PROCESE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE

PRIN GAURIRE
PROCESE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE
PRIN GAURIRE

BIBLIOGRAFIE

Concluzie
Masina de gaurit este o unealta importanta, care este e
xtrem de folosita in industria metalului.
 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE
PRIN GAURIRE
Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetei de rotatie interioare,
porninduse de la un semnifabricat plin .

Principiul de lucru:

La executarea gaurilor de plin se utilizeaza scule numite burghie , operatia purtand numele
de gaurire (burghiere )

Procesul de aschiere la gaurire se realizeaza prin combinarea a doua miscari generatoare miscarea
principala de aschiere , care este o miscare de rotatie in jurul axei gaurii si miscarea de avans , care
este o miscare rectilinie in lungul axei gaurii . In figura T.6 este preprezentata schema de principiu a
gauriirii , ambele miscari fiind executate de scula .

Gaurirea se foloseste pentru prelucrarea alezajelor cu diamentrul pana la 70 mm , din meterial plin ,
sau ca operatie preliminara la prelucrarea acestora prin alte procedee

Peste diametrul de 70 mm se executa gaurirea inelara cu bughiu carotier , pentru a miezul de

material in alte scopuri

SCULE UTILIZATE LA GAURIRE

Sculele folosite la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor de revolutie interioare , numite burghie , se
impart dupa forma constructiva si destinatie , in mai multe categorii si anume :

- Bughie cu canale drepte

- Burghie cu canale elicoidale
- Burghie pentru gauri adanci
- Burghie speciale
- Burghie cu canale oblice
- Bughie de centrare
- Bughie inelare

Burghiele cu canale drepte servesc numai la prelucrarea gaurilor scurte , datorita evacuarii
dificile a aschiilor . La prelucrarea materialelor fragile , ele sunt armate cu placute din
carburi metalice .
Burgiele cu canale oblice ,evacueaza aschiile mai usor si pot fi folosite la gauri normale .
Au constuctie simpla si sunt prevazute cu placute din carburi metalice ,lipite intr-un canal
frezat la unghiul de inclinare al canalelor
Burhiele cu canale elicoidale , au cel mai larg domeniu de utilizare , datorita canalelor care
usureaza evacuarea aschiilor si racirea zonei de lucru . Canalele elicoidale se obtin prin
frezare , prin trefilare sau prin rasucire ,care se fixeaza intr-o coada prin impanarea sau
sudare . La prelucrarea gaurilor adanci , burghiele cu canale elichoidale sunt prevazute cu
canale pentru circulatia lichidului de racire , realizate prin gaurire inaintea rasucirii sau prin
tuburi lipite in canale frezate .
Burgiele de centrare ,sunt folosite in operatiile pregatitoare ale unor piese de tip arbori , la
executarea gaurilor de centrare . Ele pot fi un con simplu de 60//pentru gaurile cu con de
protectie la 120// . Burghiele de centrare au conditi de aschiere inferioare burghielor
elicoidale datorita formei lor simplificate si , mai ales , diametrelor mici .
Burghiele pentru gauri adanci , sunt la randul lor , de diferite tipuri , corespunzator
gaurilor de prelucrat , In general , ele au una sau doua gauri de circulatie a lichidului de
racire care , condus in zona de aschiere , mareste productivitarea operatiei de gaurire si
asigura o durabilitate mai mare a sculei . Petru a se evita devierea burghiului in timpul
lucrului , acesta executa miscarea de avans , in timp ce piesa executa miscarea de rotatie .
Burghiele speciale se construiesc in functie de necesitati , in cazul productiei in serie si in
masa . Un exemplu il constituie burgiul in trepte cu fate duble multiaxe
La noi in tara , se executa centralizat urmatoarele tipuri de burghie standardizate :
-burghiu elicoidal cu coada conica
-/- scurt , cu coda cilindrica
-/- exatrascurt , cu coada cilindrica
-/- lung , cu coada cilindrica
-/- lung , cu coada conica
-/- elicoidale de gaurit prin bucse de ghidare
Burghiele se cofectioneaza din otel rapid Rp3 sau Rp4 , iar pentru prelucrarea materialelor
tenace din Rp2 . Ele se executa dintr-o bucata , pana la diametrul de 8 mm , si din doua
bucati –partea activa si coada – sudate cap la cap , pentru diametre peste 8 mm
Elementele geometrice si construcive ale sculelor de gaurit
Ca orice scula aschietoare burghiul are doua parti distincte , partea activa si partea de fixare
(coada), care poate fi conica sau cilindrica. Elementele geometrice se refera la partea activa
si sunt urmatoarele
-Diametrul burgiului D, care se alege in fuctie de diametrul gaurii de executat
Burghiul prezinta pe partea de ghidare o conicitate inversa , pentru a se evita frecarea de
pereti gaurii . Marimea conicatatii inverse depinde de diametru . Astfel , pentru bughiie cu
diametrul de 1-18 mm, diametrul se reduce cu 0,03-0,1 mm ,pe 100 mm lungime a
burghiului
-Unghiul la varf al burghiului 2x , care corespunde cu unghiul de atac la cutite si determina
efortul de aschiere , influentand si valorile unghiurilor de degajare si y si de asezare x
-Unghiul la varf se alege in parort cu diritatea materialelor de prelucrat, astfel :130-150
grade pentru materiale dure , si 80-90 grade pentru materiale noi
La burghiele de uz general 2x=116.....118
-Unghiul de inclinare a taisului transversal este format de proiectia taislui transversal cu
proiectia taisului principal , pe un plan perpendicular pe axa burghiului . Valorea acestuia
este de 50-55 grade
Unghiul de inclinre a canalelor elicoidale este format intre axa burghiului si avand valori
cuprinse intre 18 si 30 grade .
La prelucrarea materialelor moi (fonta moale , cupru etc ) valorile unghiului pot avea valori
mai mari de 30 grade ,iar pentru metale dure valorile lui pot fi sub 18 grade
 -Unghiul de degajare si de asezare , considera ca si la cutitele de strung in doua situatii
diferite ca unghiuri de forma si ca unghiuri de pozitie ;ele se aleg in functie de materalul de
prelucrat
-Grosimea miezului care determina rigiditatea burghiului si efortul de apasare axial .
Grosimea miezului creste cu 1,5-1,8 mm pe lungimea de 100 mm , spre coada burgiului
respectiv usurinta evacuarii aschiilor. Acestea sunt egale intre ele.
-Forma canalului care caracterizeaza partea utila a burgiului si este determinata de forma
frezei cu care el a fost prelucrat

