Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teza Debitarea Lemnului Cu Ajutorul Ferăstraielor PDF
Teza Debitarea Lemnului Cu Ajutorul Ferăstraielor PDF
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. ing. ILIE POPESCU
BRAŞOV, 2014
i
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA ”TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
Către ………………………………………………………………..
……………………………………………………………
numită prin
Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov nr. 6753 din 11.07.2014
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 19.09.2014, ora 1300, sala SI2.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi,
în timp util, pe adresa: Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, Str. Şirul
Beethoven, nr. 1, C.P. 500123, Braşov, Fax: 0268-47 57 05 sau pe adresa de e-mail:
danidanzidan@gmail.com.
De asemenea vă invităm să luaţi parte la şedinţa publicăde susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
ii
Mulţumiri
iii
CUPRINS
Rezumat Teză
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I PROPRIETĂŢILE DE INTERES PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI
PRELUCRAREA LEMNULUI 4 1
1.1 Structura lemnului 4 1
1.1.1 Structura microscopică a lemnului 4 1
1.1.2 Structura macroscopică a lemnului 6 4
1.1.3 Compoziţia chimică a lemnului - 7
1.1.4 Proprietăţile lemnului 9 8
1.1.4.1 Proprietăţile fizice 9 8
1.1.4.1.1 Umiditatea 9 8
1.4.1.1.2. Densitatea 10 11
BIBLIOGRAFIE
81 260
vii
CONTENTS
Abstract Thesis
INTRODUCTION 3
CHAPTER I WOOD COMPOSITION AND PROCESSING FEATURES 4 1
1.1 Wood structure 4 1
1.1.1 Microscopic structure of the wood 4 1
1.1.2 Macroscopic structure of the wood 6 4
1.1.3 Wood’s chemical composition - 7
1.1.4 Wood’s properties 9 8
1.1.4.1 Phisical properties 9 8
1.1.4.1.1 Humidity 9 8
1.4.1.1.2. Density 10 11
BIBLIOGRAPHY 81 260
vii
INTRODUCERE
3
CAPITOLUL I PROPRIETĂŢILE DE INTERES PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI
PRELUCRAREA LEMNULUI
Lemnul este una din cele mai importante materii prime naturale fiind utilizat în principal la
fabricarea mobilei, ca material de construcţii, la fabricarea hârtiei, fibrelor celulozice, articolelor de uz
casnic, jucăriilor, articolelor de uz casnic, jucăriilor, articolelor de papetărie, ambarcaţiunilor,
ambalajelor etc.
Lemnul este un material de natură organică cu o compoziţie chimică complexă, eterogen şi
anizotrop, obţinut din arbori forestieri de esenţă răşinoasă sau foioasă.
Lemnul are o structură fibroasă şi orientată, formată din celule cu membrane lignificate.
Acestea formează ţesuturi specializate care conferă rezistenţă şi totodată servesc la conducerea apei cu
substanţe minerale din sol şi a sevei elaborate.
Lemnul este constituit din celule variate ca formă, mărime şi poziţie, după funcţiile pe care le
îndeplinesc în arbore (fig. 1.1 a,b). Cea mai mare parte a celulelor din arbore mor încă din timpul când
arborele este în viaţă. Din aceste celule, în lemn rămân numai pereţii sau membranele celulare şi uneori
o parte din conţinutul celular, în special unele substanţe de rezervă şi de secreţie.
După forma lor, celulele din lemn sunt de două tipuri: parenchimatice şi prozenchimatice.
Celulele parenchimatice sunt izodiametrice sau puţin alungite, iar cele prozenchimatice sunt
alungite şi înguste.
În lemnul de răşinoase sunt următoarele celule parenchimatice: celulele de parenchim din
razele medulare şi celulele epiteliale ale canalelor rezinifiere, iar în lemnul de foioase: celulele de
parenchim din razele medulare, parenchimul lemnos, celulele epiteliale ale canalelor gumifere.
Celulele prozenchimatice prezente în lemnul de răşinoase sunt traheidele, iar în lemnul de
foioase vasele (traheele), traheidele şi fibrele.
Elementele anatomice principale ale lemnului sunt: traheidele, vasele (traheele), fibrele, parenchimul şi
canalele intercelulare.
Traheidele sunt celule alungite, închise, ale căror capete sunt mai ascuţite în lemnul târziu şi
mai rotunjite în lemnul timpuriu. La unele specii, pereţii prezintă îngroşări spiralate (fig. 1.1).
Traheidele ocupă volumul cel mai mare (aproximativ 90 %) al lemnului de răşinoase şi se
găsesc în lemnul multor specii de foioase.
Vasele sau traheele sunt formate prin fuzionarea unui număr mare de celule prozenchimatice
cu pereţi relativ subţiri – elemente de vase – aşezate cap la cap în direcţie longitudinală şi ai căror pereţi
intermediari au dispărut total sau parţial, rezultând astfel tuburi de diferite lungimi. Acestea servesc, la
speciile de foioase, la conducerea în arbore a sevei brute. Elementele de vase la maturitate sunt celule
deschise, perforate. Ele sunt foarte variate ca formă, dimensiuni, îngroşări ale pereţilor, perforaţii şi
incluziuni (fig. 1.2-1.3).
Fibrele (fibrele liberiene) constituie elementele de rezistenţă ale lemnului de foioase. Ele sunt
celule foarte alungite şi subţiri, cu pereţi groşi. Au contur de obicei poligonal în secţiune transversală,
iar la capete sunt uneori dentate sau bifurcate spre a se ancora mai bine unele de altele. Fibrele sunt
distribuite foarte variat în lemn, de la împrăştiate uniform, până la grupări caracteristice (benzi, zone
sub formă de flăcări, zone insulare cu contur neregulat etc.). Lungimea şi grosimea fibrelor variază de la
o specie lemnoasă la alta. De asemenea, proporţia fibrelor în lemn variază foarte mult de la o specie la
alta, ajungând până la 70 % sau chiar mai mult.
4
a. răşinoase
1 – traheidă axială (lemn timpuriu), 2 – traheidă axială (lemn târziu), 3 – traheidă radială, 4 – celulă de
parenchim radial, 5 – celulă de parenchim epitelial, 6 – canal rezinifer vertical, 7 – canal rezinifer
orizontal (Suciu P., 1975)
b. de foioase
1 – element de vas (lemn timpuriu), 2 – element de vas (lemn târziu), 3 – fibră (lemn timpuriu), 4 –
fibră (lemn târziu), 5 – celulă de parenchim lemnos longitudinal, 6 – celulă de parenchim radial
Fig. 1.1. Structura microscopică a lemnului (Beldeanu E.C., 2001)
Fig. 1.1. Wood microscopic structure
5
Fig. 1.2 Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin.
Fig. 1.2 Schematic representation on microscopic level of a pine wood block (Suciu P., 1975)
Parenchimul din lemn, după poziţia pe care o are, este de două tipuri: parenchim lemnos şi
parenchim de rază, întrucât se află în razele medulare. Parenchimul lemnos este format din celule
parenchimatice dispuse paralel cu axa arborelui. Parenchimul de rază este format din celule
parenchimatice dispuse radial, în formă de benzi, constituind în unele cazuri, împreună cu celulele de
parenchim epitelial şi celulele prozenchimatice (traheidele), razele medulare ale lemnului.
Canalele intercelulare sunt reprezentate prin canalele rezinifere la răşinoase şi canalele
gumifere la foioase. Canalele rezinifere conţin doar răşini, în schimb cele gumifere conţin substanţe de
diferite naturi: gume, răşini, uleiuri etc.
6
Fig. 1.5 Secţiune prin trunchi
Fig. 1.5 Section through the trunk
7
Fig. 1.6 Structura macroscopică a lemnului
Fig. 1.6 Macroscopic structure of the wood (Crişan Rodica., 2006)
Alburnul este zona de la exterior a trunchiului cu ţesut rar, cu umiditate ridicată, obişnuit de
culoare deschisă (gălbui-albicioasă), prin care se face circulaţia ascendentă a sevei brute. Ocupă un
volum mai mic sau mai mare în raport cu volumul întregului trunchi în funcţie de specie, vârsta
arborelui şi condiţiile climatice. (Beldeanu E.C., Dan, I., 1999)
Duramenul sau lemnul matur este o zonă interioară situată după alburn, formată prin procesul
de duramnificare a alburnului. Din punct de vedere fiziologic duramenul este inactiv, el servind numai
pentru rezistenţa arborelui. Formarea sa începe la diferite vârste cuprinse între 3-5 ani la salcâm şi 30-55
de ani la stejar. Duramenul prezintă un ţesut dens, rezistent, puţin permeabil la lichide şi cu proprietăţi
fizico-mecanice superioare alburnului. Grosimea şi culoarea duramenului variază după specie, vârstă,
locul secţiunii etc. De exemplu, la speciile de foioase duramenul este mai dezvoltat decât la cele de
răşinoase. De asemenea, la anumite specii precum: stejarul, nucul, ulmul, laricele etc. duramenul are o
culoare distinctă de cea a alburnului, iar la altele (fag, tei, molid etc.) cele două zone nu pot fi
diferenţiate cu ochiul liber, apelându-se în acest caz la analize chimice. (Beldeanu E.C., 2006)
Măduva este partea din mijloc a tulpinii, situată central sau excentric, formată din ţesut de
parenchim, afânat, moale, deosebită în general de lemnul înconjurător şi prin culoare (fig. 1.7).
În secţiune transversală măduva se prezintă în variate forme (circulară, ovală, triunghiulară,
pentagonală etc.). În mod obişnuit măduva poate fi de culoare albicioasă, alb-verzuie, alb-roşcată, alb-
cenuşie, alb-brun deschis, gălbuie, galben-roşcată, roşiatică, roşie-brună, brună, brun-verzuie, cenuşiu
deschis, negricioasă etc. Diametrul măduvei variază de la o specie la alta, de la câteva fracţiuni de
milimetru până la 10-12 mm şi chiar mai mult. Dintre speciile cu măduvă foarte dezvoltată pot fi
menţionate socul, oţetarul, iar dintre cele cu măduva foarte mică, ienupărul, mesteacănul, tisa, ienupărul
etc.
