r BULET I NUL 1

MONUMENTELOR ISIDRJ[CJB
L anul XL nr. 3 197 1 J

www.patrimoniu.ro
 BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE
C O M I T E T U L D E STAT PENTRU C U L T U R Ă ŞI AR T Ă

Nr. 3 • 1971

------------------------- ANULXL -------------------------

www.patrimoniu.ro
 • C U PRI N S U L • SO M MAIRE • CO N TE N TS •
Prof. G R I G O R E I O N ESCU - N i colae Iorga, i storic a l a rtei româneşti (3) A rch. ŞTEFAN BALŞ e t a rch. Un type inu,site d' exona rthex dans
R O D I CA M A N C I U LESCU ' I'oncienne a rch itecture de ·Ia Valachie
MAR!IA ·ANA - Bizanţul ş i a rta ţărilor ram â n e Î n sec. al
M U SI C ESCU (75) .
XIV- l ea ş i prima j u m ătate a sec. XV (5) .
GH. 1. CANTACUZINO L',ancien monaste're de Moldovita dans
N ICOLAE - C u rtea dom nească d i n Argeş, probleme l a l u m ie re des ,recherches a �cheolo­
C O N STANT,I N ESCU d e geneză ş i evo luţie ( 1 4) . gli q u es (79) .
GH. 1. CANTACUZI NO - Elem ente d e ca rocter bizantino-ba l c a n i c in
fortificaţi i l e medieva le d i n Ţara Româ­ Arch. ŞTEFAN BALŞ Quelq ues nouvel,les d a tes c·oncernont
nească (24) . 'l e monastere d e Mo,l doviţa (85) .
GAB R I EL ŞTREMPEL - M i n iaturi s' i o rn a m e nte În m a n u scrise g re ­
ALEXAN DRU EFREMOV Probllemes de la crista l I isation du style
ceşti a l e B i b l iotec ii Acad emiei R . S . Ro­
dans la p e i nture des i cones du XVI-e
m â n i a (32 ) .
siecle et u n e '''nouve,l I e '' Icone de
H. NUBAR - U n " ex voto " a l zeitei
' Hecate la Sucida- I ' e,poq ue d e Nea g oe Baosalrab (87) .
va (48) .
CORNELIA PILLAT Les emembles de pei nture du mo­
G H-:- P O ENARU - Monede biza nti n e de bronz d i n sec. V-V I I na stere de P,I ătă.reşti et de feg l ise de
BORDEA În Dobrogea (51 ) . Dobreni (95) .
A N D R Ed ARIC ESCU - Despre n u mele aşeză rii a ntice d e l a Slava
Rusă (58) . VAS I L E D R Ă GUŢ N. Stoi'c escu, La bibliographie des
localites et monuments /eodaux de la
VAS I LE DR A GUŢ - Pictu rile biseri c i i d i n Sintă Mărie Orlea - Roumanie, 1, La Valachie, 1 970 (1 1 1 ) .
cel m a i vechi a n s a m b l u m u ra l d i n ţa ra
noa stră (61 ) .
Arh. ŞTEFAN BALŞ şi - U n t i p neobiş n u i t d e pridvor i n arhitec­
•
Arh. R O DICA t u ra veche d i n M u ntenia (75).
M A N C I U LESCU Prof. G R I G O R E I O N ESCU Nica,lae Iorga, H istoria n of Rom a n,ian
- Vechea m ă năsti re o Moldoviţei Î n l u m i n a
Ant (3) .
GH. 1. CANTAC U Z I N O
cercetă rilor a rheolog ice (79) . MARIA ' ANA MUSICESCU - Byza,nce a nd the Art of Rom a n i a n
A r h . ŞTEFAN BALŞ - Cîteva d a�e noi despre m ă n ă sti rea Mol­ Couonbries i,n the X'iVth Centu ry a n d
doviţa (85) . 'i n the Fi,rst H a H o f the XV,t h C enltu,ry
(5).
ALEXAN DRU E F REMOV - Probl e m e a l e crista l iză rii sti l u l u i i n pic­
tura d e icoa n e i n sec. XVI ş i o " nouă " N ICOLA E CO NSTANTINESCU - The P !: i n cel y Cou rt ,i n Argeş. P.roblems
i coană d i n epoca l u i N eagoe Ba sa.ra b (87) _
,of Its Genesis a n d Evolution (1 4) .
C O R N ELIA PI LLAT - Ansa m b l u ri l e de pictu ră de la mă năsti rea G H . 1 . CANTACUZ I N O EI·ements of Byzanti. n e - Balkan Cha­
PIătă reşti şi biserica d i n Dobre n i (95) . rac·t er i n the M ed i eva l Fontifications
VAS I L E DRA GUŢ N. Stoi cescu, Bibliografia 10caiităţilor şi i n Wa l lochi'a (24) .
a monumentelor feudale din România, 1,
Ţ ara Românească, 1 970 ( 1 1 1 ) . G A B R I EL ŞTREM PEL M i n iatu'r es a n d Orna ments i n Some
G reek Man uS'c.ri,pts i n the Li b ra ry of
the Academy of the Soc i a l ist Rep u b l i c
• o f Roma n ia (32) .