Tehnologie

Fateta de ghidare a burghiului , care este o banda ingusta a dintelui , rectificata, care determina
diametrul burghiului . De latimea iei depinde frecarea pe peretii gaurii care se prelucreaza.

DISPOZITIVE SI VERIFICATOARE FOLOSITE LA GAURIRE

La prelucrarile prin gaurire se folosesc trei grupe de dispozitive:

-dispozitive de fixare si antrenare a sculelor.

-dispozitive de ghidare a sculelor .

-dispozitive de fixare a pieselor .

In cazul productiei in serie mare sau in masa se construiesc dispozitive speciale,combinare fie
pentru antrenarea si ghidarea sculelor, fie pentru fixarea pieselor si ghidarea sculelor.

a. Dispozitive de fixare si antrenarea a sculelor

Pentru fixarea sculelor in arborele principal al masinii se pot folosi dispoztive universale,
cum sunt:
Mansoanele conice si mandrinele,sau dispozitivele speciale,cum sunt: mandrinele pentru
schimbarea rapida,portsculele cu reglare axiala etc , sau cu capetele de gaurit multiax cu
distanta dintre axe sau reglabila.
Mansoanele conice sau reductiile servesc la fixarea sculelor de dimensiuni mici in arborele
principal al masinii
Mandrinele servesc la fixarea sculelor cu o coda cilindrica, de dimensiuni mici in arborele
masinii
Mandrinele pentru schimbarea rapida a sculelor se folosesc la prelucrarea succesiva
cu mai multe scule a aceleiasi piese, prezentand avantajul reducerii timpului de schimbare a
sculelor.
Pe langa dispozitivele enumerate mai sus , care se folosesc de obicei la fixarea unei singure
scule si sunt indicate in cazul unei productii de unicate sau de serie mica, la prelucrarea
suprafetelor interioare de revolutie, in cazul productiei de serie mare sau de masa unde
cresterea productivitatii muncii are o deosebita importanta , se folosesc dispozitive de fixare
si antrenare simultana a mai multor scule numite capete multiax
 Capetele multiax sunt ansambluri sau dispozitive care primesc miscarea de la arborele
principal al masinii-unelte sau al unitatii de lucru(in cazul unei masini speciale)si o transmit
la mai multe scule, cu care se pot prelucra simultan mai multe gauri pe aceeasi suprafata a
piesei . Ele pot servi la gaurire, filetare, lamare , frezare si chiar la operatii de montaj, pentru
insurubari
b. Dispozitive de ghidare a sculelor

Pentru mentinerea pozitiei corecte a axei sculei fata de axa gaurii de prelucrat se folosesc
diferite dispozitive de ghidare . Acestea sunt de regula dispozitive aplicabile pe piese de
dimensiuni mari si au ca element principal bucsele de ghidare care pozitioneaza scula in raport
cu piesa.

Bucsele de ghidare sunt standardizate si pot fi: fixe sau demontabile cu sau fara guler .

