Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale

Studii de caz rezolvate

1.1. O entitate juridică (plătitoare de TVA) care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie şi utilizează
metoda inventarului permanent, cumpără 100 kg. Materii prime, la preţul de 1leu/kg şi 19% TVA. Furnizorii
sunt achitaţi prin ordin de plată. Cheltuielile de transport sunt de 50 lei şi 19% TVA, care se achită în
numerar. Sunt date în consum 70 kg materii prime. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 Achiziţie materii prime % = 401 119
(Factură) 301 100
4426 19
2. Achitare factura (Ordin de 401 = 5121 119
plată şi Extras de cont în lei)

3. Cheltuieli de transport % = 401 59.50

(Factură) 301 50,00
4426 9,50
4. Achitare transport (Chitanţă 401 = 5311 60
şi Registrul de casă în lei)
5. Consum combustibili 601 = 301 105
Preţ unitar:(100 + 50)/100=1,50
Consum = 1,50 70 = 105
(Foaie de parcurs şi Bon de
consum)
1.2. O entitate juridică care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintă următoarele date privind
materialele auxiliare: stoc iniţial de 300 kg. evaluat la costul de achiziţie de 2 lei/kg. În cursul lunii se
efectuează următoarele operaţiuni privind materialele auxiliare:
- achiziţie materiale auxiliare: 800 kg la preţul de facturare de 2,5 lei/kg şi 19% TVA, achitate prin numerar;
- cheltuieli de transport: 100 lei şi 19% TVA, achitate prin bancă;
- consum de materiale auxiliare: 700 kg, evaluat după metoda FIFO.
Să se efectueze înregistrările contabile pe baza documentelor justificative specifice, atât pentru situaţia în care
entitatea în cauză este plătitoare de TVA, cât şi în situaţia în care entitatea este neplătitoare de TVA.
Rezolvare
În situaţia în care entitate juridică este plătitoare de TVA
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie materiale auxiliare % = 401 2.380
(Factură) 3021 2.000
4426 380
2. Plată furnizor în numerar 401 = 5311 2.380
(Chitanţă şi Registrul de casă
în lei)
3. Cheltuieli transport (Factură) % = 401 119
3021 100
4426 19
4. Achitare furnizor (Ordin de 401 = 5121 119
plată şi Extras de cont în lei)
5. Consum materiale auxiliare 6021 = 3021 1.650
300 kg  2 lei/kg + 400 kg 
2,625) = 1.650 lei
Cost de achizitie unitar = (2.000
+ 100) / 800 = 2,625 lei/kg
(Bon de consum)
În situaţia în care entitate juridică este neplătitoare de TVA
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie materiale auxiliare 3021 = 401 2.380
(Factură)
2. Plată furnizor în numerar 401 = 5311 2.380
(Chitanţă, Registrul de casă)
3. Cheltuieli transport (Factură) 3021 = 401 119
4. Achitare furnizor (Ordin de 401 = 5121 119
plată şi Extras de cont în lei)
5. Consum materiale auxiliare 6021 = 3021 1.849,20
300 kg  2 lei/kg + 400 kg 
3,123) = 1.849,20 lei
Cost de achiziţie unitar = (2.380
+ 119) / 800 = 3,123 lei/kg
(Bon de consum)
1.3. O entitate juridică plătitoare de TVA, care ţine evidenţa stocurilor la cost standard şi utilizează metoda
inventarului permanent prezintă un stoc iniţial de combustibili de 400 kg, evaluate la costul standard de 3
lei/kg precum şi diferenţe de preţ aferente stocului iniţial de 50 lei. În cursul lunii societatea cumpără 500 kg
cu preţul de facturare de 3,1 lei/kg şi 19% TVA, decontarea efectuându-se prin virament bancar. Tot în cursul
aceleiaşi luni societatea consumă 600 kg de combustibili. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie combustibili -Factură % = 401 1.844,50
500 kg.x3 lei/kg=1.500 lei 3022 1.500,00
1.500 + 50 = 1.550 lei 308 50,00
500 kg.x3,1 lei/kg=1.550 lei 4426 294.50
2. Plată furnizor (Ordin de plată, 401 = 5121 1.844,50
Extras de cont bancar în lei)
3. Consum combustibili 6021 = 3021 1.800
(Bon de consum)
600 kg.x3lei/kg=1.800 lei
4. Repartizare diferenţe de preţ 6021 = 308 66,60
asupra ieşirilor din stoc (K308=
50+50/1.200 + 1.500 = 0,037)
1.800  0,037 = 66,60 lei
(Bon de consum)

1.4. O entitate juridică plătitoare de TVA, care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie, cu ajutorul
inventarului intermitent deţine un stoc iniţial de 400 kg materii prime, evaluat la costul de achiziţie 0,9 lei/kg
(care se include la început de lună în cheltuieli). În cursul lunii societatea cumpără cu plata ulterioară 600 kg,
la preţul de facturare de 1 leu/kg şi 19% TVA. Cheltuielile de transport în valoare de 60 lei şi 19% TVA, care
se achită în numerar. La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată un stoc de materii prime de 200 kg
(evaluat la costul de achiziţie al ultimei intrări). Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Includere stoc iniţial la 601 = 301 360
cheltuieli (Fişă cont 301)
400 kg.x0,9 lei/kg= 360 lei
1 2 3 4 5 6
2. Achiziţie materii prime % = 401 714
(Factură) 601 600
600 kg.x1 leu/kg.=600 lei 4426 114
3. Achitare furnizor (prin bancă 401 = 5121 sau 5311 714
sau în numerar)
4. Transport materii prime % = 401 71.4
(Factură) 601 60,0
4426 11.4
5. Achitare transport în numerar 401 = 5311 71.4
(Chitanţă, Registrul de casă)
6. Înregistrare stoc final stabilit la 301 = 601 200
inventariere (Listă de inventar)
200 kg.x1leu/kg = 200 lei
7. Corectare rulaj cont 601 601 = 601 200
2. Contabilitatea stocurilor de produse
Studii de caz rezolvate
2.1. O entitate juridică plătitoare de TVA care ţine evidenţa stocurilor de produse la cost efectiv de producţie
şi utilizează metoda inventarului permanent deţine la începutul lunii martie 201N un stoc de produse finite de
200 bucăţi, înregistrate la costul de producţie de 9 lei/bucată. Pentru realizarea a 300 bucăţi produse finite,
firma efectuează în cursul lunii februarie următoarele cheltuieli de producţie: cu materii prime 1.700 lei, cu
materiale auxiliare 200 lei, cu personalul 800 lei şi cu energia (facturată de furnizor) 300 lei şi 19% TVA. În
luna aprilie 201N firma vinde cu încasare ulterioară (în contul bancar) 400 bucăţi de produse finite la preţul
de vânzare de 15 lei/bucată şi 19% TVA. La descărcarea gestiunii se aplică FIFO. Se cere să se efectueze
înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Consum materii prime (Bon 601 = 301 1.700
de consum)
2. Consum materiale auxiliare 6021 = 3021 200
(Bon de consum)
3. Cheltuieli salariale (Stat de 641 = 421 800
salarii)
4. Factură energie electrică % = 401 357
(Factură) 605 300
4426 57
5. Obţinere produse finite 345 = 711 3.000
(Raport de producţie)
1.700+200+800+300=3.000
6. Vânzare produse finite 4111 = % 7.140
(Factură) 701 6.000
400buc.x15lei/buc.=6.000lei 4427 1.140
7. Descărcare din gestiune pro- 711 = 345 3.600
duse finite vândute (AÎM)
400buc.x9lei/buc.=3.600lei
8. Încasare creanţă (Ordin de 5121 = 4111 7.140
plată, Extras de cont bancar)
2.2. O entitate juridică plătitoare de TVA care utilizează metoda inventarului permanent deţine la începutul
lunii mai 201N un stoc de produse finite de 300 kg, înregistrate la preţul (costul) standard de 12 lei/kg,
diferenţele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 400 lei. În cursul lunii firma efectuează cheltuieli cu
materii prime 5.000 lei, cu materiale auxiliare 1.400 lei şi cu salariile 1.660 lei, obţinând 700 kg de produse
finite. Societatea livrează 400 kg produse finite la preţul de vânzare de 15 lei/kg şi 19% TVA, încasarea
efectuându-se prin bancă. Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza
documentelor justificative specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Consum materii prime (Bon 601 = 301 5.000
de consum)
2. Consum materiale auxiliare 6021 = 3021 1.400
(Bon de consum)
3. Cheltuieli salariale (Stat 641 = 421 1.660
salarii)
4. Obţinere produse finite 345 = 711 8.400
(Raport de producţie)
5. Înregistrare diferenţe de preţ pt. 348 = 711 (340)
produse finite (Raport
producţie)
6. Vânzare produse finite 4111 = % 7.140
(Factură) 7015 6.000
4427 1.140
7. Descărcare din gestiune 711 = 345 4.800
produse finite livrate (AÎM)
8. Încasare creanţă (Ordin de 5121 = 4111 7.140
plată, Extras de cont bancar)
9. Repartizare diferenţe de preţ 711 = 348 24
aferente ieşirilor (Raport de
producţie)
k = (400-340)/(3.600+8.400) =
0,005
RC348=KRC345=0,0054.800 =
24