H. N U BAR A Hewte's " Ex Voto " a t Su cidava (48 ) .

Prof. G RTGORE I O N ESCU N i'co lae ,Iorga, h i storie.n d e , I'a'r t rou ­
m a i n (3) . G H . POENARU BORDEA Byza ntine Bronz Coi n s from Vth - Vl lth
Centu nie's i n Dobrudja (51 ) .
MARIA ANA MUSICESCU - Byzance et I'art ,d es pays roum a i ns
d a n s l e XIV-e siecle et la premiere A N D R E I ARKESC U T h e N a m e o f t h e Anti q u e Settlement
m o i tie du XV-e siecle (5) . f rom Slava R u să (58) .

N I CO LA E CONSTANT ,I N ESCU - La c o u r princiere de C u rtea de Argeş VASI L E D R A GUŢ The Pa i nti ngs of the C h u rch f.rom SintCi
- p'rO>b l eme,s de g eoll e se et d'evol ution Mărie Or.lea - the Oldest M u ra l En­
( 1 4) . semble i n O u r Country (61 ) .
G H . 1 . CANTACUZINO Elements de ca racter,e byzantino-ba,l ­ Arch. ŞTEFAN BALŞ and A n U n u s u a l Type of Porch in the
k a, n i q u e d a n s les fortifi!c ations medie­ A rc h . RODICA M Ă NCIU LESCU Old AnohitectU're i n WaHachi,a (75 ) .
va les de la Val,a·c h i e (24) .
GH. 1 . CANTAC U Z I N O T h e Old Mol doviţa Monastery i n the
GABR I EL ŞTREMPEL M i ni a tu res et orne ments dans des m a ­ Light of the A rc ha elog ical Resea,rches
n u sc ri,t s gr,ecs d e l a B i b l ietheque d e (79) .
l'Academie de l a Rep u b l i q u e Socia­
Hste d e Rou m a n i e (32) . A r c h . ŞTEFAN BALŞ Some New Data on the Moldovita
.

H. N U BAR
GH. POENARU BO R D EA
A N D R EI ARK ESC U
VAS I L E D R A GUŢ
Un "ex voto" de la deesse Hecate CI
Su>Ci ,d ava (48) .
M o n naies byzantines en bronz,e des
V-eme-VI I-eme siecles en DobrolJ,dja
(51 ) .
S u r l e n o m d u site a ntiq u e de S lova
Rusă (58 ) .
- L e s peintures d e I'eg l i se Sintă M ă rie
Orl,ea - le pl u s a nc.i en en semble
m u ra l de notre pays (61 ) .
ALEXA N D RU EFR EMOV
CO RN ELIA PI LlAT
VASI LE D R Ă GUŢ
Monastery (85) .
- Rrohle m s af the Crysta l l i sation of the
Sty l e in the kon Pa i nt i n g i n the XVlth
Cen,(ury and a " New " Icon from N eagoe
Bma rab's Time (87) .
The M u ra l Ensembles from the PIătă­
reşti Mona stery and the C h u rc h of
Dobreni (95) .
N . St'oicescu, The Bibliography of the
Medieval Places and Monuments in
Romania, " Wal/achia, 1 970 ( 1 1 1 ) .