În jurul măduvei se grupează primele formaţiuni de lemn primar. Măduva împreună cu lemnul
primar se numeşte canal medular şi reprezintă 0,001-0,003 % din trunchi. Măduva este lipsită de
valoare şi se înlătură în procesul de debitare.
În afara elementelor menţionate, în secţiunea transversală prin trunchi mai pot fi observate:
inelele anuale şi razele medulare.
Inelele anuale sunt inelele concentrice formate succesiv în fiecare an şi sunt vizibile în toată
partea lemnoasă a trunchiului (fig. 1.8).
Conturul inelelor anuale poate fi regulat (la molid), ondulat grosolan (ex: carpen, ienupăr) sau
ondulat fin (la anin, fag), uneori prezentând retrageri vizibile în dreptul trecerii razelor medulare (la fag,
anin, stejar).(Beldeanu E.C., 2006)
Lăţimea inelelor anuale depinde de specie, de condiţiile de vegetaţie, de vârstă şi de poziţia lor
în arbore. Unele specii prezintă inele anuale foarte late (ex. plopul negru, cenuşarul etc.), iar altele, inele
anuale foarte înguste (tisa, jneapănul etc.). La unele specii, inelele anuale sunt distincte datorită
8
prezenţei a două zone deosebite în cuprinsul lor şi anume: zona de lemn timpuriu (lemn de primăvară),
mai puţin densă şi de culoare mai deschisă, formată în prima parte a perioadei de vegetaţie şi zona de
lemn târziu (lemn de vară), mai densă şi mai închisă la culoare, formată în a doua parte a perioadei de
vegetaţie. Trecerea de la lemnul timpuriu la cel târziu este treptată la unele specii (molid, brad, cireş) şi
bruscă la altele (larice, pin, ulm).
Fig. 1.8 Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).
Fig. 1.8 Microscopic representation of a transversal section of a spruce (annual ring) (Beldeanu E.C.,
2006)
Razele medulare sunt linii radiale foarte subţiri de culoare şi luciu diferite de masa lemnoasă
înconjurătoare. Ele pornesc din măduvă sau dintr-un inel anual şi se continuă până la scoarţă, deoarece
au rolul de a conduce şi înmagazina substanţele nutritive primite de la frunze şi, totodată, de a conduce
apa din lemn către scoarţă.
În număr mic, razele medulare late şi cele înguste conferă un aspect deosebit suprafeţei,
crescând valoarea estetică a produsului; în schimb, prezenţa în număr mare a razelor medulare late
înrăutăţeşte proprietăţile mecanice ale lemnului. (Beldeanu E.C., 2001)
Lemnul fiind un material anizotrop şi un produs al vieţii vegetale, proprietăţile sale fizico-
mecanice depind de: structura sa fibroasă şi orientată, conţinutul de apă, defectele sale. De aceea,
proprietăţile sale se referă la materialul sănătos, fără defecte, cu un conţinut de apă de 15 % şi la
secţiunea avută în vedere (transversală, radială sau longitudinală).
Dintre caracteristicile fizice si mecanice ale lemnului, în cele ce urmează sunt tratate cele
care au o importanta deosebita in evaluarea calităţii lemnului si a capacitaţii sale portante.
1.1.4.1.1 Umiditatea
1.4.1.1.2. Densitatea
Lemnul, prin structura sa, este un material mai mult sau mai puţin poros dar densitatea reală
3
a substanţei lemnoase este de 1,55 g/cm şi este aceeaşi pentru toate esenţele.
Densitatea aparentă reprezintă una din caracteristicile foarte importante ale lemnului
deoarece proprietăţile fizice, mecanice şi tehnologice ale lemnului sunt condiţionate de valoarea de
acesteia. (Dinulică F., 2008)
Variaţia densităţii lemnului influenţează caracteristicile mecanice ale acestuia. Astfel s-a
3 3
constatat, de exemplu pentru răşinoase că variaţia densităţii caracteristice de la 500 kg/m la 400 kg/m
duce la scăderea rezistenţei la compresiune cu până la 30%; din acest motiv nu se foloseşte la elemente
3
de rezistenţă lemn de răşinoase cu densitate sub 400 kg/m . (Popescu I., 1984)
De egală importanţă, în procesul de debitare al lemnului, îl au şi alte proprietăţi fizice cum
sunt: contracţie şi umflarea, culoarea, luciul, desenul, textura, conductibilitatea electrică şi
conductibilitatea acustică.
Din rândul proprietăţilor termice ale lemnului, care pot influenţa procesul de debitare,
menţionăm: comportarea la încălzire progresivă, dilatarea termică, conductibilitatea termică; iar cele
mai importante proprietăţi mecanice şi de deformaţie ale lemnului sunt: rezistenţa la compresiune,
rezistenţa la întindere, rezistenţa la încovoiere, rezistenţa la forfecare, rezistenţa la torsiune, deformaţiile
lemnului sub încărcări de scurtă durată, deformaţiile lemnului sub încărcări de lungă durată, duritatea,
rezistenţa la uzură.
10
CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSTRUCŢIA
MAŞINILOR-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI
Ferăstraiele panglică de debitat sunt utilaje care asigură transformarea buştenilor în cherestea
prin tăiere succesivă (individuală, deschisă, prin mai multe treceri), piesă cu piesă, sporind posibilităţile
de valorificare în piese de cherestea a zonelor de calitate ale secţiunii transversale a buştenilor. (Timofte
A.I., 2006, 2007, 2008)
Utilizarea ferăstraielor panglică la debitare prezintă, comparativ cu gaterele, avantaje ca:
11
reducerea consumului de manoperă pentru sortarea şi manipularea buştenilor în depozit,
ei păstrându-se în stoc nesortat (cel mult separaţi pe specii), implicit reducerea la jumătate
suprafeţei depozitului;
posibilitatea mecanizării operaţiilor din depozitul de buşteni;
reducerea pierderilor de material lemnos în rumeguş cu circa 20%, (grosimii mai mici la
tăieturi);
utilizarea mai raţională a materialului lemnos, grosimea pieselor de cherestea fixându-se
în funcţie de calitatea lemnului (vizibilă în interiorul buşteanului) şi de comenzile
existente;
eliminarea sistemului de prismuire pentru buştenii supragroşi;
montarea şi demontarea pânzei tăietoare într-un timp foarte scurt (circa 5-15 min);
gradul ridicat de automatizare al ansamblului ferăstrău panglică-cărucior şi de mecanizare
al activităţii din hala de debitare (automatizarea unor operaţii).
Dintre dezavantajele debitării cu ajutorul ferăstraielor panglică, se menţionează:
capacitate de tăiere mai scăzută, la buştenii de diametre mici, datorită curselor de recul;
întreţinerea mai pretenţioasă a pânzelor tăietoare (folosirea unui personal calificat şi
retribuit ca atare);
pregătirea mult mai atentă a buştenilor în depozit (îndepărtarea noroiului, impurităţilor,
incluziunilor metalice etc.), pânzele deteriorându-se foarte uşor, cojirea devine
obligatorie;
operatorul care conduce ferăstrăul are o calificare superioară gateristului, posedând şi
cunoştinţe despre calitatea şi dimensiunile pieselor de cherestea din comenzi, gradul de
realizare al comenzilor etc.
Clasificarea ferăstraielor panglică se practică după particularităţi constructive sau funcţionale
(STAS SR-ISO-7984-1996), cum ar fi:
– diametrul volanţilor şi greutatea totală a maşinii: ferăstraie panglică de tip greu (diametrul
volanţilor peste 1.500 mm şi greutatea peste 150 KN), ferăstraie panglică de tip mediu (diametrul
volanţilor de 1.100-1.500 mm şi greutatea de 50-150 KN), ferăstraie panglică de tip uşor (diametrul
volanţilor sub 1.100 mm şi greutatea sub 50 KN);
– turaţia volanţilor şi viteza de tăiere a pânzei: ferăstraie panglică rapide (turaţia peste 500
rot./min şi viteza de tăiere peste 40m/s), ferăstraie panglică normale (turaţia sub 500 rot./min şi viteza
de tăiere sub 35m/s);
– poziţia volanţilor şi planul de tăiere al pânzei: ferăstraie panglică verticale (planul tăierii
vertical), ferăstraie panglică orizontale (planul de tăiere al pânzei orizontal), ferăstraie panglică
înclinate, (poziţie de lucru intermediară faţă de primele două).
Ferăstraiele panglică sunt maşini de construcţie relativ simplă la care unealta tăietoare are
forma unei panglici (benzi) continue de oţel, dinţată pe una din margini şi care se înfăşoară ea o curea
pe două roţi (volanţi) cu diametre egale, ale căror axe de rotaţie sunt în acelaşi plan.
Volanţii pot avea axele în plan orizontal (ferăstraie-panglică orizontale) sau în plan vertical,
adică la nivele diferite, suprapuse în acelaşi plan vertical (ferăstraie-panglică verticale).
Unul din cei doi volanţi ai ferăstraielor-panglică este volant motor, iar celălalt liber, servind
la înfăşurarea, ghidarea şi întinderea pânzei. La ferăstraiele-panglică verticale, volantul motor este cel
inferior, axul acestuia fiind comun şi pentru roata de transmisie. Roata inferioară este construită, de
obicei, masiv, pentru a servi şi drept volant. Volantul superior are axul montat într-un palier mobil,
permiţând depărtarea de axul celuilalt volant şi deci întinderea panglicii. Ghidajele acestuia permit ca
prin apropiere, să poată fi folosite şi panglici scurtate. De asemenea, axul volantului superior se poate
înclina în direcţie contrară vitezei de avans.
