Universitatea "Petru Maior"

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

Specializarea Română – Engleză

DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI

LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Profesor: Szekely Eva-Monica

Studenţi: Antal-Biro Csilla

Nagy Anna-Dolores
Ursan Rozalia

Română – Engleză
anul II. IFRD.
 ARGUMENT - INTRODUCERE

Am ales poezia ”SARA PE DEAL” de MIHAI EMINESCU , pentru că îl apreciez

foarte mult pe scriitorul Mihai Eminescu, deoarece este cel mai mare poet român, punctul
cel mai înalt, la care s-a ridicat geniul artistic al poporului român. Numele lui a devenit un
simbol. A dat naştere unei lumi poetice noi, unui nou ideal de stil şi de limbă. Poezia română
modernă prin Eminescu a devenit un capitol al literaturii universale. „Ca poet, Eminescu a
fost cel mai cult dintre poeţii noştri, cu cea mai ridicată putere de folosire a tuturor factorilor
de cultură.” (G.Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu)
Apărut la sfârşitul primei faze a romantismului românesc Eminescu depăşeşte
militantismul vizionar (concepţie, atitudine, activitate de militant) al paşoptiştilor (persoane
care aparţin generaţiei participanţilor la revoluţia de la 1848 din ţările române), dă
romantismului o nouă orientare, o nouă strălucire, devenind cel mai mare poet naţional român
şi unul din marii poeţi ai lumii. „Fiind foarte român, Eminescu e universal” menţionează
Tudor Arghezi, subliniind că aportul unui mare scriitor la cultura universală stă în ceea ce
aduce specific naţional şi original.
Acest geniu inovator al liricii române avea un destin nefericit, aşa cum a formulat în
versurile: „Ce suflet trist mi-au dăruit
Părinţii din părinţi
De-au încăput numai în el
Atâtea suferinţi.”
Toate îi sunt potrivnice: Societatea semifeudală, dezbinată de lupte politice, o
literatură nu prea dezvoltată, o viaţă personală nefericită, mai târziu boala.
În ciuda necazurilor, Eminescu a reuşit să se realizeze şi nu oricum. Într-o activitate
literară de nici două decenii (1865-1883), Eminescu a creat o operă monumentală în
versuri, proză, încercări dramatice şi publicistică. Tocmai din această cauză îl apreciez pe
Eminescu.
Ioan Slavici în „Amintiri” scria despre prietenul său:”Eminescu era un om de fire 
duioasă, care toate le făcea din iubire către alții. Durerile lui erau durerile obşteşti, 
iar mulțumirile lui  erau gândul înălțat, inima curată, cerul senin, câmpul verde...” 
Din dragoste nemărginită faţă de om şi faţă de popor izvorăşte concepţia sa înaintată despre
literatură şi bogăţia tematică a liricii sale.
*Una din importantele teme ale operei sale este concepţia despre poezie şi misiunea
poetului („Junii corupţi”, „Criticilor mei”, „Epigonii”).
*Elogiul istoriei glorioase a poporului şi critica societăţii burgheze este o temă mare
a poeziilor istorice şi de revoltă socială („Scrisorile”, „Împărat şi ploretar”).
Mare admirator al creaţiei artistice populare Eminescu a adunat cu sârguinţă
producţiile folclorice, făcând din ele o sursă importantă de inspiraţie în poezii de inspiraţie
folclorică („Revedere”, „Ce te legeni”).
Studiind operele marilor filozofi ai lumii, influenţat mai ales de filozofia lui
Schopenhauer, Eminescu meditează la gravele probleme ale existenţei umane în poeme
filozofice („Scrisorile”, „Luceafărul”, „Glossă”, „Odă (în metru antic)”)
*Eminescu a cântat ca nimeni altul iubirea, în toate ipostazele ei, de la fiorul primei
întâlniri până la durerea despărţirii şi a morţii. A trăit intens sentimentul naturii, asociindu-l în
mod romantic cu dragostea. Deci o temă majoră a creaţiei sale este natura şi dragostea
(„Sara pe deal”, „Floare albastră”).
 Eminescu a îmbogăţit lirica română cu multe motive tipice romantismului: aspiraţia
către absolut, iubirea înflăcărată faţă de om, dorinţa de a-l vedea eliberat din cătuşele sale,
extraordinara capacitate de visare, soarta geniului, problema morţii şi nemuririi, călătorii
cosmice, problema timpului infinit şi măsurat, îngerul şi demonul etc.
Noutatea şi originalitatea poeziei lui Eminescu izvorăşte şi din talentul genial de a
înnoi mijloacele de expresie. A fost cel mai mare artist al cuvântului din litratura română.
Expresia surprinzător de nouă, armonia unică, vraja învăluitoare şi obsedantă a versurilor sale
au exercitat o influenţă covârşitoare asupra urmaşilor scriitori. „Sub pana lui Eminescu,
limba românească s-a mlădiat armonios, s-a înnoit şi s-a îmbogăţit, s-a cristalizat în
juvaere artistice”(Mihail Sadoveanu). (s-a mlădiat=s-a înclinat, s-a adaptat)
Marea sa artă nu se explică numai prin talent, ci şi prin extraordinara exigenţă. În
căutarea „cuvintelor ce exprimă adevărul”poetul a descoperit în limba vorbită, în limba
literară veche şi în folclor frumuseţi stilistice cărora le-a dat o nebănuită strălucire.
Inovator în ritm şi în rimă, Eminescu le-a combinat în mod original ca să exprime şi să
sugereze stările sale sufleteşti. Folosea, precum singur spune, „iambii suitori, troheii,
săltăreţele dactile” şi versul alexandrin (vers iambic cu 12 silabe). A ştiut mai bine ca toţi
ceilalţi să toarne „în formă nouă limba veche şi înţeleaptă”.

*****

Dintre creaţiile lui Mihai Eminescu am ales poezia „Sara pe deal”, deoarece îmi plac
idilele mai ales cele cu pronunţate elemente de pastel.
Idila este o specie de poezie lirică şi erotică în care sunt prezentate viaţa şi dragostea
într-un cadru natural rustic. (rustic=sătesc)
„Sara pe deal”este o idilă-pastel, care se încadrează în lirica eminesciană a naturii
şi a iubirii. Este poemul dorului de dragoste, al visului pur.
Tema poeziei este de inspiraţie romantică –tema iubirii şi a naturii – aspiraţia
poetului pentru o dragoste ideală.
Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe, iar
natura este idealizată.
În „Sara pe deal” iubirea este imaginată într-un cadru terestru, natural, rustic şi
pastoral (turme de oi, sate îndepărtate).
Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri. Ea se poate împărţi în
două secvenţe:
- În prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de
pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale
Cosmosului.
- În ultimele două strofe care constituie a doua secvenţă se intensifică accentele de
idilă.
Poetul acordă o mare importanţă cadrului terestru la deschiderea căruia foloseşte
procedee şi imagini artistice, care motivează specia literară pastel:
Procedee artistice:
Epitete: luna „sfântă şi clară”; „bolta senină”; „streşine vechi”; „înaltul, vechiul
salcâm”.
Personificări: „buciumul sună cu jale”; „apele plâng”; „norii curg”; „fluiere
murmură-n stână”; toaca şi clopotul „împle cu glasul lui sara”;
„satul în vale-amuţeşte”.
Metafore: „stelele nasc umezi pe bolta senină”
Comparaţie: „sufletul meu arde-n iubire ca para”
Inversiune : „vechiul salcâm”
 Imagini artistice:
Imagini auditive: „buciumul sună cu jale”
„apele plâng”
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”
„fluiere murmură-n stână”
„toaca răsună mai tare”
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”

Imagini vizuale : „Nourii curg”

„Valea-i în fum”
„Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”
Titlul poeziei „Sara pe deal”ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe deal”, care
constituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea.
Cadrul natural terestru este descris prin elemente tipice eminesciene ale cadrului
dragostei terestre, dealul, valea, câmpul, izvorul, arborele, casele şi elementele simbolice ale
universului, ale cosmosului, luna, stelele, bolta, norii,cerul.
Centrul cadrului natural terestru este Salcâmul , arborele sacru al iubirii, simbol al
vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi care este o
axă a lumii, care uneşte cerul cu pământul.
Sub acest salcâm sacru al iubirii aşteaptă iubita, a cărei chip este prezentată în strofa a
II-a prin câteva elemente de portret:
„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,”
Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare a fi o fiinţă reală, în final însă,
imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa iubirii niciodată împlinită.
Intensitatea iubirii terestre este ilustrată prin înălţarea dragostei iubiţilor la valori
universale, cosmice prin folosirea elementelor simbolice ale cosmosului :luna, stelele,
bolta, norii, cerul, noaptea.
Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic, terestrul şi celestrul tind unul spre
altul, ca în vechile mituri în care Cerul se logodea cu Pământul: turmele arcă dealul, stelele
îşi revarsă lumina spre văi, casele îşi revarsă spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un larg
gest de îmbrăţişare astrală.
Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa eului liric (folosirea persoanei I.) ,
care aspiră spre o iubire ideală. El meditează asupra unor idei filozofice, dezvoltând ideea
iubirii ideale posibile, imaginată într-un cadru natural rustic.
Imaginile auditive din strofele trei şi patru , sugerează creşterea iubirii în sufletul
tânărului îndrăgostit, care este exprimat şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,
printr-o comparaţie plastică:
„Sufletul meu arde-n iubire ca para.”
Finalul secvenţei a doua este impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea,
în numele căreia eul liric este gata să ofere sacrificiul suprem:
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
Numai omul superior, geniul este capabil de acest sacrificiu suprem, căci este
singurul care poate aspira spre idealul de iubire.
Deoarece cei doi îndrăgostiţi aparţin unor lumi diferite , iubirea ideală rămâne doar
un vis. Ceea ce îi oferă iubita este dragostea terestră, iar el, omul de geniu, nu se poate
desprinde de lumea lui superioară, ceea ce duce la imposibilitatea împlinirii iubirii ideale.
Imaginea celor doi tineri care dorm, surâzând, sub „vechiul salcâm” este pură şi
aparţine visului de iubire mereu neîmplinit.
 Inversiunea „Vechiul salcâm” face din arborele sacru, ocrotitor al somnului erotic,
un simbol al timpului etern.
În poezia „Sara pe deal” Eminescu nu descrie iubirea, ci visul de iubire.
Întâlnirea celor doi îndrăgostiţi, fericirea produsă de gesturile tandre, are loc în
imaginaţia eului poetic, în vis, reală fiind doar natura, pe marginea căreia se proiectează
cuplul idilic
Conflictul interior al eului liric , lupta dintre iubirea visată şi cea neîmplinită,
pasiune şi raţiune, imaginar şi real sugerat prin locuri îndepărtate, ca vale-deal, terestru-
cosmic, este descris de Mihai Eminescu prin folosirea unor motive romantice proprii:
seara, noaptea, bolta, luna, stelele, geniul, visul, iubirea, bucuria, nostalgia, sacrificiul,
dezamăgirea, tristeţea, regretul.

