Sunteți pe pagina 1din 7

r BULET I NUL 1

MONUMENTELOR ISIDRJ[CJB
L anul XL nr. 3 197 1 J

www.patrimoniu.ro
BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE
C O M I T E T U L D E STAT PENTRU C U L T U R Ă ŞI AR T Ă

Nr. 3 • 1971

------------------------- ANULXL -------------------------

www.patrimoniu.ro
• C U PRI N S U L • SO M MAIRE • CO N TE N TS •
Prof. G R I G O R E I O N ESCU - N i colae Iorga, i storic a l a rtei româneşti (3) A rch. ŞTEFAN BALŞ e t a rch. Un type inu,site d' exona rthex dans
R O D I CA M A N C I U LESCU ' I'oncienne a rch itecture de ·Ia Valachie
MAR!IA ·ANA - Bizanţul ş i a rta ţărilor ram â n e Î n sec. al
M U SI C ESCU (75) .
XIV- l ea ş i prima j u m ătate a sec. XV (5) .
GH. 1. CANTACUZINO L',ancien monaste're de Moldovita dans
N ICOLAE - C u rtea dom nească d i n Argeş, probleme l a l u m ie re des ,recherches a �cheolo­
C O N STANT,I N ESCU d e geneză ş i evo luţie ( 1 4) . gli q u es (79) .
GH. 1. CANTACUZI NO - Elem ente d e ca rocter bizantino-ba l c a n i c in
fortificaţi i l e medieva le d i n Ţara Româ­ Arch. ŞTEFAN BALŞ Quelq ues nouvel,les d a tes c·oncernont
nească (24) . 'l e monastere d e Mo,l doviţa (85) .
GAB R I EL ŞTREMPEL - M i n iaturi s' i o rn a m e nte În m a n u scrise g re ­
ALEXAN DRU EFREMOV Probllemes de la crista l I isation du style
ceşti a l e B i b l iotec ii Acad emiei R . S . Ro­
dans la p e i nture des i cones du XVI-e
m â n i a (32 ) .
siecle et u n e '''nouve,l I e '' Icone de
H. NUBAR - U n " ex voto " a l zeitei
' Hecate la Sucida- I ' e,poq ue d e Nea g oe Baosalrab (87) .
va (48) .
CORNELIA PILLAT Les emembles de pei nture du mo­
G H-:- P O ENARU - Monede biza nti n e de bronz d i n sec. V-V I I na stere de P,I ătă.reşti et de feg l ise de
BORDEA În Dobrogea (51 ) . Dobreni (95) .
A N D R Ed ARIC ESCU - Despre n u mele aşeză rii a ntice d e l a Slava
Rusă (58) . VAS I L E D R Ă GUŢ N. Stoi'c escu, La bibliographie des
localites et monuments /eodaux de la
VAS I LE DR A GUŢ - Pictu rile biseri c i i d i n Sintă Mărie Orlea - Roumanie, 1, La Valachie, 1 970 (1 1 1 ) .
cel m a i vechi a n s a m b l u m u ra l d i n ţa ra
noa stră (61 ) .
Arh. ŞTEFAN BALŞ şi - U n t i p neobiş n u i t d e pridvor i n arhitec­