Volantul superior este de construcţie mai uşoară decât cel inferior, folosindu-se în acest
scop construcţia cu spiţe sau din materiale mai uşoare.( Budau G., 1998)
Pentru ghidarea şi evitarea deplasării pânzei pe volanţi, aceştia au bandajul uşor convex. La
tipurile de ferăstraie-panglică mai frecvent folosite, numai volantul superior are bandaj convex, cel
inferior având bandaj cilindric, pentru înfăşurarea adecvată a pânzei pe cei doi volanţi. La tipurile de
ferăstraie moderne, ambii volanţi prezintă bandaje convexe, ca şi posibilitatea de înclinare a lor faţă de
planul orizontal, în sens opus avansului.
12
Ferăstraiele panglică prezintă o ramură activă a pânzei, în zona căreia se efectuează procesul
de tăiere şi o ramură pasivă.(Râmbu I., ş.a. ,1978)
La ferăstraiele panglică orizontale dispozitivul pentru înfăşurarea panglicii este adaptat în
aşa fel, încât ramura activă a pânzei (planul de tăiere) să rămână liberă, iar tăierea să fie lipsită de
vibraţii. (Furnică H., 1985)
După destinaţia tehnologică şi după puterea instalată, ferăstraiele panglică se împart în patru
grupe principale şi anume:
a) Ferăstraie panglică grele, folosite pentru debitarea buştenilor groşi. Ele pot fi verticale,
folosite la fabricarea cherestelei din buşteni de foioase sau de alte specii, cu diametre ale volanţilor de
peste 1 m şi ferăstraie orizontale, folosite pentru fasonarea buştenilor în prisme şi dulapi, necesari
diverselor prelucrări (furnire, piese pentru instrumente muzicale etc.).
b) Ferăstraie panglică mijlocii folosite pentru spintecarea pe cant a prismelor, grinzilor şi
dulapilor în scânduri subţiri.
c) Ferăstraie panglică uşoare, utilizate pentru lucrări de tâmplărie de diverse tipuri.
d) Ferăstraie portative. (Timofte A.I., 2006, 2007, 2008)
Ultimele trei tipuri de ferăstraie se construiesc, de regulă, sub formă de maşini verticale.
După poziţia axelor volanţilor, aceste ferăstraie pot fi verticale şi orizontale. Cele mai des
folosite sunt ferăstraiele panglică verticale, având o largă utilizare la fabricarea cherestelei.
13
La majoritatea ferăstraielor panglică de debitat buşteni, profilul bandajului volantului
superior este convex, iar cel al volantului inferior este drept (cilindric). La tipurile moderne de ferăstraie
panglică ambii volanţi au bandaj convex, cu posibilităţi de înclinare în sens opus avansului (în faţa
maşinii).( Bularca M., 1991)
La aceste maşini, suprafaţa tăiată este orizontală, iar panglica taie, de obicei, cu ramura sa
inferioară. Construcţia majorităţii organelor principale este identică celei de la ferăstraiele panglică
verticale.
Buşteanul de debitat se fixează pe un cărucior, care înaintează printre cei doi montanţi ai
batiului. Planul de tăiere al pânzei se fixează coborând simultan axele celor doi volanţi de înfăşurare a
panglicii, printr-un mecanism asemănător celui de la gaterele orizontale.
O altă caracteristică de seamă a acestor ferăstraie este aceea că ele, ca şi gaterele orizontale,
nu necesită pentru instalare un subsol.
Ferăstraiele panglică orizontale se construiesc, de obicei, ca maşini stabile, cu diametre ale
volanţilor de înfăşurare de 1200...1400 mm şi pot debita buşteni de 1000...1500 mm diametru, cu
lungimi de 5000...6000 mm.
Mersul operaţiilor de debitare, la această maşină, este identic celui de la gaterul orizontal. El
decurge însă mai rapid, datorită vitezei mari de tăiere a dinţilor, astfel că şi productivitatea realizată este
de 3...5 ori mai mare. (Popescu I., 1984)
Ferăstraiele panglică orizontale de mare randament au căpătat, în ultimii ani, o largă
întrebuinţare, deoarece nu necesită fundaţii costisitoare, sunt uşor de deservit şi au productivităţi
ridicate. Ele asigură debitări precise, eventualele devieri laterale ale căruciorului cu buşteanul
neinfluenţând precizia tăierii în plan orizontal. La debitarea buştenilor groşi este necesar, totuşi, să se
separe scândura tăiată printr-o pană de despicare, pentru ca piesa de cherestea să nu apese pe pânză.
(Dogaru V., 1981,1985, 2004)
La maşinile moderne, elementele de fixare şi deplasare a buşteanului sunt acţionate hidraulic
sau electric, asigurând o deservire simplă şi sigură.
La schimbarea direcţiei de mers a căruciorului cu buşteanul, rama, împreună cu roţile care
poartă panglica, se ridică în mod automat de pe suprafaţa tăiată cu circa 10...12 mm pentru ca pânza
care continuă să se înfăşoare şi să nu atingă lemnul la cursa de înapoiere a căruciorului. Planul pânzei
poate rămâne însă neschimbat, când de exemplu aceasta „fuge” sau întâlneşte un corp metalic în lemn,
iar căruciorul trebuie retras.
O perfecţionare interesantă a acestor maşini constă în echiparea lor cu dispozitive pentru
spintecare. Acestea se folosesc la spintecarea în scânduri subţiri a lăturoaielor şi dulapilor cu defecte.
De asemenea, ferăstraiele panglică orizontale pot fi folosite cu succes şi pentru spintecarea prismelor,
dulapilor şi lăturoaielor.
Un alt domeniu de utilizare a ferăstraielor panglică orizontale este în fabricile de furnire
decorative. Butucii din care se produc asemenea furnire sunt fasonaţi în prealabil, în prisme, operaţie
care comportă întoarcerea repetată a lemnului, la o muncă de tăiere relativ redusă.
Husqvarna Horizont
Husqvarna Horizont este gaterul mobil cu pânză folosit pentru debitare buştenilor în
cherestea chiar în pădure, acesta putând fi transportat cu uşurinţă chiar şi cu o remorcă pentru
autoturisme cum se poate observa în figura 2.6.
14
Fig. 2.6 Fierăstrău mobil Husqvarna Horizont
Fig. 2.6 Husqvarna Horizont mobile sawmill (www.husqvarna.ro)
Husqvarna Horizont este echipat cu un dispozitiv de siguranţă, care asigură oprirea pânzei
fierăstrăului de îndată ce s-a luat mâna de pe mâner, eliberând pârghia de frână. Sistemul de fixare a
buşteanului asigură un reglaj rapid (fig. 2.7) şi uşor al acestora în poziţia dorită pentru debitare. Cu
ajutorul pârghiei, înălţimea de aşezare a buşteanului la capătul subţire este reglată astfel încât tăierea
longitudinală să fie executată paralel cu axul buşteanului.
Husqvarna Horizont are un motor foarte puternic, motorul a fost adaptat de la unul dintre
cele mai puternice fierăstraie mecanice profesionale Husqvarna 394 XP (fig. 2.8). Acesta este echipat cu
un sistem „Air injection”, un sistem unic de curăţire, care îndepărtează rumeguşul rezultat prin tăiere,
din priza de admisie a aerului. De asemenea motorul este foarte uşor de pornit, prin apăsarea butonului
albastru se deschide valva de decompresie (Smart Start), astfel reducându-se compresia în momentul
când se porneşte motorul.
Fig. 2.8 Motorul Husqvarna 394 XP ce echipează fierăstrăul mobil Husqvarna Horizont
Fig. 2.8 394 XP Husqvarna motor equipping the Husqvarna Horizont mobile sawmill
(www.husqvarna.ro)
Debitarea se realizează cu uşurinţă chiar şi de către o singură persoană, deoarece şinele sunt
la nivelul pământului, astfel încât buştenii şi cheresteaua să fie uşor de manevrat precum şi pentru
evitarea ridicării unor greutăţi mari, cum se poate observa în figura 2.9.
15
Fig. 2.9 Husqvarna Horizont în lucru
Fig. 2.9 Husqvarna Horizont at work (www.husqvarna.ro)
Dispozitivul de ascuţire cu disc a pânzei fierăstrăului (fig.2.10) este complet automat şi poate
fi reglat să realizeze diferite unghiuri de ascuţire.
Fiecare traversă are două suporturi de lungimi diferite astfel încât buşteanul se aşează şi se
fixează uşor în poziţia dorită pentru debitare.
Pierderea în urma debitării este minimă întrucât pânza fierăstrăului realizează o tăiere de 2
mm.
Tabelul 2.2
Caracteristici tehnice Husqvarna Horizont
Technical features of Husqvarna Horizont (www.husqvarna.ro)
Putere 5,2 kW/7,1 CP
Capacitate cilindrică 94 cm3
Greutate cadru (fără motor) 88 kg
Greutate şine 56 kg
Lăţime maximă de tăiere 50 cm
Lungime maximă de tăiere, şine
5,2
2 buc x 3 m (pot fi cuplate mai multe)
Lungimea pânzei tăietoare 3570 mm
Lăţimea pânzei tăietoare 32 mm
Grosimea pânzei tăietoare 1,0 mm
16
Fig. 2.11 Schema de principiu a unui ferăstrău panglica orizontal pentru debitat buşteni.