Am ales poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu şi din cauza technicii desăvârşite
a lui Eminescu de a crea. Eminescu ştie ca nimeni altul să combine ritmurile, să taie
lungimea unui vers sau să găsească cele mai rafinate rime.

*****

Am optat pentru manualul de clasa a XI-lea de Limbă şi literatură Română a editurii

Art, apărut la Bucureşti, în anul 2002 pentru că mi s-a părut mai atractivă , datorită
ilustraţiilor din carte, care fac mai plăcută procesul de învăţare.
Manualul pune la dispoziţie un instrumentar complex pentru analizarea şi interpretarea
textelor literare.
Textele sunt reproduse în întregime sau prin fragmente, impunându-se cunoaşterea
întregului prin lectură individuală.
Succesiunea de exerciţii pe care propune pentru înţelegerea şi analiza unui text şi
formarea pe această cale a unor competenţe de comunicare orală sau scrisă asigură un proces
corespunzător de învăţare.
Manualul oferă informaţii bogate, ceea ce contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi la
mărirea plăcerii de a citi şi de a învăţa, fiind astfel un instrument de formare intelectuală care
stimulează creativitatea.

*****
 SARA PE DEAL
de Mihai Eminescu

Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne;
Sub un salcîm dragă, m-aştepţi tu pe mine.

Luna pe cer trece-aşa sfîntă şi clară,

Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gînduri ţi-e plină.

Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scîrţîie-n vînt cumpăna de la fîntînă,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă.

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;

Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altul

Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?
 Elemente tipic
eminesciene ale
cadrului dragostei
terestre
Personificare
Portretul Tema
iubitei iubirii şi a
naturii Epitete
Salcâm
Motivele
romantice
Metafore
Procedee
artistice
Cadru Inversiune
Univers terestru
IDILA
Cosmos Comparaţie

Simboluri Imagini
cosmice auditive
EUL LIRIC
Imagini
Sacrificiu
artistice
Mituri suprem
Imagini
vizuale
Idei filosofice

Imposibilitatea Iubirea
împlinirii ideală visată
visului iubirii posibilă
ideale
 Evaluarea manualelor alternative
Tabel – Alegerea manualului

MANUALE / EDITURĂ
Punctaj (0 – 5)
Nr. CRITERII DE EVALUARE GRUPUL ALL
crt. HUMANITAS CORINT
EDITORIAL ART EDUCATIONAL
cls. a XI.-a cls. a XI –a
cls. a XI.-a cls. a XI. –a
(Bucureşti, 2003) (Bucureşti, 2001)
(Bucureşti, 2002) (Bucureşti, 2001)

1 Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatură, concepte

circulante). 5 5 5 5

2 Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii

gradate. 5 5 4 4

3 Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţiei

sensurilor. 5 4 4 4

4 Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea unei

intertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje. 5 4 4 4

5 Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor concepte

funcţionale. 5 5 5 4

6 Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte.

5 5 4 4

TOTAL PUNCTAJ 30 28 26 25
 ROMANTISMUL

Romantismul este o mişcare literară şi artistică, apărută în Europa

la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, ca o
reacţie împotriva clasicismului şi regulilor lui formale, care a preluat
tradiţiile naţionale şi populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia
şi libertatea de expresie.

Curentul romantic este caracterizat de următoarele aspecte:

înclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie.

Romantismul a luat naştere în Anglia, de unde s-a extins în

Germania şi Franţa, apoi în întreaga Europă.

Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai în literatură, ci şi

în artele plastice şi în muzică, s-a ridicat împotriva rigorilor, a
dogmatismului estetic, a raţiunii reci şi a ordinii, propunându-şi să iasă
din convenţional şi abstract. Romantismul a susţinut manifestarea fanteziei
şi exprimarea sentimentelor, a originalităţii, spontaneităţii şi sincerităţii
emoţionale, promovarea libertăţii de expresie .Astfel spus, romantismul a
pledat pentru exlorarea universului interior al omului .

Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo,

care a trasat şi a identificat direcţiile şi trăsăturile acestui curent cultural
în „Prefaţa” de la drama „Cromwell”(1827), un adevărat program-
manifest . Opera sa poetică relevează un registru tematic larg, cu o gamă
bogată a mijloacelor expresive, îmbinând liricul, epicul şi dramaticul în
specii variate, de la elegie, satiră până la poem şi epopee.

Literatura romantică şi-a găsit sursele ideatice şi de expresie în

operele sociologice sau filozofice ale lui J. J. Rousseau, Kant, Shelling, iar
romantismul târziu a fost dominat de influenţa ideilor metafizice ale lui
Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard şi alţii.
Romantismul este în primul rând o atitudine de refuz a lumii aşa cum este
ea orânduită. Spiritul de revoltă al romanticilor faţă de societate este ilustrat şi
de prezenţa figurilor mitice - simboluri ale revoltei - Cain, Satan, Faust şi
Prometeu.

În literatura română se pot identifica trei etape ale curentului

romantic: preromantismul, romantismul şi postromantismul.
 Romantismul a fost precedat de o formulă literară de tranziţie de la
iluminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de Vasile
Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri,
Dimitrie Bolintineanu, scriitori cunoscuţi şi sub numele de paşoptişti.

Romantismul românesc a fost reprezentat în mod strălucit de

Mihai Eminescu, care este considerat ultimul mare romantic european,
încheind, aşadar, romantismul universal.

Postromantismul s-a manifestat prin îmbinarea elementelor

romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă în care se
înscriu Al. Macedonski, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Barbu Ştefănescu
Delavrancea.

Printre caracteristicile romantismului se pot aminti:

• Introducerea unor noi categorii estetice : urâtul, grotescul, fantasticul,

macabrul, pitorescul, feericul şi a unor specii literare inedite : drama
romantică, meditaţia, poemul filozofic,elegia, nuvela istorică ;
• Cultivă sensibilitatea, imaginaţia şi fantezia creatoare, minimalizând
raţiunea şi luciditatea;
• Promovează inspiraţia din tradiţie, folclor şi din trecutul istoric, pe
care îl consideră opus realităţii contemporane, de care erau dezamăgiţi,
fiind preocupaţi de reflectarea în opere a specificului naţional (acordarea
unui mare interes culoarii locale).
• Manifestă preferinţă pentru evadarea din lumea reală apăsătoare în
trecut, istorie, vis sau somn (mitul oniric), într-un cadru natural
nocturn;
• Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor sau a
momentelor anotimpurilor în pasteluri şi prin reflecţii asupra gravelor
probleme ale universului în meditaţii;
• Acordă importanţă deosebită sentimentelor omeneşti, cu predilecţie
iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii
ocrotitoare sau participative;
• În genul liric se manifestă inovaţii prozodice şi supremaţia
subiectivismului, a pasiunii înflăcărate, a fanteziei debordante;
• Preferinţă pentru eroi excepţionali, care acţionează în împrejurări
ieşite din comun, precum şi portretizarea omului de geniu şi condiţia
nefericită a acestuia în lume; personajele romantice nu sunt dominate de
raţiune, ci de imaginaţie şi de sentimente ;
 • Preocuparea pentru definirea timpului şi a spaţiului nemărginite, ca
proiecţie subiectivă a spiritului uman, concepţie preluată din lucrările
filozofilor idealişti;
• Susţine libertatea totală de creaţie şi de expresie;
• Îmbogăţirea limbii literare, prin includerea cuvintelor şi expresiilor
populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralităţii;
• Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupă
locul principal atât în structura poeziei, cât şi în construirea
personajelor, situaţiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate;
• Ironia romantică dobândeşte, adesea, accente satirice sau pamfletare,
fiind un mijloc artistic folosit atât în specia literară cu nume sugestiv,
satira, cât şi în poeme filozofice, aşa cum se manifestă în „Scrisoarea I
”de Mihai Eminescu .

