilor familiei
e) nevoia de protecție financiară pentru familie, nevoia de acumulare -
economisire pentru pensie și nevoia de protecție individuală a economiilor fiecărui
membru al familiei
251. Precizați ce reprezintă o asigurare de viață:

a) este un contract între asigurat și asigurător prin care asigurătorul își asumă riscul de
întreținere a familiei asiguratului în cazul decesului acestuia
49/118
b) este un contract între asigurător și asigurat, prin care asigurătorul oferă

asiguratului protecție pentru riscurile pe care și le-a asumat, obligându-se să
plătească suma asigurată în cazul producerii evenimentelor asigurate, în
schimbul plății de către asigurat a unei sume de bani, numită primă de asigurare
c) este un contract între asigurător și asigurat, prin care asigurătorul oferă asiguratului
protecție pentru riscurile pe care și le-a asumat, obligându-se să plătească suma
asigurată în cazul producerii evenimentelor asigurate, în schimbul unei cereri semnate
de asigurat și fără a fi obligat să plătească contravaloarea vreunei prime
d) este un contract între asigurat și beneficiar, prin care asiguratul se obligă să plătească
asigurătorului primele de asigurare
e) este un contract între asigurător și beneficiar, prin care asigurătorul se obligă să îi
platească sumele asigurate din contract, indiferent de natura evenimentului asigurat
252. Asigurarea de viață pe termen limitat constă în:

a) evenimentul asigurat este decesul și nu oferă posibilitatea de economisire sau
capitalizare
b) acoperirea riscului de supraviețuire și a riscului de deces
c) faptul că la finalul contractului există o suma ce a fost economisită
d) acoperirea riscului de deces și posibilitatea de economisire sau capitalizare
e) evenimentul asigurat este invaliditatea
253. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos sunt specifice asigurării de viață pe termen
nelimitat:
a) acoperă riscul la deces până la vârsta pensionării
b) acoperă riscul la deces al asiguratului până la o vârstă înaintată a acestuia (95-100 ani)
dar nu oferă posibilitatea economisirii
c) oferă protecție permanentă pentru că durata contractului se întinde de obicei
până la vârste înaintate - 95 de ani sau chiar mai mult, asiguratul trebuind să
plătească primele de asigurare pe toată perioada contractului sau până la un
moment determinat în contract
d) dacă asiguratul împlineşte vârsta precizată în contract, nu va primi suma asigurată
actualizată
e) nu acoperă riscul la deces după vârsta pensionării
254. Ce este o asigurare mixtă de viață?

a) este o asigurare cu capitalizare și acoperă atât riscul de supraviețuire cât și cel de
deces
b) este o asigurare de viață și acoperă doar riscul de supraviețuire incluzând beneficiul
participării la profit
c) este o asigurare care acoperă doar riscul de deces
d) este o asigurare fără capitalizare
e) este o asigurare adresată doar persoanelor cu vârsta peste 50 de ani și oferă
posibilitatea încasării valorii de răscumparare în caz de reziliere
255. Precizați varianta corectă privind primirea rentelor de către copilul beneficiar în
cazul unei asigurări de studii:
50/118
a) doar dacă asiguratul traiește până la momentul în care asigurătorul trebuie să plătească
rentele beneficiarului
b) doar dacă asiguratul a decedat înainte de momentul în care asigurătorul trebuie să
plătească rentele beneficiarului
c) dacă va prezenta diploma de absolvire a liceului
d) dacă va studia în România
e) indiferent dacă asiguratul trăiește până la momentul în care asigurătorul trebuie
să plătească rentele beneficiarului
256. Care este caracteristica unei asigurări pentru ipotecă?

a) este o asigurare de viață pe termen limitat cu suma asigurată descrescătoare care
se foloseşte, de obicei, pentru garantarea creditelor (ipotecare)
b) este o asigurare care garantează obținerea unui credit ipotecar
c) este o asigurare care înlocuiește un credit ipotecar, putând fi folosită pentru investiții
imobiliare
d) este o asigurare cu componentă de protecție și economisire, în cazul căreia beneficiarul
încasează o sumă la expirarea creditului ipotecar
e) este o asigurare în cazul căreia componenta investițională este reprezentată de
cumpărarea de unit-uri în fondurile de investiții administrate de asigurător
257. Precizați varianta corectă privind caracteristica asigurării de viaţă de tip unit-
linked/investiționale?
a) cele două componente: de protecție (suma asigurată) și de investiție (valoarea contului)
sunt garantate
b) la un astfel de contract nu se pot face răscumpărări parțiale din cont, dar există valoare
de răscumpărare în caz de reziliere
c) combină o sumă asigurată garantată în caz de deces cu un element investițional;
randamentul investiției nu este garantat și depinde de performanța
fondului/fondurilor de care este legat contractul
d) asigurările de viaţă de tip unit-linked/investiționale au următoarele componente: de
investiție, de protecție și de supraviețuire a beneficiarilor
e) sunt produse mai puțin flexibile decât asigurările tradiționale
258. Noțiunea de fond de investiții este caracteristică următoarelor categorii de produse

de asigurare:
a) asigurări lor de tip Unit Linked
b) asigurărilor de tip Unit Linked și asigurări de tip tradițional
c) asigurărilor de tip tradițional și asigurări de sănătate
d) asigurărilor suplimentare și asigurări de călătorie
e) asigurărilor de tip tradițional
259. Categoriile principale de riscuri acoperite prin intermediul asigurărilor de sănătate

sunt:
a) riscul de invaliditate permanentă din accident și cel de spitalizare
b) riscul de pierdere a capacității de muncă și cel de spitalizare
c) riscul de spitalizare și cel de intervenție chirurgicală
d) riscul de invaliditate permanentă și deces din accident
51/118
e) riscul de invaliditate din orice cauză și de deces din accident
260. Componenta investiţională a contractelor unit-linked constă în:

a) cumpărarea de unit-uri în fondurile constituite de toate firmele de asigurare, în scopul
asigurării unei transparențe pe piața asigurărilor
b) cumpărarea de unităţi de fond (unit-uri) în fondurile de investiții constituite de
asigurător
c) cumpărarea de locuințe și terenuri
d) cumpărarea de acțiuni prin intermediul unor societăți acreditate și inștiințarea
asigurătorului de existența lor
e) orice proprietate cumpărată poate fi considerată investiție
261. Caracteristic clauzelor suplimentare este că:

a) măresc gradul de acoperire al poliţei principale prin suma asigurată suplimentar
şi o plaja mai mare a riscurilor asigurate
b) nu se pot atașa contractelor de tip tradițional
c) se pot atașa doar contractelor cu primă unică
d) măresc doar suma asigurată a poliţei principale, dar nu pot acoperi riscuri suplimentare
e) măresc gradul de acoperire al poliţei principale, dar se pot atașa numai la începutul
contractului
262. Beneficiarul unui contract de asigurare de viață este:

a) persoana desemnată să încaseze indemnizaţia de asigurare în cazul producerii
b) persoana a cărei viață este asigurată prin contract
c) plătitorul primelor de asigurare, conform contractuli încheiat cu asigurătorul
d) o rudă de gradul I sau II a persoanei asigurate, care trebuie să fie în viață la momentul
producerii evenimentului asigurat
e) copilul contractantului asigurării
263. Ce reprezintă accidentul în asigurările de viață?

a) orice eveniment imprevizibil și neintenționat, survenit independent de voința
asiguratului, datorat unor cauze exterioare și care determină producerea
b) orice eveniment care afectează starea de sănătate a asiguratului și care este prevăzut în
mod explicit în contractul de asigurare
c) o serie de afecțiuni, cum ar fi accidentul cerebral, accidentul vascular, care pot duce la
decesul persoanei asigurate
d) orice eveniment imprevizibil care determină producerea evenimentului asigurat
(decesul persoanei asigurate)
e) orice eveniment care duce la îmbolnavirea persoanei asigurate, prevăzut ca atare în
contractul de asigurare, specififc asigurărilor de accident și de sănătate
2641. Prin intermediul sistemului bonus-malus prima de asigurare:

a) creşte
b) scade
52/118
c) poate scădea dacă în anul anterior asiguratul nu a avut daune sau poate creşte dacă
asiguratul a înregistrat daune
d) rămâne neschimbată indiferent de istoricul daunelor
e) se actualizează cu inflaţia
265. În legătură cu asigurările de răspundere civilă, identificaţi afirmaţia falsă:

a) prin asigurările de răspundere civilă se pot acoperi pagubele produse de asigurat unor
terţe persoane în anumite condiţii, cât şi pagube proprii
b) asigurările de răspundere civilă au un rol social mai important comparativ cu celelalte tipuri
de asigurări
c) în asigurările de răspundere civilă, culpa asiguratului este una din condiţiile de bază care se
cere a fi îndeplinită pentru ca asigurătorul să indemnizeze terţii păgubiţi
d) în asigurările de răspundere civilă, în calitate de beneficiari pot apărea numai terţe persoane
necunoscute în momentul încheierii contractului de asigurare
e) aceste asigurări pot fi atât obligatorii cât şi facultative
266. Calitatea de terţă persoană păgubită, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă,
pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, o poate avea:
a) deţinătorul autovehiculului
b) conducătorul autovehiculului, în cazul în care nu este deţinătorul acestuia
c) persoana care a suferit o vătămare a sănătăţii ca urmare a unui accident produs de un
autovehicul, în condiţiile în care între persoana accidentată şi deţinătorul
autovehiculului există sau nu un contract de transport
d) persoana care a încredinţat asigurătorului anumite bunuri, pe baza unui contract de depozit
e) persoana care a suferit o vătămare a sănătăţii ca urmare a unui accident produs prin
utilizarea mijloacelor de transport aerian, maritim sau feroviar
267. În cazul asigurării de răspundere civilă, terţa persoană păgubită are statut de:
a) contractant al asigurării
b) persoană cuprinsă în asigurare
c) asigurat
d) beneficiar al asigurării
e) stipulant al asigurării
268. Care din următoarele afirmații este falsă în cazul asigurărilor de bunuri, referitor la
indemizaţia de asigurare:
a) se plăteşte în limita sumei asigurate
b) se poate reduce corespunzător raportului dintre suma asigurată şi valoarea bunului, în
conformitate cu principiul răspunderii proporţionale, dacă contractul de asigurare s-a
încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului
c) acoperă pagubele indirecte cum ar fi reducerea valorii bunurilor
d) nu poate depăşi valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat
e) nu poate depăşi cuantumul pagubei înregistrate
269. La asigurarea bunurilor pe timpul transportului răspunderea asigurătorului începe:

a) în momentul încărcării bunurilor în mijlocul de transport
53/118
b) la cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare

c) după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat primele
d) la trei zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare
e) din momentul primirii bunurilor de către transportator
270. În cazul asigurărilor de bunuri, suma asigurată trebuie să fie:

a) mai mică sau egală cu valoarea reală a bunului asigurat
b) egală cu valoarea reală a bunului asigurat
c) mai mare decât valoarea reală a bunului asigurat
d) mai mică decât valoarea reală a bunului asigurat
e) mai mare sau egală cu valoarea reală a bunului asigurat
271. Asigurările de accidente oferă acoperire în următoarele cazuri:

a) deces din accident
b) invaliditate permanentă din accident, spitalizare ca urmare a unui accident
c) incapacitate temporară de muncă determinată de un accident
d) varianta b,c
e) varianta a,b,c
a) existența unui prejudiciu
b) existența unui interes asigurabil
c) beneficiarul să fie major
d) prejudiciul să fi fost reparat înainte de primirea despăgubirilor
e) caz de forță majoră
273. Asigurarea de răspundere civilă legală acoperă răspunderea civilă reglementată de:
a) C.S.A.
b) fiecare societate de asigurare în parte
c) Codul Civil
d) U.N.S.A.R.
e) normele UE
a) existența unui interes asigurabil
b) existența unei fapte ilicite
c) pagubele să nu fie provocate de animale
d) beneficiarul să locuiască în România
e) asiguratul să fie una și aceeași persoană cu beneficiarul
a) pagubele să nu fie provocate de animale
54/118
b) beneficiarul să fie major

c) existența unei legături cauzale între faptă și prejudiciu
d) beneficiarul să locuiască în România
e) asiguratul să fie una și aceeași persoană cu beneficiarul
276. Polița de răspundere civilă legală față de terți acoperă prejudiciile:

a) patrimoniale
b) provocate membrilor familiei
c) nepatrimoniale sau morale
d) provocate animalelor din gospodăria asigurată
e) provocate asiguratului de către terți
277. Asigurarea de răspundere civilă legală față de terți nu acoperă:

a) dauna provocată terților
b) daune provocate din culpă
c) fapta victimei însăși
d) daune provocate din neglijență
e) daune provocate din imprudență
278. Un client care are încheiată o poliță de tip CASCO pentru toate riscurile mai este obligat,
conform legilor în vigoare, să încheie și o poliță RCA?
a) da
b) depinde de socitatea de asigurare
c) nu
d) da, doar pentru autoturisme
e) da, doar pentru vehicule autoutilitare
279. În cazul producerii unui risc acoperit pe o poliță auto de tip CASCO, constatarea
pagubelor se va face de către:
a) asigurat
b) societatea de asigurare unde a fost încheiată polița de asigurare
c) beneficiar
d) reprezentantul asiguratului
280. În cazul producerii unui risc acoperit pe o poliță de asigurare facultativă de locuință,
constatarea pagubelor se va face de către:
a) asigurat
b) beneficiar
c) societatea de asigurare unde a fost încheiată polița de asigurare
55/118
281. În cazul în care un client are încheiată o poliță de asigurare facultativă de locuință și se
decide să vândă bunul asigurat, cum vor decurge drepturile contractuale în continuare?
a) polița de asigurare se reziliază
b) cumpărătorul beneficiază în continuare de despăgubiri
c) polița de asigurare rămâne valabilă până la expirare
d) polița ramâne în vigoare, dar se va recalcula suma asigurată
e) se va efectua obligatoriu inspecție de risc, în acest caz
282. În cazul în care un client are încheiată o polița RCA și se decide să vândă bunul asigurat,
cum vor decurge drepturile contractuale în continuare?
a) polița de asigurare rămâne valabilă până la expirare
b) se va efectua obligatoriu inspecția de risc, în acest caz
c) polița de asigurare se reziliază
d) polița rămâne în vigoare, dar se va recalcula limita despăgubirii
e) se va emite un supliment în care se menționează noul asigurat
283. Ce se întâmplă în cazul unei polițe RCA, când răspunzător de producerea accidentului,
este o altă persoană decât asiguratul care conducea atutoturismul?
a) se reziliază contractul fără plata despăgubirilor
b) dauna produsă nu se despăgubește
c) dauna produsă se despăgubește
d) se despăgubesc doar pagube materiale
e) se despăgubesc doar vătămările corporale
284. Ce se întâmplă în cazul în care, pentru același autovehicul, la data producerii accidentului
există mai multe asigurări CASCO valabile?
a) nu se acordă despăgubiri în acest caz
b) se acordă despăgubiri proporționale de către fiecare asigurător în parte
c) se acordă despăgubiri doar pe prima poliță încheiată
d) se acordă despăgubiri în limita a 1000 Eur
e) se acordă despăgubiri pe polița care are suma asigurată cea mai mare
285. Câte evenimente se despăgubesc pe polița RCA?

a) oricâte, indiferent de situație
b) oricâte, în limita despăgubirii înscrise la începutul contractului de asigurare
c) maximum 3 evenimente
e) depinde de tipul autovehiculului
286. Câte evenimente se despăgubesc pe polița CASCO?

a) depinde de tipul autovehiculului
b) depinde de perioada de asigurare
c) depinde de asigurător
d) oricâte, în limita sumei asigurate calculate la începutul poliței de asigurare
e) maximum 3 evenimente
56/118
287. Câte evenimente pot fi despăgubite pe polița de asigurare facultativă a locuinței?

a) depinde de tipul construcției
b) maximum 3 evenimente
c) oricâte, în limita sumei asigurate calculate la începutul poliței de asigurare
e) depinde de valoarea franșizei
288. Perioada asigurată se poate modifica pe parcursul derulării unei polițe RCA?
a) da, în orice situație
b) nu
c) da, doar în cazul autoturismelor
d) da, în cazul în care asiguratul pierde originalul poliței RCA
e) da, la solicitarea scrisă a asiguratului
289. Se poate majora limita despăgubirii pe parcursul derulării unei polițe RCA?
a) da, la solicitarea scrisă asiguratului
b) da, doar dacă valoarea despăgubirilor depășește limita despăgubirii
c) nu
d) da, după primele 3 luni de la intrarea în vigoare a poliței
e) da, doar cu maximum 100.000 RON
290. În perioada de valabilitate a poliței RCA se poate modifica asiguratul?

a) nu
b) da, la solicitarea beneficiarului
c) da, în cazul în care vehiculul este vândut
d) da, după primele 3 luni de la intrarea în vigoare a poliței
e) da, după achitarea primei de asigurare
291. Se poate încheia polița RCA pentru un autovehicul înmatriculat în străinătate?

a) da
b) nu
c) depinde de societatea de asigurări
d) da, doar împreună cu o polița CASCO
e) da, doar pentru o perioada de 30 de zile
292. Polița CASCO acoperă daune provocate:

a) terților
b) autoturismului propriu
c) cu intenție
d) anterior încheierii asigurării
e) doar șasiului
293. Un autovehicul utilitar este obligat să încheie polița RCA?