Grinda 1, volanţii 2 si 3, montanţi 4, roata de mâna 5, buşteanul 6, căruciorul 7. (Budău G., Ispas M.,
2013)
Fig. 2.11 Initial drawing of a horizontal band saw for log cutting
Câteva avantaje ale acestor maşini au făcut ca ele să fie destul de des întrebuinţate. Astfel,
nu necesită fundaţii costisitoare (cum e cazul gaterelor şi ferăstraielor panglică verticale), sunt maşini
relativ simple, uşor de exploatat şi au capacităţi de lucru ridicate. În plus, datorita tăierii în plan
orizontal precizia de prelucrare este ridicată, eventualele deplasări ale căruciorului în lateral pe şine
neavând repercursiuni asupra calităţii debitării. (Budău G., 2011)
O categorie aparte a acestor maşini cea a ferăstraielor care nu au cărucior pentru buştean. La
aceste ferăstraie buşteanul este fix iar mişcarea de avans este efectuată de un cărucior pe care sunt fixaţi
volanţii împreuna cu toate mecanismele aferente mişcării de tăiere. (Pruvot F., 1993)
Căruciorul cu volanţii se deplasează pe şine prevăzute pe acelaşi suport (platforma) pe care
este fixat şi buşteanul (vezi fig. 2.12 şi fig. 2.13). Căruciorul poate fi antrenat manual (la maşinile mici)
sau, cel mai adesea, pe cale hidraulica. Mişcările auxiliare de poziţionare, fixare, reglare, pot de
asemenea sa fie realizate pe cale manuală sau hidraulică, în funcţie de complexitatea maşinii şi de
dotări. (Budău G., Ispas M., 2013)
Fig. 2.12 Ferăstrău panglică orizontal pentru debitat cu busteanul fix şi avansul
efectuat de către subansamblul mecanismului de tăiere. (Budău G., Ispas M., 2013)
Fig. 2.12 Cutting horizontal band saw with stationary log and leading by cutting system assembly
17
Fig. 2.13 Ferăstrău panglică orizontal transportabil. (Budău G., Ispas M., 2013)
Fig. 2.13 Transportable horizontal band saw
Trunchiurile scurte se taie la fel de uşor ca cele cu o lungime de până la 4,6 m. În cazul în
care se debitează trunchiuri mai lungi de 4,6 m utilajul se poate prelungi cu diverse seturi de piese
ataşabile (fig. 2.15).
18
Minigaterul Logosol nu cunoaşte limite în ceea ce priveşte grosimea buştenilor de prelucrat.
Indiferent de grosimea acestora, minigaterul Logosol poate fi adaptat prin intermediul unor garnituri de
tăiere.
Fierăstrăul mecanic Stihl este echipat cu un lanţ special de tăiere (Picco) care, spre deosebire
de celelalte lanţuri are un unghi de ascuţire mai mic. Canalul de tăiere este puţin mai lat decât al unui
ferăstrău obişnuit, dar suprafaţa de tăiere devine plană şi uniformă.
Cu fierăstrăul mecanic de mare randament Stihl 066 se obţine o viteză de tăiere ridicată de 5-
6 m/ min., la o lăţime de tăiat de 15 cm.
Din cele arătate s-a desprins faptul că fierăstraiele fixe pot executa lucrări de debitare
calitativ superioare dar, marele lor neajuns constă în investiţiile şi volumul de lucrări implicate de
instalarea lor în condiţii normale de lucru.
Pe lângă faptul că necesită fundaţii grele implică şi adăposturi costisitoare precum şi surse
energetice complexe de care este nevoie pentru iluminat şi încălzirea parţială a spaţiului de lucru.
Pentru acţionare sunt necesare maşini şi instalaţii puternice, în majoritate fiind mari
consumatoare de materiale surse de energie (combustibil, lubrifianţi, lemn, etc.).
În schimb nu trebuie să omitem faptul că unele fierăstraie valorifică energia calorică oferite
de resturile de materiale lemnoase rezultate în urma altor operaţii specifice prelucrării lemnului
(lăturoaie, rumeguş, aşchii, coajă).
Pe lângă dezavantajele menţionate anterior, o altă deficienţă a fierăstraielor fixe constă în
faptul că materialul intrat în procesul de debitare trebuie transportat de la distanţe mari în depozitele
centrelor de prelucrare.
În contrast cu această situaţie fierăstraiele mobile pot fi deplasate cu uşurinţă în locurile de
depozitare a buştenilor anterior specificate în context (platforma primară).
În general, în această categorie de fierăstraie sunt debitaţi buşteni începând de la diametre
mici (recomandat este ca diametrul materialului să nu scadă sub 20 cm). Totodată se recomandă ca
diametrele maxime să nu depăşească 40-60 cm.
În activitatea productivă se cunosc situaţii când, ca urmare a priceperii deservanţilor, se pot
atinge diametre de 60-70 cm.
Un prim moment specific pentru debitarea lemnului direct în pădure (uneori la cioată) este
marcat de folosirea joagărului acţionat de doi lucrători. Regional metoda a fost cunoscută sub
denumirea de tăierea la „traşcă”. Procedeul era folosit în special de munteni care aveau nevoie de
cantităţi mici de cherestea pentru uz gospodăresc.
În această accepţie, după cum se constată fierăstraiele mobile includ o sferă mai largă de
organe active destinate debitării. Ca atare şi noţiunea de ferăstrău mecanic mobil trebuie înţeleasă ca o
categorie de maşini de prelucrare a lemnului cu posibilităţi mult mai extinse decât în cazul fierăstraielor
fixe.
De aceea în cele ce urmează s-au făcut eforturile necesare pentru a clarifica noţiunea de
fierăstrău mobil. Aceasta deoarece literatura de specialitate indigenă şi din alte ţări nu clarifică acest
lucru.
19
Cam în acelaşi mod s-a definit noţiunea de ferăstrău şi de către alţi autori care de-a lungul
timpului au contribuit la elaborarea dicţionarelor de limba romană, referindu-ne aici la Florin Marcu şi
Constant Mânecă (1986), Iorgu Iordan (1998), Florin Marcu (2000), precum şi în Dicţionarul Explicativ
al Limbii Române şi Dicţionarul de Sinonime apărute în anul 2002. Este interesant de subliniat că in
toate sursele amintite cuvântul “gater“ este provenit din limba germană. De asemenea se precizează
faptul că in toate sursele de informare nu este definită noţiunea de ferăstrău mecanic mobil. (Ciorănescu
A., 1966; Chamarache Ana, Brebou V., 1974)
În baza exemplelor anterioare, în cele ce urmează se încearcă clarificarea noţiunii de
ferăstrău mecanic mobil. În opinia noastră ferăstrău mecanic mobil este instalaţia care poate fi
deplasată cu uşurinţă dintr-un loc în altul în vederea debitării buştenilor în diferite sortimente de
cherestea. Această categorie de ferăstraie se poate folosi pentru debitarea buştenilor în pădure, lângă
parchete cu material lemnos, în gospodăriile particulare şi depozitele de buşteni unde se prelucrează
diferite sortimente lemnoase pe bază de comenzi speciale.
Sub aspectul posibilităţilor de deplasare, ferăstraiele mecanice pot fi transportate manual de
către o singură persoană sau în mijloace auto de mic tonaj (1,5 t).
Cele transportate de om sunt alcătuite în ansamblu dintr-un ferăstrău mecanic care poate fi
solidarizat pe o ramă de susţinere în timpul debitării. Datorită simplităţii lor acestea sunt cele mai
răspândite în special în gospodăriile particulare.
Sub aspectul mobilităţii lor, în aceeaşi categorie se încadrează şi ferăstraiele perfecţionate cu
cadru din materiale uşoare (aluminiu, lemn), care sunt destinate unui spectru mai larg de utilizare.
Perfecţionarea constă în prezenţa unui cadru de susţinere a ferăstrăului mecanic cât şi a unei mici
cantităţi de buşteni pregătite să intre în procesul de debitare.
Aceste avantaje sunt evidente în special în ceea ce priveşte comoditatea de debitare a
buştenilor precum şi în ceea ce priveşte calitatea materialului rezultat. Tot ca o notă pozitivă se
apreciază şi faptul că timpul de instalare şi demontare este aproximativ scurt.
Caracteristica cea mai importantă a acestor ferăstrae mecanice constă în debitarea piesă cu
piesă a buştenilor. Debitarea buştenilor în pădure facilitează aducerea materialului lemnos la mijloacele
de acces hipo sau auto, ceea ce nu se poate realiza cu piesele aflate sub formă de buştean. Alte aspecte
care merită a fi evidenţiate, vor fi prezentate în continuare.
Datorită multiplelor avantaje pe care le oferă, acestea reprezintă categoria de ferăstraie
mecanice cea mai răspândită, atât în ţara noastră cât şi în numeroase alte ţări europene importante. Din
această categorie pot fi nominalizate o serie de ferăstraie mecanice din producţia internă: FBO-01 CUT;
FBO-02 CUT; FBO-03 CUT, precum şi alte fabricate în special în Suedia şi Germania (Serra,
NORWOOD).
Din categoria echipamentelor utilizate pentru debitarea buştenilor în cherestea nu trebuie
neglijate pânzele circulare, pe care utilizatorii le folosesc în special pentru tivirea materialului, dar şi
pentru debitarea unor buşteni a căror diametru la capătul gros nu depăşeşte 25 cm.
Cu privire la categoria de ferăstrae mecanice mobile se poate afirma că răspândirea lor în
ultimul deceniu poate fi dată prin avantaje generale pe care le oferă. Între acestea, în opinia noastră cele
mai importante sunt:
Costurile de achiziţie convenabile;
Consumul energetic relativ scăzut;
Instalarea cu oarecare uşurinţă în punctul de lucru precum şi demontarea şi încărcarea cu un
număr scăzut de lucrători;
Acţionarea în sarcină de motoare cu ardere internă sau electrice, a căror putere nu depăşeşte
10 kw, trebuind să precizăm că majoritatea acestora necesită motoare de acţionare de cel
mult 5 kw;
Instalarea în locul unde sunt stivuiţi buştenii, permite reducerea consumului de forţă umană
în timpul manipulării acestora până la introducerea în procesul de debitare;
Ajustarea comodă a echipamentului de tăiere în raport de cerinţele solicitanţilor de material
prelucrat;
Reducerea consumului de material lemnos sub formă de rumeguş la majoritatea ferăstraielor
mecanice mobile, excepţii făcând acelea care au ca organ tăietor frezele de tip lanţ;
20
În faza – premergătoare - când are loc prismuirea materialului, se subliniază că întoarcerea
buştenilor se face destul de uşor;
Nu necesită personal de deservire cu un grad ridicat de calificare;
Întreţinerea organelor active se poate efectua chiar în incinta şantierului de lucru, iar
montarea şi demontarea acestora pe organele de antrenare se face uşor;
Deşeurile rezultate din debitarea la pădure pot fi în parte folosite sub formă de combustibili,
îngrăşământ natural (rumeguş), araci sau elemente de împrejmuire a unor mici suprafeţe de
interes forestier.