Trăsăturile stilistice cele mai semnificative ale operelor romantice

sunt bogăţia figurilor de stil, limbajul colorat, şi firesc, apropiat de
vorbirea cotidiană, cultivarea opoziţiilor, a contrastelor puternice, etc.
Printre reprezentanţii europeni ai romantismului literar, se pot
enumera scriitorii: Victor Hugo, Lamartine, Vigny, Musset (Franţa),
Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley, Keats, Scott (Anglia),
Manzoni, Leopardi (Italia), Puşkin, Lermontov (Rusia), M. Eminescu, C.
Negruzzi, Gr. Alexandrescu.
 CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Conservă o
perspectivă de
Liricul tinereţe

Iubirea ca un
sentiment ideal

Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical

Demonica Iubire-sacrificiu Iubire

Zburătorul-I.H. Maitreyi- neîmplinită
Rădulescu Mircea Eliade Romeo şi
Julieta
 Romeo si
Odeleta-Ion Julieta-W.
Minulescu Shakespeare

,,Am auzit al
AUBADA tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
TRIOLET CALIGRAMA mirat(…)”-A.
Macedonski

TANKA ELEGIE
SONET EPIGRAMA

RONDOU GAZEL
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC

Poema Glossa-M.
rondelurilor-A. RONDEL GLOSA Eminescu
Macedonski

POEM IN PASTORALA
PROZA HAIKU IDILA

Miorita PASTEL LIMERICKS

ODA

Sara pe deal- Cartea

M.Eminescu nonsensurilor-
Edward Lear
 PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT(PLANIFICARE PE 12 ORE)

Nr.crt./ Competent Competente Competente Text Intertext Concepte Activitati Evaluare

Nr. ore e generale specifice operationale operationale de invatare
1-2 ore 2.Folosirea 1.1Redactarea 2.1.1.Sa ,,Sara pe 1.Genesa 1- -exercitii -matrici
instrumentel unor compozitii citeasca o serie deal” de 11,9 care sa semantice;
or de analiza referitoare la de texte Mihai evidentieze
stilistica si texte poetice si literare sau Eminescu 2.Prima 1.Gen liric trasaturile - fişe de
structurala dramatice nonliterare si strofa din strofelor completate
a diferitelor sa pastelul 2.Pastelul lirice în ceea ce
texte literare demonstreze ,,Sara pe priveşte
si intelegerea deal” de -matrici modul de
nonliterare sensurilor Mihai E semantice organizare a
acestora minescu construite in poeziei sau
2.1.2.Sa jurul strofei ;
citeasca in 3.,,Zburator cuvintelor:n
grup sau ul” de I.H. atura,iubire
individual Radulescu a,eul liric;
pastelul ,,Sara
pe deal” de 4.,,Floare -expunerea,
Mihai albastra” de Munca in
Eminescu Mihai grup,enunta
2.1.3.Sa se Eminescu rea unor
incadreze pe definitii;
baza 5.,,Scrisoare
caracteristicilo a I” de -conversatia
r specifice Mihai
genului caruia Eminescu
ii apartine
 poezia,strofa
sau versul din
pastelul ,,Sara
pe deal” de
Mihai
Eminescu
2.1.4.Sa
enunte in mod
corect si
adecvat
definitia,trasat
urile specifice
fundamentale
ale speciei
caruia ii
apartine
poezia sau
strofa
studiata.
3-4 ore 2.Folosirea 1.1Redactarea 2.1.5.Sa - exerciţii
Răspunsuril
instrumentel unor compozitii compare care să-ie elevilor vor
or de analiza referitoare la poezia sau implice înfi
stilistica si texte poetice si strofa din actul monitorizate
structurala dramatice manual cu alte comunicării; pe tablă
a diferitelor poezii sau Pastelul pentru a
texte literare strofe -exercitii putea fi
si apartinand prin care sa văzute de
nonliterare perioadei de recunoasca întreaga
inceput a componentel clasă iar
aparitiei e principale ceea ce vor
pastelului al unui text formula
2.1.8. Să liric(metafor elevii va fi
 asigure a,epitet,com expus ca un
coerenţa paratii,rima, rezultat al
problemelor masura,inve muncii
pe care le rsiune,etc.) colective,
exprimă; gruparea
2.1.9. Să-şi - activităţilor
adapteze individuale
modul de a
comunica la
ceea ce se
discută în - completare
clasă, pe de fişe de
niveluri de lucru;
dezvoltare
lingvistică;

- observare
sistematică;

5-6 ore 2.Folosirea 1.1Redactarea - exerciţii - discuţia în

instrumentel unor compozitii care să perechi;
or de analiza referitoare la vizeze modul
stilistica si texte poetice si de
structurala dramatice organizare
a diferitelor pe
texte literare strofe,versur - probe
si i; scrise şi
nonliterare orale;
-exercitii
prin care
ideile de
baza sa fie
 asemanate
cu viata din
toate zilele
7-8 ore 2.Folosirea 2.2.3. Să -exercitii de -
instrumentel asigure comparatie completarea
or de analiza coerenţa cu alte poezii de fişe de
stilistica si ideilor lucru;
structurala exprimate; -exercitii in
a diferitelor 2.2.4. Să care sa
texte literare manifeste o compare -probe
si deschidere perechea din scrise, orale;
nonliterare spre studierea poezia idilica
unor poezii cât cu una din
mai variate; zilele noastre -observarea
sistematică;
9-10 ore 2.Folosirea 1.1Redactarea 2.2.7. Să -eul liric; - activităţi -
instrumentel unor compozitii cunoască privind complet
or de analiza referitoare la modul de scrierea area
stilistica si texte poetice si implicare al unor unor fişe
structurala dramatice poetului într-o compuneri de lucru
a diferitelor poezie(eul pe o temă de
texte literare liric) dată; evaluare
si 2.2.8. Să-şi ;
nonliterare exprime în -
scris păreri, conversaţia; - discuţia în
atitudini, perechi,
sentimente - dialogul: grupuri-
faţă de eul grupuri;
liric; -
problemati-
zarea;
 - exerciţiul ;

- munca în
grup;

- activităţi
privind
scrierea
unor
argumentări
pe o temă
dată;

11-12 I. Utilizarea 1.5. Utilizarea, 1.5.2. Să - exerciţiul

ore corectă şi în exprimarea utilizeze corect în grup; 2.4.2. Să
adecvată a proprie, a formele exprime
limbii normelor flexionare şi propriile
române în ortografice, elementele de păreri în
receptarea şi ortoepice, de reaţie; legătură cu
în punctuaţie, opera
producerea morfosintactice - să-şi
mesajelor în şi folosirea exprime
diferite adecvată a fluent
situaţii de unităţilor lexico- propriile
comunicare semantice, gânduri,
compatibile cu opinii, cu
situaţia de privire la
comunicare valoarea
poeziei
2.4.1. Să
compare
opiniile Test de
diferiţilor evaluare a
critici, în ceea cunoşiinţelor
ce priveşte dobândite pe
modul de a parcursul
percepe eul studierii
liric. pastelului
,,Sara pe
2.Folosirea 2.4. Folosirea 2.4.2. Să deal’’ de
instrumentel unor modalităţi exprime -Păreri Mihai
or de analiza diverse de propriile critice ;. Eminescu
stilistica si înţelegere şi de păreri în
structurala interpretare a legătură cu
a diferitelor textelor literare pastelul.
texte literare studiate
si
nonliterare
 PROIECT DE LECŢIE

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Data :

Locul :

Clasa : a XI – a

Obiectul : Limba şi Literatura Română

Profesori / Propunători : Antal-Biró Csilla

Nagy Anna-Dolores
Ursan Rozalia

Unitatea de conţinut : Idila-pastel

Subiectul: „Sara pe deal” de Mihai Eminescu

Tipul lecţiei : de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor

Competenţe generale :

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

2.Comprehensiunea şi interpretarea textelor

3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente

culturale/literare

4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise

1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate

2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate
în texte literare, nonliterare sau alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe
de lectură

20
 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul
cultural în care a apărut aceasta
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până
la începutul secolului al XX-lea
3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme

4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse

(scrise sau orale)
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor
judecăţi proprii

Valori şi atitudini :

* Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii
* Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
* Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare
* Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
* Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Competenţe operaţionale :

0.1. Să citească expresiv textul, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text

0.2. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine
textul sau fragmentul
0.3. Să selecteze cuvintele din textul poeziei care desemnează elementele cadrului
natural
0.4. Să identifice sentimentul dominant al poeziei şi modul de a-l exprima
0.5. Să prezinte mijloacele şi imaginile artistice folosite de autor
0.6. Să exprime un punct de vedere personal, referitor la semnificaţia textului

Strategii didactice :

Metode şi procedee: conversaţia euristică, conversaţia de verificare, expunere, explicaţia,

lectura comentată, lectură explicativă, lectură expresivă, lectură dirijată, exerciţiul,
problematizarea, algoritmizarea, dezbaterea, învăţarea prin descoperire

Forme de organizare: frontală, individuală, în grup

Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Art,

Bucureşti, 2002; textul de bază şi intertexte, fişe de lucru (fişe de lectură), dicţionare
explicative.

21
Bibliografie:

Manualul de Limba şi literatura română, pentru clasa a XI-a, Grupul Editorial Art,
Bucuresti, 2002
Poezia ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu
Poezia „Floare albastră” de Mihai Eminescu
Poezia „Luceafărul” Mihai Eminescu
Poezia „Pe lângă plopii fără soţ” de Mihai Eminescu
Poemul „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu
Poezia „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” de Petre Ispirescu
Tragedia ,,Romeo si Julieta” de William Shakespeare, Editura Univers, Bucuresti,1990
Alte texte nonliterare.

22
 1.Organi- Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei: Pregătirea elevilor pentru noua lecţie:
zarea aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic - elevii vor avea manualul şi materialele necesare orei de
clasei necesar, elevul de serviciu va anunţa absenţii. limba română la fiecare bancă
(1 min.) -se notează absenţii
-se asigură liniştea şi dişciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice

2.Evocare
(10.min.)