COLECTIVUL REDACŢIONAL :
Rodica B Ă N Ă ŢEA N U (secreta r d e redacţie) , Valentioll a B U Ş I L A , M i rcea D U M ITRESCU, Olga M A RCULESCU , Tereza S I N I GALlA, Marga reta Ş I POŞ.

Redactia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1, telefon 1 3.98. 1 7. Administraţia : Str. Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui
abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau l a administraţie.

I lei 35 1 1 40880 I

www.patrimoniu.ro
 UN TIP NEOBIŞNUIT DE PRIDVOR 'iN ARHITECTURA VECHE DIN MUNTEN IA
Arh . ŞTEFAN BALŞ
Arh . R O D I CA M Ă N C I U LESCU
Pri ntre o b i ective l e Î n scrise Î n pro g ra m u l d e resta u ră ri a l
Direcţiei M o n u m e ntelor I storice, fig u ra d e m u l tă vre m e b i se ­
rica Sf. Vi neri d i n Tîrgovi şte. C u toată Î nfăţ i ş a rea ei a pa rent
l i ps ită de va l o a re, cu o a rh itectu ră defo rmată p r i n a d a o s u ­
ri le sufe rite ş i fără vreo p i s a n i e ca re să - i a teste vech i m ea,
ea lăsa tot u ş i să se Întreva d ă că făcea pa rte d i n a cea
categ o ri e de m o n u m e nte ca re, l a fe l ca ce n u ş ă reasa d i n
poveste, p utea să - ş i red obÎndea scă fru m u seţea a sc u n să .
I n 1 940, descope r i rea u n u i a nca d ra m e n t d e po rta l Î n ­
castrat Î n z i d ă rie p u rtînd o i n scri pţie s l avonă c u data de
1 5 1 7 ' i - a co n fe r i t u n certificat de vec h i me. Î n 1 96 1 u n so n ­
daj pa rţ i a l a scos l a i vea l ă u n c u r i o s fra g ment de a nc a d r a ­
m e n t d e factu ră g ot i că prec u m ş i cîteva d i sc u r i s m ă lţu i te
ş i col o ra te, d e fe l u l celor de la b i serica d i n Cotmea n a , atri ­
buită veacu l u i a l X IV - l ea2.
I n te res u l stîrnit de aceste descope ri ri a contri b u i t l a
g ră b i rea i ntrod uceri i Î n p l a n a resta u ră ri i .
Î ncă d e l a pri mele ce rcetă ri d i n 1 967, c a re a u stat l a
baza Întocm i ri i p ro i ectu l u i , a fost co nfi rm ată p rezenţa u n u i
m o n u ment d a ta t d i n veac u l a l XV- lea3 i e ş i t d i n co m u n ş i
neÎnca d ra t Î n t i po lo g i a cu noscută, c a racterizat pri ntr-o Î m ­
părţ i re a faţa d e l o r pri n f i r i d e c u a rcele s u b l i n i a te d e u n
ş i r d e d i sc u ri s m ă lţu ite ş i d i ve rs colora te ş i , m a i a les, pri n ­
tr- u n pridvo r c u m a r i a rcade pe cele trei l a t u ri exte ri o a re,
u lte rior a st u pa t ş i a s c u n s Î n g ro s i mea z i d ă ri e i . Deasu pra
sa, m a i putea fi bă n u ită exi stenţa u n u i t u r n , j u decînd d u pă
g rosi mea exagera tă a z i d u r i l o r de fu n d aţ i e a l e acest u i
pridvor faţă de ce l e l a l te z i d u ri , con statată pri n să pă t u r i l e
a rheolog i ce executate.
Î n l ă t u ra rea pri dvoru l u i nou a d ă u g at Î n 1 850 ş i deca pa­
rea ten c u i e l i l o r l a pereţi i fostu l u i pridvor ră m a s Î n g l o ba t Î n
spaţi u l pro n a os u l u i pri n desf i i nţarea pe rete l u i despă rţitor,
au scos Î n evidenţă vec h i l e a rcade ş i au a rătat s u cces i u n ea
de etape pri n ca re s - a u rm ă r i t m i cşora rea g o l u ri l o r i n iţ i a l e .
Atît l a a rcada d i n faţa d a i ntră r i i , s i n g u ra u n de se m a i
pă stra u i n ta cte a rc u l ş i d i scu r i l e s m ă lţu ite .a le a rh i vo lte i , cît