Ferăstraele mobile pot lucra în orice locaţie, prevăzută sau neprevăzută cu sursă de curent
electric.
Printre dezavantajele de ordin general nu putem omite faptul că la fiecare cursă de lucru se
debitează doar o singură piesă. În aceeaşi ordine de idei sunt amintite limitele dimensionale ale
buştenilor – ca grosime şi lăţime – care pot fi tăiaţi cu astfel de gatere.
Elemente de ordin constructiv şi funcţional
La majoritatea ferăstraielor mecanie mobile se întâlnesc următoarele componente de bază
(fig. 2.37): platforma buştean, cadrul translator (cadrul suport, traversa mobilă, coloanele de ghidare,
roţile de rulare, subansamblul de reglare şi susţinere a traversei şi subansamblul coborâre şi ridicare
traversă); organe de tăiere. Pe lângă componentele de bază se întâlnesc şi unele accesorii. O importanţă
mai mare o are maşina de ascuţit pânze cu toate componentele sale funcţionale.
Caracteristicile constructive ale unei pânze de ferăstrău de tip freză continuă sunt: lungimea
utilă sau lungimea părţii dinţate; dantura pânzei formată din toţi dinţii la un loc; linia vârfurilor
(respectiv linia care uneşte vârfurile tuturor dinţilor); spatele pânzei format din cantul opus părţii
dinţate; lungimea pânzei se exprimă în mm şi este formată din lungimea utilă (toată circumferinţa
pânzei fiind utilă); lăţimea pânzei se exprimă în mm şi cuprinde distanţa dintre linia vârfurilor şi spatele
pânzei; feţele pânzei sunt suprafeţele ei laterale şi sunt denumite (stânga sau dreapta) după poziţia pe
care o au; grosimea pânzei se exprimă în mm sau în zeci de mm reprezentând distanţa dintre cele două
feţe.
Pentru a putea începe procesul de tăiere se verifică ca buşteanul să fie bine fixat. Înainte de
pornirea motorului şi de acţionarea pânzei tăietoare, lucrătorul trebuie să se asigure că nu este nimeni în
lateralul sau in faţa ferăstrăului. În timpul debitării , lucrătorii nu au voie să treacă prin faţa acestuia sau
să stea în lateralul acestuia, ci doar la o distanţă considerată suficientă (4 m) pentru evitarea unor
posibile accidente provocate de eventuala rupere a pânzei tăietoare.
Evacuarea cherestelei rezultate în urma tăierii se realizează întodeauna prin spatele
căruciorului translator, înainte ca acesta să se retragă. Se acţionează mânerul care asigură oprirea pânzei
ferăstrăului mecanic de îndată ce s-a luat mâna de pe el şi se retrage căruciorul translator înapoi. Apoi se
acţionează manivela subansamblului de coborâre si ridicare a traversei mobile, orice coborâre ulterioară
corespunzând grosimii dorite a cherestelei.
21
Grosimea dorită a cherestelei se realizează prin verificarea coborârii traversei, indicată de
linia gradată a ferăstrăului mecanic. Se va ţine cont de grosimea pânzei (cca. 2-3 mm).
După debitarea fiecărui buştean şi alimentarea utilajului cu următorul buştean se curăţă
şinele de rulare ale căruciorului translator, înainte de a începe operaţia de debitare a următorului
buştean.
Demontarea ferăstrăului mecanic mobil cu organe active freză continuă se efectuează mult
mai uşor decât montarea acestuia şi se realizează astfel: Se demontează apărătoarea pânzei tăietoare; Se
demontează pânza tăietoare; Se goleşte rezervorul prin care se realizează pânza tăietoare; Se ia
căruciorul translator de pe şinele de rulare; Se desfac şuruburile de prindere ale şinelor şi se
demontează linia de rulare a căruciorului translator.
După demontarea ferăstrăului mecanic, acesta se pregăteşte pentru transport, se curăţă bine
volanţii de antrenare a pânzei tăietoare, se curăţă motorul dacă este cazul şi se curăţă bine şina de
rulare.
Construcţia modulară a ferăstrăului mecanic mobil cu organe active freză continuă şi
greutatea scăzută sunt principalele avantaje care îl fac uşor de transportat. Niciuna dintre părţile
componente ale acestuia nu cântăreşte mai mult decât pot ridica cu uşurinţă doi oameni.
În ultima vreme problema ferăstraielor mecanice mobile a început să intre din ce în ce mai
mult în atenţia specialiştilor din silvicultură. Explicaţia constă in faptul că această categorie de maşini
permit tăierea lemnului în locaţii izolate şi foarte îndepărtate de fabricile de cherestea existente.
Debitarea în locurile amintite au avantajul că satisfac nevoia de cherestea a constructorilor
din zona montană, cum sunt construcţiile diverse de ordin turistic, forestier, agricol şi de altă natură.
Pentru aceste interese de ordin local existenţa cherestelei în zonă conduce la eliminarea transporturilor
ocazionate de aducerea cherestelei de la fabricile cunoscute.
Fig. 2.45 Imagine ferăstrău panglică mobil cu organe active freză continuă pregătit pentru transport
Fig. 2.45 Image of a mobile band saw with continuous cutter active organs prepared for transport
(www.husqvarna.ro)
Un alt nou avantaj oferit de debitarea lemnului cu ferăstraiele panglică mobile rezultă din
faptul că acestea pot fi instalate la nevoie şi în gospodăriile particulare unde adesea sunt stivuite mici
cantităţii de buşteni proveniţi de la stat sau din pădurile private. La cele arătate se pot adăuga şi alte
situaţii care atestă avantajele debitării lemnului în ferăstraiele panglică mobile. De aceea, aprecierea că
studierea atentă a construcţiei, funcţionării şi exploatării acestora precum şi a calităţii produselor
obţinute în urma tăierii lemnului cu acestea, pot constitui teme importante pentru preocupările de
cercetare.
22
CAPITOLUL III BAZELE CERCETĂRILOR
Scopul general al prezentei teze de doctorat, aşa cum reiese în parte şi din titlul acesteia, este
acela de a contribui cu elemente de originalitate, fundamentate ştiinţific, la lărgirea orizonturilor de
cunoaştere cu privire la debitarea lemnului cu ajutorul ferăstraielor mecanice mobile, din prisma calităţii
lor după caracteristicilor morfologice şi nu în cele din urmă în corelaţie cu exigenţele industriei
prelucrării mobilei.
În decursul cercetărilor accentul principal s-a pus pe scoaterea în evidenţă a calităţii pieselor
rezultate din debitare.
Cu alte cuvinte s-a urmărit în mod special indicii calitativi de lucru ai materialului rezultat.
Este regretabil că sub acest aspect STAS-urile actuale nu lămuresc problema în detaliu nici pentru
ferăstraiele fixe.
Din acest punct de vedere s-a urmărit ca prin cercetările noastre să se aducă unele contribuţii
relativ modeste în domeniul debitării lemnului cu ferăstraiele mecanice mobile.
Structura şi calitatea lemnului supus investigaţiilor din perimetrul cercetat, se poate analiza
apelând la un număr mare de posibilităţi de investigare, ca urmare a complexităţii factorilor ce intervin
la exprimarea acesteia.
Pe parcursul derulării cercetărilor, s-a făcut apel la observaţia ştiinţifică, directă şi
instrumentală, asigurând în acest mod recoltarea informaţiilor din suprafeţele de probă amplasate, de la
arborii doborâţi, precum şi în succesiunea operaţiilor de laborator la care au fost supuse eşantioanele.
Documentarea bibliografică, în fluxul electronic (reţeaua INTERNET, diverse Soft-uri ale
unor aparaturi de investigare etc.) cât şi în modalitatea tradiţională, a permis îndeplinirea obiectivelor
fixate, şi fundamentează raportarea cercetărilor proprii la cele similare efectuate în alte locaţii ale
Globului.
Informaţiile din literatura de specialitate au fost confruntate cu observaţiile şi măsurătorile
efectuate asupra buştenilor, a eşantioanelor de cherestea şi asupra trăsăturilor biotopului şi fitocenozei,
şi transpuse prin raţionament în concluzii, privind expresia factorilor de influenţă.
23
Datorită imposibilităţii analizei unei întregi populaţii statistice, dar şi nerecomandabilă
ecologic, am apelat la cercetarea pe bază de eşantionaj, ce a constat din extragerea unui număr
determinat de subpopulaţii statistice, denumite eşantion (suprafeţe de probă). (Boja N., 2014)
Ca metode de cercetare au fost folosite: observaţia şi alegerea eşantioanelor de buşteni,
experimentul şi măsurătorile precum şi prelucrarea statistică.
Înainte de începerea procesului de debitare a fiecărui buştean, s-au măsurat lungimea şi
diametrul la mijloc şi la capetele acestuia, după care s-a calculat volumul buşteanului.
În urma procesului de debitare şi a măsurătorilor, s-au preluat următoarele date şi
caracteristici de interes :
umiditatea materialului,
grosimea materialului,
lungimea şi lăţimea fiecărui eşantion1) în parte,
timpul de tăiere pentru fiecare eşantion rezultat,
planeitatea (abaterile faţă de o suprafaţă plană).
În continuare s-au calculat următoarele elemente:
viteza de avans pentru fiecare eşantion,
volumul eşantioanelor rezultate,
volumul resturilor (margini, rumeguş).
coeficientul de utilizare a buşteanului în eşantion.