Actualiza- Se discută liber cu elevii despre Mihai Eminescu şi Câţiva elevi vor prezenta fişele biografice ale lui Mihai Conversaţie Fişe
e rea unor despre creaţiile sale. Prin întrebări şi răspunsuri se Eminescu, fişe pe care le pregătesc de fiecare dată euristică biogra-
cunoştinţe realizează recapitularea şi sistematizarea celor când studiază o operă cultă. fice
şi impresii învăţate anterior, realizând corelarea cunoştinţelor
despre vechi cu cele noi:
lectură * Prezenţaţi pe scurt rolul lui Mihai Eminescu în * Mihai Eminescu (1850-1889) a fost cea mai strălucită Conversaţie
literatura română întrupare a geniului literar românesc. A fost cel mai de
mare poet român, unul dintre cei mai de seamă verificare
reprezentanţi ai poeziei lirice şi filozofice universale şi
autor al unor importante studii şi articole de filozofie
socială.
* Ce curente literare cunoaşteţi ? * Clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul,
simbolismul.
* În care curent literar se încadrează Mihai Eminescu ? * Eminescu se încadrează în curentul literar al
romanticilor. A reprezentat în mod strălucit romantismul
românesc.Este considerat ultimul mare romantic
european, încheiând romantismul universal.
* Care sunt atributele poetului romantic ? *Revolta, melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,

23
 genialitatea.
* Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ? *Natura, iubirea, folclorul, istoria, filozofia.

* Care sunt simbolurile şi structurile poetice de factură * Natura, pădurea, codrul, lacul, insula, izvorul, luna,
romantică ? noaptea, Dumnezeu, templul, îngerul, demonul, magul,
geniul, nebunia.
Captarea În spirit romantic, Eminescu manifestă preferinţă
atenţiei pentru tema iubirii şi a naturii; pădurea sau spaţiile
pustii reprezintă cadrul de desfăţurare a unei idile sau a Expunerea
unui vis, căci poetul romantic este dominat de dorinţa
profundă de a scăpa de lumea socială prin iubire,
natură şi vis. În general, poezia lirică a romanticilor Explicaţia
sublimează o natură feerică şi înălţătoare, în mijlocul
căreia fiinţa meditează sau se lasă copleşit de iubire.

Fiind un poet romantic, Eminescu asociază trăirea sa

de creator cu suferinţa eliberatoare, purificatoare.

Mihai Eminescu (1850-1889) a fost un mare poet al

iubirii.
În lirica sa închinată sentimentului iubirii se
împletesc bucuria şi suferinţa, visul şi dorul, dar
sensul ei ultim este durerea iubirii neîmplinite.

0.6. * Enumeraţi câteva opere care au ca temă iubirea. * „Floare albastră” , de Mihai Eminescu,
„Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu Conversaţia
de
3. verificare
REALI-
ZAREA
SENSU-
LUI

24
(25 MIN)

Anunţa- Astăzi vom studia o poezie lirică a lui Mihai

rea Eminescu, care se încadrează în tema iubirii şi a
subiectu- naturii , având titlul „Sara pe deal”.
lui şi Explicaţia Manual
enunţarea Se va scrie titlul lecţiei pe tablă şi în caiete
obiective-
lor
(2 min.)

Cunoaş-
terea 0.1. După lectura-model efectuată de profesor, elevii *Elevii citesc pe rând câte o strofă din poezie.
treptată a citesc şi ei poezia expresiv, în timp ce colegii lor
textului şi ascultă sau urmăresc textul reprodus în manual Lectura
dirijarea expresivă
acestui Se face comentarea şi analiza literară a poeziei Elevii sunt solicitaţi să răspundă la întrebările puse
proces prin participarea activă a întregii clase şi a realizând astfel prin activitate frontală comentarea şi
profesorului analiza literară a poeziei Lectura
Activitatea se desfăşoară ca dialog continuu între dirijată
profesor şi elevi şi chiar între elevi , realizând astfel
activizarea elevilor

0.4. * Care este tema poeziei? *Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o
dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează Conversaţie
într-un cadru natural rustic. euristică

Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa

celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină
a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori Explicaţia DEX
cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente
filozofice.

25
0.6. *Cum este văzută iubirea de Eminescu * Este văzută ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe? Conversaţie
euristică

0.3. *Cum este natura ? * Este idealizată.

0.2. Elevii sunt solicitaţi să dea definiţia termenilor Elevii dau definiţia termenilor: Activizare
literari idila, pastelul şi a idilei-pastel liber sau cu Idila este o specie de poezie lirică şi erotică din sfera
ajutorul dicţionarului de termeni literari poeziei bucolice (pastorale), în care este prezentată, în
formă optimistă sau idealizată, viaţa şi dragostea în
cadrul rustic.
Pastelul este o poezie cu conţinut liric, în care se
zugrăveşte un tablou din natură.

*În ce specie literară se încadrează poezia „Sara pe * „Sara pe deal” este o idilă.
deal”? Problemati
zarea
Poezia este o idilă cu autentice note de pastel, deci
este o idilă-pastel, în care poetul îşi expune, în mod Explicaţia
direct, propriile sentimente: dorul de dragoste,
aspiraţia spre fericire, comuniunea cu natura,
ilustrând întâlnirea a două teme romantice: iubirea şi
natura.

0.5. *Ce ilustrează titlul poeziei? * Titlul poeziei ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe
0.6. deal”, care constituie cadrul natural în care urmează să Conversaţia
se manifeste iubirea. euristică

0.5. *Ce semnifică folosirea persoanei I. în poezie? Folosirea persoanei I. semnifică prezenţa eului liric.
Activizarea
Termenul Eul liric (poetic), provinit din pronumele
personal “eu” prin schimbarea valorii gramaticale, a Explicaţia

26
 apărut din necesitatea criticii literare de a distinge între
persoana fizică a autorului, cea implicată în cotidian,
în viaţa obiectivă (eul empiric), şi creatorul care se
confesează în opera lirică (eul liric). În timp ce primul
are o existenţă limitată în timp şi spaţiu, celălalt (marii Lectura
creatori, în special) îşi depăşeşte epoca şi trăieşte, prin dirijată
creaţia sa, în conştiinţa generaţiilor viitoare.
Eul empiric nu comunică de obicei cu cititorul,
eul liric (artistic) însă i se adresează direct, îi
împărtăşeşte ideile, sentimentele, idealurile, ori
părerile sale.
În timp ce eul empiric trăieşte experienţa de viaţă,
eul liric o tezaurizează, o evaluează, selectează o parte
din ea şi o transformă în operă de artă.
“Realitatea” operei de artă nu este, deci obiectivă, ci
oglindeşte subiectiv experienţa transfigurată de eul
liric.

0.6. *Care este structura poeziei ? *Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru Activizare
versuri.
Poezia se poate împărţii în două secvenţe:
Explicaţie
În prima secvenţă alcătuită din primele patru
strofe predomină elementele de pastel, descrierile de
natură în care notele rustice terestre se împletesc cu
elemente ale Cosmosului.

În ultimele două strofe care constituie a doua

secvenţă se intensifică accentele de idilă, finalul fiind
impresionant prin valoarea absolută pe care o are
iubirea, în numele căreia poetul este gata să ofere

27
 sacrificiul suprem: Fişe de
lectură
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
Numai omul superior, geniul este capabil de acest
sacrificiu suprem , căci este singurul care poate aspira
spre idealul de iubire.

0.6. *În ce poezii erotice eminesciene se regăseşte aceeaşi * În „Luceafărul” şi „Pe lângă plopii fără soţ”.
idee a sacrificiului suprem în numele iubirii absolute? Activizare

0.1. Elevilor li se cere să citească de pe fişele de lectură “Reia-mi al nemuririi nimb

strofele care se referă la idea sacrificiului suprem Şi focul din privire,
din poeziile amintite Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire…”
(“Luceafărul”)

“O oră să fi fost amici,

Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.”
(“Pe lângă plopii fără soţ”)

0.5. *Care sunt procedeele artistice folosite în prima * Figuri de stil:

0.6. strofă a poeziei „Sara pe deal”? -personificare: „buciumul sună cu jale”, „apele plâng”,
-imagini vizuale: „Turmele-l urc, stele le scapără-n
cale” Explicaţie
-imagini auditive: „buciumul sună cu jale”, „apele

28
 plâng”
Strofa întâi a poeziei ilustrează tabloul înserării
într-un peisaj natural, în care imaginile vizuale se
împletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specifice
descrierii, ceea ce motivează specia literară numită
pastel. Personificarea buciumului care “sună cu
jale“şi a apelor care „plâng” semnifică armonia
perfectă a naturii cu sentimentele nostalgice ale
poetului, care aspiră spre un sentiment de iubire
desăvârşit. Imaginile vizuale „Turmele-l urc, stele le
scapără-n cale” şi cele auditive „buciumul sună cu
jale”, „apele plâng” compun cadrul natural în care
urmează să se manifeste sentimentul de dragoste.

Ultimul vers al acestei prime strofe este şi primul

vers al idilei: „Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe Conversaţie
mine” euristică

0.6. *Care este rolul salcâmului? *Salcâmul este arborele sacru al iubirii.

Salcâmul este simbolul vieţii în continuă evoluţie,

simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi
este axa lumii, care uneşte cerul cu pământul.

Strofa a doua îmbină alternativ elementele de pastel,

descriptive, predominant cosmice, cu cele de idilă, Explicaţie
care exprimă sentimente la fel de înalte, ce conferă o
sugestivă deschidere spre Univers.

29
 *Care sunt elementele simbolice ale Cosmosului? * „luna pe cer”, „stelele (...) pe bolta senină".