a) da, doar dacă are capacitate cilindrică peste 2000 cmc
57/118
b) da
c) nu
d) depinde de tipul autovehiculului
e) depinde de societatea de asigurare
294. Se poate încheia polița Carte Verde pentru un autovehicul înmatriculat în străinătate?
a) da
b) nu
c) doar pentru autovehiculele înmatriculate în UE
e) depinde de vechimea autovehiculului
295. În cazul unei polițe de asigurare cesionată în favoarea Băncii, beneficiarul este:
a) Banca
b) terțe persoane
c) societatea de asigurare
e) asiguratul
296. În cazul unei polițe de asigurare CASCO pentru un autovehicul achiziționat în sistem
leasing, asiguratul este:
a) doar o persoană fizică
b) societatea de leasing
c) doar o persoană juridică
e) orice persoană desemnată de asigurat
297. Polița de răspundere civilă profesională a medicilor, malpraxis, este o poliță:

a) facultativă
b) obligatorie, doar în cazul în care medicul își desfășoară activitatea într-un spital
c) obligatorie, conform legii
d) obligatorie, doar pentru medicii rezidenți
e) obligatorie, doar pentru medicii specialiști
298. Precizați care este obiectul asigurării în cazul contractului de asigurare CARGO:
a) răspunderea civilă a producătorului mărfurilor transportate
b) bunurile care fac obiectul transportului maritim extern
c) raspunderea civilă a prestatorului de servicii de transport
d) asigurarea CASCO pentru mijlocul de transport
e) aparatele de zbor, proprietate a companiilor comerciale
299. Identificați riscurile acoperite prin polița CARGO:

a) uzura normală
b) pierderea normală de bunuri asigurate
c) coliziunea, eșuarea, scufundarea sau răsturnarea navei
58/118
d) piraterie, baraterie
e) comportarea voit necorespunzătoare a asiguratului
300. Polița CARGO acoperă:

a) bunurile care fac obiectul transportului maritim extern
b) asigurarea de protecție și indemnizație (răspundere civilă)
c) asigurarea casco a navelor comerciale
d) asigurarea casco a navelor de pescuit
e) transportul aerian al bunurilor de valoare deosebită
301. Precizați dacă asigurarea aparatelor de zbor acoperă daunele produse aeronavelor
proprietate personală:
a) da
b) depinde de caracteristicile aeronavei
c) doar atunci cand aeronavele staționeaza la sol
d) nu
e) acest tip de asigurare acoperă doar răspunderea civilă a proprietarului navei
302. Asigurarea aparatelor de zbor acoperă daunele produse aeronavelor speciale (utilitare)?
a) nu
b) acest tip de asigurare, acoperă doar răspunderea civilă autilizatorului navei
c) doar atunci cand aeronavele staționează la sol
d) da
e) depinde de tipul aeronavei
303. Pot fi incluse în asigurea echipamentelor datele și suporturile de date?

a) doar dacă vechimea datelor este de maximum 5 ani
b) da
c) se pot asigura datele, însa nu și suporturile de date
d) pot fi incluse numai datele ce se folosesc în contabilitate
e) nu
304. Polița de asigurare a echipamentelor electronice acoperă daunele produse:

a) echipamentelor electronice care au o vechime de maximum 5 ani
b) datelor și suporturilor de date care au o vechime de maximum 2 ani
c) terților care suferă prejudicii survenite din utilizarea echipamentelor
d) echipamentelor electronice care au o vechime de minimum 5 ani
e) pierderea de profit a utilizatorului
305. În cazul poliței de asigurare a echipamentelor electronice, în secțiunea date și suporturi de

date pot fi acoperite prin asigurare:
a) datele conținute în fișiere și baza de date
b) daunele produse de viruși
c) disparițiile misterioase de date sau suporturi de date
d) daunele provocate de manipulare greșită de programe sau date
59/118
e) pagubele materiale suferite de echipamentul electronic
306. Precizați dacă polița de asigurare de construcții-montaj poate fi reînnoită și în ce condiții:

a) da, însă în ultima zi de valabilitate a poliței
b) numai prin efectuarea unei inspecții de risc
c) nu
d) doar dacă lucrările de construcții-montaj depășesc termenul stabilit la încheierea asigurării
e) doar pentru lucrările de montaj
307. Polița de asigurare de construcții-montaj se încheie:

a) pe toată durata lucrărilor de construcții-montaj
b) multianual, pe secțiuni de câte 2 ani
c) pe 1 an cu posibilitatea de reînnoire
d) pe o perioadă de minimum 6 luni și maximum 12 luni
e) în funcție de solicitarea clientului, dar nu mai mult de 24 de luni
308. Polița de asigurare de construcții-montaj se poate încheia și pentru secțiunea pierdere de

profit?
a) doar după efectuarea inspecției de risc
b) da
c) numai dacă cifra de afaceri a persoanei juridice depășeste 5.000.000 RON
d) nu
e) numai pentru cazurile în care polița se reînnoiește
309. Riscurile acoperite prin polița de asigurare de construcții-montaj sunt:

a) stabilite de asigurat împreună cu asigurătorul
b) limitate de către CSA doar pentru fenomene naturale
c) impuse de fiecare asigurător în parte
d) toate riscurile nenominalizate, mai puțin cele stipulate la capitolul excluderi
e) valabile pentru maximum 1 an de zile, iar reînnoirea poliței se poate face pentru perioada
rămasă până la finalilzarea lucrărilor
310. Polițele de asigurare de răspundere civilă legală față de terți acoperă daunele:
a) provocate din vina terților
b) provocate cu intenție
c) provocate din culpă
d) provocate de situații de forță majoră
e) provocate de situații de legitimă apărare
311. Polița de asigurare de răspundere civilă legală față de terți acoperă daunele produse terților
pe teritoriul:
a) Uniunii Europene și Spațiul Schengen
b) României
c) în întreaga lume
d) țărilor unde își are reședința asiguratul
60/118
e) întreaga lume, cu excepția SUA și Canada
312. Prin intermediul asigurării de răspundere civilă a angajatorului sunt acoperite:

a) daunele produse angajaților
b) daunele produse de angajați angajatorilor
c) pagubele materiale produse terților
d) daunele produse terților, exceptând cheltuielile de judecată
e) vătămările coroporale produse terților
313. Prin intermediul asigurării de răspundere civilă a producătorului sunt acoperite acoperite:
a) daunele produse angajaților
b) daunele produse de producători consumatorilor
c) vătămările coroporale produse terților
d) daunele produse terților, exceptând cheltuielile de judecată
e) daunele de consecință
314. Prin intermediul asigurării de răspundere civilă profesională sunt acoperite:

a) diverse situații de pagube materiale sau financiare din vina anumitor profesionişti care
pot produce altora pagube provocate din neglijenţă în exercitarea profesiei
b) răspunderea proprietarului față de chiriaș și daunele morale
c) daunele produse terților, exceptând cheltuielile de judecată
d) doar pagubele materiale produse terților
e) daunele morale
315. Asigurările de credite și garanții acoperă:

a) amenzile de orice fel
b) riscul de neplată al celor ce cumpără sau închiriază bunuri sau sunt beneficiari ai unor
credite avantajoase
c) pierderile rezultate din diferențe de curs valutar
d) daunele morale
e) pierderile provocate de calamități naturale
316. Asigurările de credite și garanții nu acoperă:

a) riscul de neplată al celor ce cumpără/închiriază bunuri sau sunt beneficiari ai unor credite
avantajoase
b) amenzile de orice fel
c) riscul de neplată prelungită
d) insolvabilitatea cumpărătorului
e) falimentul cumpărătorului
317. Prin intermediul poliței de asigurare a echipamentelor electronice pot fi asigurate, în

general, bunurile care au o vechime:
a) de maximum 5 ani
b) care permite încă utilizarea optimă a acestora
c) de minimum 5 ani
61/118
d) de maximum 3 ani
e) de minimum 1 an și maximum 10 ani
318. Precizați la ce valoare se acordă despăgubirile în cazul asigurării echipamentelor

electronice:
a) la valoarea de nou
b) la valoarea de piață
c) la valoarea rămasă
d) la valoarea de piață din care se scade gradul de uzură
e) la valoarea de catalog pe care o calculează fiecare asigurător în parte
319. Prin intermediul poliței de asigurare de construcții-montaj pot fi asigurate, la cerere, și

utilajele constructorului?
a) da, doar dacă vechimea acestora nu depășește 5 ani de zile
b) da
c) numai pentru situațiile în care acestea pot provoca daune terților
d) nu
e) doar după efectuarea inspecției de risc a acestora
320. Precizați varianta corectă privind cunoașterea beneficiarului la data încheierii poliței de
asigurare de răspundere civilă legală:
a) întotdeauna se cunoaște
b) doar în funcție de acordul asiguratului
c) nu se cunoște
d) numai dacă se solicită la rubrica mențiuni speciale din cadrul poliței de asigurare
e) în acest caz asiguratul și beneficiarul reprezintă aceeași persoană
321. În cazul polițelor de asigurare de răspundere civilă, asiguratul diferă de beneficiar?

a) în funcție de solicitarea asiguratului
b) da
c) depinde de asigurător
d) nu
e) numai în cazul răspunderilor civile profesionale
322. În cazul asigurării creditelor de export se pot asigura și riscurile politice?

a) nu
b) depinde de asigurător
c) da
d) în funcție de solicitarea asiguratului
e) doar dacă are la baza o decizie a Uniunii Europene
323. Precizați care este caracteristica comună a asigurărilor de credite în legătură cu modul de
acordare a despăgubirilor:
a) despăgubirea acordată nu acoperă niciodată pierderea în proporție de 100 %
62/118
b) despăgubirea se acordă dacă riscul de neplată a survenit obligatoriu ca urmare a unei

pierderi de profit
c) daunele sunt acoperite dacă sunt provocate de terți
d) despăgubirea se acordă dacă riscul de neplată a intervenit ca urmare a suspendării activității
e) despăgubirea se acordă dacă riscul de neplată a survenit ca urmare a intrării în faliment
324. Ce riscuri sunt acoperite prin asigurarea CARGO:

a) coliziunea, eșuarea, scufundarea sau răsturnarea navei
b) uzura normală
c) pierderea normală de bunuri asigurate
d) insolvabilitatea
e) daunele morale
325. Asigurarea aparatelor de zbor acoperă:

a) doar riscurile din timpul zborului
b) riscuri precum: revizii, mentenanța etc.
c) toate riscurile, în timpul zborului, rulării la sol sau staționării la sol
d) doar riscurile staționarii la sol
e) întotdeauna riscul de deturnare a navei
326. Asigurarea aparatelor de zbor nu acoperă riscuri, precum:

a) riscurile determinate de staționarea la sol
b) incendiul
c) riscurile determinate de natura zborului
d) deturnarea aeronavei
e) riscuri provocate în afara timpului de zbor
327. Precizați care dintre următoarele bunuri pot fi asigurate prin intermediul poliței de
asigurare a echipamentelor electronice:
a) stimulatoarele cardiace
b) echipamentele de uz casnic
c) telefoanele mobile
d) protezele auditive
e) echipamente radio amatori
III. STRUCTURA PROCESULUI DE VÂNZARE ŞI PRINCIPII DE

BAZĂ ÎN VÂNZAREA PRODUSELOR DE ASIGURARE GENERALE
328. Un agent de asigurare profesionist are:

a) un manager de succes
b) o capacitate de disimulare mare
c) cunoștințe, abilități și competențe
63/118
d) relații de subordonare
e) o arie curriculară
329. Agenţii de asigurare de succes dacă:

a) au o muncă asiduă consecventă
b) fac această activitate ca un hobby
c) nu cred în rolul lor de formatori în domeniul educaţiei financiare
d) au mult noroc in activitatea lor
e) desfăşoara activităţile spontan
330. Prin managementul activităţii agentului de asigurare se înţelege şi:

a) întâlniri sporadice de informare a agentului
b) evaluarea zilnica a agentului
c)planificarea activităților;stabilirea obiectivelor financiare de atins;metode de calcul
venituri dorite;“reguli de aur” de respectat în planificare
d) stimularea vanzarilor agentului din „jocul” comisioanelor
e) monitorizarea pas cu pas a activitatii de baza a agentului
331. La contactarea potenţialului client se vor avea în vedere:

a) informaţiile secrete despre client
b) datele personale ale clientului şi familiei ori prietenilor săi
c) cunoaşterea obiectivelor contactului telefonic şi “reguli de aur” de respectat în
derularea contactului telefonic
d) o voce cât mai placută pentru a obţine întâlnirea informativă
e) obţinerea unei noi convorbiri în viitor
332. Munca asiduă consecventă, autoevaluarea, activitatea bazată pe sisteme, procese,

instrumente sunt câteva din:
a) principiile de bază ale unui consultant profesionist
b) caracteristicile prospectării
c) elementele managementului activității
d) principiile Tehnologiei de vânzare
e) caracteristicile fixării de obiective
333. Care este instrumentul folosit în cazul interviului 1?

a) caracteristicile prospectului
b) soluțiile propuse
c) formularul de analiză a necesităților şi scenarii de lucru
d) cererea de asigurare
e) fișa clientului
334. Precizaţi care este varianta completă şi corectă privind scopul primei întâlniri?
a) analiza nevoilor financiare, acord pentru finalizare, referințe
b) finalizarea contractului, referințe
c) semnarea cererii de asigurare, referințe
64/118
d) analiza nevoilor financiare

e) obţinerea referințelor
335. Care este scopul celei de-a doua întâlniri?

b) finalizarea contractului
c) încheierea vânzării, referințe
d) analiza nevoilor financiare
e) obţinerea referințelor
336. Care este scopul înmânării poliței?

b) finalizarea contractului
c) încheierea vânzării, referințe
d) consolidarea relației cu clientul, obținerea de referințe
e) solicitarea referințelor
337. Care sunt obiectivele service-ului?

a) întărirea legăturii cu clientul, revânzare
b) întărirea relației cu clientul, reînceperea ciclului de vânzare
c) revânzare, reîncepere ciclu de vânzare, găsirea altor oportunități de vânzare, crearea
de portofoliu activ
d) revânzare, găsirea altor oportunități de vânzare
e) crearea unui portofoliu activ, revânzare
338. Care este conținutul managementului activității de intermediere?

a) activități coordonate pentru a orienta și a controla activitatea desfașurată
b) activități coordonate de vânzare
c) activități coordonate de gestionare a timpului
d) activități coordonate de apropiere între vânzător și client
e) activități coordonate de control al vânzărilor
339. Care este scopul planificării activităților?

a) ordonarea lor în funcție de ușurința cu care se pot rezolva
b) să câștigăm timp
c) să ne poată înlocui oricine
d) să ne concentrăm pe ceea ce putem controla
e) să începem prin a rezolva ceea ce nu putem controla
340. Care este scopul managementului propriei afaceri?

a) ajută consultantul în activitatea de vânzare
b) ajută consultantul în activitatea de service
c) ajută consultantul să își coordoneze propria afacere și cum poate să își
îmbunătățească rezultatele
d) ajută consultantul în activitatea de prospectare
65/118
e) ajută consultantul din punct de vedere financiar
341. Ce înseamnă teoria celor 3 P?

a) profesionalism, productivitate, produs
b) productivitate, profitabilitate, produs
c) profesionalism, profitabilitate, produs
d) profesionalism, productivitate, profitabilitate
e) produs, pensie, profitabilitate
342. Care sunt coordonatele managementului propriei afaceri?

a) să evaluezi câștigul, să evaluezi munca
b) să evaluezi concurența
c) să iei rapid decizii
d) să copiezi ce face concurența
e) să iei decizii corecte, să acționezi conform acelor decizii, să evaluezi rezultatele, să te
adaptezi la schimbare
343. De ce activitatea de prospectare este un proces continuu?

a) pentru a întâlni cât mai mulți oameni care pot deveni potentiali clienti
b) pentru că așa cer companiile
c) pentru că e o activitate trecută în fișa postului
d) pentru că e un indicator de evaluare
e) pentru că așa cere managerul
344. Organizarea timpului, fixarea obiectivelor, prospectarea, ratele de conversie sunt etape ale:
a) pregătirii vânzării
b) principiilor de afacere
c) stabilirii volumului de muncă
d) muncii de manager
e) evaluării
345. Când se pot cere recomandări?

a) la finalul primei întâlniri
b) dacă clientul nu a cumpărat
c) dacă clientul a cumpărat
d) la înmânarea poliței
e) în toate situațiile enumerate mai sus
346. Ce presupune calificarea prospecților?

a) Eliminarea celor care nu corespund profilului dorit
b) acceptarea unei întâlniri de prezentare a produselor
c) acceptarea unei întâlniri de prezentare a firmei și a principiilor AV
d) calificarea clienților pentru concursurile companiei
e) stabilirea necesarului minim de sume asigurate
347. Scopul apelului telefonic este:

66/118
a) să stabilim o întâlnire cu potenţialul client

b) să ne cunoaștem mai bine cu clientul, înainte de semnarea contractului
c) pentru a aprecia dacă merită să-i facem o asigurare sau nu
d) să obținem recomandări
e) să-i prezentăm compania și serviciile sale
348. Când este rata de succes 100% la contactul telefonic:

a) când stăpânim scenariile de lucru
b) când facem sesiuni telefonice controlate
c) când e de față Unit Manager-ul
d) când sunăm pe recomandari
e) nu există rată de succes 100% la contactul telefonic
349. Obiectivele Analizei Necesităților Clientului sunt:

a) să existe o dovadă a întâlnirii necesară pentru Asigurător
b) să convingă clientul
c) să analizezi nevoile financiare, să obții acordul pentru finalizarea contractului, să
obții referințe
d) să eviți obiecțiile
e) să faci dovada întâlnirii cu prospectul
350. Precizaţi care este scopul primei întâlniri cu clientul:

a) să prezentăm toate produsele de asigurare pe care le intermediem
b) să insistăm pentru obţinerea de recomandări
c) să cunoaștem clientul
d) să ne cunoască clientul
e) să oferim: informații, sentimentul de sprijin/ajutor şi să primim: informaţii despre
nevoile sale, recomandări
351. Small talk și preluarea controlului mediului au rolul de:

a) a permite cunoașterea reciprocă
b) a scădea tensiunea relației și a crea un climat de confort
c) a te prezenta ca un profesionist
d) a evita, cu eleganță, lipsa informațiilor din etapa de prospectare
e) a-l convinge pe client de nevoia unei asigurări
352. În cel de-al treilea pas al primei întâlniri, introducerea, trebuie să prezentăm:
a) cine ne-a recomandat
b) de ce ne aflăm acolo
c) motivul întâlnirii
d) ce așteptăm de la client
e) cine suntem noi (nume, prenume) și firma (domeniu, seriozitate, stabilitate)
353. Decizia de achiziție a unei asigurări este motivată:

a) doar emoțional
b) doar logic
67/118
c) doar prin prisma obligativității

d) doar ca nevoie de apartenență la un grup social
e) emoțional și argumentată logic, 50% emoțional, 50% logic
354. În asigurarile de viață consultanții dispun de sisteme de lucru caracterizate prin procese și
instrumente specifice de desfășurare. Care sunt aceste sisteme?
a) tehnologia de vânzare și dezvoltarea cererii de produse
b) tehnologia de vânzare, managementul activității de vânzare și dezvoltarea cererii de
produse
c) managementul activității de vânzare, managementul propriei afaceri și tehnologia de
vânzare
d) dezvoltarea cererii de produse și managementul propriei afaceri
e) tehnologia de vânzare, dezvoltarea cererii de produse, managementul activității
de vânzare și managementul propriei afaceri
355. Care sunt cele 4 categorii de activități din etapa de pregătire a vânzării care îl ajută pe
consultant să își planifice vânzările viitoare?
a) să urmeze instrucțiunile unit managerului, să se consulte cu colegii referitor la
potențialul zonei, să fixeze obiective și să prospecteze
b) organizarea timpului, fixarea de obiective, prospectarea și ratele de conversie
c) organizarea timpului, discuția individuală cu unit managerul, fixarea obiectivelor și
prospectarea
d) organizarea timpului, fixarea de obiective, prospectarea și încheierea contractului de
asigurare
e) să urmeze instrucțiunile unit managerului, să se consulte cu colegii referitor la
potențialul zonei, să fixeze obiective și discuții cu clienții prospectați
356. Precizați care sunt procesele tehnologiei de vânzare:

a) discuția individuală cu managerul, abordarea clientului, interviul 1, interviul 2,
negocierea, emiterea poliţei, service client
b) prospectarea, evaluarea potențialului zonei, interviul 1, interviul 2, negocierea,
emiterea poliţei, service client;
c) prospectarea, abordarea clientului, interviul 1, interviul 2, negocierea, emiterea
poliţei, service client
d) prospectarea, evaluarea potențialului zonei, interviul 1, interviul 2, negociere, emiterea
poliţei, evaluarea productivității de vânzare
e) prospectarea, evaluarea potențialului zonei, încheierea cererii, negocierea, emiterea
poliţei, evaluarea productivității de vânzare
357. Care sunt modalitățile de comunicare în business?

a) telefonul și mail-ul
b) telefonul, mail-ul și scrisoarea
c) telefonul și scrisoarea
d) prezentarea în fața unui grup
e) telefonul, mail-ul, scrisoarea, prezentările în fața grupurilor
68/118
358. Care este instrumentul folosit în cazul interviului 1?

b) soluțiile propuse
c) formularul de analiză a necesităților
e) fișa clientului
359. Care este instrumentul folosit în cazul service-ului?

b) scenarii de lucru
c) formularul de analiză a necesităților
e) fișa clientului
360. În Analiza Necesităților prospectul este motivat prin următoarele acțiuni:

a) să fie convins de agent (consultant) că trebuie să adere la o formă de asigurare
b) să fie convins că are nevoi de acoperit printr-o asigurare
c) să fie determinat să semneze o asigurare fiindcă îi place abordarea agentului
d) să poată stabili obiective pentru el însuși, să hotărască singur mijloacele de
îndeplinire, să creadă că obiectivul a fost atins datorită eforturilor sale și evaluarea
rezultatelor să fie clară și directă
e) să poată alege produsul de care are nevoie dintre cele prezentate
361. Formularul de Analiză a Necesităților este:

a) un instrument necesar identificării nevoilor prospectului
b) un formular necesar emiterii contractului
c) formalitate
d) reglementare impusă de lege
e) un mijloc elegant de convingere a prospectului
362. Care din argumentele de mai jos susțin necesitatea utilizării F.A.N.:
a) convinge clientul că Asigurătorul este profesionist
b) determină resursele financiare ale prospectului, a cerințelor și necesităților acestuia
c) convinge managerul de costul asigurării
d) determină gradul de înțelegere al prospectului
e) determină limitele de acceptare ale unui produs de asigurare
363. Pentru cine este indicată Analiza totală a cerințelor și necesităților?

a) pentru tineri necăsătoriți
b) pentru viitorii părinți
c) pentru persoane fără obligații familiale
d) pentru familii cu stabilitate financiară, dar care nu au un alt plan de investiție în
siguranță financiară
e) pentru orice prospect
69/118
364. În “Analiza totală a cerințelor și necesităților” conținutul discuțiilor cuprinde:

a) toate subiectele propuse de prospect
b) toate subiectele propuse de agent
c) analiza cheltuielilor de funeralii, lichidare credite, fonduri de urgențe, educație și
siguranță, venituri suplimentare la pensie
d) analiza potențialului de susținere a unei asigurări
e) analiza nevoilor de investiție financiară
365. Pentru cine este indicată Analiza necesarului de lichidități?

a) pentru familii care au și alte metode de economisire (bănci, acțiuni, imobiliare), pentru
conservarea și garantarea acestora
b) pentru familii care au minim un copil
c) pentru familii care au flux de numerar
d) pentru persoane care au nevoie de lichidități
e) pentru familii cu obligații față de terți
366. În “Analiza necesarului de lichidități“ conținutul discuțiilor cuprinde:

a) fondurile de investiții
b) analiza lichidităților existente în bănci
c) analiza nevoii de protecție
d) analiza nevoilor de investiții
e) analiza cheltuielilor de funeralii, lichidare credite, fond de urgențe, fond de educație
367. Pentru cine este indicată Analiza necesarului de economii?

a) pentru persoane tinere ce au nevoie de economii pentru cumparăre de casă,
căsătorie, investiţii
b) pentru persoane aflate în prag de pensie
c) pentru persoane care au în îngrijire dependenți
d) pentru familii care au economii substanțiale în bănci
e) pentru familii monoparentale
368. În „Analiza necesarului de economii” conținutul discuțiilor cuprinde:

a) analiza economiilor existente
b) analiza de venituri suplimentare la pensie, fonduri de urgență pentru bunuri
imobile, fonduri de economii, investiții, zestre
c) cheltuieli funeralii, analiza credite
d) cheltuieli de invaliditate
e) evaluarea nevoilor de protecție
369. Pentru cine este indicată „Analiza de necesități dominante”?

a) pentru orice persoană abordată
b) pentru familii cu copii
c) pentru familii cu venituri mici sau medii şi dependenţă financiară de unul din soţi
d) pentru familii cu două venituri medii
e) pentru familii cu două venituri mici
70/118
370. În „Analiza de necesități dominante” conținutul discuțiilor cuprinde:

a) lichidarea creditelor, fond de creștere minori, venit suplimentar (compensatoriu),
cheltuieli funeralii
b) cheltuieli de studii
c) fond de urgențe
d) fonduri proiecte de viitor
e) analiza nevoi de investiție, fonduri de risc, venituri pensie suplimentară
371. Pentru cine este indicată Analiza necesităților noi, neacoperite?

a) pentru prospecți aflați la prima întâlnire
b) pentru clienții existenți
c) pentru familiile care nu au asigurare
d) pentru persoanele fără economii în bănci
e) se aplică doar persoanelor care au nevoie de siguranță
372. Analiza necesităților noi, neacoperite permite:

a) un service de calitate
b) conservarea poliței existente
c) consolidarea relației de încredere
d) identificarea nevoilor financiare neacoperite de contractul existent
e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte
373. Ierarhizarea necesităților permite ilustrarea comparativă a:

a) nevoilor existente
b) situației actuale
c) diferenței dintre ce are în acest moment şi ce are nevoie, a sumei necesare
economisirii pentru fiecare nevoie, a timpului estimat până la producerea
evenimentului, dacă este cazul
d) dorințelor clientului
e) posibilităților materiale ale prospectului
374. Cine trebuie să înțeleagă decalajul între situația actuală a clientului și situația dorită?
a) consultantul
b) beneficiarul
c) clientul
d) actuarul
e) managerul de produs
375. În cazul în care clientul a acceptat existența decalajului și trebuie notat pe F.A.N., ce
trebuie întrebat:
a) dacă are necesități?
b) dacă dorește informații despre Companie?
c) dacă va dori la un moment dat să acopere decalajul?
d) dacă e conștient de răspunderea pe care o are?
e) dacă îi este frică de neprevăzut?
71/118
376. Estimarea disponibilităților financiare ia în calcul:

a) acceptul Asigurătorului
b) venitul disponibil lunar al clientului, pentru a face soluţii pe care să şi le permită să
acopere necesitatea
c) meseria clientului
d) religia clientului
e) potențialul intelectual al clientului
377. Estimarea disponibilităţilor financiare, pe baza Formularului de Analiză a Necesităţilor,

este necesară deoarece permite:
a) evaluarea stării de sănătate
b) evaluarea potențialului de dezvoltare a produsului
c) evaluarea șanselor de supraviețuire
d) evaluarea și calcularea cât mai precisă a sumei necesare a fi acoperită în cazul
e) simularea factorului de risc
378. Estimarea disponibilităţilor financiare, pe baza Formularului de Analiză a Necesităţilor,

este necesară deoarece:
a) oferă o viziune de ansamblu a tipului de client (înclinat spre consum, înclinat spre
economisire) în funcţie de valoarea şi tipul de cheltuieli
b) oferă profesionalism agentului de asigurare
c) oferă libertate de alegere pentru beneficiari
d) oferă informații despre asigurare clientului
e) oferă liniște și siguranță
379. Precizaţi care afirmație este corectă?

a) clientul nu e interesat de completarea Formularului de Analiză a Necesităţilor
b) clientul nu poate să-și permită o asigurare
c) clientul nu știe de ce i-ar trebui o asigurare
d) oamenii nu vor să discute cu consultantul de asigurare natura veniturilor lor
e) clienţii căsătoriţi au cheltuieli comune; calculul bugetului ia în considerare bugetul
familiei (soț/soție)
380. Pentru a finaliza Formularul de Analiză a Necesităţilor consultantul trebuie să:

a) se asigure că s-a căzut de acord asupra concluziilor
b) nu facă numic
c) îl oblige pe client să semneze
d) treacă la discutarea soluției
e) solicite prima plată
381. Consultantul va da telefon clientului pentru confirmarea celei de a doua întâlniri şi va

verifica din nou poziția acestuia faţă de ierarhia nevoilor:
a) numai dacă acesta dorește
b) numai dacă acesta pleacă din localitate
72/118
c) nu este nevoie
d) nu, fiindcă s-ar putea amâna întâlnirea
e) da, pentru a ști dacă s-a schimbat ceva față de concluziile primei întâlniri
382. Este necesar ca la prima întâlnire (de planificare) consultantul să ceară referințe?
a) nu, deoarece clientul nu va fi dispus să îi recomande
b) da, dacă poate
c) da, fiindcă referinţele sunt ca aprovizionarea continuă a unui magazin, fără ele nu
dezvolți afacerea
d) nu se cer referințe decât la a doua întâlnire
e) nu este obligația consultantului să ceară referințe
383. În pregătirea construirii soluțiilor pentru client se ia în calcul:

a) planificarea consultantului
b) mixul de marketing
c) potențialul de realizare
d) analiza priorităților
e) analiza factorilor de mediu
384. Alegerea produsului potrivit, maximizarea beneficiilor, legătura cu disponibilitățile

financiare sunt etape ale:
a) abordării telefonice
b) pregătirii soluțiilor
c) prospectării
d) planificării
e) evaluării psihometrice a clientului
385. Construirea soluției presupune analizarea priorităților clientului și în mod special:

a) acele necesități pe care le are și grupul socio-profesional din care face parte
b) acele necesități care au legătură cu respectul față de sine
c) acele necesități care îi conferă stima grupului
d) acele necesități care îl definesc ca lider
e) acele necesităţi care îl fac pe prospect să ia o decizie
386. Ce trebuie să verifice consultantul la alegerea produsului potrivit?

a) dacă beneficiile produsului corespund necesităţilor clientului
b) dacă clientul este suficient de tânăr
c) dacă beneficiarul își va da acordul în alegerea soluției
d) dacă prima va respecta sumele minime impuse de produs
e) dacă clientul este angajat
387. Maximizarea beneficiilor presupune:

a) prezentarea unor beneficii
b) hiperbolizarea beneficiilor
c) specificarea beneficiilor
d) explicitarea beneficiilor
73/118
e) identificarea posibilităților de a combina produse pentru a crește beneficiile și/sau a

scădea prima de asigurare
388. Legătura cu disponibilitățile financiare se face pentru a identifica:

a) necesitățile clientului
b) care este frecvența de plată potrivită clientului
c) tipul de client
d) ce scenariu să i se propună clientului: optimist, pesimist
e) ce clauze să fie atașate contractului
389. Soluția „completă” este construită conform:

a) planului de vânzări
b) clauzelor contractuale
c) nevoilor de protecție
d) necesităților stabilite
e) potențialului financiar al clientului
390. Soluția „optimă” este construită conform:

a) necesităților principale și disponibilităților financiare ale clientului
b) primei negociate
c) recomandării managementului
d) simulării
e) primei brute anualizate necesare
391. Soluția „minimă” este construită conform:

a) principiului minimei pierderi
b) primei specificate de client
c) principiului pierdere/câștig
d) sumei asigurate minime admise de client
e) primei rate
392. Care este ordinea recomandată de prezentare a soluțiilor?

a) minimă, optimă, completă
b) optimă, minimă, completă
c) completă, minimă, optimă
d) completă, optimă, minimă
e) minimă, completă, optimă
393. Pașii întâlnirii de prezentare a soluțiilor sunt:

a) recapitularea primei întâlniri, prezentarea soluției, negocierea, finalizarea
b) deschiderea întâlnirii, recapitularea primei întâlniri, prezentarea soluţiilor,
clarificarea eventualelor întrebări sau obiecţii, finalizare şi completarea cererii de
asigurare, obţinerea de recomandări
c) deschiderea întâlnirii, clarificarea soluției, rezolvarea obiecțiilor, completarea cererii,
încasarea primei
74/118
d) recapitularea primei întâlniri, analiza F.A.N., vânzare, obținerea de recomandări

e) deschiderea întâlnirii, prezentarea soluției optime, completarea cererii de asigurare,
încasarea primei, obținerea de recomandări
394. Cu ce începe prezentarea soluțiilor?

a) soluția minimă
b) soluția optimă
c) beneficiile soluției complete
d) caracteristicile, avantajele și beneficiile soluției
e) costul soluției
395. Prezentarea soluției se face:

a) folosind termeni tehnici
b) prezentând strict cifrele
c) menționând beneficiul
d) folosind cuvinte pe înțelesul prospectului
e) dacă prospectul înțelege conceptul de asigurare
396. Prezentarea soluției „optime” se face dacă:

a) nu a fost agreată soluția „completă” și există o problemă reală legată de
disponibilitățile financiare
b) consultantul simte că nu deține informații suficiente
c) clientul nu poate plăti o primă anuală
d) clientului nu-i place produsul
e) clientul nu acceptă prezentarea riscului
397. Ce este negocierea?

a) o împărtășire de idei
b) abilitatea de a ajunge la un acord care să satisfacă ambele părți
c) o luptă pentru putere
d) o competiție
e) un schimb de mesaje non-verbale
398. Ce înseamnă obiecția?
a) o modalitate politicoasă a prospectului de a comunica faptul că nu este deocamdată
convins de idea de a cumpăra
b) o modalitate politicoasă de a se eschiva
c) un mod mai puțin stresant pentru prospect de a refuza să cumpere
d) o modalitate prin care prospectul își comunică furia
e) o strategie bine pusă la punct de a refuza
399. Ce arată o obiecție?

a) interesul prospectului și disponibilitatea acestuia de a cumpăra dacă sunt îndeplinite
anumite condiții
b) faptul că prospectul are probleme personale
c) faptul că prospectul nu dorește să cumpere
d) supărarea și nervii prospectului
75/118
e) nemulțumirea prospectului cu privire la persoana cu care vorbește
400. Care sunt categoriile de obiecții?

a) urgența, graba
b) banii, siguranța
c) graba, banii, nevoia, încrederea
d) încrederea, empatia
e) interesul, puterea
401. Precizaţi care sunt tipurile de obiecții?