2.3. O entitate juridică plătitoare de TVA care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie cumpără la
15.04.201N mărfuri la preţul de 40.000 lei şi 19% TVA. Datoria faţă de furnizor se achită la 25.04.201N prin
bancă. Angrosistul livrează la 1.06.201N unui detailist jumătate din mărfuri (achiziţionate la 15.04. 200N) la
preţul de 25.000 lei şi 19% TVA, încasarea efectuându-se prin bancă la sfârşitul lunii. Se cere să se efectueze
înregis-trările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie mărfuri (Factură) % = 401 47.600
371 40.000
4426 7.600
2. Achitare furnizor prin bancă 401 = 5121 47.600
(Ordin de plată, Extras cont
bancar în lei)
3. Vânzare mărfuri (Factură) 4111 = % 29.750
707 25.000
4427 4.750
4. Descărcare din gestiune a 607 = 371 20.000
mărfurilor vândute (AÎM)
5. Încasare creanţă (Chitanţă şi 5311 = 4111 29.750
Registrul de casă în lei)
2.4. O entitate juridică plătitoare de TVA, care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu
amănuntul, deţine la începutul lunii un stoc de marfă evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul de 714 lei
(Sid371 = 714 lei, Sic378 = 100 lei, Sic4428 = 114 lei). Societatea achiziţionează de la un angrosist (cu plata
prin virament bancar) mărfuri la preţul de cumpărare de 1.500 lei şi 19% TVA. Cota de adaos comercial este
de 30%. Societatea vinde în cursul lunii în numerar mărfuri în valoare de 952 lei (inclusiv TVA 19%). Se
cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documen-telor justificative specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie mărfuri (Factură) % = 401 1.785
371 1.500
4426 285
2. Adaos comercial şi TVA neexigibilă 371 = % 820,50
aferente mărfurilor intrate (NIR) 378 450,00
1.500 lei x 30%=450 lei 4428 370,50
(1.500+450)x19%=370,50 lei
3. Achitare datorie prin bancă (Ordin de 401 = 5121 1.785
plată şi extras de cont bancar în lei)
4. Vânzare mărfuri (Factură) 4111 = % 952
952 leix19/119=152 lei 707 800
952 lei-152 lei = 800 lei 4427 152
5. Încasare în numerar mărfuri vândute 5311 = 4111 952
(Chitanţă şi Registrul de casă în lei)
6. Descărcare gestiune mărfuri vândute % = 371 952,00
(AIM) 607 608,00
K378=(100+450)/(714+1.500) =0,24 378 192,00
952 – 152 = 800 x 0,24 = 192 lei 4428 152,00
800 – 192 = 608 lei