Aceste elemente simbolice ale Cosmosului sunt în

relaţie semnificativă cu ochii iubitei:

„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară”.

Ultimul vers al acestei strofe accentuează dorinţa

arzătoare a trăirii sentimentului de iubire, descrie
portretul iubitei şi intensitatea trăirilor ei.

„Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină”.

Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare
a fi o fiinţă reală; în final însă, ca şi în alte poezii
eminesciene, imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa
iubirii niciodată împlinită.

Strofele a treia şi a patra redau imaginea rustică a

satului, în stil panoramic, de la nori, raze, la streşini,
case, fântâni, stâne, fluiere, omul obosit, adică de la
general la detaliu.

Îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cu Învăţare

planul universal-cosmic este sugestiv relevată de prin
prezenţa elementelor specifece celor două planuri, care descoperire
sunt elemente tipic eminesciene ale cadrului
dragostei

0.5. *Alegeţi aceste element din textul poeziei! * „deal”, „vale”, „câmp” „turme”, salcâm”, „streşine”, Activizare
„case”, „fântâna”, „stâna” „stâna” „luna”, „stelele”
„bolta ”, „nourii” Problemati-

30
 Imaginea satului se compune din imagini vizuale zare
şi imagini auditive.

0.1. *Care sunt aceste imagini? *Imagini vizuale:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică”,
„Streşine vechi casele-n lună ridică”,
„Valea-i în fum”,
„Şi osteniţi oamenii cu coasa-n spinare
Vin de la câmp”

Lectură
*Imagini auditive: explicativă
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”,
„fluiere murmură-n stânî”, Expunere
„toaca răsună mai tare”,
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”. Explicare

Aceste imagini auditive sugerează creşterea iubirii

în sufletul tânărului îndrăgostit, care este exprimat
şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,
printr-o comparaţie plastică:
„Sufletul meu arde-n iubire ca para”.

Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic,

terestrul şi celestrul tind unul spre altul, ca în vechile
. mituri în care Cerul se logodea cu Pămîntul: turmele
urcă dealul, stelele îşi revarsă lumina spre văi, casele

31
 îşi ridică spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un
. larg gest de îmbrăţişare astrală.

În primele patru strofe din prima secvenţă este

imaginat şi timpul iubirii ideale, timpul universal
infinit.
Ultimele două strofe din secvenţa a doua
revelează ritualul iubirii specific eroticii
eminesciene, exprimând emoţia şi nerăbdarea ca
stări sentimentale ale fiorului iubirii, redate de
interjecţia sugestivă: „Ah!”

În prima secvenţă verbele sunt la indicativ prezent.

În secvenţa a doua se face trecerea la timpul viitor,
prin cele două versuri exclamative de la începutul Activizare
strofei a V-a :
„Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte;”

Formelor verbale de viitor plasează întâlnirea

îndrăgostiţilor în spaţiul visului.
Imaginea celor doi tineri care adorm, surâzând, sub
„vechiul salcâm” este pură şi aparţine visului de iubire
mereu neîmplinit.
Inversiunea „vechiul salcâm” face din arborele
sacru, ocrotitor al somnului erotic, un simbol al
timpului etern.
4. REF-
LECŢIA
(10 min.)

32
 Asigura-
rea
retenţiei
şi a trans- 0.5. Stabiliţi ritmul, măsura versului şi rima poeziei Elevii notează răspunsul corect în caiete Test
ferului 0.6. „Sara pe deal” ! * Ritmul este coriambic formativ
* Măsura versului este de 12 silabe
* Rima este împerecheată

Evalua-
re
formativă
Alcătuiţi cinci propoziţii cu expresii sau cuvinte Lectură
folosite în poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu, comentată
5. TEMA în care să vă exprimaţi propriile impresii în faţa
PENTRU peisajului.
ACASĂ
Scrieţi un eseu cu titlul „Iubire ideală”, alegând o
(1 min) poezie din literatură română. Lectură
individuală
6. APRE-
CIERI Profesorul face aprecieri generale şi individuale,
GENE- . pozitive sau negative
RALE
(1 min.) Notează activitatea elevilor prin notă sau prin
apreciere verbală.

33
 Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat
de idei /
Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor

Tabelul contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat

de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor se realizează
la clasă , colectiv sau individual, sub îndrumarea profesorului, în
scopul cunoaşterii aprofundate a temei.

Planul simplu de idei se alcătuieşte numai din ideile principale

extrase din text, respectând în mod necesar momentele subiectului
operei literare studiate.

Planul dezvoltat de idei se realizează prin completarea ideilor

principale cu idei secundare.

Rezumatul (reluarea) este versiunea prescurtată a textului

original. Scopul rezumării unor texte este unul didactic sau pragmatic.
Rezumatul presupune o foarte bună cunoaştere a textului original.
Etapele alcătuirii unui rezumat: lectura textului; stabilirea ideilor
principale şi secundare; repetarea în text a conectorilor (cuvinte de
legătură) care exprimă relaţiile logice dintre elementele textului (deci,
însă, aşadar, în consecinţă etc.); transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectă; redactarea finală a rezumatului. Rezumatul trebuie
să respecte ordinea întâmplărilor din textul original, prezentând o
imagine redusă, dar fidelă a acestuia. Cel care rezumă un text nu
trebuie să introducă şi interpretări, comentarii personale, vizavi de
întâmplările narate sau personaje. De asemenea, nu trebuie să transcrie
fraze din textul iniţial.

34
 Rezumat cu
Plan simplu de Plan dezvoltat de
Rezumat utilizarea
idei idei
conectorilor
1.Poezia „Sara pe 1.Poezia ”Sara pe 1.Poezia „Sara pe 1. Poezia „Sara pe
deal” este o idilă- deal” este o idilă cu deal”îmbină deal”este o poezie de
pastel autentice note de pastel aspectele specifice factură romantică, a-
şi ilustrează întâlnirea a unei idile, specie a vând două teme iubi-
două teme romantice: genului liric în care rea şi natura carac-
iubirea şi natura este ilustrat teristică liricii emi-
sentimentul iubirii, nesciene,care prezin-
într-un cadru tă particularitatea că
specific, cu cele ale iubirea nu poate fi
unui pastel, specie a concepută în afara
genului liric în care naturii, care este
este descris un prietena şi ocrotitoa-
tablou din natură. rea îndrăgostiţilor, de
Poezia este deci o aceea în mijlocul
idilă- pastel, naturii este plasată
construită cu povestea de dragoste
elemente descriptive visată.
de natură, în cadrul
căreia se manifestă
sentimentul de
dragoste, exprimat
într-o viziune
specific eminesciană.

2.Titlul poeziei este 2.Titlul poeziei este 2.Titlul poeziei este 2. Titlul poeziei este
sugestiv sugestiv deoarece o construcţie specific idilei şi a
precizează timpul nominală, fără nici pastelului, fiind o
„sara” şi locul „pe un verb, format din construcţie ce
deal” manifestării sintagma „Sara pe precizează timpul şi
iubirii deal”, care este locul, care constituie
sugestiv, prin faptul cadrul natural în care
că fixează urmează să se
momentul liric la manifeste iubirea.
graniţa dintre noapte
şi zi „sara” şi dintre
terestru şi cosmic
„pe deal”, ceea ce
generează un
sentiment de tristeţe
trecătoare.

3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este
dorul de dragoste al dorul de dragoste, visul dragostea apărută ca specifică poeziei
tânărului îndrăgostit. tânărului care vede în aspiraţie, ca dorinţă, erotice eminesciene,
iubire un ideal. ca vis de iubire este dragostea ideală
ideală, imaginată visată şi neîmplinită.
într-un cadru natural Tânărul îşi

35
 idealizat, dar în imaginează, înaintea
realitate imposibilă, experienţei, povestea
o iubire neîmplinită. iubirii, pe care o
trăieşte în gând cu
multă pasiune şi
dăruire, într-un cadru
de natură de o
deosebită frumuseţe,
într-un spaţiu protector
în care îndrăgostiţii se
aşteaptă, se întâlnesc,
se îmbrăţişează, îşi
spun cuvinte de
dragoste şi rămân ore
întregi fermecaţi şi
uimiţi de spectacolul
propriei deveniri, ca şi
de spectacolul naturii
care îi înconjoară.
Dragostea ideală visată
ca şi natura idealizată
imaginată, în realitate
sunt imposibile.

4. Compoziţional, 4. Compoziţional, 4. Compoziţional 4.Compoziţional

poezia este alcătuită poezia este alcătuită din poezia este alcătuită poezia este formată din
din şase strofe de şase strofe de câte din două părţi: două părţi.
câte patru versuri. patru versuri şi poate -prima parte
fi împărţită în două prezintă cadrul Datele poeziei trimit
secvenţe: natural în care se către conturarea a două
-în prima secvenţă aşteaptă manifestea spaţii.
alcătuită din primele iubirii -spaţiul terestru-axat
patru strofe -partea a doua pe două niveluri: unul
predomină elementele descrie cadrul imaginat de vale-sat,
de pastel, descrierile de natural al visului de reprezentând şi zona
natură în care notele iubire existenţei comune, şi
rustice terestre se celălalt imaginat de
împletesc cu elemente deal-salcâm, zona
ale Cosmosului,autorul dragostei
descrie un peisaj rustic -spaţiul cosmic- cerul
şi pastoral, alcătuit din
deal şi vale, formând
împreună spaţiul
mioritic al iubirii.
-în ultimele două
strofe care alcătuiesc a
doua secvenţă se

36
 intensifică accentele
de idilă, este prezentată
cadrul natural imaginat
ca loc de întâlnire a
îndrăgostiţilor: sub
„Vechiul salcâm”

5. În primul vers este 5. În versul incipit 5.Prin reluarea 5.Titlul poeziei reluat
reluat titlul poeziei. (primul vers), este titlului poeziei, ca în primul vers oferă
reluat titlul poeziei, incipit al primei indicii asupra
care cu următoarele strofe, se face conţinutului şi
două versuri are rolul introducerea semnificaţiei ca să
de a introduce în cadrul prezentării planului impresioneze,
natural al aşteptării descriptiv. rămânând în memoria
îndrăgostitului de către cititorului.
iubita lui.