a) sincere
b) nesincere
c) sincere sau nesincere
d) contextuale
e) particulare
402. Care sunt pașii în rezolvarea obiecțiilor:

a) ascultă și convinge
b) ascultă, repetă reformulând obiecția, obține acord pentru rezolvare, clarifică
(argumentează) și finalizează
c) ascultă, rezolvă, clarifică, finalizează
d) ascultă, rezolvă, clarifică și acționează
e) ascultă, înțelege, rezolvă și finalizează
403. Care sunt metodele de rezolvare a obiecțiilor?

a) te concentrezi pe diferențe și polarizezi subiectul
b) “capul sus”, “da, dar” “bumerang”, “ignorare”
c) “da, dar”, “bumerang”
d) “capul sus”, “da ,dar”, “bumerang”
e) “capul sus” , “ignorare”, “bumerang”
404. Pentru obiecția: “nu-mi pot permite” ce tehnică se potrivește cel mai bine?
a) “capul sus”
b) “da, dar”
c) “bumerang”
d) “ignorare”
e) de ce?
405. Pentru obiecția: “am altceva mai bun de făcut cu banii” ce tehnică se potrivește cel mai
bine?
a) capul sus
b) da, dar
c) bumerang
d) ignorare
e) de ce?
76/118
406. Pentru obiecția: “cheltuielile curente sunt foarte mari, nu mai îmi rămân atația bani” ce
tehnică se potrivește?
a) capul sus
b) bumerang
c) de ce?
d) ignorare
e) da, dar
407. Pentru obiecția: “nu îmi permit să plătesc acum”, ce tehnică se potrivește?
a) capul sus
b) bumerang
c) de ce?
d) ignorare
e) da, dar
408. Ce este finalizarea ?

a) folosirea unei fraze sau a unei situații pentru a pune pe cineva în situația de a lua o
decizie
b) acordul cu ideile tale
c) contractul
d) rezolvarea obiecției
e) recomandări
409. Când fața sau ochii prospectului se animă brusc:

a) este un semn că apare o obiecție
b) prospectul nu dorește să cumpere
c) este un semnal de cumpărare
d) este un semnal că prospectul nu înțelege
e) este un semnal de refuz categoric
410. Este semnal de cumpărare dacă:

a) prospectul se lasă pe spătarul scaunului
b) prospectul se apleacă înainte
c) prospectul se uită la ceas
d) prospectul bate cu degetele în birou
e) zâmbește relaxat
411. Când privirea prospectului revine brusc către agent, este un semnal:
a) că prospectul s-a enervat
b) că în sfârșit, prospectul este atent
c) că prospectul dorește să încheie cât mai repede discuția
d) că prospectul nu înțelege ce îi spune agentul
e) de cumpărare
412. Este un semnal de cumpărare dacă:

77/118
a) prospectul întreabă despre bani

b) prospectul vorbește cu entuziasm
c) prospectul se lasă pe spătarul scaunului
d) citește cu atenție din proprie inițativă, documentele de la agent
e) prospectul este interesat de brandul companiei de asigurări
413. Ce este “decizia implicită”?

a) o tehnică de finalizare
b) o tehnică de demontare a obiecțiilor
c) o tehnică de obținere a recomandărilor
d) determinarea prospectului, ca încă de la începutul procesului de vânzare, să ia o decizie de
cumpărare
e) solicitarea acordului explicit pentru luarea unei decizii
414. Ce presupune “eliminarea obiecțiilor”?

a) prezentarea principalelor obiecții și eliminarea succesivă prin întrebări închise
b) eliminarea tuturor obiecțiilor
c) o tehnică de prevenire a apariției obiecțiilor
d) rezolvarea obiecțiilor cu ajutorul întrebărilor deschise
e) nici una dintre variante
415. Ce înseamnă: “ați spus că aveți nevoie de un plan de economii - DA. Și ați spus că acest
plan corespunde așteptărilor dvs. - DA. etc”?
a) un scenariu pentru identificarea nevoilor
b) un scenariu care îl ajută pe agent să rezume nevoile
c) un simplu scenariu din procesul de vânzare
d) tehnică de finalizare – interesarea pe acorduri parțiale
e) încheierea vânzării
416. Care este tehnica de finalizare la care face referire scenariul următor: ”nu vreau să vă
conduc spre o decizie greșită și cred că în felul acesta puteți cântări mai bine pentru a lua o
decizie corectă”:
a) ipotetică
b) eliminarea obiecțiilor
c) clientul alege DA
d) decizia implicită
e) “evaluare pro-contra”
417. Care este tehnica de finalizare la care face referire scenariul următor: “văd că sunteți
nehotărât și nu înțeleg care este cauza. Sunteți nemulțumit de beneficiile poliței? Este ceva ce
v-a nemulțumit în prezența mea?”
a) ipotetică
b) “eliminarea obiecțiilor”
c) decizia implicită
d) evaluare pro-contra
e) clientul alege DA
78/118
418. Care este tehnica de finalizare la care face referire scenariul următor: “am nevoie de cartea
dvs. de identitate pentru a completa cererea de asigurare”?
a) eliminarea obiecțiilor
b) “decizia implicită”
c) ipotetică
d) evaluare pro-contra
e) interesarea pe acorduri parțiale
419. Precizaţi ce metodă de rezolvare a obiecțiilor, se potrivește pentru

”nu pot să-mi permit”:
a) “capul sus”
b) “da, dar”
c) “bumerang”
d) “ignorare”
e) “liftul”
420. Precizaţi ce metodă de rezolvare a obiecțiilor, se potrivește pentru: ”cheltuielile curente

sunt foarte mari, nu mai îmi rămân atâția bani”:
a) “bumerang”
b) “ignorare”
c) “da, dar”
d) “capul sus”
e) “dezintegrarea”
421. Precizaţi ce metodă de rezolvare a obiecțiilor, se potrivește pentru: ”nu îmi permit să
plătesc acum”:
a) “ignorare”
b) “da, dar”
c) “dezintegrare”
d) “capul sus”
e) “bumerang”
422. Care este metoda de rezolvare a obiecțiilor la care face referire scenariul următor: “acesta
este exact motivul pentru care aveți nevoie de un astfel de plan în situația apariției unui
eveniment nedorit”?
a) ignorare
b) da, dar
c) bumerang
d) capul sus
e) liftul
423. Care este metoda de rezolvare a obiecțiilor la care face referire scenariul următor: “credeți
că există alte necesități despre care nu am discutat și care nu sunt acoperite de acest plan?”
a) da, dar
b) bumerang
79/118
c) ignorare
d) capul sus
e) scaunul cu trei picioare
424. Care este metoda de rezolvare a obiecțiilor la care face referire scenariul următor: ”știm
amândoi că vă puteți permite, altfel nu puteam ajunge până aici cu discuția”?
a) da, dar
b) bumerang
c) ignorare
d) capul sus
e) liftul
425. Care este metoda de rezolvare a obiecțiilor la care face referire scenariul următor: ”cu
siguranță puteți găsi alte metode de a vă folosi de banii dvs. Dar acum vorbim de banii pentru
familia dvs.”?
a) capul sus
b) ignorare
c) dezintegrare
d) bumerang
e) da, dar
426. Când nu se solicită acordul explicit pentru încheierea asigurării, decizia considerându-se
luată, înseamnă că folosim una din tehnicile de finalizare:
b) clientul alege DA
c) decizia implicită
d) ziua nenorocoasă
e) evaluare pro-contra
427. Care este tehnica de finalizare care constă în prezentarea principalelor obiecții și
eliminarea lor succesivă prin întrebări închise?
b) decizia implicită
c) interesarea pe acorduri parțiale
d) ziua nenorocoasă
e) ipotetică
428. Service-ul este activitatea care presupune:

a) încasarea primelor de la client
b) întâlniri la aniversarea contractului
c) întâlniri la cererea clientului
d) oportunitatea de a-ți crea un portofoliu “activ”
e) întâlniri cu clientul pentru felicitări
429. Activitatea de service presupune:

a) reînceperea ciclului de vânzare
80/118
b) prezentarea beneficiilor tuturor produselor

c) doar obținerea de referințe
d) încasarea primelor de la client
e) aflarea modificărilor din viața clientului
430. Service-ul este important pentru agent pentru că:

a) îi crează o imagine frumoasă în ochii clientului
b) poate face revânzare contract/produs
c) poate caștiga bani la aniversarea contractului din adaptarea la inflație
d) poate afla modificările referitoare la locul de muncă al clientului
e) poate afla dacă clientul și-a schimbat adres
431. Asigurările se pot încheia pe perioade cuprinse între:

a) 1 zi și 50 ani
b) 1 an și 30 ani
c) 1 an și 5 ani
d) 1 zi și 30 ani
e) 1 an și 35 ani
432. Mentenanța produsului ține cont de faptul că:

a) situația financiară este stabilă
b) prețurile se stabilizează pe termen lung
c) nevoile clientului se pot schimba de la an la an
d) clienții nu sunt informați cu privire la produse
e) în timp, prețurile scad
433. Scopul unei asigurări este:

a) liniștirea clientului
b) protecția financiară a clientului la începutul contractului
c) protecția financiară a clientului la sfârșitul contractului
d) protecția financiară a beneficiarului
e) protecția financiară a clientului şi a bunurilor sale pe toată durata contractului
434. Continuarea relației cu clientul se poate menține dacă:

a) produsul este cel dorit de client
b) au fost evenimente despăgubite
c) clientul plătește la timp prima de asigurare
d) consultantul încasează prima și o plătește la timp
e) se menține constantă compatibilitatea asigurării cu clientul pe toată durata
contractului
435. Înmânarea poliței este o etapă în vânzare care reprezintă:

a) o activitate consumatoare de timp
b) o activitate care se face de obicei în primele luni
c) primul contact cu compania în calitate de client
d) rezultatele raportate de consultant clientului
81/118
e) completarea proiectului 100
436. Înmânarea poliței este:

a) o activitate care se face de obicei în primele luni
b) rezultatul service
c) o variantă a Proiectului 100
d) prima experienţă în calitate de client
e) o etapă opțională
437. Care este principalul motiv al pierderii clienţilor?

a) clienţii merg la altă companie pentru că oamenii cu care au de-a face sunt indiferenţi la
nevoile lor
b) neinformarea clienților despre alegerea făcută
c) schimbarea planului financiar pe parcurs
d) găsirea unor noi consultanți
e) răzgândirea acestora
438. Mentenanţa clienţilor înseamnă:

a) schimbarea asigurărilor suplimentare
b) găsirea unor noi oportunități pentru clienți
c) înțelegerea cu aceștia asupra condițiilor de colaborare
d) așteptările clienților să fie îndeplinite (stimă, echitate, siguranță)
e) onestitatea față de client
439. Care este riscul în cazul neglijării clienților:

a) pierderi colaterale, 22% dintre persoane refuză să mai folosească un serviciu
dacă au fost nemulţumiţi de modul în care au fost trataţi
b) obținerea unui comision redus
c) mai multă muncă fără profit
d) eliminarea noastră din sistem
e) penalizarea managerului
440. Care dintre următoarele enunțuri face parte din modalitățile de acţiune în mentenanţa
clienţilor?
a) obținerea unui comision mai mare
b) eliminarea neînțelegerilor cu clientul de la început
c) implicarea managerului
d) retenţia clienţilor prin monitorizare, urmată de trimiterea de scrisori şi de vizite,
telefoane
e) implicarea factorilor externi
441. Care dintre următoarele enunțuri face parte din metodele de comunicare cu clientul pentru
mentenanţa acestuia:
a) dezbaterea în grup
b) implicarea managerului în conversație
82/118
c) contactul faţă în faţă, prin poştă, telefon sau fax, Internet (e-mail)
d) stabilirea unor întâlniri speciale de la emiterea contractului
e) așteptarea unei perioade potrivite pentru abordare
442. Frecvenţa discuţiilor cu clientul depinde de obicei de:

a) analiza profitabilităţii poliței
b) implicarea consultantului în service
c) metoda de comunicare folosita( de regula un contact fata in fata precedat de un contact
telefonic)
d) temperamentul consultantului
e) schimbarea produselor
443. Elemente-cheie în comunicarea de mentenanţă a clienţilor să aibă în vedere:

a) dezbaterea de la egal la egal
b) implicarea prin ascultarea activă
c) contactul vizual
d) stabilirea unui acord de conversație
e) axarea pe nevoile individuale ale clientului care este contactat
444. În mentenanța clienților trebuie să ținem seama de :

a) nivelul de înțelegere al clientului
b) implicarea emoțională
c) contactul vizual permanent
d) de a ne depărta de gândirea de tip “produs” pentru a gândi tip “serviciu pentru
client”
e) starea clientului
445. Etapa de service „Stabilirea obiectivelor întâlnirii” se referă la:

a) clienţii top
b) transferul clientului dificil
c) piața este deja saturată de asiguratori
d) brandul renumit
e) recapitulare Fişa Clientului; actualizare informaţii
446. În etapa de “Recapitulare Fişa Clientului” avem în vedere:

a) necesități identificate, necesităţi deja acoperite, priorităţi existente,
priorităţi acoperite, ce am propus la ultima întâlnire, referinţe și recomandări
b) transferul clientului la altă companie
c) piața de asiguratori
d) tabelul de sănătate
e) actualizare informaţii
447. Etapa de service „Evidenţiere informaţii și fixare întâlnire” se referă la:

a) contact telefonic la client
b) identificarea nevoilor
83/118
c) clarificare obiecții
d) o resursă pentru prospectare continuă
e) economisire timp
448. Etapa de service „Recapitulare beneficii existente” are scopul de a:

a) contacta telefonic clientul
b) identifica nevoile
c) clarifica obiecții
d) prospecta continuu
e) revinde beneficiile protecţiei financiare deja cumpărate
449. Etapa de service „Verificare (actualizare) necesităţi” se referă la:

a) contact telefonic pentru stabilirea întâlnirii
b) identificarea unui scenariu de abordare
c) verificarea necesităţilor și priorităţilor identificate anterior
d) o resursă de formarea competențelor
e) obținerea de date și informații
450. Etapa de service „Verificare (actualizare) necesităţi”are în vedere:

a) contact telefonic pentru stabilirea întâlnirii
b) identificarea unui scenariu de abordare
c) o resursă pentru formarea unei imagini corecte a asigurării
d) raportarea numărului de întâlniri programate
e) discutarea necesităţilor indentificate anterior şi rămase neacoperite, cu acordul
clientului, în ordinea priorităţilor
451. Etapa de service „Identificare şi analiză necesităţi” are scopul de a:

a) realiza un scenariu de viitor
b) analiza asigurarea
c) raporta numărul de întâlniri programate
d) dimensiona noile necesităţi apărute, restabilirea priorităţilor, acoperirea necesităţilor
neacoperite
e) analiza rezerva de poliță
452. Etapa de service „Concluzii şi fixare interviu” prevede:

a) realizarea unei adaptări în funcție de inflație
b) analiza asigurărilor suplimentare
c) raportarea numărului evoluției programului
d) acordul asupra repetării acestei discuţii la intervale de comun acord
precizate și se cer recomandări
e) analiza valorii de răscumpărare
453. La etapa de service „Concluzii şi fixare interviu” dacă rezultă nevoia de mai multă
protecţie, atunci:
84/118
a) se va cere acordul clientului pentru elaborarea de soluţii ţinându-se cont

de necesităţi, priorităţi şi disponibilităţi actuale
b) se va realiza o adaptare la inflație
c) se vor analiza asigurările suplimentare
d) se va raporta evoluția programului
e) se va analiza situația financiară
454. Etapa de service „Elaborare (construire) soluţii” prevede:

a) planuri de viitor
b) adaptarea la inflație
c) analiza asigurărilor de sănătate
d) necesităţile noi identificate, dacă există, disponibilităţile financiare actuale
e) analiza situației financiare pe următorii 5 ani

a) planuri de viitor pentru dependenți financiari
b) adaptarea la contextul socio-economic
c) analiza sănătății membrilor familiei
d) priorităţile actuale și protecţia financiară deja oferită
e) planuri de vacanță și economii ale clientului

a) frecvenţele de plată deja în vigoare, perioade relevante, existente şi viitoare
b) adaptarea la contextul socio-economic
c) analiza sănătății membrilor familiei
d) protecția investiției
e) planuri de investiții ale clientului
457. Prospectarea este:

a) un proces de verificare a abilităţilor la contactul telefonic
b) un contact iniţial cu potenţialul client
c) un proces continuu
d) un proces care are loc doar la începutul carierei
e) un proces nestructurat
458. În cadrul procesului de prospectare urmărim:

a) să contactăm cât mai multe persoane
b) să stabilim o relaţie de încredere
c) să identificăm potenţiali clienţi
d) să stabilim o întâlnire de afaceri
e) să prezentăm beneficiile generale oferite de o asigurare de viaţă
459. Care sunt etapele procesului de prospectare?