3. Contabilitatea stocurilor aflate în curs de aprovizionare şi la terţi

Studii de caz rezolvate
3.1.O entitate juridică a încheiat cu un furnizor din Belgia un contract cu condiţia de livrare EX WORKS,
produsul şi riscurile se transferă cumpărătorului, inclusiv plata transportului şi costul asigurării de la poarta
fabricii vânzătorului. La data de 29.12.201N, furnizorul extern emite invoice-ul pentru suma de 6.607 lei
(adică 1.500 €  4,405 lei/€), pe care o transmite beneficiarului din România pe circuit bancar. TVA-ul
aferent pentru această operaţiune este de 6.607 lei  19% = 1.255,33 lei. La data de 31.12.201N, cursul € este
de 4.4120 lei/€ (1.500 €  4,4120 lei/€= 6.618 lei). Marfa este recepţionează efectiv abia la data de
07.01.201N+1, când cursul de schimb valutar este de 4,4090 lei/€ (1.500 €  4,4090 lei/€= 6.613,50 lei).
Plata furnizorului extern se realizează prin bancă, din valuta existentă, la data de 10.01.201N+1, la cursul
valutar de 4,4200 lei/€ (1.500 €  4,4200 lei/€= 6.630 lei), cu evidenţierea diferenţei de curs valutar
nefavorabilă de 12 lei (6.630 lei – 6.618 lei). Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare,
pe baza documentelor justificative specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Primirea invoice -ului de la 327 = 401 6.607
furnizorul extern (29.12.201N)
2. Înregistrare TVA aferent operaţiunii 4426 = 4427 1.255,33
(invoice)
3. Evaluare datorie faţă de furnizorul 665 = 401 11
extern la 31.12.201N (Fişă cont 401)
Diferenţă de curs valutar
nefavorabilă 6.618 – 6.607 = 11 lei
4. Primire mărfuri (07.01.201N+1) (NIR) 371 = 327 6.607
 1 2 3 4 5 6
5. Plata prin bancă a furnizorului extern % = 5124 6.630
(Swift, Extras de cont bancar în valută) 401 6618
665 12
3.2. O entitate juridică primeşte în data de 31.12.201N un invoice pentru mărfuri de la un furnizor din Austria
(condiţia de livrare EX WORKS) în valoare de 1.000 €, la cursul valutar de 4,412 lei/€ (1.000 €  4,4120
lei/€ = 4.412 lei). TVA-ul aferent acestei operaţiuni este în valoare de 4.412 lei  19% = 838,28 lei. Marfa
este recepţionată în ianuarie 201N+1, la cursul valutar de 4,4210 lei/€ (1.000 €  4,4210 lei/€ = 4.421 lei). Cu
ocazia recepţiei, se constată pagube asupra unor mărfuri, care se dovedesc a fi cauzate de transportator.
Valoarea pagubelor se estimează la valoarea de 100 € (100 €  4,4120 lei/€ = 441,20 lei) , iar mărfurile fiind
complet deteriorate, acestea nu mai pot fi reparate. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Primire invoice de la furnizor 327 = 401 4.412,00
(31.12.201N)
2. TVA-ul aferent operaţiunii (invoice) 4426 = 4427 838,28
3. Recepţia mărfuri, constatare pagube 371 = 327 3.970,80
(NIR) și ajustare drept deducere TVA 6588 = 327 441,20
4.412 lei – 441,20 lei=3.970,80 lei 635 = 4426 83,82
441,20 lei  19% = 83,82 lei
4. Înregistrare pagubă ce se facturează 461 = 7581 529,44
transportatorului (inclusiv TVA), vino-
vat de paguba produsă
441,20 lei + 88,24 lei = 529,44 lei
3.3. În data de 24.04.201N o entitate juridică achiziţionează materii prime de la un furnizor din China în
valoare de 100.000 $, la cursul valutar de 3,2292 lei/$ (adică 100.000 $  3,2292 lei/$ SUA = 322.920 lei).
Condiţia de livrare este FOB, iar vânzătorul pune la dispoziţia cumpărătorului marfa vămuită la bordul navei,
transportul şi toate cheltuielile aferente fiind în sarcina vânzătorului, dar contractul de transport maritim este
în sarcina cumpărătorului. Bunurile sunt recepţionate de către transportator în data de 29.04.201N (când
cursul valutar este de 3,2121 lei/$, adică 100.000 $  3,2121 lei/$ SUA = 321.210 lei) şi încărcate la bordul
navei, când se consideră că marfa se află în proprietatea cumpărătorului. La data de 30.04.201N cursul
valutar este de 3,2029 lei/$ SUA (adică 100.000 $  3,2029 lei/$ SUA = 320.290 lei), motiv pentru care se
înregistrează diferenţa de curs valutar favorabilă de 920 lei (adică 321.210 lei – 320.290 lei). Recepţia
bunurilor are loc la data de 08.05.201N (când cursul valutar este de 3,1799 lei/$ SUA, deci 100.000 $ 
3,1799 lei/$ SUA=317.990 lei), iar obligaţiile vamale sunt următoarele: taxe vamale în valoare de 32.121 lei
şi TVA în valoare de 67.132,89 lei, adică (321.210 + 32.121) 19%, achitate prin bancă. Ulterior se achită
furnizorul extern la cursul valutar de 3,2301 lei/$ SUA, adică 100.000 $  3,2301 lei/$ SUA = 323.010 lei,
ocazie cu care se înregistrează şi diferenţele de curs valutar de 2.720 lei (adică 323.010 lei – 320.290 lei). Se
cere să se efectueze înregistrările contabile specifice.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Înregistrare transfer drept de proprietate 321 = 401 321.210
(29.04.201N) (documente trimise de
transportator)
2. Înregistrare diferenţa de curs valutar 401 = 765 920
favorabilă (30.04.201N) (Fişă ct.401)
3. Înregistrare materii prime recepţionate 301 = % 353.331
şi obligaţii vamale datorate (DVI) 321 321.210
tv – taxe vamale 446.01 tv 32.121
 1 2 3 4 5 6
4. Plata obligaţiilor vamale şi TVA prin % = 5121 99.253,89
bancă (Ordin de plată, Extras de cont 446.01 tv 32.121,00
bancar în lei) 4426 67.132,89
5. Plată furnizor prin bancă (Swift, Extras % = 5124 323.010
de cont bancar în valută) 401 320.290
665 2.720

3.4. O entitate juridică importă marfă din SUA în valoare de 10.000 $, iar vămuirea se realizează în Ungaria,
la cursul valutar de 3,2750 lei/$ SUA (adică 10.000 $  3,2750 lei/$ SUA = 32.750 lei). Marfa este
transportată din Ungaria în România de către o societate de transport românească, cheltuielile de transport
fiind de 2.500 lei fără TVA, iar potrivit prevederilor Codului Fiscal locul importului este considerat
Ungaria.Prin transportul bunului din Ungaria în România se realizează o AIC, motiv pentru care această
operaţie este supusă taxării inverse în România şi se declară în "Declaraţia recapitulativă 390". Aplicarea
taxării inverse la AIC la valoarea formată din costul de achiziţie al bunurilor, la care se adaugă taxele vamale,
generează înregistrarea în contabilitate a sumei de 6.790,41 lei , adică (32.750 lei + 2.989 lei)  19%. Pentru
a putea declara importul, taxele vamale şi LIC ce va avea loc, entitatea juridică din România se înregistrează
în scopuri de TVA în Ungaria sau îşi desemnează un reprezentant fiscal în Ungaria, care să realizeze
operaţiunile fiscale. Entitatea juridică în cauză alege să desemneze comisionarul vamal care efectuează în
Ungaria formalităţile vamale, ca reprezentant fiscal. Taxele vamale sunt refacturate firmei din România de
comisionarul vamal şi sunt în sumă de 900 $ (adică 900 $  3,3210 lei/$ SUA = 2.989 lei), iar TVA-ul
achitat în Ungaria este de 2.000 $. Ulterior se achită prin bancă datoria faţă de furnizorul extern, din valuta
existentă, la cursul valutar de 3,35 lei/$, adică 10.000 $  3.35 lei/$ SUA = 33.500 lei, ocazie cu care se
reflectă diferenţa de curs valutar de 750 lei (33.500 lei – 32.750 lei). La acelaşi curs valutar se achită factura
către comisionar pentru taxele vamale şi se reflectă şi diferenţa de curs valutar de 26 lei (adică 900 $  3,35
lei/$ SUA – 2.989 lei). Se cere să se efectueze înregistrările contabile specifice.

Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Înregistrarea importului la vămuirea în 327 = 401 SUA 32.750,00
Ungaria (DVI)
2. Înregistrare factură de taxe vamale de la 327 = 401 Ungaria 2.989,00
comisionar
3. Primirea facturii de transport % = 401 2.975,00
327 Transportator 2.500,00
4426 475,00
4. Înregistrare taxare inversă la AIC (DVI) 4426 = 4427 6.790,41
5. Recepţia bunurilor (NIR) 371 = 327 38.239
32.750 + 2.989 + 2.500 = 38.239
6. Plata furnizorului din SUA (Swift, % = 5124 33.500
Extras de cont bancar în valută) 401 SUA 32.750
665 750
7. Plata taxelor vamale către comisionar % = 5124 3.015
(Swift, Extras de cont bancar în valută) 401 2.989
Ungaria
665 26
3.5. O entitate juridică A din România achiziționează o cantitate mare de produse electronice de la o altă
entitate juridică B din China (deci, din spațiul non-UE). Marfa respectivă trebuie livrată tot în spațiul non-UE,
adică la o entitate juridică C din Albania.
Care este tratamentul TVA în condițiile în care marfa nu ajunge pe teritoriul României (adică, se duce de la
furnizor direct la beneficiar), dar și în situația în care marfa este adusă pe teritoriul României și apoi livrată în
Albania? Cine are obligativitatea să stabilească și să plătească obligațiile vamale pentru această marfă?
Rezolvare
Situația în care marfa este facturată către entitatea juridică din România
Ținând cont de faptul că pe factura emisă de către furnizorul din China este înscrisă firma din România,
aceasta va fi considerată importatorul bunurilor, fie pe teritoriul României, fie pe teritoritul Albaniei, în
funcție de locul unde urmează să se efectueze formalitățile vamale de import. Practic este alegerea
cumpărătorului din România să decidă unde va fi acest loc, în funcție de costurile aferente transportului și
asigurării, inclusiv în funcție de ruta aleasă și de obligațiile de plată în vamă (TVA, comisioane, taxe vamale
de import în funcție de natura bunurilor, etc.). Condițiile în care importul are loc pe teritoriul României
trebuie să respecte prevederile art.274 lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, motiv pentru care
obligația achitării TVA-ului în vama din România revine importatorului bunurilor (potrivit art.309 din același
Cod fiscal).

Situația în care marfa este expediată direct către clientul non-UE

În situația în care marfa va fi expediată direct pe teritoriul Albaniei, importatorul bunurilor va fi considerat
cumpărătorul din România, caz în care acesta va trebui să se supună legislației vamale aplicabile în acest stat
terț. Totuși este recomandabil ca, înainte de efectuarea importului în Albania, cumpărătorul din România să
se adreseze autorității fiscale din Albania pentru a stabili dacă este obligat să se înregistreze ca plătitor de
impozite și taxe pe teritoriul Albaniei pentru livrarea bunurilor care urmează a se efectua pe teritoriul acestui
stat. Practic, bunurile importate în Albania urmează a fi vândute în Albania de către entitatea juridică din
România, caz în care va avea loc o livrare pe teritoriul național al Albaniei. Este important de subliniat faptul
că avantajele alegerii locului importului de bunuri pot fi stabilite numai dupa ce se compara costurile din
Romania cu cele din Albania, conform legislatiei vamale si fiscale aplicabile in fiecare stat

Situatia in care marfa este expediata mai intai in Romania si apoi catre clientul non-UE
 Importul - în situația în care bunurile vor fi expediate din China pe teritoriul României, cumpărătorul din
Romania efectuează un import taxabil în România pentru care datoreaza taxe vamale, comisioane și taxă pe
valoarea adăugată;
 Exportul (reglementat prin art.294 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) - ulterior, prin
expedierea bunurilor de pe teritoriul României pe teritoriul Albaniei, entitatea juridică din România
efectuează un export de bunuri ca operațiune scutită de TVA în România, cu drept de deducere, în sensul că
își exercită dreptul de deducere a sumei TVA achitate în vamă, dacă este persoană impozabilă înregistrată în
regim normal în scopuri de TVA în România. Scutirea se aplică numai dacă persoana impozabilă poate
justifica scutirea, obligație prevăzută la pct.65 din Normele metodolo-gice de aplicare a Legii nr.227/2015
Codul fiscal aprobate prin H.G. nr.1/2016 (aplicabilă în continuare). Justificarea realizării unei operațiuni
scutite cu drept de deducere în România se efectuează în baza documentelor reglementate prin Ordinul
ANAF nr.103 din 2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiu-nile
prevăzute la art. 294 alin.(1) lit.a)-i), art.294 alin.(2) și art.296 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Aplicarea regimului de scutire trebuie justificată de către exportatorul din România cu următoarele
documente reglementate prin Ordin ANAF nr. 103/2016, art.2 alin.(2) din anexa care cuprinde Instrucțiuni de
aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile prevăzute la art.294 alin.(1) lit.a)-i), art.294 alin.(2) și art.296
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
 Factura, care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art.319 alin.(20) din Codul fiscal. Factura
se emite fără TVA deoarece se aplică regimul de scutire.
 Certificarea încheierii operațiunii de export de către biroul vamal de export sau notificarea de
export certificate de biroul vamal de export, în cazul Declarației vamale de export pe cale
electronică.
Valoare exportului care are loc pe teritoriul României se raportează prin Decontul de TVA cod 300, la randul
14 “Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, altele decât cele de la rd. 1 – 3”
 3.6. O entitate juridică plătitoare de TVA trimite la terţi pentru reparare un aparat de măsură în valoare de
1.000 lei, costul reparaţiei achitat cu un avans de trezorerie fiind de 300 lei şi 19% TVA. După reparare,
aparatul este adus în entitatea juridică în cauză. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 Trimite aparat pt.reparat(AÎM) 351 = 303 1.000
2. Achitarea reparaţiei % = 542 357
(Factură) 611 300
4426 57
3. Aducere aparat reparat (AÎM) 303 = 351 1.000