� j În faţa d e l e l atera le u n de a rcele a pa r vă d it refă cute d u pă
u n traseu g rosolan ce n u m a i res pectă se m i ce rc u l ş i sînt
l i ps i te d e orna mentaţia cera m ică , s-a constatat Î n scrierea
u n u i al d o i lea a rc concentric cu p ri m u l , de a ceea ş i g ro ­
s i m e ş i c u că ră m i z i i dentice, sprij i n ite p e p i cioa re de z i d ă ­
r i e . A l i p i te z i d ă riei s pa l eţ i l o r orig i n a l i ş i c u ta l pa fu n daţiei
neleg a tă , l a o a d î n c i me mai m i că decît fundaţia z i d u ri l o r
vech i , a ceste a rc u r i sînt i n d iscu ta b i l a d ă og a te m a i tîrz i u ,
d es i g u r Î n sco p u l u ne i co n so l i d ă ri . Î ntr-o fază u rm ă toa re ,
g ol u ri l e a stfe l m i cşo ra te a u fost d i n n o u red u se p r i n pereţi
d e z i d ă rie, retra ş i faţă d e g ro s i mea a rcelor, stră p u n ş i cu
u şă pe l a t u r i l e vest şi n o rd ş i cu o fereastră pe l a t u ra d i n ­
s p re s u d .
D ă rî m a rea zonei s u pra Î n ă l ţa te c u 1 m , tot Î n 1 850, l a
pa rtea s u peri o a ră a pereţi lor, a d a t pri lej u l d eterm i n ă r i i
fo rmelor vech i i corn i şe cu trei rî n d u ri de z i mţi d e că ră m i d ă
Îng u stă, pri n d esco peri rea cozi l o r a cesto ra ră mase Î n c u ­
p ri n s u l z i d ă ri e i d u pă c i o p l i rea vî rf u r i l o r d i n faţa de. Ex i s ­
tenţa u n u i t u r n d e a s u pra pri dvoru l u i a p u t u t fi d e a se m e ­
nea confirm ată d e Î ntre r u perea co rn i şe i Î n zona a rcadelor
1 v . Brătu lescu, Inscripţii d e curÎnd descoperite, Î n " B C M I " , 1 940,
p . 5.
2 Sondaje efectuate de a rh . Şt Balş şi R. M ă nc i u lescu, cu oca­
zia Î nceperii lucră ri lor de resta u ra re la C u rtea Dom nească , 1 961 .
3 G h . 1. Cantacuzi no, Aspecte ale evoluţiei unui vechi monu­
ment din TÎrgovişt e : biserica SI. Vineri, Valachica, 1 969, p. 63.
75
www.patrimoniu.ro
ş i Î n l o c u i rea e i cu o retra g e re a z i d ă riei pe a m bele faţa d e
l atera le, c e acce ntuează Î n mod vi z i b i l pa rtea i nfe rioa ră a
t u rn u l u i d i spă rut.
Î n i nteri o r, să pătu r i l e a rheolog i ce au degajat fostu l z i d
despă rţitor d i n tre pri dvor ş i pro naos ca re a fost reg ă s i t
pă strat Î n că pa rţi a l s u b pa rdosea l ă , cu exce pţia c a pătu l u i
d i n s p re s u d răvă ş i t de m o rm i nte. Bolt.a d e l e m n exec u ta tă
În 1 850 peste spaţi u l u n ificat a l celor d o u ă Încă peri a fo st
a po i desfă cută i a r tencu i e l i l e pereţ i l o r s - a u decapat d u pă
a p roba rea Î n l ă t u ră ri i p i ct u ri i4 obţi n Î n d u - se l a fel ca ş i Î n
exte rior i n d i caţ i i a s u p ra Î nfăţi ş ă r i i o ri g i n a le. S - a putut a st­
fel sta b i l i că p ro n a o s u l a vea o bo ltă Î n lea g ă n de zid, pe
cînd Î n că perea pri d vo ru l u i n u a avut boltă c i u n pla nşeu
de l e m n5. Sta rea foa rte deteriora tă a z i d ă ri e i pereţi l o r, c u
vă d i te i nterve nţii u l teri o a re şi p l o m be d e proastă ca l i ta te,
pare a i n d ica, l a fel ca ş i Î n exterior, o refacere tota l ă a
z i d ă riei ş i a rcadelor pereţ i l o r l atera l i În pă rţi l e s u perioare,
păstrÎ n d u - se d i n a rce l e o ri g i n a l e doa r pri mele rî n d u ri de
