PRECIZARI PRIVIND APLICAREA METODEI CURENTULUI WATTAT SI A METODEI

DESIRE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE CU NEUTRUL TRATAT PRIN BOBINA DE

STINGERE

In cazul retelelor de m.t. cu neutrul tratat prin BS, neutrul artificial se realizeaza in multe cazuri prin
utilizarea infasurarii m.t. a transformatorului de servicii interne (TSI). La aparitia unei simple puneri la
pamant (p.l.p.) in reteaua de m.t. circulatia si valorile curentilor de defect este determinata de curentul
capacitiv total al retelei si de curentul inductiv furnizat de BS. Aceasta circulatie se suprapune peste
circulatia curentilor normali de sarcina de pe plecarile din retea. Un exemplu de circulatie al curentilor
capacitivi si inductivi se prezinta in fig. 1. Pentru usurinta s-au considerat doar doua plecari, una cu
defect (p.l.p.) si celalata fara defect, sanatoasa.

T rafo Forta
Y d11

IB IB 2I B

I CS T I CS S 3I CS R

I CL T I CL S 3I CL R

R Bara mt IB
S IB
T I CS S IB
I CS T I CS S I CS T I CL S
I CL T 3IhLsec IB IB IB
3I cssec
* *

UTR I csS UTR R I CL S

3IcsR R 3I CL R 3I CL
3I cs
I CS T (dupa trafo forta) I CL T 3I B
(dupa tr afo forta)
I CL T
I csT
I CS S I CL S 3I CS R BS
T S
T S
U SR U SR 3I CL R
3U h U BS 3I B
3U h
T S R T S R
T SI

L i nia2 L inia1
3I CS R 3I CL R

Fig. 1 Circulatia curentilor capacitivi si inductivi la p.l.p.

Diagramele fazoriale pentru linia sanatoasa si respectiv linia cu defect se prezinta in fig. 2 si fig. 3 si
fig. 4, pentru retea supracompensata (curent inductiv > curent total capacitiv), respectiv retea
subcompensata (curent inductiv < curent total capacitiv). Pentru linia sanatoasa curentul homopolar in
secundarul TC este defazat fata de tensiunea homopolara cu 90 cap, daca steaua TC este spre linie.
Pentru linia cu defect, curentul homopolar in secundarul TC se obtine prin suma fazoriala a curentului
de pe faza R (3IB+3ICLR) si suma curentilor de pe fazele S si T (care este 3ICL). Defazajul intre
tensiunea homopolara si curentul homopolar al liniei cu p.l.p. este cuprins in intervalul de cca. 100 -
260 cap si depinde de starea de compensare a retelei la momentul aparitiei defectului.

Precizari tratare mt cu BS_30-05-2006.doc Page 1 of 5

 Valori mai mari de 180 cap se obtin, de regula pentru retele subcompensate, iar valori pana in 180
cap pentru retele supracompensate. Remarca este valabila numai daca steaua TC este spre linie.

I csS
R
3I cssec
(si in secundar)

I csT

T S

3U h
Linie sanatoasa

Fig. 2 Diagrama fazoriala pentru linia sanatoasa

0
0

UBS
(3IB+3ICLR)sec

3IB
3I csR 3I CL R 3I CL sec
(circula linie->bara)
3IhLsec =
(3IB+3ICLR)sec +3ICLsec

3Uh
Linie cu defect
(Ih rezultant)

Fig. 3 Diagrama fazoriala pentru linia cu defect, retea supracompensata

Este interesant de remarcat pozitia curentului la locul de defect, identic cu valoarea curentului prin faza
cu defect, care isi modifica semnificativ pozitia conditionat de starea supracompensata sau
subcompensata a retelei.

Precizari tratare mt cu BS_30-05-2006.doc Page 2 of 5

 0
0

UBS
3IhLsec=
(3IB+3ICLR)sec (3IB +3ICLR)sec+3ICLsec

3IB
3I csR 3I CL R 3I CL sec
(circula linie->bara)

3Uh
Linie cu defect
(Ih rezultant)

Fig. 4 Diagrama fazoriala pentru linia cu defect, retea subcompensata

Principiul metodei Desire este de a insuma fazorial toti curentii homopolari din retea, apoi directia
fazorului curent rezultant (Irez) se roteste cu 90 in sensul acelor de ceasornic si se compara proiectiile
curentilor homopolari ai plecarilor pe aceasta directie. Plecarile fara defect au proiectia pozitiva, iar
plecarea cu defect are proiectia negativa. Rezulta un principiu clar, selectiv de sesizarea defectului.
Pentru o functionare corecta este obligatoriu ca steaua tuturor TC ale plecarilor sa fie spre linie. (NU
discut ca poate functiona corect si cu toate stelele plecarilor spre bare)

In cazul unui defect chiar pe bara m.t., toate plecarile vor avea proiectii pozitive dar practic nule ca
valoare. Este destul de dificil a se lua o decizie corecta in acest caz. Pentru asigurarea unei decizii
corecte s-a completat metoda cu un element directional. Acesta stabileste ferm pozitia fazorului curent
homopolar fata de referinta tensiune homopolara. Defazaje (Uh, Ih) in intervalul 100 - 260 cap
indica prezenta defectului pe linie. Din acest motiv, unghiul de sensibilitate maxima trebuie sa fie de
cca. 180, iar evazarea de cca. 75-80 de o parte si de alta a ungiului de sensibilitate maxima.