4. Contabilitatea stocurilor de mărfuri

Studii de caz rezolvate
4.1. O entitate juridică plătitoare de TVA, care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu
amănuntul, deţine la începutul lunii un stoc de marfă evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul de 714 lei
(Sid371 = 714 lei, Sic378 = 100 lei, Sic4428 = 114 lei). Societatea achiziţionează de la un angrosist (cu plata
prin virament bancar) mărfuri la preţul de cumpărare de 1.500 lei şi 19% TVA. Cota de adaos comercial este
de 30%. Ulterior detailistul returnează furnizorului 1/3 din mărfurile achiziţionate, încasarea efectuându-se în
numerar. Societatea vinde în cursul lunii, în numerar, mărfuri în valoare de 952 lei (inclusiv TVA 19%). La
inventariere se constată o lipsă de mărfuri (articolul A), evaluate la preţ de vânzare cu amănuntul de 240 lei,
care se impută vânzătorului (la aceeaşi valoare) şi un plus de mărfuri (articolul B), evaluat la preţul de
vânzare cu amănuntul de 119 lei. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.
Rezolvare
Nr Explicaţie Cont Cont Sume
crt. Debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Achiziţie mărfuri (Factură) % = 401 1.785
371 1.500
4426 285
2. Adaos comercial şi TVA 371 = % 820,50
neexigibilă aferente mărfuri- 378 450,00
lor intrate (NIR) 4428 370,50
3. Achitare datorie (Ordin plată şi 401 = 5121 1.785
Extras de cont bancar în lei)
4. Retur 1/3 din mărfurile % = 401 - 595
achiziţionate (Factură) 371 - 500
4426 - 95
5. Stornare adaos comercial şi 371 = % - 273,50
TVA neexigibilă aferente 378 - 150,00
mărfurilor returnate (NIR) 4428 - 123,50
500 x30%=150lei
(500+150)x19%=123,50lei
6. Încasare în numerar valoare 5311 = 401 595
mărfuri returnate (Chitanţă
şi Registrul de casă în lei)
7. Vânzare mărfuri (Factură) 4111 = % 952
707 800
4427 152
8. Încasare contravaloare măr- 5311 = 4111 952
furi vândute (Chitanţă)
9. Descărc.gestiune mf.vând.(AÎM) % = 371 952
K378=(100+450-150)/ 607 616
(714+1.500-500) =0,23 378 184
800  0,23 = 184 lei 4428 152
 1 2 3 4 5 6
10. Înreg.minus mf.la inventar 473 = 371 240
(Listă inventar)
11. Stornare minus mf.la inven- 473 = 371 -240
tar, după ancheta realizată
12. Lipsă mf.la inventar (Listă inv.) % = 371 240,00
K378=(100+450-150-184)/ 607 145,22
(714+1.500-500-952) =0,28 378 56,47
240x19/119=38,31 lei 4428 38,31
240-38,31 = 201,69 lei
201,69  0,28 = 56,47 lei
201,69-56,47=145,22 lei
13. Imputare lipsă vânzătorului 4282 = % 240,00
(Decizie de imputare) 7581 201,69
4427 38,31
14. Plus mf.la inv.(Listă invent.) 371 = 607 119
15. Corectare rulaj cont 607 607 = 607 -119

4.2. La data de 01.03.201N o entitate juridică primeşte în regim de consignaţie mărfuri în valoare de 53.760
lei de la o altă entitate juridică, iar contractul de consignaţie întocmit de comun acord conţine următoarele
informaţii:
- perioada de valabilitate a contractului este 01.03.201N – 30.04.201N;
- entitatea juridică care primeşte mărfurile în consignaţie percepe un comision de 10% din valoarea acestor
stocuri;
- la expirarea contractului, mărfurile nevândute se vor returna deponentului, care va percepe o penalizare de
0,5% aplicată la această valoare aferentă stocului de marfă nevândut;
- plata mărfurilor vândute de către consignatar către deponent se va realiza la finele fiecărei luni, în numerar.
Pe parcursul celor 2 luni, entitatea juridică consignatară a vândut mărfurile astfel:
- în luna martie 201N a vândut mărfuri în valoare de 23.040 lei, iar în luna aprilie 201N de 17.920 lei;
- valoarea mărfurilor nevândute la 30.04.201N este în valoare de 12.800 lei.
Deponentul practică un comision de 28% asupra mărfurilor. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare, în contabilitatea ambelor entităţi juridice.
Rezolvare
În contabilitatea entităţii juridice consignatare
Nr Explicaţie Cont Cont Sume
crt. Debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Primire mărfuri în consignaţie,ex - D 8039 53.760
tracontabil (Contract consignaţie)
2. Primire mărfuri în consignaţie 5311 = 707 25.344
(Contract de consignaţie), vândute
în martie 201N - comision
consignaţie:23.040 10% = 2.304;
- preţ efectiv de vânzare al mărfu-
rilor: 23.040 + 2.304 = 25.344 lei.
3. Factură primită de la deponent pt. 371 = 401 23.040
mărfuri primite în con consignaţie,
vândute în martie 201N
4. Scădere din gestiune mărfuri vân- 607 = 371 23.040
dute în regim de consignaţie, la
preţ de consignaţie (AÎM) și extra-
contabil (la data de 31.03.201N) C 8039 23.040
5. Plata către deponent, în numerar, 401 = 5311 23.040
pt.mf.vând.în regim de consignaţie
în luna martie 201N (Dispoz.plată
prin casierie, Registrul de casă)
 1 2 3 4 5 6
6. Înregistrare mărfuri primite în con- 5311 = 707 19.712
signaţie (Contract de consignaţie),
vândute în aprilie 201N- comision
consignaţie: 17.92010% = 1.792;
- preţ efectiv de vânzare al mărfu-
rilor: 17.920 + 1.792 = 19.712 lei.
7. Factură primită de la deponent pt. 371 = 401 17.920
mărfurile primite în consignaţie şi
vândute în aprilie 201N
8. Scădere din gestiune mărfuri vân- 607 = 371 17.920
dute în regim consignaţie (AÎM) şi
extracontabil (la 30.04.201N) C 8039 23.040
9. Plata în numerar către deponent, 401 = 5311 17.920
pt. mărfurile vândute în consig-
naţie în aprilie 201N (Dispoziţie
de plată prin casierie, Registrul
de casă)
10. Cheltuieli cu penalitate pt. mărfuri 658 = 401 64
nevândute, returnate la 30.04.201N
12.800 lei  0,5% = 64 lei
11. Evidenţiere extracontabilă retur C 8039 12.800
de mărfuri nevândute (Notă de
predare-transfer – restituire)
12. Plata cash către deponent pena- 401 = 5311 64
lizării (Dispoziţie de plată prin
casierie, Registrul de casă)
În contabilitatea entităţii juridice deponente
Nr Explicaţie Cont Cont Sume
crt. Debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Transfer de mărfuri în consignaţie 357 = 371 42.000
(Contract de consignaţie)
53.760 lei  28/128 = 11.760 lei
53.760 – 11.760 = 42.000 lei
2. Înreg.facturi emise pt. mf.vândute 4111 = 707 23.040
în consignaţie,în martie 201N
3. Scădere din gestiune mărfuri vân- 607 = 371 18.000
dute în regim de consignaţie în
luna martie 201N (AÎM)
23.040 lei  28/128= 5.040 lei
23.040 – 5.040 = 18.000 lei
4. Încasare cash pt.mărfuri vândute în 5311 = 4111 23.040
consignaţie (Chitanţă, Registrul de
casă) în martie 201N
5. Înregistrare facturi emise pt. măr- 4111 = 707 17.920
furi vândute în regim de consig-
naţie, în luna apr.201N, pt. vânzări
transmise de către consignatar