6.Începând cu versul 6. Începând cu versul al 6. Intersectarea de 6. Împletirea naturii

al patrulea, are loc patrulea, are loc planuri natură / cu iubirea este un
intersectarea de intresectarea de dragoste se fenomen tipic
planuri natură / planuri natură / realizează, începând romantic frecvent la
dragoste. dragoste: „Sub un cu versul al patrulea, Eminescu. Întregul
salcâm, dragă, m- prin subordonarea peisaj se construieşte,
aştepţi tu pe mine”. naturii parte cu parte, ca efect
Luna capătă atribute sentimentului al stării de spirit
ale feminităţii (sfântă, punându-l în valoare determinate de
clară), prin asemănare sau febrilitatea
Strofa a doua are o contrast. aşteptării.Contemplaţia
structură perfect Sentimentele naturii devine, astfel, o
echilibrată, elementul poetului sunt redate formă de frânare, de
natural alternează cu prin prezenţa eului amânare, de fărâmiţare
cel uman. liric (care reprezintă a timpului înaintea
Tabloul se animă în vocea prin unei clipe mult
strofa a treia şi a patra, intermediul căreia aşteptate, dar şi un
creşte luminozitatea autorul îşi exprimă prilej de potenţare a
peisajului, dinamica lui stări sufleteşti şi idei pasionalităţii erotice,
e surprinsă în mişcări care depăşesc prin încadrarea ei într-
ritualice; apar imagini propria experienţă de un spaţiu mirific
auditive sugestive care viaţă a autorului, (minunat),
exprimă în fond tot o exprimând dumnezeiesc.
stare sufletească: sentimente general
„Clopotul vechi împle umane, cum sunt
cu glasul lui sara, / iubirea, tristeţea,
Sufletul meu arde-n bucuria
iubire ca para”. etc.).Prezenţa eului
Penultima strofă liric este semnalată
devine expresia unei de folosirea
tensiuni afective persoanei I.
maxime concentrate în

37
 interjecţii ( „Ah!” ) şi
reflectate într-o sintaxă
poetică marcată de
inversiuni.
În ultima strofă este
prezentată imaginea
cuplului proiectat într-
un spaţiu în care
salcâmul devine
arborele lumii, o axă a
lumii (axis mundi), care
uneşte cerul cu
pământul, arborele
sacru al iubirii, simbol
al vieţii în continuă
evoluţie, simbol al
ascensiunii spre cer,
simbol al regenerării.

7. Visul de iubire 7.Visul de iubire 7. Iubirea ideală 7.Deoarece cei doi

ideală nu se ideală rămâne rămâne doar un vis, îndrăgosiţi aparţin
împlineşte neîmplinită cu toate că deoarece iubita oferă unor lumi diferite,
eul liric (omul superior, dragostea terestră, lumera terestră şi
geniul ) ar fi gata să iar omul de geniu nu lumea celestră, iubirea
ofere sacrificiul suprem se poate desprinde ideală este
în numele iubirii ideale. de lumea lui imposibilă.
superioară, ceea ce
duce la
imposibilitatea
împlinirii iubirii
ideale..

38
 TABEL INTERTEXTUAL-TEXTE LITERARE SI NONLITERARE
Tabel intertextual - cu texte literare şi nonliterare, este realizat cu scopul de a ajuta elevii să îşi dezvolte capacitatea de a se gândi la
mai multe texte simultan în timp ce explorează o anumită problemă de literatură. Aşa cum ne amintesc de întâmplări din propria viaţă, operele
literare ne amintesc şi de alte opere literare. Elevii înţeleg mai mult din ceea ce citesc dacă şi-au cultivat capacitatea de a sesiza intertextualitatea.

Text de bază Text biblic ,,Tinerete fara batranete si Zburatorul- Floare albastra- Scrisoarea I-
Genesa 1-11,9 viata fara de moarte”- I.H.Radulescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu
Petre Ispirescu
,,(...) Luna pe cer ,,La început, ,,(…)-Taci, dragul tatei, zice ,,(…)Vezi, câtu-i ,,(…) - Hai în codrul ,,(…)Lună tu, stăpân-
trece-aşa sfântă Dumnezeu a făcut împăratul, că ţi-oi da împărăţia ziuliţa, şi zi acum de cu verdeaţă, a mării, pe a lumii
şi clară, cerurile şi cutare sau cutare; taci, fiule, că vară, Und-izvoare plâng în boltă luneci
Ochii tăi mari pământul.(…) ţi-oi da soţie pe cutare sau cutare vale, Şi gândirilor dând
caută-n frunza Atunci Domnul fată de împărat, şi alte multe d- Un dor nespus m- Stânca stă să se viaţă, suferinţele
cea rară, Dumnezeu a alde astea; în sfârşit, dacă văzu şi apucă, şi plâng, prăvale întuneci;
Stelele nasc trimes un somn văzu că nu tace, îi mai zise: taci, măicuţă, plâng. În prăpastia măreaţă. Mii pustiuri
umezi pe bolta adânc peste om şi fătul meu, că ţi-oi da Tinereţe scânteiază sub lumina
senină, omul a adormit. fără bătrâneţe şi viaţă fără de Brânduşa paşte iarbă la Acolo-n ochi de ta fecioară,
Pieptul de Domnul moarte.(…)” umbră lângă mine, pădure, Şi câţi codri-ascund
dor,fruntea de Dumnezeu a luat Lângă bolta cea în umbră strălucire de
gânduri ţi-e una din coastele La râuleţ s-adapă, pe senină izvoară!
plină. (...) lui şi a închis maluri pribegind; Şi sub trestia cea lină Peste câte mii de
Ah! în curând carnea la locul ei. Vom şedea în foi de valuri stăpânirea ta
satul în vale- Din coasta pe Zău, nu ştiu când se mure. străbate,
amuţeşte, care o luase din duce, că mă trezesc Când pluteşti pe
Ah! în curând om, Domnul când vine, Şi mi-i spune-atunci mişcătoarea mărilor
pasu-mi spre tine Dumnezeu a făcut poveşti singurătate!
grăbeşte, o femeie şi a Şi simţ că mişcă tufa, Şi minciuni cu-a ta Câte ţărmuri înflorite,
Lângă salcâm adus-o la om. Şi auz crângul trosnind. guriţă, ce palate şi cetăţi,

39
sta-vom noi omul a zis:-Iată în Eu pe-un fir de Străbătute de-al tău
noaptea întreagă, sfârşit aceea care Atunci inima-mi bate şi romaniţă farmec ţie singură-ţi
Ore întregi este os din oasele sai ca din visare, Voi cerca de mă arăţi!
spune-ţi-voi cât mele şi carne din iubeşti.(…) Şi în câte mii de case
îmi eşti de dragă carnea mea! Ea se Şi parc-aştept... pe lin pătruns-ai prin
(…)” va numi “femeie” cine? şi pare c-a sosit. fereşti,
pentru că a fost Câte frunţi pline de
luată din om. De Acest fel toată viaţa-mi gânduri, gânditoare le
aceea va lăsa e lungă aşteptare, priveşti!(…)”
omul pe tatăl său
şi pe mama sa, şi Şi nu soseşte nimeni!...
se va lipi de Ce chin nesuferit!(…)
nevasta sa, şi se
vor face un singur
trup(…)”

(Biblia Ortodoxă)

40
 Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale

Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale, folosit cu scopul de a dezvolta capacitatea

elevilor de a face legătura dintre un text literar şi alte texte literare (de a sesiza intertextualitatea) şi dintre
impresii din experienţa personală .

41
 ÎNTREBĂRI TEXTUALE
*De ce e văzută iubirea ca un sentiment
ideal?
*Iubirea ideală este posibilă sau
imposibilă?
*Este iubirea echivalentă cu valoarea
vieţii însăşi?
*Ce semnifică pentru poet cuvântul ,,pe
deal”?
*Prin ce stări sufleteşti trece fata care
aşteaptă?
*Ce reprezintă metafora ,,stelele nasc
umezi pe bolta senină”?
*Ce sugerează versul eminescian prin
muzicalitatea lui interioară ?
ÎNTREBĂRI INTERTEXTUALE
*În ce alte texte/poezii aţi mai întâlnit
tema iubirii şi a naturii?
*Cunoaşteţi şi alte poezii în care
iubirea este echivalentă cu viaţa însăşi?
*În afară de Eminescu mai sunt şi alţi
poeţi care nu înfăţişează natura pentru a
oferi un tablou al ei, ci pentru a încadra
şi potenţa un sentiment?
42
ÎNTREBĂRI TRANSTEXTUALE
*Ce reprezintă pentru voi iubirea?
*Dar natura?
*Aţi iubit vreodată?
*Ce reprezenta pentru voi această iubire?
*După părerea voastră este iubirea un
sentiment ideal?
*Aţi fi capabili să depăşiţi orice barieră
pentru a putea trăi iubirea respectivă?
*V-aţi sacrifica pentru persoana iubită?
*Acest lucru ar fi un sacrificiu supranatural?
*Credeţi că iubirea între două persoane din
categorii sociale sau intelectuale diferite
este posibilă?
*Dacă aţi trăi o iubire ca Romeo şi Julieta v-
ar influenţa povestea lor?
*Dacă aţi trăi o frumoasă poveste de
dragoste v-ar plăcea ca aceasta să se
desfăşoare într-un cadru intim, armonic,
muzical, în natură, la fel ca în idila-pastel al
lui Eminescu ,,Sara pe deal”?
*Credeţi că iubirea poate fi demonică la fel
ca în poezia ,,Zburătorul” al lui I.H.
Rădulescu?
*Aţi avut parte de o iubire neimplinită
asemănătoare cu ceea din ,,Romeo şi
Julieta”?
ANEXE