a) colectare nume şi calificare potenţiali clienţi
b) colectare nume şi organizare bază de date
85/118
c) colectare nume, calificare potenţiali clienţi şi organizare bază de date

d) colectare nume, contactare nume, calificare potenţiali clienţi
e) calificare potenţiali clienţi şi organizare bază de date
460. La abordarea telefonică:

a) urmărim stabilirea unei întâlniri
b) nu rezolvăm obiecţii, chiar dacă ele există
c) solicităm referinţe
d) oferim informaţii detaliate
e) prezentăm produsele
461. Completarea Formularului de analiză a nevoilor clientului, îl ajută pe agent să:

a) elaboreze soluţiile concrete de acoperire a necesităţilor stabilite
b) elaboreze soluţii în conformitate cu venitul disponibil
c) creeze o imagine de profesionalism
d) să conştientizeze mai tare clientul de necesitatea unui plan financiar
e) realizeze toate cele menţionate mai sus
462. Prezentarea de soluţii este partea procesului de vânzare în care:

a) stabilim data semnării cererii
b) convingem potenţialul client de utilitatea unei asigurări de viaţă
c) are loc prezentarea soluţiilor şi încheierea cererii de asigurare (finalizare)
d) are loc prezentarea tuturor produselor companiei
e) are loc doar prezentarea beneficiilor, avantajelor şi caracteristicilor produsului solicitat de
către client
463. Pentru calificarea potenţialilor clienţi avem nevoie de:

a) nume, prenume, vârstă
b) nivelul veniturilor, stare civilă
c) nume copii/soţie şi vârsta acestora
d) ocupaţie, existenţa altor contracte de asigurare
464. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

a) prospectul este o persoană solvabilă
b) prospectul are nevoie de o asigurare de viaţă
c) prospectul este o persoană acceptabilă pentru companie
d) prospectul este o persoană cu venituri foarte mari
e) prospectul poate fi abordat în condiţii favorabile
465. Referinţele nu se cer:

a) la finalul discuţiei de stabilire a necesităţilor
b) la finalizarea vânzării
c) la abordarea telefonică
d) la înmânarea poliţei
86/118
466. În procesul de prospectare este recomandat să folosim surse de nume precum:

a) clienţi
b) potenţiali clienţi
c) observaţii personale
d) centrii de influenţă
467. Referinţele sunt:

a) nume
b) nume şi număr de telefon
c) nume şi informaţii despre nume
d) nume, informaţii despre nume şi acordul de a folosi recomandarea celui care a furnizat
numele
e) nume şi acordul de a folosi recomandarea celui care a furnizat numele
468. Soluţia optimă, construită pe baza datelor din Formularul de Analiză a Nevoilor Clienţilor
(FAN), ţine cont de:
a) necesităţile principale şi disponibilităţile financiare
b) toate necesităţile clientului la nivelul maxim de acoperire
c) acordul clientului privind prima de asigurare
d) prima medie a produselor tradiţionale
e) o singură necesitate, la nivel mediu de acoperire
V. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI

MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIEI
469. Funcțiile managementului sunt:

a) previziune, organizare, coordonare, monitorizare și control-evaluare
b) previziune, organizare, monitorizare, antrenare și control-evaluare
c) previziune, monitorizare, coordonare, antrenare și control-evaluare
d) previziune, organizare, coordonare, antrenare și control-evaluare
e) organizare, coordonare, antrenare, monitorizare și control-evaluare
470. Componentele (subsistemele) sistemului managerial sunt:

a) componenta previzională, componenta decizională, componenta informaţională și
componenta metodologică
b) componenta organizatorică, componenta decizională, componenta informaţională și
c) componenta organizatorică, componenta motivațională, componenta informaţională și
d) componenta previzională, componenta organizatorică, componenta decizională și
87/118
e) componenta previzională, componenta organizatorică, componenta decizională și

componenta motivațională
471. Componentele organizării procesuale sunt:

a) postul, atribuţia, sarcina și operaţia
b) funcţiunea, atribuţia, sarcina și ponderea ierarhică
c) funcţiunea, atribuţia, sarcina și operaţia
d) funcţiunea, atribuţia, sarcina și relațiile organizatorice
e) postul, atribuţia, sarcina și ponderea ierarhică
472. Structura organizatorică include următoarele componente:

a) postul, funcţia, atribuția, nivelul ierarhic, ponderea ierarhică, relaţiile organizatorice
b) postul, funcţia, compartimentul, nivelul ierarhic, ponderea ierarhică, relaţiile
organizatorice
c) funcţiunea, compartimentul, sarcina, ponderea ierarhică, relaţiile organizatorice
d) postul, funcţia, compartimentul, nivelul ierarhic, operația, relaţiile organizatorice
e) postul, funcţia, compartimentul, atribuția, ponderea ierarhică
473. Relaţiile organizatorice sunt:

a) relații ierarhice, relaţii funcţionale
b) relații funcționale, relaţii de control
c) relații de autoritate, relaţii de cooperare, relaţii de control
d) relații de stat-major
e) relații de autoritate
474. Decizia managerială este caracterizată prin:

a) situaţii decizionale de complexitate redusă
b) situaţii decizionale cu caracter repetitiv
c) variabile implicate foarte bine, cunoscute de către decident
d) situaţii decizionale care infuenţează starea, comportamentul, acţiunile cel puţin unei
alte persoane decât decidentul
e) utilizarea cu precădere a experienţei și intuiţiei managerilor
475. Parametri calitativi ai deciziei sunt:

a) fundamentarea ştiinţifică, oportunitatea, integrarea în ansamblul deciziilor
microeconomice, formularea corespunzătoare, motivarea resurselor umane
b) fundamentarea ştiinţifică, „împuternicirea”, oportunitatea, integrarea în ansamblul
deciziilor microeconomice, formularea corespunzătoare
c) fundamentarea ştiinţifică, „împuternicirea”, oportunitatea, sancțiunea, formularea
corespunzătoare
d) fundamentarea ştiinţifică, „împuternicirea”, autoritatea, integrarea în ansamblul deciziilor
microeconomice, formularea corespunzătoare
e) fundamentarea ştiinţifică, oportunitatea, motivarea, formularea corespunzătoare, sancțiunea
88/118
476. Prevederile normative, de natura unor acte normative sau a unor standarde tehnice:
a) reprezintă factori care limitează performanţa deciziei manageriale
b) nu reprezintă factori care limitează performanţa deciziei manageriale
c) sunt limitări care acționează invers proporțional cu dinamica lor
d) sunt limitări care apar atunci când domeniul de acţiune a deciziei depăşeşte domeniul de
autoritate al decidentului
e) sunt limitări determinate de caracteristicile subsistemului operaţional şi/sau ale
subsistemelor informaţionale şi de comunicaţii
477. Sistemul informaţional se compune din:

a) date, informaţii, fluxuri informaţionale, circuite informaţionale, proceduri
informaţionale, mijloace de tratare a informaţiilor
b) date, informaţii suporturi de informații, fluxuri informaţionale, circuite informaţionale,
proceduri informaţionale
c) informaţii, suporturi de informații, fluxuri informaţionale, circuite informaţionale, proceduri
informaţionale, mijloace de tratare a informaţiilor
d) date, informaţii, fluxuri informaţionale, suporturi de informații, proceduri informaţionale,
mijloace de tratare a informaţiilor
e) date, informaţii, fluxuri informaţionale, circuite informaţionale, suporturi de informații,
mijloace de tratare a informaţiilor
478. Componentele postului de lucru sunt:

a) obiectivele, sarcinile, autoritatea şi atribuțiile
b) poziția ierarhică, sarcinile, autoritatea şi responsabilitatea
c) obiectivele, sarcinile, autoritatea şi responsabilitatea
d) locul, rolul, sarcinile, autoritatea şi responsabilitatea
e) locul, rolul, poziția ierarhică şi responsabilitatea
479. Ce metodă nu este recomandată în analiza unui post de manager ?

a) analiza documentelor existente
b) observarea
c) tehnica incidentelor critice
d) analiza funcţională a posturilor
e) autofotografierea
480. Care dintre afirmațiile următoare privind recrutarea din surse interne este eronată?
a) beneficiază de o evaluare complexă asupra competenţei persoanelor vizate
b) procesul se derulează mai rapid, costurile sunt mai reduse
c) oferă o consistenţă sporită sistemului de recompense şi cadrului general de motivare al
angajaţilor
d) oferă o atitudine mai obiectivă faţă de problemele firmei
e) promovările în interiorul sistemului lasă alte posturi vacante
481. Care dintre afirmaţiile următoare privind recrutarea globală este corectă?
89/118
a) se bazează pe utilizarea metodelor generale, în cazul calificărilor tradiţionale, sau a

unor activităţi de complexitate redusă
b) se bazează pe tehnici de tip marketing
c) prezintă avantajul angajării unor persoane cu o percepţie nouă privind organizaţia
d) se adresază unor grupuri-ţintă
e) se recomandă numai în situaţiile în care organizaţia se extinde rapid
482. Care dintre afirmațiile următoare privind recrutarea din surse externe este corectă ?
a) beneficiază de o evaluare complexă asupra competenţei persoanelor vizate
b) baza de recrutare mai mare permite o selecţie riguroasă sub aspectul competenţei
c) nu oferă o atitudine obiectivă faţă de problemele firmei
d) procesul se derulează mai rapid, costurile sunt mai reduse
e) oferă o consistenţă sporită sistemului de recompense şi cadrului general de motivare al
angajaţilor
483. Care dintre următoarele etape poate fi omisă în procesul de selecție?

a) nici una
b) interviul general și verificarea referințelor
c) testarea aptitudinilor și examenul medical
d) selecția preliminară și interviul final
e) oricare, mai puțin decizia de angajare
484. Alegeți enunțul eronat:

a) dimensiunea informaţională sau cognitivă a integrării profesionale vizează cunoștințele
și deprinderile necesare exercitării sarcinilor postului
b) dimensiunea relaţională a integrării profesionale se manifestă faţă de indivizi şi față de
grupurile de muncă
c) dimensiunea culturală a integrării profesionale este legată de apartenenţa la noua organizaţie
d) responsabilităţile programelor de integrare sunt, de regulă distribuite între departamentul de
resurse umane, şeful ierarhic direct şi managerul coordonator
e) procedurile de integrare depind, în mare măsură, de specificul fiecărei organizaţii, de
numărul şi structura noilor angajaţi
485. Preocupările privind formarea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor derivă din:

a) capitolul bugetar „cheltuieli de training și reconversie profesională”
b) reglementările legale în materie
c) necesitatea menţinerii nivelului de competitivitate a firmelor într-un spaţiu
concurenţial
d) necesitățile umane de autorealizare, evidențiate în „piramida lui Maslow”
e) rezultatele etapei de identificare a nevoilor de pregătire și perfecționare

a) conceptul de satisfacţie profesională reprezintă o coordonată eminamente individuală
b) particularizarea satisfacţiei profesionale ţine de întinderea orizontului de aşteptare şi de
aspectele pe care fiecare persoană le consideră a fi relevante
90/118
c) satisfacția profesională nu se manifestă în plan organizațional

d) în plan organizaţional sunt mai uşor de sesizat manifestările adverse, legate de lipsa de
satisfacţie a angajaţilor
e) lipsa de satisfacţie a angajaţilor se concretizează în fenomenele de absenteism și de
fluctuaţie a personalului
487. Confidenţialitatea recompenselor individuale este:

a) un principiu al sistemului de recompense
b) o prevedere legală
c) o opțiune a managementului organizației
d) un deziderat al salariaților performanți
e) o prevedere a contractului colectiv de muncă
488. Adaosurile și sporurile la salariu fac parte din categoria:

a) salariu de bază
b) plăți amânate
c) recompense indirecte
d) stimulente financiare
e) servicii și alte recompense
489. Participarea angajatorului la planurile de economii ale angajaților face parte din categoria:
a) programe de protecție
b) plăți amânate
c) recompense indirecte
d) stimulente financiare
e) servicii și alte recompense
490. Plata școlarizării angajaților face parte din categoria:

a) programelor de protecție
b) plăților amânate
c) recompenselor directe
d) stimulentelor financiare
e) serviciilor și alte recompense
491. Preocuparea pentru performanţă este o cerinţă generală în abordarea individuală a

problematicii carierei profesionale ?
a) nu, pentru că performanța este un atribut al carierei obiective
b) nu, pentru că evaluarea performanței o realizează organizația
c) da, datorită relației de simbioză individ-organizație
d) da, pentru ca performanța este un rezultat al motivației
e) nu, pentru că performanța este o mărime multidimensională
492. Planificarea strategică a resurselor umane:

a) este un proces cu efecte financiare semnificative care se realizează numai la începutul
activității firmei sau la solicitarea acționarilor
91/118
b) poate fi revizuită numai dacă se modifică misiunea, filosofia sau setul de valori relevante ale
organizației
c) nu se revizuiește ci se detaliază în planuri și programe de dezvoltare, apoi în politici și
proceduri de lucru
d) un proces de evaluarea performanțelor
e) se revizuiește ori de câte ori se schimbă echipa managerială
493. Componenta informațională a managementului îndeplinește trei funcții:

a) funcția informațională, de analiză și de decizie
b) funcția de documentare, de analiză și decizională
c) funcția operațională, de documentare și de informare
d) funcția de documentare, operațională și decizională
e) funcția operațională, de analiză și de decizie
494. În firma modernă, managementul resurselor umane are patru coordonate fundamentale:
a) facilitează accesul la informații, creșterea productivității și calității, respectarea obligațiilor
legale și promovarea produselor
b) facilitează respectarea obligațiilor legale și sociale, creșterea productivității,
competitivitatea și accesul la informații
c) facilitează competitivitatea organizației, creșterea productivității și calității, respectarea
obligațiilor legale și sociale și promovarea dezvoltării individuale
d) facilitează dezvoltarea individuală, creșterea calității, promovarea produselor și respectarea
obligațiilor legale
e) facilitează creșterea productivității, creșterea calității, respectarea obligațiilor contractuale și
dezvoltarea echipei de conducere
495. Nivelul ierarhic este format din:

a) totalitatea posturilor care reprezintă caracteristici principale asemănătoare
b) totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeași distanță ierahică de
consiliul de administrație al întreprinderii
c) totalitatea persoanelor și compartimentelor aflate sub autoritatea directă a unui manager
d) totalitatea persoanelor care desfășoară activități omogene
e) ansamblul obiectivelor , sarcinilor și responsabilităților ce revin unui salariat la un anumit
nivel
496. Care dintre următoarele acțiuni nu reprezintă o activitate aferentă funcţiei de control-
evaluare?
a) evaluarea operativă şi postoperativă a realizărilor firmei, verigilor ei organizatorice şi a
fiecărui salariat
b) compararea realizărilor cu obiectivele, sarcinile atribuite, normele, normativele, standardele
ş.a. stabilite iniţial şi evidenţierea abaterilor
c) identificarea cauzelor care au generat abaterile
d) adoptarea măsurilor de reglare, adică de efectuare a corecţiilor care se impun şi de adaptare a
organizaţiei la noile condiţii ale mediului ambiant
e) influențarea activităţilor colaboratorilor în vederea atingerii obiectivelor stabilite
92/118
497. Care dintre obiectivele următoare se referă la lucrările şi acţiunile întreprinse pentru
realizarea obiectivelor derivate (elaborarea unui program de producţie, conceperea şi
realizarea unui nou proces tehnologic ș.a.)?
a) obiectivele individuale
b) obiectivele derivate de gradul I (principale)
c) obiectivele derivate de gradul II (secundare)
d) obiectivele specifice
e) obiectivele fundamentale
498. Principalele funcţiuni ale unei organizaţii sunt:

a) comercială, cercetare-dezvoltare, producţie, resurse umane, financiar-contabilă
b) comercială, cercetare-dezvoltare, juridică, resurse umane, financiar-contabilă
c) comercială, cercetare-dezvoltare, producţie, audit, financiar-contabilă
d) comercială, juridică, producţie, resurse umane, audit
e) comercială, producţie, resurse umane, financiar-contabilă, relații publice
499. Ponderea ierarhică reprezintă:

a) proporția personalului de conducere în totalul personalului
b) proporția personalului de execuție în totalul personalului
c) indicele de majorare a salariului în funcție de poziția ierarhică
d) ansamblul persoanelor fără subordonați
e) ansamblul persoanelor şi compartimentelor aflate sub autoritatea directă a unui
manager
500. Relaţiile care permit verificarea modului de realizare a deciziilor de conducere sunt:
a) relații ierarhice
b) relații funcționale
c) relații de control
d) relații de stat-major
e) relații de autoritate
501. Procesul decizional este caracterizat prin:

a) situaţii decizionale de complexitate redusă
b) situaţii decizionale cu caracter repetitiv
c) variabile implicate foarte bine, cunoscute de către decident
d) decizii complexe care implică un consum de timp notabil
e) utilizarea cu precădere a experienţei și intuiţiei managerilor
502. Deciziile operaționale:

a) constituie hotărâri de excepţie, dificil de prevăzut, de organizat şi de modelat
b) se bazează pe identificarea unor ecarturi între obiective şi previziuni pe de o parte şi
realizările efective, pe de altă parte
c) au ca scop obţinerea maximului de profit din exploatarea curentă
d) privesc produsele şi piaţa pe care firma şi le-a ales
e) se situează la interfaţa dintre firmă şi mediu şi privesc evoluţia firmei pe termen lung
93/118
503. Deciziile tactice:

a) privesc în general subsisteme ale firmei şi au în general efecte pe termen scurt
b) se bazează pe identificarea unor ecarturi între obiective şi previziuni pe de o parte şi
c) au ca scop obţinerea maximului de profit din exploatarea curentă
d) privesc produsele şi piaţa pe care firma şi le-a ales
504. Deciziile strategice:

a) privesc în general subsisteme ale firmei şi au în general efecte pe termen scurt
b) constituie hotărâri de excepţie, dificil de prevăzut, de organizat şi de modelat
c) se bazează pe identificarea unor ecarturi între obiective şi previziuni pe de o parte şi
d) au ca scop obţinerea maximului de profit din exploatarea curentă
505. Care dintre enunțurile următoare nu reprezintă o caracteristică a deciziilor strategice ?