Arh. R O DICA t u ra veche d i n M u ntenia (75).
M A N C I U LESCU Prof. G R I G O R E I O N ESCU Nica,lae Iorga, H istoria n of Rom a n,ian
- Vechea m ă năsti re o Moldoviţei Î n l u m i n a
Ant (3) .
GH. 1. CANTAC U Z I N O
cercetă rilor a rheolog ice (79) . MARIA ' ANA MUSICESCU - Byza,nce a nd the Art of Rom a n i a n
A r h . ŞTEFAN BALŞ - Cîteva d a�e noi despre m ă n ă sti rea Mol­ Couonbries i,n the X'iVth Centu ry a n d
doviţa (85) . 'i n the Fi,rst H a H o f the XV,t h C enltu,ry
(5).
ALEXAN DRU E F REMOV - Probl e m e a l e crista l iză rii sti l u l u i i n pic­
tura d e icoa n e i n sec. XVI ş i o " nouă " N ICOLA E CO NSTANTINESCU - The P !: i n cel y Cou rt ,i n Argeş. P.roblems
i coană d i n epoca l u i N eagoe Ba sa.ra b (87) _
,of Its Genesis a n d Evolution (1 4) .
C O R N ELIA PI LLAT - Ansa m b l u ri l e de pictu ră de la mă năsti rea G H . 1 . CANTACUZ I N O EI·ements of Byzanti. n e - Balkan Cha­
PIătă reşti şi biserica d i n Dobre n i (95) . rac·t er i n the M ed i eva l Fontifications
VAS I L E DRA GUŢ N. Stoi cescu, Bibliografia 10caiităţilor şi i n Wa l lochi'a (24) .
a monumentelor feudale din România, 1,
Ţ ara Românească, 1 970 ( 1 1 1 ) . G A B R I EL ŞTREM PEL M i n iatu'r es a n d Orna ments i n Some
G reek Man uS'c.ri,pts i n the Li b ra ry of
the Academy of the Soc i a l ist Rep u b l i c
• o f Roma n ia (32) .

H. N U BAR A Hewte's " Ex Voto " a t Su cidava (48 ) .


Prof. G RTGORE I O N ESCU N i'co lae ,Iorga, h i storie.n d e , I'a'r t rou ­
m a i n (3) . G H . POENARU BORDEA Byza ntine Bronz Coi n s from Vth - Vl lth
Centu nie's i n Dobrudja (51 ) .
MARIA ANA MUSICESCU - Byzance et I'art ,d es pays roum a i ns
d a n s l e XIV-e siecle et la premiere A N D R E I ARKESC U T h e N a m e o f t h e Anti q u e Settlement
m o i tie du XV-e siecle (5) . f rom Slava R u să (58) .

N I CO LA E CONSTANT ,I N ESCU - La c o u r princiere de C u rtea de Argeş VASI L E D R A GUŢ The Pa i nti ngs of the C h u rch f.rom SintCi
- p'rO>b l eme,s de g eoll e se et d'evol ution Mărie Or.lea - the Oldest M u ra l En­
( 1 4) . semble i n O u r Country (61 ) .
G H . 1 . CANTACUZINO Elements de ca racter,e byzantino-ba,l ­ Arch. ŞTEFAN BALŞ and A n U n u s u a l Type of Porch in the
k a, n i q u e d a n s les fortifi!c ations medie­ A rc h . RODICA M Ă NCIU LESCU Old AnohitectU're i n WaHachi,a (75 ) .
va les de la Val,a·c h i e (24) .
GH. 1 . CANTAC U Z I N O T h e Old Mol doviţa Monastery i n the
GABR I EL ŞTREMPEL M i ni a tu res et orne ments dans des m a ­ Light of the A rc ha elog ical Resea,rches
n u sc ri,t s gr,ecs d e l a B i b l ietheque d e (79) .
l'Academie de l a Rep u b l i q u e Socia­
Hste d e Rou m a n i e (32) . A r c h . ŞTEFAN BALŞ Some New Data on the Moldovita
.

Monastery (85) .
H. N U BAR Un "ex voto" de la deesse Hecate CI
Su>Ci ,d ava (48) . ALEXA N D RU EFR EMOV - Rrohle m s af the Crysta l l i sation of the
Sty l e in the kon Pa i nt i n g i n the XVlth
GH. POENARU BO R D EA M o n naies byzantines en bronz,e des Cen,(ury and a " New " Icon from N eagoe
V-eme-VI I-eme siecles en DobrolJ,dja Bma rab's Time (87) .
(51 ) .
CO RN ELIA PI LlAT The M u ra l Ensembles from the PIătă­
A N D R EI ARK ESC U S u r l e n o m d u site a ntiq u e de S lova reşti Mona stery and the C h u rc h of
Rusă (58 ) . Dobreni (95) .
VAS I L E D R A GUŢ - L e s peintures d e I'eg l i se Sintă M ă rie VASI LE D R Ă GUŢ N . St'oicescu, The Bibliography of the
Orl,ea - le pl u s a nc.i en en semble Medieval Places and Monuments in
m u ra l de notre pays (61 ) . Romania, " Wal/achia, 1 970 ( 1 1 1 ) .