Pentru rezolvarea obiectivelor stabilite s-au folosit următoarele metode: observaţia,
cercetarea în laborator, cercetarea în câmp, loturi demonstrative şi activitatea de producţie, prelucrarea
statistică a datelor.
Observaţia este o metodă curent folosită, deoarece este simplă, expeditivă şi accesibilă (nu
necesită aparatură) dar, neajunsul ei constă în faptul că admite un anumit grad de subiectivitate şi o
precizie relativ scăzută. Observaţia nu pretinde personal de cercetare cu un grad ridicat de calificare şi
constituie un prim indiciu în activitatea de cercetare. (Boja N., 2012)
Cercetările în laborator oferă posibilitatea aprofundării observaţiilor făcute în teren, în cazul
concret al cercetărilor noastre ea devenind utilă pentru determinarea vitezei de avans pentru fiecare
eşantion, volumul eşantioanelor rezultate, volumul resturilor (margini, rumeguş), precum şi a
coeficientului de utilizare a buşteanului debitat cu ajutorul ferăstrăului mecanic mobil.
Cercetarea în câmp este o metodă specifică şi se face în fondul forestier, în experienţe
monofactoriale sau polifactoriale, organizate după regulile tehnicii experimentale. Avantajul acestor
cercetări constă în posibilitatea de a urmări efectul fiecărui factor experimental şi a interacţiunii
factorilor, în condiţii naturale, ceea ce asigură apoi extensia.
După studiul teoretic, partea experimentală s-a desfăşurat exclusiv în condiţii naturale. În
aceste codiţii este dificil să se urmărească efectele debitării buştenilor cu ajutorul ferăstraielor mecanice
mobile asupra calităţii materialului rezultat, datorită influenţelor colaterale survenite în regimul
factorilor ecologici. Se recomandă, pentru ridicarea preciziei, la un anumit indicator, este bine ca
observaţia să fie dublată de un anumit număr de măsurători adecvate.
Pe de altă parte este cunoscut faptul, că în natură, în anumite situaţii, factorii ecologici se pot
compensa parţial, dând efecte biologice asemănătoare. Rezultă deci că, influenţa factorilor ecologici
asupra debitării buştenilor cu ferăstraiele mecanice mobile se manifestă ca o rezultantă a valorii lor, în
care se reflectă atât interacţiunile, cât şi compensările ce se produc între ei.
În toate cazurile posibile, rezultatele măsurătorilor vor fi exprimate cantitativ, prin valori
însoţite de unităţi de măsură corespunzătoare, dar acolo unde nu sunt posibile măsurători, rezultatele se
vor pune în evidenţă prin descrierea fenomenului, folosind metoda observaţiei şi rezultatele unor
cercetări anterioare furnizate de literatura de specialitate în domeniu.
Exprimarea cantitativă a rezultatelor permite prelucrarea şi interpretarea statistică,
stabilindu-se intensitatea frecvenţei unui factor analizat ca semnificativă sau nesemnificativă. La
întocmirea metodicii prelucrarea şi interpretarea rezultatelor, sau la fundamentarea teoretică a unor
aspecte s-au folosit în mare măsură informaţiile culese în timpul cercetării bibliografice.
1
) Eşantionul reprezintă fiecare piesă rezultată în urma debitării buşteanului
24
3.3.1 Modul de obţinere a pieselor debitate
Modul de lucru este relativ simplu şi constă din câteva operaţii şi faze de lucru cu o
ciclicitate, care face posibilă însuşirea rapidă a deprinderilor chiar şi pentru muncitori proaspeţi angajaţi.
Operaţiile şi fazele de bază la debitare a buştenilor, propuse de către noi, sunt redate în
figurile 3.1 şi 3.2.
Concret, tehnologia de lucru decurge în următorul mod:
se aprovizionează căruciorul transportor cu un buştean de pe rampa de stocare;
se fixează arbitrar direcţia primei tăieturi;
se execută prima cursă activă, urmată de primul retur;
se mai execută de mai multe ori această operaţie, cu menţiunea că ultimele două
tăieturi sunt potrivite la semnele de dimensiune. (Gligoraş D., 2012, 2013)
Schematic succesiunea acestor tăieri este redată în figura 3.1 şi figura 3.2.
Pentru uşurinţa mişcării căruciorului transportor pe calea de rulare a cadrului, acesta din
urmă prezintă o uşoară înclinare (1...3 %) spre sensul cursei în plin. (Gligoraş D., 2012, 2013)
În total la această maşină-unealtă lucrează patru muncitori, a căror sarcini sunt bine definite.
Şeful de echipă este cel care fixează întotdeauna buşteanul pe direcţia de tăiere, fiind ajutat de un
muncitor, atât la încărcarea căruciorului cât şi la rotirile succesive necesare ale buşteanului pentru
finalizarea debitării.
Returul căruciorului este făcut prin tracţiune manuală de către şeful de echipă.
Lăturoaiele şi rumeguşul rezultat sunt îndepărtate manual şi respectiv cu roaba, ceilalţi doi
muncitori, care mai au în sarcină şi protejarea capetelor cherestelei cu plăci cu gheare împotriva
crăpării. Acest lucru se întâmplă în general, când se demontează pânza, se ascut şi apoi se remontează.
25
3.4 Locul de provenienţă al materialului
La specia molid şi brad măsurătorile s-au efectuat în judeţul Braşov, comuna Holbav (fig.
3.5 şi fig. 3.6), nr 168, în cadrul firmei SC FOREST JAN SRL înfiinţată în anul 2008.
Pentru a întelege mai bine conditiile specifice în care au crescut arborii cuprinşi în
experiment, în cele ce urmeaza vor fi abordate şi descrise mai pe larg datele de identificare,
amplasamentul şi conditiile stationale.
Determinările s-au efectuat pe ferăstraie mobile de tip FBO-02 CUT (figura 3.7) destinate
debitării cherestelei având următoarele componente şi caracteristici tehnice:
1. Platforma buşteanului
Este suportul de prindere şi fixare a buşteanului, precum şi de susţinere şi deplasare a
căruciorului translator.
26
Fig. 3.7 Fe mobil de tip FBO-02 CUT
Fig. 3.7 FBO-02 CUT mobile sawmill
2. Căruciorul translator
Este partea mobilă a gaterului mobil şi este compus din: cadru suport; traversă mobilă; volanţi port pânză;
motor electric acţionare pânză 7,5 kW/ 2940 rot./min b3 carcasa I 32; bucşi ghidare translaţie traversă; întinzător
pânză; rola ghidare pânză; protector; coloane de ghidare; roţi de rulare; subansamblu de reglare si susţinere a traversei;
ax tambur; grup melcat; corzi susţinere traversă.
3. Instalaţia electrică:
Motor starter 380 în cutie IP 55;
Contactor electromagnetic Cod 02 – 443/0;
Bobina Cod 02 – 462;
Releu termic Cod 02 – 483.
4. Robot (Maşina pentru ascuţit pânze):
Cap polizor;
Motor electric 0,18 kW, 220 V si B14;
Corp abraziv F1 – 33 AG OM – 5v2E – 1C;
Cutie suport;
Subansamblu avans al pânzei pas cu pas;
Motor electric cu redactor 12 v.c.c.35 – 80 rot./min;
Instalaţie electrică;
Transformator 220 V – 40 V 70 vA;
Punte redresoare 35A;
Întrerupătoare dotate cu bec 20 A/250V, Cod 02-547.
5. Caracteristici dimensionale şi de masă ale FBO–02–CUT
Tabelul 3.1 conţine lungimi, lăţimi, înălţimi greutăţi ale diferitelor componente ale gaterului.
Tabelul 3.1
Caracteristicile tehnico-geometrice ale gaterului mobil FBO–02–CUT
Technical-geometrical features of FBO–02–CUT mobile sawmill
Cărucior
Gabarit Platforma Total Robot **
translator
Lungime ,mm 3x3000 1500 1200
Lăţime,mm 1250 2250 270
Înălţime,mm 100 1650 300
Greutate,kg 145 235 380 22
** maşina de ascuţit pânze
Pentru debitarea lemnului s-au folosit pânze tăietoare cu grosimea 0,9 mm; lăţimea 40 mm;
pasul danturii 22 mm; lungimea desfăşurată 4650 mm. (Gligoraş D., 2012, 2013)
Umiditatea lemnului s-a realizat cu umidometru electronic Moistec pentru determinarea
umidităţi pe principiul electric (fig. 3.8). S-au efectuat câte trei puncte de probă de determinare a
27
umidităţii, după care s-a făcut media celor trei probe efectuate, apoi s-a calculat umiditatea finală
înmulţind cu 0.95, un factor de corecţie al umidităţii efectuate cu umidometru electronic Moistec
Pentru obţinerea datelor necesare elaborării lucrării am utilizat o serie instrumente şi aparate:
Ruleta metrică este folosită pentru determinarea lungimii cherestelei (Fig. 3.9); Şublerul este folosit
pentru măsurarea grosimii cherestelei (Fig. 3.10); Cronometru - aparat folosit pentru măsurarea timpilor
de tăiere (Fig. 3.11.).
Pentru culegerea datelor privind consumul de timp la operaţiile de debitare s-a utilizat
metoda cronometrării cu revenire la zero, iar datele culese în acest mod au fost înscrise în caietele de
teren, elaborate pentru acest scop.
28
3.6 Metode utilizate pentru prelucrarea statistică a datelor
Rezultatele parţiale s-au obţinut în urma măsurătorilor efectuate în teren, folosindu-se o serie
de aparate de măsură, dar şi utilajele amintite la fiecare lucrare în parte, prelucrarea datelor s-a realizat
cu ajutorul unui calculator de tip laptop, model Asus, având instalat un pachet Microsoft Office, iar
datele numerice au fost înscrise în tabelele de mai jos, prelucrate cu ajutorul programului Microsoft
Excel, iar ulterior asamblate pentru prezentare şi printate în Microsoft Word.