6. Scădere din gestiune mărfuri vân- 607 = 371 14.000

dute în consignaţie în apr.201N
(AÎM) 17.920  28/128= 3.920 lei
17.920 – 3.920 = 14.000 lei
7. Înregistrare ( 30.04.201N) retur mf. 371 = 357 10.000
nevândute de consignatar (Notă de
predare-transfer-restituire)
42.000 – 18.000 – 14.000 = 10.000
1 2 3 4 5 6
8. Înregistrea veniturilor din 4111 = 758 64
penalizări facturate
9. Încasare cash mărfuri vândute în 5311 = 4111 17.984
consignaţie de către consignatar
(Chitanţă, Registrul de casă) în apr.
201N, concomitent cu penalitatea
aferentă: 17.920 + 64 = 17.984 lei
4. 3. O entitate juridică predă un tablou spre vânzare în regim de consignaţie către o altă entitate juridică.
Preţul de vânzare al tabloului, prevăzut în contractul de consignaţie este de 35.000 lei. În vederea urgentării
vânzării, deponentul autorizează consignatarul să vândă tabloul pe credit, motiv pentru care acesta din urmă
vinde tabloul către o altă entitate juridică la preţul efectiv de vânzare de 40.200 lei, în baza unui bilet la ordin,
a cărui scadenţă este peste 60 de zile de la data efectuării tranzacţiei. La data scadenţei, consignatarul
încasează biletul la ordin prin bancă, iar comisionul bancar aferent acestei operaţiuni bancare este de 12 lei,
sumă indicată pe extrasul de cont bancar în lei. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare doar
în contabilitatea consignatarului.
Rezolvare
Nr Explicaţie Cont Cont Sume
crt. Debitor creditor
1. Înregistrare mărfuri primite în D 8039 35.000
regim de consignaţie, extracontabil
(Contract de consignaţie)
2. Înregistrare mărfuri primite în con- 4111 = 707 40.200
signaţie (Contract de consignaţie)
şi vândute (Factură). Comision
consignaţie:40.200 -35.000 =5.200
3. Înregistrare factură pt. mărfuri 371 = 401 35.000
4. Scădere din gestiune mărfuri vân- 607 = 371 35.000
dute (AÎM) şi extracontabil C 8039 35.000
5. Înregistrare creanţă de încasat (bi- 413 = 4111 40.200
letului la ordin primit şi acceptat)
6. Depunere efect de comerţ la bancă, 5113 = 413 40.200
încasare efect, plată comision ban- 5121 = 5113 40.200
car (Extras de cont bancar în lei) 627 = 5121 12
7. Plata cash către deponent pentru 401 = 5311 35.000
tabloul vândut (Dispoziţie de plată
prin casierie, Registrul de casă)
4.4. O entitate juridică (o benzinărie) achiziţionează carburanţi de la producători interni în valoare de 10.000
lei plus 19% TVA, iar acciza datorată este în sumă de 350 lei şi se achită ulterior prin bancă. Accesaşi entitate
achiziţionează carburanţi din import în valoare de 13.200 lei (adică 3.000 €  4,4 lei/€), pentru care taxele
vamale sunt în sumă de 850 lei, acciza în sumă de 675 lei, 19% TVA în sumă de 2.797,75 lei, adică (13.200
lei + 850 lei + 675 lei )  19%. Toate obligaţiile vamale se achită prin bancă. Tot combustibilul se vinde cu
amănuntul în numerar (adaos comercial de 20%, 19%TVA). Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.
Rezolvare
Nr Explicaţie Cont Cont Sume
crt. Debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Înregistrare achiziţionare % = 401 11.900
carburanţi de la furnizorul intern 371 10.000
(Factură) 4426 1.900
2. Înreg.acciza datorată (Factură) 635 = 446.02 350
3. Achitare accize prin bancă (Ordin 446.02 = 5121 350
de plată, Extras cont bancar în lei)
4. Import de carburanţi (Invoice) 371 = 401 13.200
 1 2 3 4 5 6
5. Înregistrare taxe vamale şi accize 371 = 446.01 850
datorate (Declaraţie vamală de 635 = 446.02 675
import) şi achitate prin bancă 4426 = 401-bug.stat 2.797,75
(Ordine de plată şi Extrase de cont % = 5121 4.322,75
bancar în valută) 446.01 850,00
446.02 675,00
401-bug.stat 2.797,75
6. Înregistrare adaos comercial şi 371 = % 8.412
TVA neexigibilă (NIR) 378 2.810
10.000 lei  19% = 1.900 lei 4428 5.602
(13.200 + 850)  20= 2.810 lei
(10.000 + 13.200 +
2.000+2.797,75) 19% = 5.602 lei
7. Vânzare în numerar a carburanţilor 5311 = % 34.732,40
(Bonu fiscale, Registrul de casă) 707 28.010,00
4427 6.722,40
8. Descărcare de gestiune pentru % = 371 34.732,40
carburantul vândut (AÎM) 607 25.200, 00
378 2.810,00
4428 6.722,40

5. Contabilitatea ambalajelor
Studii de caz rezolvate
5.1. O entitate juridică plătitoare de TVA achiziţionează materii prime la preţul de 600 lei şi 19% TVA,
ambalate în lăzi, care se facturează distinct în valoare de 20 lei şi 19% TVA. Ulterior ambalajele se vând la
costul de achiziţie. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor
justificative.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie materii prime şi % = 401 737,80
ambalaje (Factură) 301 600,00
381 20,00
4426 117,80
2. Vânzare ambalaje (Factură) 4111 = % 23.80
708 20,00
4427 3,80
3. Descărcare de gestiune 608 = 381 20
ambalaje vândute (Aviz de
însoţire a mărfii)
5.2. O entitate juridică plătitoare de TVA vinde mărfuri în valoare de 1.000 lei şi 19% TVA. Pe un aviz de
însoţire a mărfii se înregistrează ambalajele aferente (care circulă în sistem de restituire), în valoare de 40 lei.
Clientul reţine pentru sine ambalaje în valoare de 10 lei,pe care furnizorul le facturează ulterior.Costul
mărfurilor la vânzător este de 800 lei. Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

Rezolvare
În contabilitatea entităţii juridice vânzătoare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1 2 3 4 5 6
1. Livrare mărfuri împreună cu 4111 = % 1.230
ambalajele (Factură) 707 1.000
4427 190
419 40
 1 2 3 4 5 6
2. Înregistrare ambalaje ce circulă 358 = 381 40
în regim de restituire (NIR)
3. Restituire ambalaje de client 419 = 4111 30
4. Înregistrare ambalaje (NIR) 381 = 358 30
5. Facturare ambalaje 419 = 708 10
nerecuperabile (Factură)
6. TVA pt.ambalaje (Factură) 4111 = 4427 1,90
7. Scoatere din evidenţă a 608 = 358 10
ambalajelor nerestituite
(Proces verbal de casare)

În contabilitatea entităţii juridice cumpărătoare

Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Achiziţie mărfuri împreună % = 401 1.230
cu ambalajele (Factură) 371 1.000
4426 190
409 40
2. Înregistrare ambalaje ce circulă D8033 40
în regim de restituire (NIR)
3. Restituirea ambalajelor 401 = 409 30
(Aviz de însoţire a mărfii)
4. Înregistrare ambalaje (NIR) C8033 30
5. Primire factura pentru 381 = 409 10
ambalajele nerestituite
6. Evidenţă TVA pentru 4426 = 401 1,90
ambalaje (Factură)
7. Scoatere din evidenţă a C8033 10
ambalajelor nerestituibile
(Proces verbal de casare)

6. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor

Studiu de caz rezolvat
O entitate juridică plătitoare de TVA achiziţionează materii prime în cantitate de 1.000 kg înregistrate la
costul de achiziţie de 20 lei/kg şi 19% TVA, care se achită prin bancă. În cursul anului se dau în consum 400
de kg. La sfârşitul anului se constată că preţul materiilor prime respective a scăzut la 18 lei/kg. La sfârşitul
anului următor, preţul materiilor prime urcă la 21 lei/kg. Se cere să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.
Rezolvare
Nr. Explicaţie Cont Cont Sume
crt. debitor creditor
1. Recepţia materiilor prime % = 401 23.600
(Factură) 301 20.000
4426 3.6000
2. Achitare datorie (Ordin de 401 = 5121 23.600
plată, Extras cont bancar)
3. Consum materii prime în 601 = 301 8.000
anul curent (Bon de consum)
4. Constituire ajustare pt. de- 6814 = 391 1.200
preciere materii prime
(20-18) x 600=1.200
(Fişă cont 301)
5. Anulare ajustare la sfârşit an 391 = 7814 1.200
următor (Fişă cont 391)
Studii de caz propuse
1. Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale
1.1. O entitate juridică plătitoare de TVA, care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintă
următoarele date privind materiile prime:
- stoc iniţial de 200 l. evaluat la costul de achiziţie de 8 lei/l;
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime:
- cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 10 lei/ litrul şi 19% TVA, achitate prin bancă;
- cheltuieli de transport: 600 lei şi 19% TVA, care se achită în numerar;
- consum de materii prime: 700 litri, evaluat după metoda LIFO.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

1.2. O entitate juridică care ţine evidenţa stocurilor la preţ standard prezintă la începutul lunii următoarea
situaţie privind materialele auxiliare:
- stoc iniţial de materiale de 200 kg. evaluat la preţul standard de 20 lei/ kg;
- diferenţe de preţ aferente stocului iniţial: 200 lei.
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţiuni privind materialele auxiliare:
- cumpărare în numerar de materiale, conform facturii: 500 kg cu preţul de facturare de 21 lei/ kg şi 19%
TVA;
- consum de materiale: 600 kg.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

1.3. O entitate juridică achiziţionează 10 aparate de măsură cu cost de achiziţie de 800 lei/bucata şi 19%
TVA, care se achită dintr-un avans de trezorerie. Cheltuielile de transport sunt de 200 lei şi 19% TVA şi se
achită în numerar. Se dau în folosinţă 4 aparate. După uzura lor completă se casează , rezultând piese de
schimb evaluate la suma de 300 lei. Evidenţa obiectelor de inventar se ţine la cost de achiziţie. Se cere să se
efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

1.4. O entitate juridică care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie, cu ajutorul inventarului intermitent,
efectuează în cursul lunii următoarele operaţiuni privind materiile prime:
- stoc iniţial de materii prime de 400 litri evaluat la costul de achiziţie de 9 lei/litrul, care se include în
cheltuieli;
- cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 10 lei şi 19% TVA, achitate dintr-un avans de
trezorerie;
- cheltuieli de transport: 600 lei şi 19% TVA , care se achită în numerar;
La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată un stoc de materii prime de 200 litri, care se evaluează potrivit
metodei costului mediu ponderat. Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

2. Contabilitatea stocurilor de produse

2.1. O entitate juridică are la începutul lunii un stoc de produse finite de 200 bucăţi înregistrate la costul de
producţie de 100 lei/bucata. În cursul lunii s-au mai fabricat 500 de bucăţi, efectuându-se în acest scop
următoarele cheltuieli:
- cu materiile prime: 30.000 lei;
- cu materialele auxiliare: 15.000 lei;
- cu colaboratorii: 6.000 lei;
- cu energia electrică facturată de către furnizor : 4.000 lei şi 19% TVA, achitată cu numerar.
Se livrează 600 de bucăţi cu preţul de vânzare de 150 lei/bucata şi 19% TVA, creanţa încasându-se prin
bancă. Scoaterea din evidenţă a produselor livrate se face folosindu-se metoda FIFO. Se cere să se efectueze
înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.
2.2. O entitate juridică are la începutul lunii un stoc de semifabricate de 100 bucăţi evaluate la costul standard
de 80 lei/bucata, diferenţele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 1.000 lei. În cursul lunii, entitatea în cauză
a produs 800 de bucăţi de semifabricate, efectuându-se în acest scop următoarele cheltuieli:
- cu materiile prime: 35.000 lei;
- cu materialele auxiliare: 15.000 lei;
- cu colaboratorii: 11.000lei.
Se livrează terţilor 400 bucăţi de semifabricate la preţul de vânzare de 100 lei/bucata şi 19% TVA, factura
încasându-se prin bancă. La inventariere se constată un minus de 10 bucăţi de produse finite, care se impută
magazionerului la valoarea actuală de 1.000 lei şi 19% TVA. Suma se încasează ulterior în numerar. Se cere
să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.

3. Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare şi aflate la terţi

3.1. O entitate juridică a încheiat cu un furnizor din Luxemburg un contract cu condiţia de livrare EX
WORKS, produsul şi riscurile se transferă cumpărătorului, inclusiv plata transportului şi costul asigurării de
la poarta fabricii vânzătorului. La data de 30.12.201N, furnizorul extern emite invoice-ul pentru suma de
5.468,40 lei (adică 1.240 €  4,41 lei/€), pe care o transmite beneficiarului din România pe circuit bancar.
TVA-ul aferent pentru această operaţiune este de 5.468,40 lei  19% = 1.039 lei. La data de 31.12.201N,
cursul € este de 4,4120 lei/€ (1.240 €  4,4120 lei/€= 5.470,88 lei). Marfa este recepţionează efectiv abia la
data de 08.01.201N+1, când cursul de schimb valutar este de 4,4075 lei/€ (1.240 €  4,4075 lei/€= 5.465,53
lei). Plata furnizorului extern se realizează prin bancă, din valuta existentă, la data de 12.01.201N+1, la cursul
valutar de 4,421 lei/€ (1.240 €  4,421 lei/€= 5.482,04 lei), cu evidenţierea diferenţei de curs valutar aferente.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

3.2. O entitate juridică primeşte în data de 31.12.201N un invoice pentru mărfuri de la un furnizor din
Germania (condiţia de livrare EX WORKS) în valoare de 1.320 €, la cursul valutar de 4,412 lei/€ (1.320 € 
4,412 lei/€ = 5.823,84 lei). TVA-ul aferent acestei operaţiuni este în valoare de 5.823,84 lei 19% = 1.106,52
lei. Marfa este recepţionată în ianuarie 201N+1, la cursul valutar de 4,421 lei/€ (1.320 €  4,421 lei/€ =
5.835,72 lei). Cu ocazia recepţiei, se constată pagube asupra unor mărfuri, care se dovedesc a fi cauzate de
transportator. Valoarea pagubelor se estimează la valoarea de 250 € (250€4,412 lei/€=1.103 lei), iar mărfu-
rile fiind complet deteriorate, nu mai pot fi reparate.Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