COLECTIVUL REDACŢIONAL :
Rodica B Ă N Ă ŢEA N U (secreta r d e redacţie) , Valentioll a B U Ş I L A , M i rcea D U M ITRESCU, Olga M A RCULESCU , Tereza S I N I GALlA, Marga reta Ş I POŞ.

Redactia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1, telefon 1 3.98. 1 7. Administraţia : Str. Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui
abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau l a administraţie.

I lei 35 1 1 40880 I

www.patrimoniu.ro
UN TIP NEOBIŞNUIT DE PRIDVOR 'iN ARHITECTURA VECHE DIN MUNTEN IA

Arh . ŞTEFAN BALŞ


Arh . R O D I CA M Ă N C I U LESCU

Pri ntre o b i ective l e Î n scrise Î n pro g ra m u l d e resta u ră ri a l ş i Î n l o c u i rea e i cu o retra g e re a z i d ă riei pe a m bele faţa d e
Direcţiei M o n u m e ntelor I storice, fig u ra d e m u l tă vre m e b i se ­ l atera le, c e acce ntuează Î n mod vi z i b i l pa rtea i nfe rioa ră a
rica Sf. Vi neri d i n Tîrgovi şte. C u toată Î nfăţ i ş a rea ei a pa rent t u rn u l u i d i spă rut.
l i ps ită de va l o a re, cu o a rh itectu ră defo rmată p r i n a d a o s u ­ Î n i nteri o r, să pătu r i l e a rheolog i ce au degajat fostu l z i d
ri le sufe rite ş i fără vreo p i s a n i e ca re să - i a teste vech i m ea, despă rţitor d i n tre pri dvor ş i pro naos ca re a fost reg ă s i t
ea lăsa tot u ş i să se Întreva d ă că făcea pa rte d i n a cea pă strat Î n că pa rţi a l s u b pa rdosea l ă , cu exce pţia c a pătu l u i
categ o ri e de m o n u m e nte ca re, l a fe l ca ce n u ş ă reasa d i n d i n s p re s u d răvă ş i t de m o rm i nte. Bolt.a d e l e m n exec u ta tă
poveste, p utea să - ş i red obÎndea scă fru m u seţea a sc u n să . În 1 850 peste spaţi u l u n ificat a l celor d o u ă Încă peri a fo st
I n 1 940, descope r i rea u n u i a nca d ra m e n t d e po rta l Î n ­ a po i desfă cută i a r tencu i e l i l e pereţ i l o r s - a u decapat d u pă
castrat Î n z i d ă rie p u rtînd o i n scri pţie s l avonă c u data de a p roba rea Î n l ă t u ră ri i p i ct u ri i4 obţi n Î n d u - se l a fel ca ş i Î n
1 5 1 7 ' i - a co n fe r i t u n certificat de vec h i me. Î n 1 96 1 u n so n ­ exte rior i n d i caţ i i a s u p ra Î nfăţi ş ă r i i o ri g i n a le. S - a putut a st­
daj pa rţ i a l a scos l a i vea l ă u n c u r i o s fra g ment de a nc a d r a ­ fel sta b i l i că p ro n a o s u l a vea o bo ltă Î n lea g ă n de zid, pe
m e n t d e factu ră g ot i că prec u m ş i cîteva d i sc u r i s m ă lţu i te cînd Î n că perea pri d vo ru l u i n u a avut boltă c i u n pla nşeu
ş i col o ra te, d e fe l u l celor de la b i serica d i n Cotmea n a , atri ­ de l e m n5. Sta rea foa rte deteriora tă a z i d ă ri e i pereţi l o r, c u
buită veacu l u i a l X IV - l ea2. vă d i te i nterve nţii u l teri o a re şi p l o m be d e proastă ca l i ta te,
I n te res u l stîrnit de aceste descope ri ri a contri b u i t l a pare a i n d ica, l a fel ca ş i Î n exterior, o refacere tota l ă a
g ră b i rea i ntrod uceri i Î n p l a n a resta u ră ri i . z i d ă riei ş i a rcadelor pereţ i l o r l atera l i În pă rţi l e s u perioare,
Î ncă d e l a pri mele ce rcetă ri d i n 1 967, c a re a u stat l a păstrÎ n d u - se d i n a rce l e o ri g i n a l e doa r pri mele rî n d u ri de