l a n a ştere . Este posi b i l ca Într-o e pocă s i tu ată Î n a i n te d e
d ă rî m a rea t u rn u l u i , u n pute r n i c cutre m u r să fi pro d u s se­
rioase d i z l ocă ri Î n z i d ă ri a pri dvoru l u i , neces itînd conso l i ­
d a rea a rcadelor p r i n d u b l a rea a rcel o r menţio n ate m a i s u s .
Ce rceta rea m o n u mentu l u i n u este p e depl i n term i n ată,
ră m î n î n d să fie exti nsă l a n aos, l a t u rl ă ş i l a a l ta r. Este însă
de pe a c u m sta b i l i t că exi stă aci, Î n mod i n d i scuta b i l . u n
t i p d e pridvo r c u tot u l neo b i ş n u it, c u desch i deri m a ri Î n
pa rtea i nfe rioară ş i cu t u rn c l o potn iţă a şezat dea s u pra.
Se cu nosc u n ele exe m ple, d i n cele mai vec h i t i m p u ri
a l e a rh i tect u r i i Ţă r i i Româ neşti, de t u rn u ri î n ă l ţa te pe p ro ­
n a o s c u m e ste c e l de l a Sâ n N i co a ră d i n Cu rtea d e Argeş,
s a u ce l pres u p u s să fi fost l a Coz i a , a z i d i s pă rut6. Se m a i
cu nosc de a se m e n ea cîteva exe m p l e d e pridvoa re desch i se
ce a u existat l a Cotmea n a d i n vea c u l a l X I V- lea ş i la T i s ­
m a na refă cută Î n vea c u l a l X V I - lea s a u l a b i serica d o m ­
nea scă d i n Ca raca l bă n u ită a fi d i n vea c u l a l XV- lea7. N i c i
u n u l d i n t re a cestea Î n să n u a re vreo Î n ru d i re d i rectă c u
ceea c e s - a g ă s i t l a Sf. V i n eri ca re, p e l î n g ă fa ptu l c ă este
u n u l d i ntre ra re l e m o n u m e nte ră m a se Î ntreg i d i n vea c u l a l
XV-lea, d ev i n e a stfel u n caz excepţiona l , preced î n d c u m u lt
pridvo a re l e ş i t u r n u ri l e c l o potn iţă ca racteristice veac u l u i
a l XVI I - l ea .
Exi stă totu ş i c h i a r În Tîrgovi şte o c l ă d i re m a i veche, d a ­
tînd d i n veacu l a l X I V - lea, c e p rez i ntă a tîtea eleme nte i d e n ­
t i c e cu Sf. Vi neri Î n cît tre b u i e consi dera t c a f i i n d protot i p u l
ca re a fost l u a t c a mode l .
Este vorba d e b i serica veche a C u rţ i i Dom neşti , afl ată
Î ntre pa l a t u l l u i M i rcea cel Bătrîn ş i t u rn u l C h i n d i ei . R u i n e l e
s a l e c u n oscute m a i de m u l t, a ră ta u c u ri o s u l caz a l u ne i
biserici tă i a te l a ca pătu l d i n s p re vest d e u n t u r n Î n a l t n e ­
a v î n d n i m i c com u n c u d î n s a . A b i a rece nt, În ca d ru l resta u -
4 Autorizaţia În lăturării pictu rii a fost dată d e Comitetu l de
Stat pentru Cu ltură ş i Artă ( 1 968).
5 Amorsa a rcu ită, gă sită În colţul de nord-vest al p ridvoru l u i şi
considerată l a Încel put d rept o porn i re de boltă, s-a dovedit a
fi o rămăşiţă d i n arcul supe rior a l a rcadei, ca re a fast ciaplit pe
taată faţa i n terioa ră pe o g rosime de 30 cm, pentru l ă rgirea Încă­
perii l a l i n ia pronaos u l u i , d u pă d ă rîma rea peretel u i despărţitor.
6 Dr. Boskovic, Le narthex de Cozia avait-il un etage superieur,
În " BC M I " 1 9.34, p. 1 2 1 .
7 Radu Grecea n u , Eugenia G recea n u , Istoricul ş i restaurarea
bisericii lostei mănăstiri Cotmeana, În " Studii si l ucrări de resta u ra re
D M I " . nr. 2, 1 967, p. 84 ; M i rcea I l iesc u , Pridvorul În arhitectura
Ţării Româneşti, Î n " Studia Valach ico " , n r. 2, 1 970, p. 79.
 � �; I�
U o
/