3.3. În data de 20.05.201N o entitate juridică achiziţionează materii prime de la un furnizor din Birmania în
valoare de 75.000 $, la cursul valutar de 3,3 lei/$. Condiţia de livrare este FOB, iar vânzătorul pune la
dispoziţia cumpărătorului marfa vămuită la bordul navei, transportul şi toate cheltuielile aferente fiind în
sarcina vânzătorului, dar contractul de transport maritim este în sarcina cumpărătorului. Bunurile sunt
recepţionate de către transportator în data de 27.05.201N (când cursul valutar este de 3,31 lei/$) şi încărcate la
bordul navei, când se consideră că marfa se află în proprietatea cumpărătorului. La data de 31.05.201N cursul
valutar este de 3,27 lei/$ SUA, motiv pentru care se înregistrează diferenţa de curs valutar specifică. Recepţia
bunurilor are loc la data de 10.06.201N (când cursul valutar este de 3,28 lei/$ SUA), iar obligaţiile vamale
sunt următoarele: taxe vamale sunt de 10% şi TVA este de 19%, achitate prin bancă. Ulterior se achită
furnizorul extern la cursul valutar de 3,33 lei/$ SUA, ocazie cu care se înregistrează şi diferenţele de curs
valutar aferente. Se cere să se efectueze înregistrările contabile specifice.

3.4. O entitate juridică importă marfă din Australia în valoare de 15.000 dolari australieni (AUD), iar vămuirea se
realizează în Ungaria, la cursul valutar de 2,95 lei/AUD. Marfa este transportată din Ungaria în România de către o
societate de transport românească, cheltuielile de transport fiind de 3.125 lei fără TVA, iar potrivit prevederilor
Codului Fiscal locul importului este considerat Ungaria. Se aplică taxarea inversă la AIC la valoarea formată din
costul de achiţie al bunurilor, la care se adaugă taxele vamale de 750 AUD. Pentru a putea declara importul, taxele
vamale şi LIC ce va avea loc, entitatea juridică în cauză alege să desemneze comisionarul vamal care efectuează în
Ungaria formalităţile vamale, ca reprezentant fiscal. Taxele vamale sunt refacturate firmei din România de
comisionarul vamal şi sunt în sumă de 750 AUD (adică 750 AUD  2,87 lei/AUD = 2.152,50 lei), iar TVA-ul
achitat în Ungaria este de 1.900 AUD. Ulterior se achită prin bancă datoria faţă de furnizorul extern, din valuta
existentă, la cursul valutar de 2,99 lei/AUD, ocazie cu care se reflectă diferenţa de curs valutar aferentă. La acelaşi
curs valutar se achită factura către comisionar pentru taxele vamale şi se reflectă diferenţa de curs valutar specifică.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile specifice.

3.5. O entitate juridică (datorită lipsei spaţiilor de depozitare), trimite la terţi pentru depozitare temporară
produse finite în valoare de 5.000 lei. Chiria percepută este de 200 lei şi 19% TVA şi se achită în numerar.
Ulterior, produsele sunt aduse la entitatea în cauză. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

4. Contabilitatea stocurilor de mărfuri

4.1. O entitate juridică prezintă la începutul lunii un sold de marfă evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul de
14.280 lei (10.000 lei preţul de facturare, 2.000 lei adaosul comercial, 2.280 lei TVA neexigibilă). Se
achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 20.000 lei şi 19% TVA, care se achită prin bancă. Cota de adaos
comercial este de 30% din preţul de cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 21.900 lei, inclusiv 19%
TVA colectată. Se scot din evidenţă mărfurile livrate. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe
baza documentelor justificative specifice.

4.2. La data de 01.04.201N o entitate juridică primeşte în regim de consignaţie mărfuri în valoare de 80.750 lei de
la o altă entitate juridică, iar contractul de consignaţie întocmit de comun acord conţine următoarele informaţii:
- perioada de valabilitate a contractului este 01.04.201N – 31.05.201N;
- entitatea juridică care primeşte mărfurile în consignaţie percepe un comision de 10% din valoarea acestor stocuri;
- la expirarea contractului, mărfurile nevândute se vor returna deponentului, care va percepe o penalizare de 0,5%
aplicată la această valoare aferentă stocului de marfă nevândut;
- plata mărfurilor vândute de către consignatar către deponent se va realiza la finele fiecărei luni, în numerar.
Pe parcursul celor 2 luni, entitatea juridică consignatară a vândut mărfurile astfel:
- în luna aprilie 201N a vândut ½ din mărfuri, iar în luna mai 201N cealaltă jumătate;
- valoarea mărfurilor nevândute la 31.05.201N este în valoare de 7.000 lei.
Precizăm că deponentul practică un comision de 30% asupra mărfurilor. Se cere să se efectueze înregistrările
contabile corespunzătoare, în contabilitatea ambelor entităţi juridice.

4.3. O entitate juridică predă un aparat de fotografiat spre vânzare în regim de consignaţie către o altă entitate
juridică. Preţul de vânzare al aparatului, prevăzut în contractul de consignaţie este de 5.000 lei. În vederea
urgentării vânzării, deponentul autorizează consignatarul să vândă aparatul pe credit, motiv pentru care acesta
din urmă vinde aparatul către o altă entitate juridică la preţul efectiv de vânzare de 8.000 lei, în baza unui bilet
la ordin, a cărui scadenţă este peste 60 de zile de la data efectuării tranzacţiei. La data scadenţei, consignatarul
încasează biletul la ordin prin bancă, iar comisionul bancar aferent acestei operaţiuni bancare este de 20 lei,
sumă indicată pe extrasul de cont bancar în lei. Să se efectueze înregistrările contabile doar în contabilitatea
consignatarului.

5. Contabilitatea ambalajelor
5.1. O entitate juridică recepţionează ambalaje înregistrate la costul de achiziţie de 5.000 lei şi 19% TVA,
achitate din avansuri de trezorerie. Ulterior, se vând ambalaje la preţ de vânzare de 20.000 lei şi 19% TVA,
încasarea făcându-se cu ordin de plată. Ambalajele vândute se scot din gestiune. Să se efectueze înregistrările
contabile corespunzătoare, pe baza documentelor justificative specifice.
5.2. O entitate juridică achiziţionează materiale pentru ambalat (pungi de plastic) în valoare de 400 lei şi 19%
TVA, care se achită din avansuri de trezorerie. Materialele se utilizează integral pentru ambalarea mărfurilor
vândute cu amănuntul. Se cere să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare, pe baza documentelor
justificative specifice.