baza Întocm i ri i p ro i ectu l u i , a fost co nfi rm ată p rezenţa u n u i l a n a ştere . Este posi b i l ca Într-o e pocă s i tu ată Î n a i n te d e
m o n u ment d a ta t d i n veac u l a l XV- lea3 i e ş i t d i n co m u n ş i d ă rî m a rea t u rn u l u i , u n pute r n i c cutre m u r să fi pro d u s se­
neÎnca d ra t Î n t i po lo g i a cu noscută, c a racterizat pri ntr-o Î m ­ rioase d i z l ocă ri Î n z i d ă ri a pri dvoru l u i , neces itînd conso l i ­
părţ i re a faţa d e l o r pri n f i r i d e c u a rcele s u b l i n i a te d e u n d a rea a rcadelor p r i n d u b l a rea a rcel o r menţio n ate m a i s u s .
ş i r d e d i sc u ri s m ă lţu ite ş i d i ve rs colora te ş i , m a i a les, pri n ­ Ce rceta rea m o n u mentu l u i n u este p e depl i n term i n ată,
tr- u n pridvo r c u m a r i a rcade pe cele trei l a t u ri exte ri o a re, ră m î n î n d să fie exti nsă l a n aos, l a t u rl ă ş i l a a l ta r. Este însă
u lte rior a st u pa t ş i a s c u n s Î n g ro s i mea z i d ă ri e i . Deasu pra de pe a c u m sta b i l i t că exi stă aci, Î n mod i n d i scuta b i l . u n
sa, m a i putea fi bă n u ită exi stenţa u n u i t u r n , j u decînd d u pă t i p d e pridvo r c u tot u l neo b i ş n u it, c u desch i deri m a ri Î n
g rosi mea exagera tă a z i d u r i l o r de fu n d aţ i e a l e acest u i pa rtea i nfe rioară ş i cu t u rn c l o potn iţă a şezat dea s u pra.
pridvor faţă de ce l e l a l te z i d u ri , con statată pri n să pă t u r i l e Se cu nosc u n ele exe m ple, d i n cele mai vec h i t i m p u ri
a rheolog i ce executate.
a l e a rh i tect u r i i Ţă r i i Româ neşti, de t u rn u ri î n ă l ţa te pe p ro ­
Î n l ă t u ra rea pri dvoru l u i nou a d ă u g at Î n 1 850 ş i deca pa­ n a o s c u m e ste c e l de l a Sâ n N i co a ră d i n Cu rtea d e Argeş,
rea ten c u i e l i l o r l a pereţi i fostu l u i pridvor ră m a s Î n g l o ba t Î n s a u ce l pres u p u s să fi fost l a Coz i a , a z i d i s pă rut6. Se m a i
spaţi u l pro n a os u l u i pri n desf i i nţarea pe rete l u i despă rţitor, cu nosc de a se m e n ea cîteva exe m p l e d e pridvoa re desch i se
au scos Î n evidenţă vec h i l e a rcade ş i au a rătat s u cces i u n ea ce a u existat l a Cotmea n a d i n vea c u l a l X I V- lea ş i la T i s ­
de etape pri n ca re s - a u rm ă r i t m i cşora rea g o l u ri l o r i n iţ i a l e . m a na refă cută Î n vea c u l a l X V I - lea s a u l a b i serica d o m ­
Atît l a a rcada d i n faţa d a i ntră r i i , s i n g u ra u n de se m a i nea scă d i n Ca raca l bă n u ită a fi d i n vea c u l a l XV- lea7. N i c i
pă stra u i n ta cte a rc u l ş i d i scu r i l e s m ă lţu ite .a le a rh i vo lte i , cît u n u l d i n t re a cestea Î n să n u a re vreo Î n ru d i re d i rectă c u
� j În faţa d e l e l atera le u n de a rcele a pa r vă d it refă cute d u pă
ceea c e s - a g ă s i t l a Sf. V i n eri ca re, p e l î n g ă fa ptu l c ă este
u n traseu g rosolan ce n u m a i res pectă se m i ce rc u l ş i sînt u n u l d i ntre ra re l e m o n u m e nte ră m a se Î ntreg i d i n vea c u l a l
l i ps i te d e orna mentaţia cera m ică , s-a constatat Î n scrierea XV-lea, d ev i n e a stfel u n caz excepţiona l , preced î n d c u m u lt