În vederea analizei statistice a datelor s-a recurs la elaborarea statisticilor descriptive pentru
eşantioanele luate în studiu, vizând calculul indicatorilor statistici, iar din punct de vedere grafic s-a
recurs la folosirea diagramelor BoxPlot, datorită capacităţii lor ridicate de sinteză a unei distribuţii.
Statistica descriptivă reprezintă o primă etapă în demersul statistic fiind necesară pentru
caracterizarea datelor grupate în prealabil, conform criteriului larg folosit în silvicultură, şi anume cel al
grosimii trunchiurilor. În teza de faţă au fost determinaţi indicatori de tendinţa centrală (media
aritmetică, mediana), indicatori de dispersie (abaterea standard, coeficientul de variaţie, intervalul de
variaţie, quartilele/percentilele). Aceştia evidenţiază diferenţele existente între categoriile de diametre
sau gradele de copleşire precum şi indicatorii formei (asimetria şi excesul). Se obţine o primă evaluare a
variabilităţii timpilor de tăiere în cadrul categoriilor de diametre.
Media aritmetică este influenţată de valorile extreme ale setului de date, motiv pentru care s-
a calculat şi mediana. Este acceptat faptul că media este cu atât mai puţin reprezentativă pentru setul de
date analizat, cu cât acesta are o dispersie mai mare.
O măsură importantă a dispersiei este abaterea standard care estimează devierea valorilor
individuale de la medie sau coeficientul de variaţie care permite compararea diferitelor seturi de date în
baza standardizării lor.
Coeficientul de variaţie nu are unitate de măsură, care a dispărut prin raportarea abaterii la
medie. Acest fapt permite folosirea indicatorului la compararea a două sau mai multe serii de variaţie,
indiferent de ordinul de mărime al variabilelor şi de unităţile lor de măsură. Un coeficient de variaţie
sub 10% indică o omogenitate ridicată a setului de date, un coeficient între 10 % si 30 % indică o
dispersie medie, iar peste 30%, arată o variabilitate accentuata a datelor (Giurgiu, 1972). Prelucrările
statistice au fost făcute cu softul Instat+ v3.38.
Aceşti descriptori statistici au rolul de a structura datele, astfel încât să evidenţieze tendinţa
centrală a acestora şi să permită parametrizarea lor în cazul în care se recurge la modelare matematică.
Statistica descriptivă reprezintă o modalitate rapidă şi concisă de a extrage caracteristici importante ale
unui set de date, prin evidenţierea distribuţiei folosind un set mic de parametrii. Redarea grafică s-a
făcut folosind diagramele BoxPlot (fig. 3.12), care prezintă avantajul rezumării unei distribuţii prin 7
valori: valoarea minimă, valoarea maximă, prima quartilă/percentilă, a treia quartilă/percentilă, media,
mediana şi valorile extreme.
29
Pentru a stabili corelaţia între diferite caracteristici evaluate în teza de faţă, am utilizat
regresia liniară. Ecuaţiile de regresie simplifică procedurile de estimare, reducând numărul de variabile,
astfel încât, variabilele care nu sunt măsurate pot fi deduse folosind aceste ecuaţii.
Regresiile reprezintă un set de tehnici statistice care permit determinarea relaţiilor ce există
între o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente. În construirea modelelor
statistice este de dorit să fie cunoscute de la început tipurile de relaţii dintre variabile (Jaccard şi Turrisi,
2003).
În studiul de faţă a fost utilizată metoda regresiei liniare simple prezentată pe scurt în cele ce
urmează. Existenţa dependenţelor funcţionale între variabile, a fost testată folosind modelul de regresie
simplă de tipul:
y=a+bx (3.1)
Parametrii a şi b se determină prin metoda celor mai mici pătrate. Aceasta constă în ajustarea
unei drepte la datele de observaţie prin minimizarea sumei pătratelor deviaţiilor individuale (diferenţele
dintre valorile individuale şi medii), care se mai numesc şi valori reziduale.
După calcularea lui a şi b, se introduce aceste valori în ecuaţia dreptei şi se calculează un y
ajustat pentru fiecare valoare a variabilei din tabelul datelor de observaţie. Valorile lui y ajustate sunt
necesare pentru calcularea unui coeficient de corelaţie sau Pearson notat R care furnizează informaţii şi
existenţa unei relaţii funcţionale între variabile precum şi robusteţea acestei relaţii (Fodor E., 2007).
Coeficientul de corelaţie arată măsura în care variaţiile unei variabile sunt corelate cu
variaţiile altei variabile. Există coeficienţi de corelaţie pentru date de tip cantitativ continuu, normal
distribuite: coeficientul de corelaţie Pearson, sau pentru date nominale ordonate sau date de tip
cantitativ continuu care nu sunt normal distribuite: coeficientul de corelaţie Spearman. Analiza
corelaţiei între două mărimi care se presupune că variază liniar şi corelat este o altă măsură a asocierii
mărimilor. Se măsoară cu ajutorul coeficientului de corelaţie sau coeficientul Pearson:
r
(x x i mediu ) ( yi y mediu )
(x xi mediu ) ( yi y mediu ) 2
2
Interpretarea este:
dacă se apropie de 1 indică faptul că dacă o variabilă creşte atunci şi cealaltă creste şi
viceversa;
dacă se apropie de -1 indică faptul că dacă o variabilă creşte atunci cealaltă scade şi
viceversa. Un coeficient de corelaţie în valoare absolută între:
0-0,25 indică o corelaţie slabă sau nulă;
0,25-0,5 indică o corelaţie acceptabilă;
0,5-0,75 indică o corelaţie moderată;
0,75-1 indică o corelaţie foarte bună. (Chiţea, Gh., Mihăilă, M., 2005)
Ex. r=0,79 - corelaţia lineară între variabila x şi y este foarte bună, şi direct proporţională (dacă x
creşte, creşte şi y)
Coeficientul de corelaţie Pearson arată gradul asocierii lineare dintre două variabile
cantitative continue normal distribuite. (Interpretabil doar pentru regresiile lineare simple, se utilizează
multiple R din tabel după efectuarea regresiei cu Regression din Data Analyisis, Regression Statistics).
(Ionescu M., Tereşneu, Cr., 2011)
30
Coeficientul de determinare (se utilizează pătratul coeficientului de corelaţie), arată
procentual cât la sută din variaţia unei variabile e explicată de variaţia celeilalte variabile.
Calculul capacităţii de lucru şi a vitezei de avans. Capacitatea de lucru este un parametru de
exploatare care, se calculează în funcţie de specificul fiecărei lucrări tehnice executate.
Prin prelucrarea statistică s-a urmărit evidenţierea diferenţelor existente intra şi inter
specifică, a principalelor elemente ale debitării buştenilor cu ajutorul gaterelor mobile.
Polinoame de interpolare Lagrange
O problemă adesea întâlnită în activitatea de cercetare constă din găsirea unei formule
matematice, care să exprime legătura dintre elementele a două mulţimi de valori, stabilite pe cale
experimentală.
Între metodele de aproximarea funcţiilor se disting cele care folosesc polinoame de
interpolare Lagrange2).
Pentru stabilirea expresiei finale a funcţiei prin metoda Lagrange s-a pornit de la aproximarea:
Y f x Pn x L0 ( x) y0 L1 ( x) y1 ... Ln ( x) yn
unde Li (x) sunt polinoame de gradul n în x.
Pn (x) trece prin punctele (x0,y0), (x1,y1), …, (xn,yn) dacă polinoamele Li (x) sunt determinate
Li x
x x0 x x1 ... x xi1 x xi1 ... x xn , i = 0, 1, ..., n.
xi x0 xi x1 ... xi xi1 xi xi1 ... xi xn
Într-adevăr, dacă, în expresia (3.4), se înlocuieşte x cu una dintre valorile x0, x1, ..., xi-1, xi+1,
xn, se anulează unul dintre factorii numărătorului, dar, pentru x = xi, numărătorul este egal cu numitorul.
Înlocuind Li (x) în Pn (x) - vezi relaţia (3.3) se obţine polinomul de interpolare Lagrange.
n
Pn x Li x yi .
i 0
Pentru o mai bună înţelegere a modului de lucru, se propune o aplicaţie simplă utilizând
setul de date din tabelul 3.2, în care x reprezintă lăţimea cherestelei, iar y planeitatea din acel set de
măsurători i.
Tabelul 3.2
Valori x,y stabilite într-un experiment oarecare
Values x, y set in a certain experiment
i x y
0 0,51 0,32
1 0,45 0,40
2 0,38 0,53
3 0,30 0,73
4 0,20 0,95
Conform relaţiei (3.2), expresiile Li ( x) yi , pentru fiecare măsurătoare i, sunt următoarele:
2
) Joseph-Louis Lagrange, 1736-1813, matematician şi astronom, membru al academiei franceze.