43
 Elemente tipic
eminesciene ale
cadrului dragostei
terestre
Portretul Tema Personificare
iubitei iubirii şi a
naturii
Salcâm
Motivele Epitete
romantice

Procedee Metafore
artistice
Cadru
Univers terestru Inversiune
IDILA
Cosmos

Simboluri Comparaţie
cosmice
Imagini
EUL LIRIC auditive
Imagini
Sacrificiu
artistice
Mituri suprem

Idei filosofice Imagini

vizuale

Imposibilitatea Iubirea
împlinirii ideală visată
visului iubirii posibilă
44
ideale
 CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Conservă o
perspectivă de
Liricul tinereţe

Iubirea ca un
sentiment ideal

Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical

Demonica Iubire-sacrificiu Iubire

Zburătorul-I.H. Maitreyi- neîmplinită
Rădulescu Mircea Eliade Romeo şi
Julieta

45
 Odeleta-Ion Romeo si
Minulescu Julieta-W.
Shakespeare

,,Am auzit al
AUBADA tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
TRIOLET CALIGRAMA mirat(…)”-A.
Macedonski

TANKA ELEGIE
SONET EPIGRAMA

RONDOU GAZEL
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC

Poema Glossa-M.
rondelurilor-A. RONDEL GLOSA Eminescu
Macedonski

POEM IN PASTORALA
PROZA HAIKU IDILA

Miorita PASTEL LIMERICKS

ODA

Sara pe deal- Cartea

M.Eminescu nonsensurilor-
46 Edward Lear
 MATRICE SEMANTICA: NATURA

LUMEA
MATERIALĂ
LUMEA UNIVERSUL
ORGANICĂ FIZIC

NATURA

LUMEA
UNIVERSUL
ANORGANICĂ
MATERIAL

MAMA NATURA

47
Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un
cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în
jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor lor.

„Sufletul meu arde-n iubire ca para”

IUBITOR

„Lângă salcâm sta-vom noi noaptea

întreagă.”

VISĂTOR AFECTUOS
EUL LIRIC

„Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.”

GENIU

„Astfel de noapte bogată,

Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

CAPACITATEA
DE SACRIFICIU
SUPREM
48
 Matrice semantică: EUL LIRIC

Destin Natură

Tristeţe Bucurie

Speranţă
Dezamăgire

EUL
Nerăbdare Dragoste
LIRIC

Suferinţă
Dorinţă

Conflict Visare
interior
Idei
filozofice

Iubire Iubire
neîmplinită ideală

49
Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre
personaje. În colţurile unei foi hârtie, elevii scriu numele a două până la patru personaje
din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi de-a lungul fiecărei
săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl
tratează. Apoi trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.

Cadru
EUL terestru
LIRIC

Dragoste
terestră

Dragoste
ideală

Cadru
IUBITA
celestru

50
 PROCESELE (RE)LECTURII

Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese

metacognitive integrare elaborare

Recunoaşterea cuvintelor. Utilizarea Idei principale. Predicţii. Identificarea

momentelor de
Lectură referenţilor, a Subiect. Imaginar mental. disfuncţie şi
conectorilor. Răspuns afectiv. corectarea lor.
predictivă. Rezumat.
Lectura Microselecţia. Structura textului Interpretare.
grupurilor de Scheme / (tema, motive, Intertext.
cuvinte. Convenţii gen, specie)
Răspuns afectiv.

LECTURA I

LECTURA a II-a

LECTURA a III-a

51
 Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei
„Sara pe deal” de Mihai Eminescu

LECTURA desemnează parcurgerea unui text pentru prima oară, iar RELECTURA
parcurgerea unui text literar a doua sau a treia sau a n-a oară, deci repetarea lecturii şi
schimbările de percepţie pe care le aduce cu ea. Relectura desemnează un tip special de
atenţie, este un proces cu o finalitate structurală, reflexivă, autoreflexivă; un mod al
atenţiei care are ca scop încetinirea lecturii, cântărirea critică a detaliilor, activarea nu
numai a memoriei, ci şi a imaginaţiei, un anumit profesionalism al lecturii.

Strategii de accesibilizare a
Niveluri de lectură / sens sensurilor pe niveluri de Tipuri de întrebări
lectură

(Re) Lectura I. (sens literar,
istoric, parabolic)
Explicaţia
Citire :lectura inocentă,
lectura
anticipativă/predicativă/pre-
text, context psihologic,
existenţial.
Observare : recunoaşterea
cuvintelor, explicarea lor în
context lingvistic/alte
contexte, lectura grupurilor
de cuvinte, câmpuri lexicale,
matrici semantice.
Explicaţia : Explicaţie-
expunere, tehnica imersiunii
în subiect, descriere,
povestire, plan simplu,
dezvoltat, rezumat.
La ce vă gândiţi atunci când
citiţi titlul poeziei "Sara pe
deal? ( la un peisaj al naturii
şi la partea de sfârşit al zilei,
când începe să se întunece,
la ceva frumos, magic).
Ce ştiţi despre autor ? (este
cel mai mare poet român, a
creat o operă monumentală
în versuri, proză, încercări
dramatice şi publicistică).

(Re) Lectura a II –a (sens Analiză : comentariul literar Cu cine am putea compara

alegoric). / prezentare generală:
Comprehensiunea - analiza structurilor interne
(idei principale, rezumat,
teme, motive, personaj, idee
centrală prin corelarea
semnificaţiilor,din text în
context lingvistic : cuvânt,
sintagmă).
- analiza formală (utilizarea
referenţilor, a conectorilor,
personajele? (personaje
parţial veridice, parţial
fictive, personaje mitologice,
dar aceste personaje ar putea
fi întâlnite şi în viaţa reală ).
În ce constă relaţia
personajelor ? ( personajele
sunt în relaţii de afecţiune).

52
 perspectiva narativă, termenii
discursului argumentativ).
Înţelegere : algoritmizare, Cum aţi dedus personajele
modelare (pe genuri, pe despre care este vorba în
specii), învăţarea prin poezie? (moduri de expunere,
descoperire, naraţiune, monolog, folosirea
problematizarea. verbelor, pronumelor...)

Ce asemănări găsiţi între

poezia "Sara pe deal "de
Mihai Eminescu şi alte
poezii ale sale sau a altor
scriitori?

(Re) Lectura a III – a (sens Reflecţie : interpretarea Ce modalităţi de caracteriza-

moral, tropologic, anagogic, unor simboluri, naraţiunea re foloseşte autorul ?
mistic) personală, eseu, lectura (caracterizare directă ).
Interpretarea personalizată, modelarea
(rescrierea textului din
perspectiva unui personaj), Ce simbolizează salcâmul?
joc de rol, jurnal de lectură, (este arborele sacru al iubirii,
argumentaţie, eseu de 5 axa lumii, care uneşte cerul
minute. cu pământul, simbol al vieţii
în continuă evoluţie, simbol
al ascensiunii spre cer,
simbol al regenerării).
Acţiune : lucrul în perechi /
pe grupuri, prelegerea Aţi vrea să schimbaţi
intensificată, investigaţia finalul poeziei, şi cum l-aţi
comună, joc de rol, discuţii schimba? (da, ca visul de
reţea, eseu, proiect, iubire al îndrăgostiţilor să se
portofoliu. împlinească).

Dacă aţi face un eseu liber

despre iubire, ce titlu i-aţi da
şi cam ce ar cuprinde eseul
respectiv.
(Vis de iubire – îndrăgostiţii
se aşteaptă, se întâlnesc, se
iubesc şi trăiesc împreună
fericiţi).

53
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A DISCUŢIEI-REŢEA
Reţeaua de discuţie este organizată în jurul unei singure întrebări, specifice textului şi la care se poate răspunde şi afirmativ şi negativ. Reţeaua
de discuţie are două coloane deschise prin „DA” ŞI „NU”. Elevilor li se cere să formeze grupe perechi , şi să se gândească la cât mai multe
argumente (pro şi contra) şi să treacă un număr egal de motive în fiecare coloană. După compararea răspunsurilor grupelor de elevi, elevilor li se cere
să ajungă la un consens asupra răspunsului. Răspunsul considerat corect şi concluzia trebuie scrisă în partea de jos a reţelei de discuţie, alături de
argumentele cele mai bune în favoarea lui. Trebuie amintit elevilor că oricine are dreptul să aibă o altă părere, dar că fiecare trebuie să încerce să fie
receptiv la argumentele celorlalţi. Reţeaua de discuţii are scopul de a-I ajuta pe elevi să reflecteze la un text literar şi să obiectiveze experienţa
lecturii, adică să facă asociaţii personale cu textul, să exploreze problemele ridicate de acesta şi să discute trăsăturil literare care îl caracterizează.

Poezia „ SARA PE DEAL ” este un pastel ?

Argumentaţi-vă opinia.

Este o poezie Nu zugrăveşte

cu conţinut doar un tablou
liric, în care se din natură ci
zugrăveşte un DA NU este o poezie
tablou din lirică erotică.
natură

CONCLUZIE:
Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel, adică este o
idilă cu autentice note de pastel, în care poetul îşi expune, în
mod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţia
spre fericire, visul despre o iubire ideală, imaginată într-un
cadru terestru, natural, rustic şi pastoral.