u n u i al d o i lea a rc concentric cu p ri m u l , de a ceea ş i g ro ­ pridvo a re l e ş i t u r n u ri l e c l o potn iţă ca racteristice veac u l u i
s i m e ş i c u că ră m i z i i dentice, sprij i n ite p e p i cioa re de z i d ă ­ a l XVI I - l ea .
r i e . A l i p i te z i d ă riei s pa l eţ i l o r orig i n a l i ş i c u ta l pa fu n daţiei
Exi stă totu ş i c h i a r În Tîrgovi şte o c l ă d i re m a i veche, d a ­
neleg a tă , l a o a d î n c i me mai m i că decît fundaţia z i d u ri l o r
tînd d i n veacu l a l X I V - lea, c e p rez i ntă a tîtea eleme nte i d e n ­
vech i , a ceste a rc u r i sînt i n d iscu ta b i l a d ă og a te m a i tîrz i u ,
t i c e cu Sf. Vi neri Î n cît tre b u i e consi dera t c a f i i n d protot i p u l
d es i g u r Î n sco p u l u ne i co n so l i d ă ri . Î ntr-o fază u rm ă toa re ,
ca re a fost l u a t c a mode l .
g ol u ri l e a stfe l m i cşo ra te a u fost d i n n o u red u se p r i n pereţi
d e z i d ă rie, retra ş i faţă d e g ro s i mea a rcelor, stră p u n ş i cu Este vorba d e b i serica veche a C u rţ i i Dom neşti , afl ată
u şă pe l a t u r i l e vest şi n o rd ş i cu o fereastră pe l a t u ra d i n ­ Î ntre pa l a t u l l u i M i rcea cel Bătrîn ş i t u rn u l C h i n d i ei . R u i n e l e
s p re s u d . s a l e c u n oscute m a i de m u l t, a ră ta u c u ri o s u l caz a l u ne i
biserici tă i a te l a ca pătu l d i n s p re vest d e u n t u r n Î n a l t n e ­
D ă rî m a rea zonei s u pra Î n ă l ţa te c u 1 m , tot Î n 1 850, l a
a v î n d n i m i c com u n c u d î n s a . A b i a rece nt, În ca d ru l resta u -
pa rtea s u peri o a ră a pereţi lor, a d a t pri lej u l d eterm i n ă r i i
fo rmelor vech i i corn i şe cu trei rî n d u ri de z i mţi d e că ră m i d ă
4 Autorizaţia În lăturării pictu rii a fost dată d e Comitetu l de
Îng u stă, pri n d esco peri rea cozi l o r a cesto ra ră mase Î n c u ­ Stat pentru Cu ltură ş i Artă ( 1 968).
p ri n s u l z i d ă ri e i d u pă c i o p l i rea vî rf u r i l o r d i n faţa de. Ex i s ­ 5 Amorsa a rcu ită, gă sită În colţul de nord-vest al p ridvoru l u i şi
tenţa u n u i t u r n d e a s u pra pri dvoru l u i a p u t u t fi d e a se m e ­ considerată l a Încel put d rept o porn i re de boltă, s-a dovedit a
nea confirm ată d e Î ntre r u perea co rn i şe i Î n zona a rcadelor fi o rămăşiţă d i n arcul supe rior a l a rcadei, ca re a fast ciaplit pe
taată faţa i n terioa ră pe o g rosime de 30 cm, pentru l ă rgirea Încă­
perii l a l i n ia pronaos u l u i , d u pă d ă rîma rea peretel u i despărţitor.
1 v . Brătu lescu, Inscripţii d e curÎnd descoperite, Î n " B C M I " , 1 940, 6 Dr. Boskovic, Le narthex de Cozia avait-il un etage superieur,
p . 5. În " BC M I " 1 9.34, p. 1 2 1 .
2 Sondaje efectuate de a rh . Şt Balş şi R. M ă nc i u lescu, cu oca­
7 Radu Grecea n u , Eugenia G recea n u , Istoricul ş i restaurarea
zia Î nceperii lucră ri lor de resta u ra re la C u rtea Dom nească , 1 961 . bisericii lostei mănăstiri Cotmeana, În " Studii si l ucrări de resta u ra re
3 G h . 1. Cantacuzi no, Aspecte ale evoluţiei unui vechi monu­ D M I " . nr. 2, 1 967, p. 84 ; M i rcea I l iesc u , Pridvorul În arhitectura
ment din TÎrgovişt e : biserica SI. Vineri, Valachica, 1 969, p. 63. Ţării Româneşti, Î n " Studia Valach ico " , n r. 2, 1 970, p. 79.