Ele sunt confectionate din oteluri pentru scule pentru a avea rezistenta mare la uzura.

c. Dispoztive pentru fixarea pieselor

La prelucrarea suprafetelor de revolutie interioare prin gaurire , pieselor sunt fixate in

dispozitive pentru a-si pastra pozitia fata de scula si fata de masina.

Dispozitivile de fixare pot fi universale (mengine, bride cu suruburi etc.) sau speciale .
Acestea din urma se construiesc pentru o anumita piesa sau de grupe de piese similare,
servind atat la fixarea piesei , cat si la ghidarea sculelor , constituind dispozitive complexe ,
denumite dispozitive de gaurit
In componenta dispozitivelor de gaurit intra
- Elemnte de asezare
- Elemente de blocare
- Elemente de rotire
- Elemente de strangere
- Busce de ghidare
- Elemente de indexare
- Placi de ghidare(placi port-busce)

Dispozitivele de gaurit pot fi mobile sau fixe. Cele mobile se folosesc la prelucrarea pieselor
mici si pot fi deplasate manual sau mecanizat pentru aducerea bucsei de ghidare in dreptul
sculei

Cele fixe se folosesc pentru piese mari, prelucrabile pe masini de gaurit radiale sau speciale ,
putand fi prevazute cu platouri rotative . Dupa modul de actionare, dispozitivele de gaurit pot fi
manuale sau mecanice

Dupa elementul principal-placa de ghidare-dispozitivele de gaurit pot fi: cu placa fixa cu placa
articulata sau cu placa rabotabila , amovabila , suspendata .
Masini-unelte utilizate la gaurire

Gaurirea se poate realiza pe masini de gaurit , strunguri, masini de alezat sau pe masini agregat
si linii automate. Strungurile normale se folosesc la prelucrarea gaurilor in cazul productiei de
unicate sau de serie mica si numai daca gaurirea este urmata de alte prelucrari ale alezajelor,
prin care se urmareste obtinerea unei precizii dimensionale si a unei calitati ridicate.

Masinile de alezat precum si cele de alezat si frezat se foloesc pentru gaurire , in cazul pieselor
unicat cu dimenisiuni mari , la care gaurirea este urmata de alte prelucrari.

Masinile agregat sunt utilizate in cazul productiei in serie mare sunt in masa , fie numai pentru
gaurire , fie si pentru alte prelucrari,ele asigurand o productivitate sporita. De asemenea la liniile
automate , gaurirea este urmata sau insotita de alte prelucrari , in scopul asigurarii unei
productivitati mari si a unei precizii sporite .

Masinile de gaurit sunt destinate in principal gauririi in plin,insa pot servi si la realizarea altor
prelucrarii , ca: adancire , largire, alezare, frezare etc., putand fi definite ca masini destinate
prelucrarii suprafetelor de rotatie interioare ca una sau mai multe scule care, de regula , executa
ambele miscari de lucru.

Masinile de gaurit se clasifica dupa constructie si dupa posibilitatile tehnologice, deosebindu-se

urmatoarele grupe :

1) Masini de gaurit cu ax verical

Aceste masini sunt utilizate in functie de turatia arborelui principal si de dimensiunea
maxima a gaurii de prelucrat , constructia lor depinzand de dimensiunile si greutatea
pieselor, de precizia si rugozitatea suprafetelor prelucrate si de sculele utilizate .
Prin urmare, in functie de destinatie, se deosebesc diferite tipuri constructive de masini de
gaurit verticale si anume :
-masini de gaurit de masa, pentru gauri de diametru maxima de 16mm
- masini de gaurit cu coloana, pentru gauri cu diametrul maxim de 40mm
-masini de gaurit cu montant , pentru gauri cu diametrul maxim de 80mm
La aceste masini , miscarile relative pentru desprinderea aschiilor sunt executate numai
de catre scula, piesa ramanand fixa pe masa masinii.
Masina de gaurit de masa este cea mai simpla masina de gaurit cu ax vertical si se
utilizeaza la prelucrarea gaurilor in piese mici, fiind montata de masa de lucru a
muncitorului . Avansul de lucru se realizeaza manual.

Masina de gaurit cu coloana este destinata prelucrarii suprafetelor de rotatie interioare , la piese
si dimensiuni si mase mici si mijlocii, avand toate miscarile mecanice.

Masina de gaurit cu montant este utilizata la prelucrarea pieselor cu masa mijlocie si mare . La
prelucrarea mai multor gauri si pe aceeasi piesa este necesara aducerea axei gaurii in dreptul
sculei, ceea ce impune utilizarea unor mese in coordonate , pentru a se evita pierderile de timp
cu montarile repetate ale piesei.
In acelasi scop , al cresterii productivitatii muncii , la prelucrarea complexa a gaurilor se
folosesc sisteme de scimbare rapida a sculelor .