a) privesc produsele şi piaţa pe care firma şi le-a ales
b) se situează la interfaţa dintre firmă şi mediu
c) privesc evoluţia firmei pe termen lung
d) constituie hotărâri de excepţie, dificil de prevăzut, de organizat şi de modelat
e) sunt adoptate în condiţii de incertitudine şi de un risc întotdeauna ridicat

a) performanţa angajaţilor se manifestă direct în plan organizaţional
b) performanța se evaluează în raport cu standardele organizației, fiind o mărime
unidimensională
c) performanţa angajaţilor este condiţia esenţială de progres şi de atingere a nivelului de
excelenţă
d) performanţa individuală are trei forme de manifestare: productivitate, inovare şi loialitate
e) performanţa socială se realizează prin efectul de antrenare al activităţii managerilor, în ideea
realizării obiectivelor firmei
507. Mișcarea pe orizontală în ierarhia organizației poate constitui o traiectorie în dezvoltarea
carierei ?
a) da, în măsura în care contribuie la creșterea nivelului de satisfacție
b) da, pentru că oferă oportunități de învățare
c) nu, pentru că nu reprezintă o promovare
d) nu, pentru că reprezintă o sancțiune
e) da, dacă se produce cu acordul celui în cauză
508. Metodele de pregătire depind, în mare măsură, de:

a) numărul și structura personalului cuprins în programul de pregătire, obiectivele
procesului formativ și fondurile disponibile
b) numărul personalului cuprins în programul de pregătire și nivelul de pregătire al acestuia
94/118
c) obiectivele procesului formativ, structura personalului cuprins în programul de pregătire și

locul de desfășurare
d) orele de defășurare a programului și fondurile disponibile
e) numărul și structura personalului pe vârste și funcții
VI. Reglementări contabile, raportări financiare

și tehnice
509. Care este ordinul conform căruia sunt aprobate reglementările contabile conforme cu
directivele europene specifice domeniului asigurărilor?
a) Ordinul MFP nr. 3512/2008
b) Ordinul CSA 3129/2005
c) Ordinul MFP 907/2005
d) Ordinul CSA 3117/2005
e) Ordinul CSA 3118/2005
510. Încasările şi plăţile făcute în numele sau în contul asiguraţilor sau reasiguraţilor,
reprezentând prime de asigurare sau de reasigurare ori despăgubiri, de către intermediarii
în asigurări şi/sau în reasigurări se derulează prin:
a) conturile bancare prin care se derulează activitatea curentă
b) conturile deschise la instituţiile de credit, altele decât conturile prin care îşi derulează
activitatea curentă
c) conturile bancare analitice distincte
d) nu este necesară diferențierea între conturi
e) numai prin casieria societăţii
512. Precizaţi care este procentul maxim pe care îl pot reprezenta veniturile obţinute din
activitatea de închiriere a imobilelor rezultate din veniturile aferente activităţii de
intermediere în asigurări:
a) nu există limită
b) 15%
c) 25%
d) 35%
e) 10%
513. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile, în

conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991, cu modificările şi completările ulterioare,
revine:
a) directorului economic și șefului departamentului economic
b) contabilului-șef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie
95/118
c) directorului economic, contabilului-șef sau altei persoane împuternicite să

îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine
d) administratorului și directorului economic
e) directorului economic și conducerii executive
514. Precizaţi care dintre registrele enumerate mai jos sunt obligatorii, conform Legii nr.
82/1991, cu modificările și completările ulterioare:
a) registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea mare
b) registrul de casă
c) registrul-inventar, cartea mare
d) registrul-jurnal, registrul-inventar, registrul de casă
e) registrul de casă, registrul jurnal, cartea mare
515. Situaţiile financiare anuale, conform Ordinului CSA nr.3129/2005, cuprind:

a) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia
fluxurilor de numerar, note explicative
b) bilanţul, contul de profit şi pierdere, date informative, situaţia activelor imobilizate
c) bilanţul, contul de profit şi pierdere, raportul administratorului, notele explicative, raportul
de verificare
d) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, datele
informative
e) situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative, bilanţul, raportul administratorului
516. Termenul de păstrare al situaţiilor financiare anuale este de:

a) 50 ani
b) permanent
c) 10 ani
d) 15 ani
e) minimum 5 ani
517. Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare anuale ale brokerilor de asigurare se poate
face de către:
a) un contabil autorizat de CECCAR sau cenzori
b) expertul contabil autorizat de CECCAR care a întocmit situațiile financiare anuale sau
cenzori
c) cenzori sau expertul contabil independent
d) directorul economic
e) contabilul şef
518. Determinarea fluxurilor de numerar prin metoda directă presupune:

a) operarea cu încasări şi plăţi nete în numerar
b) ajustarea profitului/pierdere net/ă cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară
c) operarea cu încasări şi plăţi brute în numerar
d) determinarea fluxurilor de numerar din activitatea de finanțare
e) determinarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare
96/118
519. Contabilitatea de angajament presupune că:

a) efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate
în situaţiile financiare ale perioadelor aferente
b) efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se
produc şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare
ale perioadelor aferente
c) efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute şi raportate în situaţiile
financiare la data emiterii facturii
d) entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea fără a intra în stare de lichidare sau
reducere semnificativă a activităţii
e) metodele de evaluare şi politicile contabile trebuie aplicate în mod consecvent de la un
exerciţiu financiar la altul
520. Pentru a avea în vedere stabilirea sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se
va determina separat valoarea componentelor fiecărui element individual de activ sau de
pasiv, în scopul respectării cerinţei de “imagine fidelă”. Enunțul de mai sus corespunde
următorului principiu contabil:
a) principiul necompensării
b) principiul intangibilităţii
c) principiul evaluării separate a elementelor de activ și pasiv
d) principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
e) principiul contabilităţii de angajament
521. Noţiunea de valoare justă la care sunt evaluate şi înregistrate bunurile în contabilitate
presupune:
a) suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în
cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv
b) preţul de cumpărare la care se adaugă taxele de import şi alte taxe (cu excepţia celor
recuperabile de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli
care pot fi atribuite bunurilor respective
c) reprezintă costul de achiziţie al bunului respectiv
d) valoarea la care un activ este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată pentru cele
amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare
e) este valoarea de inventar
522. Cheltuielile de constituire ale unei societăţi comerciale trebuie amortizate într-o perioadă
de:
a) maximum 2 ani
b) maximum 5 ani
c) minimum 10 ani
d) nu se amortizează
e) 3 ani
523. Conform principiului independenţei exerciţiului:

a) trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului
financiar/perioadei, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli
97/118
b) metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul

c) orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi
cheltuieli este interzisă
d) efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se produc
şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente
e) metodele de evaluare şi politicile contabile trebuie aplicate în mod consecvent de la un
exerciţiu financiar la altul
524. Conform reglementărilor contabile în vigoare, aplicabile brokerilor de asigurare şi/sau

reasigurare, în contul 401 din Grupa 40 “Decontări cu terţii privind activitatea de
intermediere” se înregistrează:
a) decontări privind primele de asigurare
b) decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate
c) decontări cu furnizorii
d) decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere
e) decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere
525. Raportările trimestriale care trebuie transmise de către brokerii de asigurare și/sau
reasigurare sunt:
a) raportarea privind evoluţia şi structura capitalului social (A3), raportarea privind activitatea
desfăşurată (A4), raportarea privind situaţia modificării capitalurilor proprii (A7)
b) raportarea privind situaţia elementelor de activ şi pasiv (A6), raportarea privind situaţia
modificării capitalurilor proprii (A7), raportarea privind veniturile obţinute de brokeri (A5)
c) raportarea privind veniturile obţinute de brokeri (A5), raportarea privind taxa de funcţionare
(A8), raportarea privind angajaţii şi persoanele cu contract de mandat (A1)
d) raportarea privind activitatea desfăşurată (A4), raportarea privind veniturile obţinute
de brokeri (A5), raportarea privind situaţia elementelor de activ şi pasiv (A6),
raportarea privind situaţia modificării capitalurilor proprii (A7), raportarea privind
taxa de funcţionare (A8)
e) raportarea privind evoluţia şi structura capitalului social (A3), raportarea privind activitatea
desfăşurată (A4), raportarea privind situaţia modificării capitalurilor proprii (A7),
raportarea privind taxa de funcţionare (A8)
526. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare:

a) pot investi sau fructifica capitalul social, veniturile obţinute din activitatea de
intermediere şi rezervele de capital în depozite bancare, acţiuni, obligaţiuni, alte titluri
de valori mobiliare, imobile destinate activitatii proprii sau închiriere
b) nu pot investi: capitalul social, veniturile din activitatea de intermediere şi rezervele de
capital
c) pot investi sau fructifica capitalul social, veniturile obţinute din activitatea de intermediere şi
rezervele de capital numai în depozite bancare
d) pot investi sau fructifica doar veniturile obţinute din activitatea de intermediere
e) pot investi numai acele venituri obţinute din activitatea de intermediere și închiriere
98/118
527. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare pot intermedia şi produse ale fondurilor de pensii
facultative, iar veniturile obţinute:
a) se iau în considerare ca bază de calcul pentru taxa de funcţionare, înregistrându-se în contul
7075 – venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate
b) nu constituie bază de calcul pentru taxa de funcţionare, fiind înregistrate în contul
7588 -alte venituri din exploatare
c) nu constituie bază de calcul pentru taxa de funcţionare, fiind înregistrate în contul 768 -alte
venituri financiare
d) se iau în considerare ca bază de calcul pentru taxa de funcţionare şi se înregistrează în contul
741 – venituri din subvenţii de exploatare
e) nu pot efectua astfel de operaţiuni
528. În valoarea capitalurilor proprii raportată de brokerii de asigurare şi/sau reasigurare în

anexele trimestriale şi semestriale se iau în calcul:
a) capitalul social + prime de capital + rezerve din reevaluare + alte rezerve – acţiuni
proprii+/- profit/pierdere reportată +/- profit/ pierdere curentă – repartizare profit
b) capitalul social + prime de capital + rezerve din reevaluare + alte rezerve + acţiuni proprii+/-
profit/pierdere reportată +/- profit/ pierdere curentă – repartizare profit
c) capitalul social + prime de capital + rezerve din reevaluare + alte rezerve + profit reportat+
profit curent
d) capitalul social + prime de capital +/- profit/ pierdere curentă – repartizare profit
e) capitalul social + prime de capital + rezerve din reevaluare + profit reportat+ profit curent
529. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să transmită poliţa de asigurare de

răspundere civilă profesională (în copie, scanată) în termen de:
a) 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia, precum și trimestrial copia
scanată a documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente
contractului de asigurare de raspundere civilă profesională
b) 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia
c) 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia, precum şi copii ale documentelor
care atestă plata ratelor
d) maximum 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare
e) 20 de zile lucrătoare de la data intrării in vigoare şi copii ale documentelor care atestă plata
ratelor
530. Cheltuielile în avans reprezintă:

a) cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar în cauză, dar care se vor plăti în exerciţiul
financiar ulterior
b) cheltuielile efectuate în cursul exerciţtiului financiar, dar care sunt aferente unui
exerciţiu financiar ulterior
c) veniturile de încasat înainte de data bilanţului, dar care se referă la un exerciţiu financiar
ulterior
d) veniturile încasate în exerciţiul financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu
financiar ulterior
e) cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu
financiar anterior
99/118
531. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare înregistrează plăţile efectuate către furnizori în
contul:
a) 462 "Creditori diverşi"
b) 401 "Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate"
c) 461 "Debitori diverşi"
d) 401”Furnizori”
e) 4091”Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
532. Un broker de asigurare se poate constitui:

a) doar ca societate cu răspundere limitată
b) doar ca societate pe acţiuni
c) ca societate cu răspundere limitată sau ca societate pe acţiuni
d) ca societate în comandită simplă sau societate pe acţiuni
e) ca societate în comandită pe acţiuni
533. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, conform Legii nr.82/1991,

revine:
a) directorului economic
b) contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie
c) directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească
această funcţie, împreună cu personalul din subordine
d) administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia
gestionării entităţii respective
e) administratorului și directorului economic
534. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a

tranzacţiilor privind activitatea de asigurare/reasigurare se efectuează:
a) numai cu salariaţi proprii
b) doar de contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective
c) de persoane fizice şi juridice autorizate
d) numai de către persoane juridice
e) numai persoane fizice autorizate
535. Documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, grupat, toate elementele deţinute
și inventariate de societate, conform reglementărilor legale este:
a) registrul-inventar
b) cartea mare
c) registrul de casă
d) bilanțul contabil
e) registrul jurnal
536. Potrivit reglementărilor în vigoare, contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine în:
a) moneda naţională şi în valută
b) numai în valută
100/118
c) numai în moneda naţională

d) nu contează moneda
e) niciun răspuns corect
537. Formula contabilă privind evidenţierea veniturilor din activitatea de brokeraj încasate,
aferente perioadei curente conform poliţelor de asigurare intermediate este următoarea:
a) 401 „Decontări cu asigurătorii și reasigurătorii privind primele intermediate” = 707 „Venituri
din activitatea de intermediere în asigurări”
b) 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitate de intermediere” = 707
„Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”
c) 512 „Conturi la bănci în lei” = 707 „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”
d) 512 „Conturi la bănci în lei”= 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere”
e) 512 „Conturi la bănci în lei”= 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele
intermediate”
538. Formula contabilă pentru decontarea primelor de asigurare de către brokerii de asigurare cu
societatea de asigurare este următoarea:
a) 512 ”Conturi la banci în lei”/ 531”Casa” = 401 „Decontări cu asigurătorii și reasigurătorii
privind primele intermediate
b) 401 „Decontări cu asigurătorii și reasigurătorii privind primele intermediate = 512
„Conturi la banci în lei”/531”Casa”
c) 512 ”Conturi la banci în lei” = 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitate de
intermediere”
d) 401 „Decontări cu asiguratorii și reasigurătorii privind primele intermediate” = 411
„Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere”
e) 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” = 707
539. Formula pentru evidenţierea comisioanelor cuvenite brokerilor de asigurare încasate, este
următoarea:
a) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări cu asiguratorii şi reasigurătorii privind primele
intermediate”
b) 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate” = 512 ”Conturi
la bănci în lei”
c) 512 ”Conturi la bănci în lei”/ 531”Casa”= 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite
din activitate de intermediere”
d) 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate” = 411
„Decontări privind comisioanele cuvenite din activitate de intermediere”
e) 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” = 707
540. Un broker de asigurare încheie o poliță de asigurare emisă de un asigurător X cu o primă

subscrisă de 1200 lei, încasarea se realizează prin contul curent, în 4 rate, comisionul este
de 10% din primele încasate şi se reţine de către broker. Care sunt formulele contabile aferente
101/118
înregistrării primelor intermediate încasate de către brokerul de asigurare şi decontării acestora

cu asigurătorul? În dreptul înregistrării, vă rugăm să treceţi și valoarea aferentă operaţiunii.
a) 512 „Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări cu asigurătorii și reasigurătorii privind
primele intermediate” Valoare______; şi 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii
privind primele intermediate” = 512 ”Conturi la bănci în lei” Valoare______
b) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere”; Valoare______; şi 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind
primele intermediate” = 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere”; Valoare______
c) 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate” = 707 „Venituri
din activitatea de intermediere în asigurări” ; Valoare______; şi 411 „Decontări privind
comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” = 707 „Venituri din activitatea de
intermediere în asigurări”; Valoare______
d) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări cu asiguratorii şi reasigurătorii privind primele
intermediate” şi 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere”
= 707 „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”; Valoare______;
e) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări cu asigurătorii și reasigurătorii privind primele
intermediate”; Valoare_______
541. Un broker de asigurare încheie o poliţă de asigurare emisă de un asigurător X cu o primă

subscrisă de 1200 lei, încasarea se realizează în 4 rate, comisionul este de 10% din primele
încasate şi se reţine de către broker. Care sunt formulele contabile aferente înregistrării
comisionului cuvenit şi a încasării acestuia? În dreptul înregistrării, vă rugăm să treceţi şi
valoarea aferentă operaţiunii.
a) 512 ”Conturi la bănci în lei = 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele
intermediate”; Valoare______; şi 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind
primele intermediate = 512 ”Conturi la bănci în lei”; Valoare_______
b) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere”; Valoare_______
c) 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate” = 411
„Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere”
Valoare_______; şi 411„Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere” = 707 „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”;
Valoare_______
d) 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate” = 707 „Venituri
din activitatea de intermediere în asigurări”; Valoare______; şi 411 „Decontări privind
comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” = 401 „Decontări cu asigurătorii şi
reasigurătorii privind primele intermediate” Valoare______
e) 512 ”Conturi la bănci în lei” = 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de
intermediere” Valoare______; şi 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind
primele intermediate” = 512 ”Conturi la bănci în lei”; Valoare_______
542. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia să raporteze către CSA şi Oficiul
Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor în cel mult 10 zile lucrătoare:
a) operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror sumă limită minimă o
reprezintă echivalentul în lei a 15.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează
printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni, suspectate de a avea o
legătură între ele
102/118
b) operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror sumă limită minimă o
reprezintă echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o
singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni, suspectate de a avea o legătură între ele
c) operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror sumă limită minimă o
reprezintă echivalentul în lei a 25.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o
singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni, suspectate de a avea o legătură între ele
d) operațiunile cu sume în numerar, în valută, a căror sumă limită minimă o reprezintă suma de
15.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau prin
mai multe operaţiuni, suspectate de a avea o legătură între ele
e) operațiunile cu sume în numerar, în valută, a căror sumă limită minimă o reprezintă suma de
5.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau prin mai
multe operaţiuni, suspectate de a avea o legătură între ele
543. Identificați varianta corectă referitor la modul de transmitere la CSA a raportărilor întocmite
de către brokerii de asigurare şi/sau reasigurare?
a) în format letric
b) electronic (on-line) în aplicaţie CSA-EWS
c) variantele a) şi b)
d) prin e-mail și prin poștă cu confirmarea primirii
e) prin e-mail și telefon
544. Care afirmaţie este falsă?