75

www.patrimoniu.ro
� �; I�
U o
/

l_ iIJ �li�I
.. ti1 [Il
o
o
- - -

2 � ""
..J.-- -

�M
! '-1--1--1-;-=1
\'
2 3

Fig. 1 Planul bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 2. Faţada


bisericii Sf. Vineri, Înainte de restaurare. Fig. 3. Faţada Vest ()
bisericii Sf. Vineri, după restaurare. Fig. 4. Planul bisericii Sf. Vineri,
după restaurare.

o 2. 5M

-
f?l(l ARGALAll ce 5f"/e"/J/N

CJ ZIMRIE DE C/1'1?'LLITI/�A

76

www.patrimoniu.ro
o 2 :1
l;rr=PIII! I t I

.5

6 Fig. 5. Faţada bisericii SI. Vineri, după restaurare. Fig. 6. Elevatia


turnului Chindiei. Fig. 7. Secţiuni prin turn. Fig. 8. Planul turnuiui
Chindiei şi al bisericii.

�.1

_ tlUC"'... ... �
c=::J 4«#Y' �II'''J;
r:=1 '� CMWO\oI

www.patrimoniu.ro
Fig. 9. Cornişa bisericii 51. Vineri. Fig. 1 0. Fundaţia arcadei 2.

ră ri i intreg u l u i com plex a l C u rţ i i , ext i n d e rea degajă r i l o r l a S - a con statat in pri m u l ri n d că a rcadele latera le, spri j i ­
baza t u rn u l u i a p u t u t l ă m u ri p ro b l e m a a cestei c i u d a te i m ­ n i te s p re vest p e sti l p i m a s i v i d e z i d ă rie, s i n t i n ca st ra te s p re
perech e r i . A re ieşit c ă z i d u r i l e m a s ive a l e bazei Ch i n d i e i n u
a u tă i a t pri m a c l ă d i re c i a u fost s u p ra p u se peste u n p r i d ­ est in z i d ă ria perete l u i p rona os u l u i ş i sint constru i te odată,
vo r a f l a t i n faţa pronao s u l u i b i s e r i c i i ş i ră m a s ing l o bat i n fă ră n i ci o u rmă d e adă u g i re u l teri o a ră . S - a observat de
co n strucţia n o u ă8, p revăzut p e t re i I .a t u ri cu a rcade m a ri a se m enea a ceea ş i deose b i re de g ro s i m e , d i nt re z i d u l vestic:
u lteri o r z i d i te9. Vec h i mea b i serici i a fost ş i ea sta b i l ită , a l pronaos u l u i ş i z i d u ri l e celela lte, sem n a l ată l a Sf. Vi neri ..
d oved i n d u - se a f i o c l ă d i re d i n vea c u l a l X I V - l ea 10.
Ce rcetă r i l e mai rece nte d i n a cest a n au a d u s noi p rec i · Adă u g i n d u - se fa ptu l că peste tot z i dă ria pe reţi l o r, i n d i ­
zări a s u pra s i tuaţiei rea l e a pridvo ru l u i aflat l a baza tu r- ferent de g rosi m i l e d i ferite , a re că ră m i z i l e şi rost u r i l e d e
n u l u i ş i a e l e m ente l o r asemă năto a re cu b i serica Sf. V i n e r i . a ce l e a ş i d i me n s i u n i ş i c ă socl u l d e piatră este co m u n pe
tot peri metru l c l ă d i r i i denotind o con strucţie u n itară, se
8 N . Con sta ntinescu, Contribuţii arheologice asupra Curţii Dom· poate afi rma că a exi stat ş i aci i n iţi a l u n m o n u ment c u.
neşli din Tîrgovişte, În " SCIV " , 1 964, p. 232-234. p ri d vo r desch i s cu t re i a rcade ş i tu r n , i n a i n te de a se fU