l_ iIJ �li�I
.. ti1 [Il
o
o
- - -

2 � ""
..J.-- -

�M
! '-1--1--1-;-=1
\'
2 3

Fig. 1 Planul bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 2. Faţada

bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 3. Faţada Vest ()
bisericii Sf. Vineri, după restaurare. Fig. 4. Planul bisericii Sf. Vineri,
după restaurare.

o 2. 5M

-
f?l(l ARGALAll ce 5f"/e"/J/N

CJ ZIMRIE DE C/1'1?'LLITI/�A

76

www.patrimoniu.ro
 o 2 :1
l;rr=PIII! I t I

.5

6 Fig. 5. Faţada bisericii SI. Vineri, după restaurare. Fig. 6. Elevatia

turnului Chindiei. Fig. 7. Secţiuni prin turn. Fig. 8. Planul turnuiui
Chindiei şi al bisericii.

�.1

_ tlUC"'... ... �
c=::J 4«#Y' �II'''J;
r:=1 '� CMWO\oI

www.patrimoniu.ro
Fig. 9. Cornişa bisericii 51. Vineri.
ră ri i intreg u l u i com plex a l C u rţ i i , ext i n d e rea degajă r i l o r l a
baza t u rn u l u i a p u t u t l ă m u ri p ro b l e m a a cestei c i u d a te i m ­
perech e r i . A re ieşit c ă z i d u r i l e m a s ive a l e bazei Ch i n d i e i n u
a u tă i a t pri m a c l ă d i re c i a u fost s u p ra p u se peste u n p r i d ­
vo r a f l a t i n faţa pronao s u l u i b i s e r i c i i ş i ră m a s ing l o bat i n
co n strucţia n o u ă8, p revăzut p e t re i I .a t u ri cu a rcade m a ri
u lteri o r z i d i te9. Vec h i mea b i serici i a fost ş i ea sta b i l ită ,
d oved i n d u - se a f i o c l ă d i re d i n vea c u l a l X I V - l ea 10.
Ce rcetă r i l e mai rece nte d i n a cest a n au a d u s noi p rec i ·
zări a s u pra s i tuaţiei rea l e a pridvo ru l u i aflat l a baza tu r-
n u l u i ş i a e l e m ente l o r asemă năto a re cu b i serica Sf. V i n e r i .
8 N . Con sta ntinescu, Contribuţii arheologice asupra Curţii Dom·
neşli din Tîrgovişte, În " SCIV " , 1 964, p. 232-234.
9 Cr. Moisescu, Prima CLlrte domnească de la Tîrgovişte, În B M I " ,
nr. 1 , 1 970, p. 1 1 -1 5.
10 G h . 1 . Contacuzino, Date arheologice În legătură Cll crono·
logia unor constfLIcţii ale Curţii Domneşti din Tîrgoviş te, În " Stu d i i şi
l ucrări de resta u ra re D M I " , 1 9"/0, p. 1 46-1 5 1 .
Fig. 1 1 . Firidă CLI discuri smălţuite.
78
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 0. Fundaţia arcadei 2.
S - a con statat in pri m u l ri n d că a rcadele latera le, spri j i ­
n i te s p re vest p e sti l p i m a s i v i d e z i d ă rie, s i n t i n ca st ra te s p re
est in z i d ă ria perete l u i p rona os u l u i ş i sint constru i te odată,
fă ră n i ci o u rmă d e adă u g i re u l teri o a ră . S - a observat de
a se m enea a ceea ş i deose b i re de g ro s i m e , d i nt re z i d u l vestic:
a l pronaos u l u i ş i z i d u ri l e celela lte, sem n a l ată l a Sf. Vi neri ..
Adă u g i n d u - se fa ptu l că peste tot z i dă ria pe reţi l o r, i n d i ­