Metoda curentului wattat se bazeaza si ea pe defazajul (Uh, Ih) cuprins in intervalul 100 - 260 cap in
cazul liniei cu defect. Rezulta deci ca proiectia curentului homopolar pe tensiunea homopolara
(Uh*Ih*cos ) este negativa pentru linia cu defect, daca steaua TC este spre linie. Pentru orice alta
linie aceasta proiectie este practic nula. Evident criteriul nu este la fel de sensibil mai ales pentru valori
mici ale curentului pe linia cu defect, cand este dificil a se aprecia semnul proiectiei. Complectarea
metodei cu o anumita evazare in jurul valorii unghiului de sensibilitate maxima contribuie la
imbunatatirea selectivitatii, dar poate si afecta actionarea daca zona este prea ingusta. Unghiul de
sensibilitate maxima este si in acest caz de cca. 180cap. Este posibil ca in algoritm sa fie o rotire a
tensiunii homopolare cu 180 si astfel unghiul de sensibilitate maxima trebuie reglat la 0, iar evazarea
la cca. 75 - 80 .

Precizari tratare mt cu BS_30-05-2006.doc Page 3 of 5

Pentru ambele metode este esential ca stelele TC ale tuturor plecarilor sa fie spre linie (preferabil) sau
ca stelele tuturor plecarilor sa fie spre bare (greu de interpretat). In consecinta este obligatoriu a se
verifica pozitia stelelor TC ale tuturor plecarilor.

Verificarea se poate face relativ usor prin utilizarea unui fazmetru sau a oricarui instrument de masura
care poate masura defazaje tensiune-curenti. Se indica mai jos doua metode de verificare in sarcina
pentru stabilirea poozitiei stelei TC.

Metoda 1. Se aplica tensiunile de faza din secundarul grupului de masura de pe barele m.t. (GMB) si
respectiv curentii de faza din secundarul TC utilizat pentru EPAM sau DSLPP. Diagrama fazoriala
corecta (steaua spre linie) se prezinta in fig. 5, pentru cazul circulatiei puterii active (P) si a puterii
reactive (Q) de la bare spre linie si in ipoteza unei linii radiale.

in secundar
U RO
iR
iT
U TO U SO
iS
Fig. 5 Diagrama fazoriala in sarcina normala

In cazul in care P are sensul bare->line, dar Q are sensul linie->bare, fazorul iR (si ceilalti cu
respectarea tensiunii de faza) va avea un defazaj cap, dar mai mic de 90.

Orice anomalie fata de pozitia teoretica trebuie investigata si corectata pentru buna functionare a
EPAM sau a DSLPP (mai exact a functiilor de protectie care utilizeaza elemente directionale).
Metoda este usor de aplicat dar pentru protectia wattata sau Desire este recomandabil a se aplica
metoda 2, mai apropiata de realitatea defectului, a p.l.p.

Metoda 2. Se aplica suma tensiunilor USO+UTO din secundarul grupului de masura de pe barele m.t.
dedicat tensiunii homopolare si respectiv curentul iR din secundarul TC utilizat pentru EPAM sau
DSLPP. Modul de racordare al fazmetrului si diagrama fazoriala (iR) corecta (steaua spre linie) se
prezinta in fig. 6, pentru cazul circulatiei puterii active (P) si a puterii reactive (Q) de la bare spre linie
si in ipoteza unei linii radiale. In cazul in care P are sensul bare->line, dar Q are sensul linie->bare, se
obtine o pozitie similara fazorul i’R.

ATENTIE. Se vor lua masuri speciale pentru evitarea ramanerii in gol a secundarului TC si pentru
evitarea scutcircuitarii secundarelor transformatorului de masura de tensiune (GMB). De asemenea se
vor lua masuri pentru a preveni actionarea intempestiva a unor protectii homopolare ce curent
racordate la acelasi secundar TC cu fazmetrul.

Precizari tratare mt cu BS_30-05-2006.doc Page 4 of 5

 R
S
T

GMB
IT IS IR

Fazmetru
iR R S T
R S T
* * UST
iT iS iR
Uh
i’R iR Instalatii existente
T S R

UTO USO

Linie UST

Fig. 6 Digrame fazoriale pentru simularea Uh, Ih

Suntarea secundarelor fazelor S si T ale TC si transmiterea curentului iR spre fazmetru se poate realiza
relativ usor in sirurile de cleme.

Precizari tratare mt cu BS_30-05-2006.doc Page 5 of 5