54
 Comprehensiunea şi interpretarea
„ SARA PE DEAL" de MIHAI EMINESCU
Comprehensiunea / întrebări intratextuale
sau comprehensive ( închise / un singur
răspuns existent în text / semnificat
obiectiv.
1. În ce curent literar se încadrează Mihai
Eminescu ? (Mihai Eminescu se încadrează
în curentul literar al romanticilor)
2. Care este tema poeziei ? (Tema poeziei
este visul de iubire).
3. Cum este văzută iubirea de Eminescu ?
(Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal,
adică ca o proiecţie a unei dorinţe).
4. Cum este natura prezentată de
Eminescu ? (Natura prezentată de Eminescu
este idealizată).
5. În ce specie literară se încadrează
poezia„Sara pe deal” ? (Poezia „Sara pe
deal” este o idilă-pastel).
6. Ce ilustrează titlul poeziei ? (Titlul
poeziei ilustrează timpul şi locul unde
urmează să se manifeste iubirea).
7. Ce semnifică folosirea persoanei I. ?
(Folosirea persoanei I semnifică prezenţa
Eului liric ).
8. Ce este eul liric ? (Eul liric reprezintă
vocea prin intermediul căruia autorul îşi
exprimă stări sufleteşti şi idei ,ca iubirea,
tristeţea, bucuria etc.).
9. Care este semnificaţia salcâmului ?
(Salcâmul este arborele sacru al iubirii).
10.De ce este imposibilă iubirea ideală
visată de eul liric ? (Iubirea ideală visată de
eul liric este iposibilă din cauza că
îndrăgostiţii aparţin unor lumi diferite, unul
terestru, iar celălalt cosmic)
55
Interpretarea / întrebări extratextuale /
deschise / mai multe răspunsuri /
semnificaţii subiective.
1.Care sunt atributele poetului romantic ?
(Atributele poetului romantic sunt revolta,
melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,
genialitata).
2. Care sunt temele majore ale creaţiei
eminesciene ? (Temele majore ale creaţiei
eminesciene sunt natura, iubirea, istoria,
filozofia, folclorul, etc.).
3. Ce simboluri şi structuri poetice de
factură romantică cunoaşteţi ? (natura,
pădurea, codrul, izvorul, luna, noaptea,
îngerul, demonul, magul, geniul, nebunia).
4. Care sunt elementele eminesciene ale
cadrului dragostei terestre ? (dealul, valea,
câmpul, izvorul, arborele, casele, fântâna,
clopotul, etc.).
5. Care sunt elementele simbolice ale
cosmosului ? ( luna, stelele, bolta, norii,
cerul, etc.)
6. Care sunt procedee artistice folosite în
poezie ? (epitetul, personificarea, comparaţia,
metafora, inversiunea, imagini artistice
vizuale şi auditive).
7. Care sunt imaginile auditive folosite în
poezie ? ( „Sara pe deal buciumul sună cu
jale”, „Apele plâng”, „Scârţâie-n vânt
cumpăna de la fântână”, „fluiere murmură-n
stână”, „Clopotul vechi împle cu glasul lui
sara”)
8. Care sunt imaginile vizuale folosite în
poezie ? ( „Turmele-l urc, stele le scapără-n
cale”, „Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară”,
„Nourii curg”, „Valea-i în fum”, „Şi osteniţi
oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”).
9. În ce poezii eminesciene se regăseşte
ideea sacrificiului suprem în numele iubirii
absolute ? („Luceafărul”, „Pe lângă plopii
fără soţ”
10. Ce opere mai cunoaşteţi care au ca
temă iubirea ? („Floare albastră” de Mihai
Eminescu, „Zburătorul” de I.H. Rădulescu)
 FIŞĂ DE EVALUARE

I.

1.Comparaţi:
a),,buciumul sună cu jale”/(...),,apele plâng”/(...),,scârtâie-n vânt
cumpăna de la fântână”(...)/,,fluiere murmură-n stână”

cu

b),,toaca răsună mai tare”/,,Clopotul vechi împle cu glasul lui sara.”

........................................................................................30 puncte

2.Citiţi următoarele versuri:,,Turmele-l urc, stele le scapără-n

cale”/,,Streşine casele-n lună ridică.”
Care credeţi că este sensul imaginilor de mişcare ascensională?
........................................................................................10 puncte

II.Imaginaţi-vă un tablou, un pastel care să aibă titlul ,,Sara pe deal” şi

scrieţi un eseu.
…………………………………………………………40 puncte

III.

,,Dar câmpul şi argeaua câmpeanul osteneşte/Şi dup-o cină scurtă şi

somnul a sosit./Tăcere pretutindeni acuma stapâneşte/Şi lătrătorii numai
s-aud necontenit.//E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei/Veşmântul
său cel negru de stele semănat. /Destins coprinde humea, ce-n braţele
somniei/Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat//Tăcere este totul şi
nemişcare plină;/Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat; /Nici frunza
nu se mişcă, nici vântul nu suspină,/Şi apele dorm duse, şi morele au
stat.”
(Zburătorul-I.H. Rădulescu)

Ce tipuri de imagini dominau in fragmentul ,,Zburatorul” lui I.H.

Radulescu:

56
-vizuale
-motrice
-auditive

Argumentati.
........................................................................................10 puncte

10
puncte oficiu

57
 REALIZAREA UNUI ESEU

Realizează un eseu cu tema ,,Natura şi iubirea în pastel”. în realizarea

eseului vei avea în considerare şi urmatorul citat: „Pentru cel ce înţelege, un ţânţar
sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar; şi,
în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.” (Mihai
Eminescu)

În realizarea eseului vei avea în considerare următoarele cerinţe:

- precizarea sensului de pastel

- prezenţa eului liric
- interpretarea, în context sau prin analogie, a citatului dat.

Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2-4 pagini. Ordinea integrării

reperelor în cuprinsul lucrării sunt la alegere. Pentru conţinutul eseului se vor
acorda 50 p. (câte 12.5 p. pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului se
vor acorda 40 p. (organizarea ideilor în scris: 8p., utilizarea limbii literare: 8p.,
abilităţile analitice şi critice: 8p., ortografia: 6p., punctuaţia 6p., aşezarea în pagină,
lizibilitatea: 4p.). din oficiu: 10 p.
Punctele pentru redactare vor fi acordate numai dacă eseul se încadrează în
minimum 2 pagini.

58
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

~Citiţi versurile de mai jos:

,,(…)Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;

Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altul

Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

(,,Sara pe deal”-Mihai Eminescu)

,,(…)Pe cărare-n bolţi de frunze,

Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Şi sosind l-al porţii prag,

Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?

59
 Înc-o gură – şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!

................................................

Şi te-ai dus, dulce minune,

Ş-a murit iubirea noastră –
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuşi este trist în lume!”

(,,Floare albastră”-Mihai Eminescu)

Cerinţe:
I.1.După părerea voastră ce asemănări şi ce deosebiri sunt în poeziile de
mai sus?

2.Ce fel de imagini putem găsi în poezii?Daţi exemple!

3.Extrageţi din text elementele care-i conferă aspect de pastel. Stabiliţi dispunerea
lor în serii aparţinând cosmicului şi teluricului.

30 puncte

II.Comentaţi ultima strofă din poezia ,,Floare albastră” de Mihai Eminescu în

minimum o pagină.

20 puncte

III.Descrie într-un eseu de 2-3 pagini relaţia dintre eul liric şi natura din alte poezii.

40 puncte

10 puncte din oficiu

60
 FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR

Pentru realizarea unui feed-back mai intens, care se derulează între elevi şi
profesor, se poate folosi o fişă de evaluare prin care se apreciază munca elevilor în
timpul folosirii metodelor interactive.

EVALUARE a Insuficient Suficient Slab Mediu Bun F. bun Excelent

activităţii elevilor 4 5 6 7 8 9 10

Performanţe şcolare
Motivaţie şi interes
constant manifestat
prin realizarea
diferitelor produse ale
activităţii
Spirit de iniţiativă,
independenţă
Spirit de cooperare în
realizarea unor
produse în cadrul
activităţii de grup
Asumarea
responsabilităţilor în
realizarea sarcinilor de
lucru curente
Participarea la discuţii
în cadrul activităţii pe
grupuri de lucru
Disciplina de lucru

Progresul realizat
Comportamentul
general

61
 CUPRINS

1. Argument-Introducere

o Poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu

o Intertextul şi intertextualitatea – Idila –

2. Tabel evaluativ al manualor alternative

3. Explicarea curentului literar Romantism

4. Concept de definire: Liricul

5. Subspecii ale genului liric

6. Planificarea pe unitate de conţinut (planificare pe 12 ore)

7. Proiect de lecţie

8. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /

rezumat / rezumat cu utilizare conectorilor

9. Tabel intertextual-textele literare şi nonliterare

10. Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale

62
11. Anexe:
Matrice semantică:Intertextul şi intertextualitatea – Idila

Matrice semantică:Liricul

Matrice semantică:Subspecii ale genului liric

Matrice semantică:Natura

Matrice semantică:Reţeaua personajelor - Eul liric

Matrice semantică: Eul liric

Matrice semantică:Harta personajelor

Matrice semantică: - Procesele (re)lecturii

- Receptarea textului literar şi

sensurile plurale ale poeziei

- Reprezentarea grafică a
discuţiei – reţea

- Comprehensiunea şi
interpretarea

12. Fişe şi teste de evaluare

Fişă de evaluare a activităţii elevilor

13. Cuprins

63
64