ferent de g rosi m i l e d i ferite , a re că ră m i z i l e şi rost u r i l e d e
a ce l e a ş i d i me n s i u n i ş i c ă socl u l d e piatră este co m u n pe
tot peri metru l c l ă d i r i i denotind o con strucţie u n itară, se
poate afi rma că a exi stat ş i aci i n iţi a l u n m o n u ment c u.
p ri d vo r desch i s cu t re i a rcade ş i tu r n , i n a i n te de a se fU
i n ă l ţa t deasu pra m a s i v u l t u rn a l Ch i n d i e i .
P e d e a l tă p a rte, com parind a rh i tectu ra a m be l o r bise­
rici, re iese că p l a n u ri l e sint a p roa pe i d e n t i ce, cu a ceea ş �
pa rticu l a rita te rar i n tÎ l n i tă a u n u i d ec roş foa rte red u s c e
m a rchează a bs i d a a l ta ru l u i , i a r faţa d e l e sint ş i e l e tratate
i n acel a ş i fe l , c u o deco raţ ie de f i r i d e ş i d i scuri smă lţu ite 1 11
ş i c u z i d ă ria a pă ra tă d e u n strat s u bţi re de ten c u i a l ă 12.
În co ncl u z ie, căutind să doved i m a se m ă n a rea celor d o u ăI
m o n u me nte, tre b u i e s u b l i n i a t fa ptu l că Î nt r- u n i nterva l d e
t i m p dest u l d e scu rt, i n scris i n c a d r u l veacu l u i a l XV- l ea ,.
a exi stat in Tirgovi şte u n t i p d e b i se rică cu fo rme n eo b i ş ­
n u ite c e n u s e m a i g ă seşte in a l tă pa rte.
Ca ata re , o a stfel de i m bogăţi re a c u noşti nţe l o r a s u p ra:
u ne i perioa de d i n ca re n u s - a păstrat a p roa pe n i m i c, este
pe cit d e nea şteptată pe a tit d e b i n e ve n i tă pe ntru i storia
vech i i noa stre a rh i tectu ri i n genera l cit ş i pentru u r m ă ri rea'
evo l uţiei pri dvoru l u i in s pec i a l , de la p r i m e l e sale exe m p l e
m a i d i rect legate d e tra d iţ i a b i z a n t i n ă , p i n ă l a fo rmele c u'
tot u l d i ferite ce a pa r incepind cu vea c u l a l XVI I - lea .
M a i tre b u i e s u b l i n i ată toto d a tă şi a cea stă nouă d ova d ă
a ca l i tăţi l o r i n ventive a l e m eşteri l o r vre m i i , expri m a tă p r i n
m a rea d i versita te constatată l a m o n u mentele O l te n i e i ş i
M u nte n i e i , ca re a r putea s ă n e rezerve n o i s u rpri ze i n
cercetă ri l e vi i toa re .
1 1 Forma fi ridelor d e l a C h i n d i a , rămase doar l a pa rtea i nfe­
rioa ră a pereţi l o r, a putut fi c u n oscu tă prin firida pă strată i n tactă,
descoperită prin sondaj ÎIl Î llcă perea t u rn u l u i , În spatele zidă riei de·
u m pl ut u ră a a rcadei. Cit priveşte discurile, d eş i n u au fost găsite
la fi rida descoperită, e l e au existat Î n faţade, d u pă cum o dovedesc
cele recu perate În c u rs u l săpăturilor ş i d i n c a re un exem plar se
pă strează l a m uzeul oraş u l u i .
1 2 Constată ri făcute Î n zona d e nord l a firide ş i soc l u .