a) când veniturile din brokeraj într-un trimestru sunt zero, nu se mai transmite la CSA
“anexa nr.8” privind taxa de funcţionare
b) Ordinul CSA nr.3/2009 prevede 3 tipuri de raportări: anuale , semestriale şi trimestriale
c) pentru plata cu întârziere a taxei de funcţionare, majorările de întârziere se evidenţiază
separat pe odinul de plată
d) raportările trimestriale se transmit până în ultima zi lucrătoare a lunii următoare încheierii
trimestrului; rectificările pentru trimestrul IV se vor transmite odată cu situaţiile financiare
anuale
e) termenul de depunere pentru situaţiile financiare anuale se stabileşte prin norme
metodologice pentru încheierea exerciţiului financiar
546. Identificați afirmaţia adevărată:

a) provizioanele din situaţiile financiare ale brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare sunt de
fapt rezerve tehnice
b) provizioanele pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor
c) provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care
la data bilanţului este probabil să existe, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte
valoarea sau momentul la care vor apărea
d) provizioanele sunt totuna cu “cheltuielile în avans”
e) orice provizion este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal
547. Precizați care afirmaţie, dintre cele de mai jos, este falsă:
103/118
a) fluxul de numerar se poate determina prin metoda directă sau metoda indirectă
b) la metoda directă soldul final = sold iniţial + încasări - plăţi
c) rezultatul obţinut prin metoda directă este acelaşi cu cel obţinut prin metoda indirectă
d) creşterea şi descreşterea numerarului provenit din activitatea operaţională se
determină cu formula venituri curente-cheltuieli de exploatare
e) fluxurile de numerar din activitatea de investiţii şi cele din activitatea de finanţare sunt
determinate prin metoda directă
548. Identificaţi afirmaţia adevărată din variantele de răspuns la aserţiunea: “situaţiile

financiare ale brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare se întocmesc în conformitate cu”:
a) Ordinul CSA nr.3055/2009 privind reglementarea conturilor comune pe economie
b) IAS/IFRS
c) Solvency II
d) Ordinul CSA nr.3129/2005 şi Ordinul CSA nr.3/2009, în conformitate cu Directivele
Europene
e) niciunul din temeiurile legale enumerate
549. Care dintre următoarele afirmații nu intră în aria obligațiilor brokerilor de asigurare şi/sau
de reasigurare?
a) să deschidă şi să menţină registrul personalului propriu şi o evidenţă a colaboratorilor,
persoane fizice şi juridice, denumiţi asistenţi în brokeraj
b) să încheie un mandat de brokeraj cu potenţialii asiguraţi persoane juridice
c) vor prelua codul unic din registrul menţinut de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
d) obligaţia emiterii legitimaţiilor prevăzute în anexa nr. 3
e) să emită carduri de acces în sediu pentru clienții cu care au încheiat contracte de
intermediere
550. Care dintre variantele de mai jos nu face parte din raportările anuale ce se transmit de
catre brokerii de asigurare și/sau reasigurare, către CSA:
a) situaţiile financiare anuale, în forma prevăzută de reglementările contabile în vigoare
b) raportarea privind angajaţii şi persoanele cu contract de mandat, în forma prevăzută în
anexa nr. 1
c) lista clienților importanți și a persoanelor de contact, atât în format letric cât și în
format electronic
d) raportarea privind activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat şi/sau a
prospectului de pensii facultative, în forma prevăzută în anexa nr. 2, de către brokerii de
asigurare şi/sau reasigurare care au aprobare pentru această activitate, având înscris şi codul
CAEN 6629 - alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii
e) raportarea referitoare la evoluţia şi structura capitalului social, în forma prevăzută în anexa
nr. 3
551. Care dintre următoarele evenimente nu se prezintă, ca fiind dintre cele ulterioare datei
bilanţului:
104/118
a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unui provizion deja
recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion
b) insolvenţa unui client, înregistrat ulterior datei bilanţului, confirmă că la data bilanţului
există o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să
ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale
c) diminuarea valorii de piaţă a investiţiilor financiare, în intervalul de timp dintre data
bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale se aprobă în vederea publicării
d) entităţile obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare,
dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii - se prezintă în notele
explicative, fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate
e) entităţile obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru
evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului - acestea generează înregistrări în
contabilitate
552. Care afirmaţie referitoare la operaţiunile de leasing este falsă?

a) în cazul leasingului financiar amortizarea bunului achiziționat în leasing se efectuează de
către locatar/utilizator
b) amortizarea bunului achiziționat în leasing se efectuează în cazul leasingului operaţional
de către locator/finanţator
c) operaţiunea de leasing operaţional transferă cea mai mare parte din riscurile şi
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului
d) dobânzile de plătit, corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se
înregistrează în contabilitatea locatarilor (brokerilor) periodic, conform contabilităţii de
angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli cu dobanzile
e) dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidenţiază în conturi în afara
bilanţului
553. Depistaţi “intrusul” care s-a strecurat în Veniturile raportate de brokerul de asigurare:
a) negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare (ct.7071)
b) efectuarea inspecţiilor de risc (ct.7072)
c) regularizări în caz de daune (ct.7073)
d) comisariat de avarii (ct.7074)
e) prime de asigurare (ct.7021)
VII. Constatarea, soluționarea și plata daunelor

auto
554. Care este prevederea legislativă ce face precizări referitoare la avizarea și constatarea
producerii riscurilor asigurate?
a) Legea nr.136/1995
b) Legea nr.32/2000
105/118
c) Legea nr.503/2004
d) Legea nr.260/2008
e) Ordinul C.S.A. nr.7/2010
555. Ce act normativ a reglementat punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea de

răspundere civilă auto obligatorie (RCA), prevedere valabilă din luna iunie 2011?
b) Legea nr.32/2000
c) Ordinul C.S.A. nr.3/2010
d) Ordinul C.S.A. nr.4/2010
e) Ordinul C.S.A. nr. 5/2010
556. Precizați Ordinul C.S.A. în care a fost definit și descris documentul de intrare în reparație
(DIR):
a) Ordinul C.S.A. nr. 10/2007
b) Ordinul C.S.A. nr. 12/2008
c) Ordinul C.S.A. nr. 24/2008
d) Ordinul C.S.A. nr. 10/2009
e) Ordinul C.S.A. nr. 18/2009
557. Precizați varianta completă și corectă în legătură cu definiția accidentului rutier:

a) evenimentul în care au fost implicate cel puțin două vehicule
b) evenimentul produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulație pe un drum deschis
circulației publice și în care au fost implicate cel puțin două vehicule în mișcare rezultând
avarierea a cel puțin unui vehicul
c) evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții: s-a produs pe un drum
deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc; a avut ca urmare
decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane ori avarierea cel puțin a unui vehicul
sau alte pagube materiale; în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în
mișcare;s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulație
d) evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții: s-a produs pe un drum deschis
circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc; a avut ca urmare decesul,
rănirea uneia sau mai multor persoane ori avarierea cel puțin a unui vehicul sau alte pagube
material; în eveniment au fost implicate cel puțin două vehicule în mișcare; s-a produs ca
urmare a încălcării unei reguli de circulație
e) evenimentul care s-a soldat cu sancționarea cel puțin a unui conducător auto
558. În conformitate cu prevederilor Codului rutier în vigoare, conducătorul auto implicat într-
un accident de circulație, în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității
corporale ori a sănătății unei persoane, are următoarele obligații:
a) să completeze un formular de Constatare amiabilă de accident
b) să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele
accidentului și să nu părăsească locul faptei
c) să anunțe poliția în termen de 24 de ore
d) să ia măsuri de anunțare imediată a poliției și să scoată vehiculul de pe carosabil sau să-l
deplaseze cât mai aproape de acostament
106/118
e) să anunțe poliția în termen de 48 de ore
559. Cine eliberează documentul de intrare în reparație (DIR)?

a) poliția
b) poliția sau pompierii
c) societățile de asigurare autorizate să practice asigurări pentru vehicule
d) brokerii de asigurare și societățile de asigurare
e) unitățile service auto
560. În Documentul de intrare în reparație (DIR) se menționează:

a) reperele avariate ale vehiculului în cauză
b) reperele avariate ale vehiculului în cauză și soluțiile tehnologice alese, respectiv “de
înlocuit” sau “de reparat”
c) reperele avariate de la ambele vehicule implicate în accident
d) reperele avariate ce trebuie înlocuite la vehiculul în cauză
e) datele de identificare ale celor două vehicule implicate în accident și ale celor doi
conducători auto
561. De la ce dată s-a introdus în România formularul Constatare amiabilă de accident?

a) 01.01.2007
b) 01.01.2008
c) 01.07.2008
d) 01.07.2009
e) 01.01.2010
562. În câte exemplare se completează formularul Constatare amiabilă de accident?

a) într-un singur exemplar
b) în dublu exemplar
c) în două exemplare autocopiative
d) în trei exemplare
e) în patru exemplare
563. Când se poate utiliza formularul Constatare amiabilă de accident?

a) atunci când în accident sunt implicate mai mult de două vehicule ale căror polițe RCA erau
valabile la data accidentului
b) atunci când în accident sunt implicate două vehicule, unul dintre acestea fiind staționat şi s-
au produs vătămări corporale cel puţin unei persoane
c) atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:au fost implicate
maximum două autovehicule pentru care polițele RCA erau valabile la data
accidentului; s-au produs pagube materiale doar la cele două vehicule implicate și nu s-
au produs vătămări corporale; nu a fost comisă o infracțiune prevăzută de codul
rutier; vehiculul care a produs evenimentul avea o poliţă RCA valabilă la data
accidentului
d) atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: au fost implicate două
autovehicule; s-au produs pagube materiale doar la cele două vehicule implicate; nu s-au
produs vătămări corporale sau decese; pentru vehiculele implicate polițele RCA erau
107/118
valabile la data producerii accidentului; fiecare dintre conducătorii auto declară că autorul
accidentului este celălalt conducător auto
e) atunci când în accident au fost implicate cel puțin două vehicule și s-au produs vătămări
corporale ușoare care nu necesită spitalizarea persoanelor în cauză
564. Formularul Constatare amiabilă de accident se poate folosi:

a) doar în cazul accidentelor produse în afara României
b) în cazul accidentelor rutiere produse în România doar pe drumurile deschise circulației
publice
c) în cazul accidentelor rutiere produse în România atât pe drumuri care sunt deschise
circulației publice cât și pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice
d) în cazul accidentelor rutiere produse în România, indiferent de locul producerii
acestora: pe drumuri deschise circulației publice, pe drumuri care nu sunt deschise
circulației publice, în incinte și orice alte locuri
e) în cazul accidentelor rutiere produse într-unul din statele membre ale Uniunii Europene
565. În formularul Constatare amiabilă de accident, în coloana din stânga, de culoare albastră,
sunt completate datele aferente:
a) vehiculului, respectiv conducătorului auto care este autorul accidentului
b) vehiculului, respectiv conducătorului auto care este păgubit în acest accident
c) oricăruia dintre cele două vehicule implicate
d) martorilor la accident
e) bunurilor avariate, altele decât cele două vehicule implicate
566. Reprezentanții societăților de asigurare, care practică asigurări facultative pentru vehicule,
eliberează documente de intrare în reparație propriilor asigurați CASCO în următoarele
situații:
a) accidentul a fost constatat de către Poliție și s-a emis Proces Verbal de constatare
b) asiguratul CASCO a fost implicat într-un accident cu un biciclist, care a suferit vătămări
corporale
c) asiguratului CASCO i s-a furat vehiculul în afara României
d) asiguratul CASCO a fost implicat într-un accident cu un alt vehicul și s-a completat
un formular de constatare amiabilă de accident
e) asiguratului CASCO i-a fost incendiată mașina
567. În conformitate cu prevederile Codului rutier actual, care este termenul în care trebuie
anunțat accidentul la Poliție, în situațiile în care nu se completează un Formular de
Constatare amiabilă de accident?
a) imediat
b) cât de repede este posibil
c) 12 ore
d) 24 ore
e) 48 ore
108/118
568. În situația în care se completează un Formular de Constatare amiabilă de accident, care

este termenul în care păgubitul trebuie să avizeze evenimentul la asigurătorul RCA al
autorului accidentului?
a) doi ani
b) un an
c) 30 zile
d) 48 ore
e) 24 ore
569. În conformitate cu prevederile Codului Rutier în vigoare, în ce condiții conducătorul auto

implicat într-un accident rutier nu trebuie să se prezinte la Poliție în termen de 24 de ore?
a) dacă nu s-au produs vătămări corporale sau decesul uneia sau mai multor persoane
b)dacă accidentul s-a produs într-o zi de sâmbătă
c) dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: s-au produs pagube materiale a căror
despăgubire este asigurată prin polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă
pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule; accidentul nu s-a produs ca
urmare a săvârșirii faptelor pentru care se reține permisul de conducere sau dovada
înlocuitoare a acestuia; cel puțin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate și-a
recunoscut vinovăția în producerea acestuia; conducătorul de vehicul care și-a
recunoscut vinovăția în producerea accidentului de circulație deține asigurare
obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de
autovehicule valabilă; cei doi conducători de vehicule implicate în accidentul de
circulație au completat și semnat formularul de constatare amiabilă de accident
d) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele: s-au produs pagube materiale a căror
despăgubire nu este asigurată prin polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru
prejudicii produse prin accidente de autovehicule; accidentul nu s-a produs ca urmare a
săvârșirii faptelor pentru care se reține permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a
acestuia; cel puțin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate și-a recunoscut vinovăția în
producerea acestuia; conducătorul de vehicul care și-a recunoscut vinovăția în producerea
accidentului de circulație nu deține asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru
prejudicii produse prin accidente de autovehicule valabilă; cei doi conducători de vehicule
implicate în accidentul de circulație au completat și semnat formularul de constatare
amiabilă de accident
e) dacă accidentul s-a produs la o distanță mai mare de 50 km de cea mai apropiată secție de
Poliție
570. În cazul producerii unui accident rutier în urma căruia s-a completat un Formular de
Constatare amiabilă de accident, păgubitul, care nu deține o poliță de asigurare CASCO,
se va adresa pentru constatarea daunelor:
a) propriului asigurător RCA
b) asigurătorului RCA al autorului accidentului
c) Biroului Asigurătorilor Auto din România
d) Fondului de Protecție al Victimelor Străzii
e) Protecției Consumatorilor
571. Precizați varianta completă și corectă privind documentele care trebuie prezentate, în
original, la data constatării daunelor auto, in cazul unui dosar de dauna RCA:
a) Cartea de identitate personală şi procesul verbal eliberat de poliție
109/118
b) Cartea de identitate personală, certificatul de înmatriculare/înregistrare al

vehiculului, permis de conducere, Procesul Verbal eliberat de poliție/pompieri și
autorizația de reparație sau, după caz, Constatarea amiabilă de accident, împuternicire
notarială – în cazul în care este mandatat, delegație – în cazul în care vehiculul este
proprietatea unei persoane juridice, împuternicire de la societatea de leasing
c) doar Procesul Verbal eliberat de poliție/pompieri și Cartea de identitate personală;
d) doar certificatul de înmatriculare și cartea de identitate ale vehiculului
e) certificatul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului, permis de conducere, Procesul
Verbal eliberat de poliție/pompieri și autorizație de reparație sau, după caz, Constatarea
amiabilă de accident
572. Procesul Verbal de constatare al daunelor (Nota de constatare) conține:

a) doar enumerarea avariilor suferite de vehiculul în cauză
b) precizarea avariilor suferite de vehiculul în cauză și soluția tehnologică adoptată
pentru fiecare reper avariat (înlocuire respectiv reparare)
c) enumerarea avariilor ambelor vehicule implicate
d) lista reperelor ce trebuie înlocuite
e) lista reperelor avariate și prețurile maximale aferente reparării, respectiv înlocuirii fiecăruia
dintre acestea
573. Eliberarea Documentului de Intrare în Reparație (DIR) de către reprezentantul

asigurătorului:
a) constituie nota tehnică finală de constatare a daunelor
b) constituie o obligație certă de plată din partea asigurătorului
c) nu constituie nota tehnică finală de constatare a daunelor și nici obligație de plată din
partea asigurătorului
d) reprezintă confirmarea valabilității poliței RCA sau, după caz, CASCO
e) se realizează doar în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei săptămâni
574. În cazul unei reparații efectuate la vehicul ale căror daune sunt acoperite de o poliță RCA,
alegerea unității reparatoare este realizată de către:
a) reprezentantul asigurătorului RCA
b) proprietarul mașinii păgubite
c) autorul accidentului
d) un reprezentant al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din lista transmisă de
asigurătorul RCA al autorului accidentului
e) prin tragere la sorți dintr-o listă cu unitățile reparatoare care au convenții încheiate cu
asigurătorul RCA al autorului accidentului.
575. În cazul completării unui formular de Constatare amiabilă de accident prin care este
stabilită răspunderea comună a conducătorilor auto (culpă comună), reprezentantul
asiguratorului RCA va proceda astfel:
a) va prelua documentele de la terța persoană păgubită și va deschide dosarul de daună
iar societatea de asigurare îi va comunica terței persoane gradul său de răspundere,
urmând a i se aduce la cunoștință și în formă scrisă acest lucru
b) îi va trimite pe cei doi conducători auto la poliție pentru a se încheia un proces verbal
110/118
c) le va sugera celor doi conducători auto să completeze un alt formular de constatare amiabilă
de accident din care să reiasă vinovatul
d) va stabili el în culpa cui se reține vinovăția și după caz, va deschide dosar de daună sau va
respinge solicitările de despăgubire
e) va solicita punctul de vedere al Comisiei de Mediere
576. La ce dată s-a semnat Protocolul precizat în Ordinul C.S.A nr.21/2008, protocol de
colaborare între societățile care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto?
a) 01.07.2008
b) 15.12.2008
c) 01.01.2009
d) 09.04.2009
e) 01.01.2010
577. Preciazaţi ce stă la baza stabilirii răspunderii în “Protocolul de colaborare privind

constatarea amiabilă de accident “?
a) criteriul reciprocității și al bunei credințe
b) următoarele condiţii: cele două vehicule dețin asigurări RCA valabile; niciunul dintre cei doi
conducători auto nu a săvârșit o infracțiune; nu s-au produs vătămări corporale sau decese;
un vehicul este staționat; interdicții absolute/relative; situații de excepție
c) următoarele situaţii posibile: cele două vehicule circulă în același sens; cele două
vehicule circulă în sensuri opuse; accidentul are loc într-o intersecție; un vehicul este
staționat; interdicții absolute/relative; situațiile de excepție
d) criteriul bunei credințe
e) următoarele condiţii: conducătorii auto au carnet de conducere de mai mulți ani;
conducătorii auto au acumulat până la data accidentului puține puncte de penalizare;
ambele vehicule au revizia tehnică la zi; un vehicul este staționat; interdicții
absolute/relative; accidentul are loc într-o intersecție
578. Precizați care este actul normativ care a reglementat sistemul bonus-malus pentru
asigurările obligatorii auto ( RCA):
b) Legea nr.32/2000
c) Legea nr.260/2008
d) Ordinul C.S.A. nr.24/2008
e) Ordinul C.S.A. nr.21/2009
579. De la ce dată a intrat în vigoare sistemul bonus-malus?