9 Cr. Moisescu, Prima CLlrte domnească de la Tîrgovişte, În B M I " ,
i n ă l ţa t deasu pra m a s i v u l t u rn a l Ch i n d i e i .
nr. 1 , 1 970, p. 1 1 -1 5.
10 G h . 1 . Contacuzino, Date arheologice În legătură Cll crono· P e d e a l tă p a rte, com parind a rh i tectu ra a m be l o r bise­
logia unor constfLIcţii ale Curţii Domneşti din Tîrgoviş te, În " Stu d i i şi rici, re iese că p l a n u ri l e sint a p roa pe i d e n t i ce, cu a ceea ş �
l ucrări de resta u ra re D M I " , 1 9"/0, p. 1 46-1 5 1 . pa rticu l a rita te rar i n tÎ l n i tă a u n u i d ec roş foa rte red u s c e
m a rchează a bs i d a a l ta ru l u i , i a r faţa d e l e sint ş i e l e tratate
i n acel a ş i fe l , c u o deco raţ ie de f i r i d e ş i d i scuri smă lţu ite 1 11
Fig. 1 1 . Firidă CLI discuri smălţuite.
ş i c u z i d ă ria a pă ra tă d e u n strat s u bţi re de ten c u i a l ă 12.
În co ncl u z ie, căutind să doved i m a se m ă n a rea celor d o u ăI
m o n u me nte, tre b u i e s u b l i n i a t fa ptu l că Î nt r- u n i nterva l d e
t i m p dest u l d e scu rt, i n scris i n c a d r u l veacu l u i a l XV- l ea ,.
a exi stat in Tirgovi şte u n t i p d e b i se rică cu fo rme n eo b i ş ­
n u ite c e n u s e m a i g ă seşte in a l tă pa rte.
Ca ata re , o a stfel de i m bogăţi re a c u noşti nţe l o r a s u p ra:
u ne i perioa de d i n ca re n u s - a păstrat a p roa pe n i m i c, este
pe cit d e nea şteptată pe a tit d e b i n e ve n i tă pe ntru i storia
vech i i noa stre a rh i tectu ri i n genera l cit ş i pentru u r m ă ri rea'
evo l uţiei pri dvoru l u i in s pec i a l , de la p r i m e l e sale exe m p l e
m a i d i rect legate d e tra d iţ i a b i z a n t i n ă , p i n ă l a fo rmele c u'
tot u l d i ferite ce a pa r incepind cu vea c u l a l XVI I - lea .
M a i tre b u i e s u b l i n i ată toto d a tă şi a cea stă nouă d ova d ă
a ca l i tăţi l o r i n ventive a l e m eşteri l o r vre m i i , expri m a tă p r i n
m a rea d i versita te constatată l a m o n u mentele O l te n i e i ş i
M u nte n i e i , ca re a r putea s ă n e rezerve n o i s u rpri ze i n
cercetă ri l e vi i toa re .

1 1 Forma fi ridelor d e l a C h i n d i a , rămase doar l a pa rtea i nfe­


rioa ră a pereţi l o r, a putut fi c u n oscu tă prin firida pă strată i n tactă,
descoperită prin sondaj ÎIl Î llcă perea t u rn u l u i , În spatele zidă riei de·
u m pl ut u ră a a rcadei. Cit priveşte discurile, d eş i n u au fost găsite
la fi rida descoperită, e l e au existat Î n faţade, d u pă cum o dovedesc
cele recu perate În c u rs u l săpăturilor ş i d i n c a re un exem plar se
pă strează l a m uzeul oraş u l u i .
1 2 Constată ri făcute Î n zona d e nord l a firide ş i soc l u .

78

www.patrimoniu.ro