2) Masini de gaurit radiale

La prelucrarea prin gaurire a pieselor de dimensiuni si mase mari, care nu pot fi fixate pe masa
masinilor verticale si sunt greu de manipulat , se utilizeaza masinile de gaurit radiale , care au
un grad mare de universalitate, asigurat de posibilitatea papusii cu arborle principal de a se
deplasa fata de piesa, care ramane fixa in timpul prelucrarilor .

Masina de gaurit radiala se compune din placa de baza 1 , care sustine coloana 2 si masa de
lucru 3 , pe care se fixeaza piesa de prelucrat 4 . Pe coloana se deplaseaza vertical mansonul 5 ,
solidar cu bratul 7, actionat de motorul M2 prin surubul 6 . Pe ghidajele 12 ale batiului se
deplaseaza sania de gaurire 8 , care contine arborele principal 9 si mecanismele de antrenare a
acestuia in miscarea transmisa de moturul electric M1 . Pe arborele principal se fixeaza
mandrina 10 cu scula 11.

Acest tip de masina executa urmatoarele miscari:

-miscarea principala l , de rotatie a arborelui principal

-miscarea de avans ll , a pinolei arborelui principal

-miscarea de potrivire lll , a saniei de gaurit

-miscarea de potrivire lV , a bratului

-miscarea de potrivire V , de rotatie a bratului

Variatia turatiei arborelui principal se realizeaza cu ajutorul cutiei de viteze , iar variatia
avansurilor prin intermediul cutiei de avansuri . Deplasarea lll a saniei de gaurire se executa in
general manual printr-o roata de mana si un mecanism pinion-cremaliera . Deplasarea lV , a
bratului pe vericala este asigurata de motorul M2 printr-un lant cinematic continand un
mecanism surub-piulita .

Rotirea V a bratului se poate realiza manual sau cu ajutorul unui motor separat.

3) Masini de gaurit in coordonate

Masinile de gaurit in coordonate sunt masini de foarte mare precizie , destinate prelucrarii
suprafetelor de rotatie interioara ale pieselor de prototipurile sau din productia de serie mica
, atunci cand precizia dimensionala si de pozitie a gaurilor este prescrisa in domeniul
micrometrilor.
Aceste masini se folosesc in general la prelucrari de finisare a gaurilor , dar si la gaurire , in
atelierele de scularii pentru executarea dispozitivelor si a matritelor.
Aceste masini se realizeaza in doua tipuri constructive:
-masini de gaurit in coordonate cu o coloana , la care arborele principal executa numai
deplasarea pe verticala , iar masa de lucru se deplaseaza dupa doua directii perpendiculare ;
 -masini de gaurit in coordonate cu doua coloane , numite si masini de gaurit portale la care
arborele principal execta , pe langa deplasarea verticala , si o miscare de potrivire
transversala , in timp ce masa de lucru executa numai o deplasare longitudinala ,
perpendiculara pe directia primei miscari .
Prin miscarile ce le pot executa , aceste masini permit executarea unor , gauri a caror pozitie
este data printr-un sistem de coordonate carteziene sau polare .
Masinile de gaurit in coordonate sunt caracterizate prin precizia geometrica a ghidajelor si a
lagarelor arborelui principal , prin rigiditate ridicata si prin sistemele de reglaj micrometrice
, optice sau electronice , care permit reglari cu precizie de micrometri .
Datorita jocurilor mici din lagare , se impune ca aceste masini sa lucreze in camere speciale ,
la temperatura constanta si cu atmosfera curata , fara praf pulberi abrazive, vapori etc.
4) Masini de alezat si frezat orizontale
Aceste masini au arborele principal orizontal , executand pe langa miscarea principala de
rotatie si miscare de avans in directie axiala , in timp ce masa masini executa miscari
longitudinale , transversale si de rotatie in plan orizontal .
Multiplele miscari pe care le executa masina , impreuna cu gamele mari de turatii si cu
posibilitatile de manevrare usoara a tuturor ansamblurilor mobile , fac ca aceste masini sa
combine favorabil modul de lucru al strungurilor , al masinilor de gaurit si al masinilor de
frezat.

Aceste masini se folosesc la prelucrarea pieselor complicate si mari ca : batiuri, carcase de

reductoare etc ., care impun conditii de precizie a pozitiei reciproce a alezajelor si care
necesita pe langa operatii de prelucrare a gaurilor de toate genurile si operatii conexe , cum
ar fi : strunjiri , filetari cu cutitul si altele.

5)Masini-agregat pentru prelucrarea gaurilor

Aceste sunt masini speciale destinate executarii simultane a mai multor gauri pe una sau mai
multe fete ale unei piese sau a prelucrarii succesive a alezajelor. Ele asigura o precizie buna
si constanta , precum si o productivitate sporita , prin reducerea timpurilor auxiliari sau
supprapunerea acestora cu timăii de baza la prelucrarea suprafetelor de revolutie interioara