a) 01.01.2007
b) 01.01.2008
c) 01.07.2008
d) 01.01.2010
e) 01.07.2010
580. Câte clase de bonusuri și câte clase de penalizare conține sistemul bonus-malus?
a) 3 clase de bonusuri și 7 clase de penalizare
111/118
b) 7 clase de bonusuri și 7 clase de penalizare

c) 14 clase de bonusuri și 8 clase de penalizare
d) 5 clase de bonusuri si 10 clase de penalizare
e) 8 clase de bonusuri și 14 clase de penalizare
581. Un asigurat nou, fără istoric în ceea ce privește asigurarea RCA, este încadrat în:
a) prima clasă de bonusuri
b) clasa cu cel mai mare bonus
c) clasa cu cea mai mică penalizare
d) clasa neutră B0
e) clasa cu cea mai mare penalizare
582. În cazul vânzării vehiculului, la încheierea poliței RCA de către noul proprietar, acesta este
încadrat:
a) în clasa neutră B0
b) se stabilește o nouă clasă bonus/malus pornind de la clasa de care utilizatorul a
beneficiat anterior
c) în clasa imediat superioară celei în care a fost încadrat înainte de vânzare
d) în clasa imediat inferioară celei în care a fost încadrat înainte de vânzare
e) dacă cumpărătorul mai deține un vehicul, atunci în clasa în care este încadrat acel vehicul
iar dacă cumpărătorul nu mai deține alt vehicul, atunci este încadrat în clasa neutră B0
583. În cazul unui asigurat RCA, cu istoric în asigurare, care nu a produs accidente în anul
anterior, la reînnoirea poliței, cele mai multe clase le câștigă dacă încheie noua poliță RCA
pentru o perioadă de:
a) o săptămână
b) o lună
c) 2 luni
d) 6 luni
e) un an
584. Asiguratul RCA va plăti o primă dublă în anul următor dacă:

a) a produs un accident
b) a produs 2 accidente
c) a produs 3 accidente
d) nu a produs niciun accident dar a fost implicat în cel puțin 4 accidente
e) are cel puțin 10 puncte de penalizare la data reînnoirii poliței
585. Pentru a beneficia de reducerea maximă de 50%, șoferii trebuie să:

a) însumeze 7 ani fără accidente
b) însumeze 10 ani fără accidente
c) însumeze 12 ani fără accidente
d) să nu fi avut permisul suspendat în ultimii 3 ani
e) să aibă între 30 și 45 de ani
112/118
586. În cazul în care utilizatorul deține mai multe vehicule, sistemul bonus-malus se aplică
astfel:
a) toate vehiculele sunt încadrate în aceeași clasă, și anume clasa corespunzătoare vehiculului
care a produs cele mai multe accidente în anul anterior
b) toate vehiculele sunt încadrate în aceeași clasă stabilită prin realizarea unei medii a
accidentelor produse de fiecare dintre vehicule în anul anterior
c) se aplică distinct pentru fiecare vehicul
d) se aplică distinct pentru fiecare vehicul, cu precizarea că la cumpărarea unui vehicul, acesta
este încadrat în clasa neutră B0, chiar dacă acest vehicul are un istoric de asigurare
e) se aplică diferit în funcție de asigurătorul RCA
587. Care este scopul major al tuturor reglementărilor în materie RCA de la începuturi până în
prezent?
a) încasarea de prime de asigurare
b) întărirea rolului asigurătorilor RCA
c) protecția păgubitului
d) creșterea fondurilor pieței
e) întărirea disciplinei contractual
588. Istoria RCA începe:

a) 3000-2000 î.Hr. la chinezi
b) în perioada de ascendență a Imperiului Roman
c) în 1908 în Imperiul Habsburgic
d) în 1920-1930 în Peninsula Scandinavă
e) în 1995, odată cu Legea nr.136
589. Consiliul Birourilor de la Londra a fost înființat:

a) în 1947
b) în 1949
c) în 1951
d) în 1953
e) în 1965
590. În ce an a fost adoptată Cartea Verde?

a) în 1951
b) în 1952
c) în 1953
d) în 1965
e) în 1972
591. Actualmente, sistemul Carte Verde cuprinde:

a) 24 de state
b) 31 de state
c) 44 de state
d) 45 de state
e) 47 de state
113/118
592. Câte Directive europene reglementează în prezent această materie?

a) 2
b) 20
c) 11
d) 6
e) 43
593. În ce an a aderat România la sistemul Carte Verde?

a) 1949
b) 1951
c) 1971
d) 1964
e) 1972
594. Convenția interbirouri Carte Verde devine în anul 2003:

a) Internal regulations
b) Internal reglementations
c) Internal agreement
d) Bureaux agreement
e) Inter-bureaux agreement
595.Soluționarea daunelor auto la nivel internațional urmărește:

a) 6 sisteme
b) 27 sisteme, adică numărul membrilor UE
c) 2 sisteme
d) 31 de sisteme adică SEE plus Elveția
e) 45 de sisteme adică numărul statelor membre ale sistemului Carte Verde
596. Directiva 2009/103 EC din 16/2009 definește, printre principiile, dezideratele și

conceptele din etapele de evoluție ale sistemului:
a) protecția asigurătorului RCA, indiferent de legea aplicabilă
b) protecția conducătorului auto în caz de infracțiune
c) protecția victimei accidentului rutier, oriunde s-ar produce acesta pe terioriul
sistemului
d) piața europeană a asigurărilor auto
e) rolul organismelor de supraveghere și reglementare
597. În sistemul Carte Verde, fiecare asigurător RCA desemnează în celelalte state ale
sistemului:
a) o reprezentanță comercială
b) o filială
c) o agenție
d) un auditor
114/118
e) un corespondent nominalizat
598. În sistemul guvernat de Directiva a VI-a, fiecare asigurător RCA desemnează în celelalte
state ale sistemului:
a) o reprezentanță de despăgubiri
b) o rețea de ateliere de reparații
c) o rețea de traducători autorizați
d) un centru de daune
e) un asigurător corespondent
599. Directiva a VI-a definește persoana vătămată ca fiind:

a) orice persoană aflată la locul accidentului
b) orice persoană îndreptățită să primească despăgubire pentru un prejudiciu provocat
de vehicule
c) orice persoană implicată în accident
d) orice persoană asigurată RCA
e) orice persoană neasigurată
600. În fiecare țară, Biroul național al asigurătorilor este constituit din:

a) toți asigurătorii autorizați din acea țară
b) toți asigurătorii RCA din acea țară
c) toți asigurătorii cu filiale sau sucursale internaționale
d) toți asigurătorii non viață
e) toți asigurătorii de viață
601. Directiva a VI-a definește teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul
principal ca fiind:
a) teritoriul statului unde a fost fabricat vehiculul
b) teritoriul statului a cărei cetățenie o are conducătorul auto
c) teritoriul statului unde își are domiciliul conducătorul auto
d) teritoriul statului de proveniență a asigurării casco
e) teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuță de înmatriculare, permanentă sau
temporară
602. Care este definiția dată de Directiva a VI - a pentru Cartea Verde:

a) certificat internațional de asigurare eliberat în numele unui birou național
b) document de asigurare de culoare verde
c) document de proprietate asupra vehiculului
d) document internațional eliberat de Oficiul Registrului Comerțului
e) certificate internaționale de conformitate
603. Conform Directivei a VI-a, sumele minime de asigurare pentru pagube materiale sunt:
a) 100.000 euro
b) 500.000 euro
115/118
c) 1 .000.000 euro
d) 5 .000.000 euro
e) 10.000.000 euro
604. Conform Directivei a VI-a sumele minime de asigurare pentru vătămări corporale și sau
deces sunt:
a) 1.000.000 euro
b) 2.000.000 euro
c) 5.000.000 euro
d) 50. 000.000 euro
e) 100.000.000 euro
605. Fondul de protecție al victimelor străzii este:

a) centru de adăpost al victimelor străzii
b) centru medical de îngrijire al victimelor accidentelor
c) organism de plată a despăgubirilor
d) fond de investiții
e) fond la dispoziția asigurătorilor
606. Fondul de protecție al victimelor străzii este:

a) centru de achiziție
b) centru operațional de siguranță rutieră
c) centru național de încorporări
d) centru de informare
e) centru național de control
607. Una dintre atribuțiile Fondului de protecție a victimelor străzii este aceea de:
a) organism de compensare
b) organism de evaluare
c) organism de acreditare/licențiere
d) organism de control
e) organism de reglementare legislativă
608. Fondul de protecție a victimelor străzii este constituit de către:

a) toți asigurătorii RCA din România
b) toți asigurătorii RCA din UE
c) toți asigurătorii licențiați în România, cu excepția celor de viață
d) toți asigurătorii și reasigurătorii auto
e) toate entitățile cu interese în sistemul asigurărilor
609. În funcția sa de organism de plată a despăgubirilor, Fondul de protecție a victimelor

străzii despăgubește:
a) persoanele care nu au asigurare de viață
b) persoanele cu dizabilități
116/118
c) persoanele care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule

neasigurate sau neidentificate
d) persoanele cu venituri sub limita salariului minim pe economie
e) persoanele fără niciun fel de venituri
610. În funcția sa de organism de plată a despăgubirilor, în cazul vehiculului agresor rămas

necunoscut, Fondul de protecție a victimelor străzii despăgubește:
a) numai pentru vătămări corporale și/sau deces
b) numai pentru prejudicii materiale
c) numai pentru lipsa de folosință
d) numai pentru costurile asigurătorului social
e) numai pentru pensii din sistemul de stat
611. Care este principiul fundamental al răspunderii civile?

a) “orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui
greșeală s-a ocazionat a-l repara”
b) “cum te comporți așa ți se răspunde”
c) “după faptă și răsplată”
d) “orice faptă sapiensială ce cauzează în dimensiunea antropologică un sistem axiometric
evolutiv”
e) “cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”
612. Care este, in genere, legea care guvernează stabilirea despăgubirilor ca urmare a unui
eveniment rutier?
a) legea locului producerii evenimentului
b) legea țării unde este înmatriculat autovehiculul agresor
c) legea țării de unde a fost emis documentul de asigurare
d) legea țării de domiciliu a făptuitorului
e) legea convenită de părțile implicate
613. Un cetățean francez, care este victimă a unui eveniment produs în Romania, primește
primul ajutor în România și este transportat în Franța unde este operat și reabilitat. Care este
temeiul legal al evaluării prejudiciului, conform legii franceze?
a) legea 105/1992 privind reglementarea raportului de drept internațional privat
b) acordul bilateral dintre Franța și România referitor la asistența socială
c) la loi badinter din 1985
d) hotărârea Consiliului de miniștri al României nr. 354/05/1964
e) directiva 72/166 CEE din 24.04.1972
614. Partea pagubită, urmare a unui accident în România, are dreptul:

a) doar la prejudiciul produs mașinii
b) numai pentru daunele morale în caz de vătămări corporale
c) la acoperirea integrală a prejudiciului
117/118
d) numai la pensiile de întreținere, dacă nu sunt suportate de stat

e) numai pentru costurile de spitalizare
615. În conformitate cu Directiva a VI –a, asigurătorii RCA:

a) vor plăti cu precădere prejudiciul corporal
b) nu pun franșize în sarcina părții vătămate
c) vor plăti mai întâi regresele asigurărilor sociale
d) vor institui franșize de 500 de euro la daune materiale
e) vor institui o franșiză universală de 1000 de euro asupra oricărei daune
616. La baza asigurărilor stă:

a) legea talionului
b) legea cererii și ofertei
c) declarația universală a drepturilor omului
d) principiul solidarității: unul pentru toți și toți pentru unul
e) Insurance act, London 1906
118/118

Test Brokeri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test Brokeri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Teste grilă pregatire continua conducatori brokeri

pregătire profesională continuă

I. ELEMENTE DE BAZA DIN LEGISLAŢIA DIN ROMANIA SPECIFICA

1. Activitatea de asigurare este practicată în țara noastră de către:

2. Precizaţi varianta completă şi corectă în legătură cu cine sunt consideraţi intermediari în

4. Brokerul de asigurare persoană juridică:

b) nu are nevoie de un sediu social

5. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare îşi pot desfăşura activitatea prin:

7. Conducătorii executivi ai brokerului:

9. La ce se referă Ordinul CSA nr.15/2010, cu modificările şi completările ulterioare?

d) la conditiile și documentatia necesara pentru autorizarea brokerilor de asigurare,

11. Care din afirmațiile următoare nu este corectă?

12. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor aprobă suspendarea sau încetarea activităţii

d) participarea la negociere directă a contractelor de asigurare, în limita mandatului

18. Operaţia de majorare a capitalului social, pentru brokerii de asigurare, în conformitate cu

19. Precizați cine reglementează contractul de asigurare?

21.Principalele obligații ale intermediarilor în asigurări sunt:

22.Contractul de intermediere în asigurări poartă denumirea de:

23. Care dintre următoarele enunţuri defineşte asistentul în brokeraj:

24.Părțile contractului de intermediere sunt:

25.Obiectul contractului de intermediere în asigurări îl constituie:

26.Prin contractul de intermediere, intermediarii in asigurari:

27. În legătură cu încheierea contractului de asigurare, intermediarii în asigurări:

28. Intermediarii în asigurări:

a) nu trebuie să conserve și să păstreze documentele și polițele de asigurare

29. Intermediarii în asigurări:

30. În temeiul contractului de intermediere, asigurătorul:

31. În temeiul contractului de intermediere, asigurătorul:

32. Contractul de intermediere încetează:

33. În cazul asigurărilor facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi

34. Contractul de asigurare:

35. Prestarea serviciilor se face:

36. Care afirmaţie privind contractul de asigurare este adevărată:

36. În cazul asigurărilor facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi

c) prin contractul de asigurare

39. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le ofere clienților

40. Informațiile pe care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților

41. Procedurile de soluționare a eventualelor litigii fac parte din:

49. Prin indemnizaţie de asigurare se înţelege:

b) prejudiciul suferit de asigurat în urma realizării cazului asigurat

50. Ce se înțelege prin asigurat:

51. Beneficiarul asigurării este:

53. În cadrul contractului de asigurare contractantul asigurării poate fi:

54. Cine poate fi considerat beneficiar într-o poliță de asigurare:

55. Ce reprezintă un terț prejudiciat?

56. Ce reprezintă riscul asigurat?

57. Ce reprezintă suma asigurată într-o poliță de asigurare?

58. Ce reprezintă prima de asigurare într-un contract de asigurare?

59. Ce înțelegem prin perioada de asigurare într-o poliță de asigurare?

60. Ce reprezintă despăgubirea într-un contract de asigurare?

61. Ce este franșiza?

62. Ce reprezintă suplimentul de asigurare?

63. Cine poate fi considerat reprezentant al asiguratului?

64. Ce reprezintă coasigurarea?

a) unul și același termen cu reasigurare

65. Ce se înțelege prin portofoliul de asigurări?

66. Ce reprezintă termenul de prime brute subscrise?

67. Ce reprezintă termenul de prime nete subscrise?

68. Ce reprezintă termenul de prime brute încasate?

69. Ce reprezintă termenul de prime nete încasate?

70. Ce semnifică operațiunea de reasigurare?

71. Ce înseamnă daună totală?