31
i 0 L0 x y0
x x1 x x2 x x3 x x4 y
x0 x1 x0 x2 x0 x3 x0 x4 0
x 0,45 x 0,38 x 0,30 x 0,20 0,32
0,51 0,45 0,51 0,38 0,51 0,30 0,51 0,20
630,194 x 4 838,158 x3 407,105 x 2 85,265 x 6,466
i 1 L1 x y1
x x0 x x2 x x3 x x4 y
x1 x0 x1 x2 x1 x3 x1 x4 1
x 0,51 x 0,38 x 0,30 x 0,20 0,40
0,45 0,51 0,45 0,38 0,45 0,30 0,45 0,20
2539,683x 4 3530,159 x 3 1774,730 x 2 381,714 x 29,531
i 2 L2 x y2
x x0 x x1 x x3 x x4 y
x2 x0 x2 x1 x2 x3 x2 x4 2
x 0,51 x 0,45 x 0,30 x 0,20 0,53
0,38 0,51 0,38 0,45 0,38 0,30 0,38 0,20
4044,567 x 4 5905,067 x 3 3112,294 x 2 697,081x 55,694
i 3 L3 x y3
x x0 x x1 x x2 x x4 y
x3 x0 x3 x1 x3 x2 x3 x4 3
x 0,51 x 0,45 x 0,38 x 0,20 0,73
0,30 0,51 0,30 0,45 0,30 0,38 0,30 0,20
2896,825 x 4 4461,111x 3 2497,933x 2 596,949 x 50,526
i 4 L4 x y4
x x0 x x1 x x2 x x3 y
x4 x0 x4 x1 x4 x2 x4 x3 4
x 0,51 x 0,45 x 0,38 x 0,30 0,95
0,20 0,51 0,20 0,45 0,20 0,38 0,20 0,30
681,004 x 4 1116,846 x 3 678,484 x 2 180,806 x 17,817
Conform relaţiei (3.5), polinomul de interpolare Lagrange, obţinut prin însumare este:
Pn x L0 x y0 L1 x y1 L2 x y2 L3 x y3 L4 x y4
80,744 x 4 131,199 x3 74,779 x 2 15,510 x 0,081
Complexitatea calculului poate crea reale probleme, mai ales în cazul unui număr mai mare de
perechi de valori. Desigur, funcţia de regresie poate fi stabilită printr-un număr mai mic de iteraţii, dar
precizia scade.
Modelul prezentat poate fi folosit cu uşurinţă dacă prelucrarea se face într-un mediu de
programare adecvat, spre exemplu Mathcad.
Rezolvarea problemei în mediul Mathcad – figura 1, include următorii paşi de lucru:
1. Stabilirea datelor primare prin declararea vectorilor x şi y;
2. Prelucrarea datelor în structura de programare PL, alcătuită din două cicluri imbricate, cel
interior, controlat de variabila j, pentru stabilirea produselor de la numărătorul N şi
numitorul n din expresia (2) şi ciclul exterior, controlat de variabila i, pentru calcularea
sumei din expresia (3);
3. Redarea graficului funcţiei asociate polinomului de interpolare.
32
Spre deosebire de problemele de tip probabilistic, pentru a căror rezolvare se foloseşte
aparatul statisticii matematice, corelaţiile luate în discuţie sunt probleme de tip determinist, cu date
puţine şi care se înscriu în categoria funcţiilor bijective (unei valori din mulţimea de variabile x, îi
corespunde o singură valoare din mulţimea y).
Aşa dar, pentru a stabili legătura dintre cele două mulţimi (e. g., variaţia coeficientului de
utilizare în funcţie de diametrul eşantioanelor) s-au folosit funcţiile Mathcad de interpolare liniară şi
interpolare spline şi, pentru comparare, metoda de interpolare Lagrange.
Spre exemplu, programul Mathcad, Variaţia coeficientului de utilizare în funcţie de
diametrul eşantioanelor la specia arin, are trei părţi:
a. Interpolare liniară, în care problema se rezolvă pe cale grafică. Funcţia Mathcad linterp
calculează valori ale funcţiei l(x) în funcţie de valorile măsurate (diametru) şi coeficient
de utilizare şi valori x alese arbitrar (în mod obişnuit, aceleaşi cu valorile diametru).
b. Interpolare spline, în care problema se rezolvă, de asemenea, pe cale grafică. Funcţia
Mathcad interp calculează valori ale funcţiei s(x) în funcţie de vectorul vs, stabilit prin
funcţiile lspline, pspline sau cspline 3), calculate, la rândul lor, cu valorile măsurate
diametru şi coeficient de utilizare şi valori x alese arbitrar (în mod obişnuit, aceleaşi cu
valorile diametru).
c. Interpolare polinomială Lagrange, pentru stabilirea relaţiei de forma y = f (x) dintre
valorile măsurate diametru şi coeficient de utilizare.
3
Ionescu, M., Teresneu, C., Programarea calculatoarelor, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2011
33
CAPITOLUL IV PROCEDEE DE DEBITARE A BUŞTENILOR
4.1 Generalităţi
34
din care, la cea de a doua (tăierea înapoi) rezultă piese de cherestea tivite (din zona
centrală) şi netivite (din flancuri).
La noi, debitarea pe prismă se aplică buştenilor de răşinoase în proporţie de 90-95%, celor de
fag calitativ superiori (clasa I) în proporţie de 30-40% şi celor de stejar (clasa I) în proporţie de 5-10%.
buştenii celorlalte specii şi categorii calitative se debitează numai pe plin, cu excepţia unor comenzi
speciale.
Comparativ cu sistemul de debitare pe prismă, debitarea pe plin asigură o capacitate de tăiere
mai mare (în compensaţie, liniile cu debitare pe prismă – cazul răşinoaselor – fiind dotate cu două
gatere) dar impune un volum sporit de operaţii (manoperă) la ferăstraiele circulare, pentru prelucrarea
cherestelei pe linia tehnologică (tivire, semitivire etc.).
b. Poziţia pânzelor din model faţă de axul longitudinal al buşteanului le împarte în:
– modele de tăiere simetrice (cu soţ sau fără soţ);
– modele de tăiere asimetrice.
• Cele mai utilizate sunt modelele de tăiere simetrice fără soţ ce au inima buşteanului într-o
singură piesă (axială) de cherestea (rezultă un număr impar de piese).
• Modelele simetrice cu soţ se utilizează în situaţii motivate, inima buşteanului spintecându-se
în două piese (centrale) de cherestea (numărul pieselor de cherestea rezultate este par).
• Modelele asimetrice se utilizează, la prima trecere, la debitarea buştenilor de fag în traverse,
dacă rezultă o singură traversă din fiecare buştean, sau la comenzi speciale.
c. Notarea modelelor de debitare întocmite se practică în mai multe variante (extinsă, pe
jumătate etc.) pentru a fi comunicate celor care urmează să execute aşezarea pânzelor în rama gaterului.
Constă din înşiruirea numerelor ce reprezintă grosimea nominală a pieselor de cherestea, în
mm, în ordinea dispunerii, de la stânga la dreapta, a pânzelor în ramă.
35
• Debitarea pe sferturi se aplică atunci când se urmăreşte fabricarea pieselor de cherestea
tăiate radial şi semiradial, în cazul unor tăieri speciale (a buştenilor pentru rezonanţă) sau al producţiei
de doage (la stejar) etc. .
Sferturile rezultate pot fi transformate în piese de cherestea (tăiate radial şi semiradial) fie tot la
ferăstrăul panglică de debitat, fie la cel de spintecat.
• Debitarea pe zone urmăreşte separarea prealabilă a zonelor de calitate ale secţiunii
transversale a buşteanului, prin efectuarea unor tăieturi de bază şi apoi prelucrarea fiecăreia, în funcţie
de calitatea lemnului şi utilizarea cherestelei
Debitarea pe zone reprezintă o combinare, în diverse variante, a unor procedee de tăiere şi se
aplică, cu prioritate, buştenilor cu diametre foarte mari (d > 65 cm).
Acest tip de debitare foloseşte ferăstrăul panglică de debitat buşteni ca utilaj principal, fiind
considerată o debitare deschisă (nu oarbă, ca la debitarea cu gater), aptă unui randament calitativ
maxim.
Din punctul de vedere al gradului de prelucrare produsele din lemn se împart în:
produse brute
semifabricate
produse finite.
Sunt produse cu un grad redus de prelucrare, aceasta fiind efectuată la locul de recoltare.
Operaţiile tehnologice se limitează la tăierea la dimensiune a trunchiului, curăţarea de crăci şi eventual
de coajă şi sortarea, în final obţinându-se un lemn rotund (cojit sau necojit) de diverse lungimi şi
diametre.
Produsele brute se împart, în funcţie de domeniul de utilizare, în: lemn destinat industriei şi
lemn pentru construcţii.
a. Lemnul destinat industriei
Lemnul destinat industriei este prelucrat pe cale mecanică sau chimică, în fabrici, în vederea
obţinerii unor semifabricate sau produse finite. Prin prelucrarea mecanică a buştenilor se obţine într-o
primă fază cherestea, furnire, lemn de rezonanţă pentru instrumente muzicale şi apoi diverse produse
finite.
Prin prelucrarea chimică a lemnului se obţine celuloză, hârtie, acetonă, acid acetic, metanol,
tananţi, coloranţi etc.
b. Lemnul pentru construcţii
Produsele din această grupă sunt: bilele, manelele, prăjinile, lemnul de mină, stâlpii de lemn
pentru linii aeriene, lemnul pentru piloţi etc.
Bilele sunt buşteni de răşinoase (molid, brad), cu diametrul la capătul subţire de 12-16 cm şi
lungimea de minimum 6 m.
Manelele sunt buşteni de răşinoase cu diametrul la capătul subţire de 8-11 cm şi lungimea de
minimum 3 m.
Prăjinile sunt trunchiuri de răşinoase sau foioase (cojite sau necojite), cu diametrul la capătul
subţire de 4-7 cm şi lungimea de minimum 2,60 m.
Lemnul de mină este un lemn rotund de răşinoase (molid, brad, pin) sau de foioase (stejar,
gorun, salcâm, fag), având lungimi de 1,5-5 m şi diametre de 10-23 cm la răşinoase şi 12-25 cm la
foioase. Lemnul de foioase se utilizează neimpregnat (cu excepţia lemnului de fag), iar cel de răşinoase
se utilizează impregnat. (Dogaru V., 1981,1985, 2004)
Stâlpii de lemn pentru linii aeriene sunt buşteni rotunzi, lungi şi drepţi, care sunt întrebuinţaţi
pentru liniile de telecomunicaţii (telefon şi telegraf) şi pentru cele de transport şi distribuţie a energiei
electrice. Lungimea stâlpilor este cuprinsă între 6-14 m, iar diametrul acestora este de 17-36 cm, la 1,5
36
m de la bază, respectiv 12-16 cm la vârf. Aceste caracteristici dimensionale determină încadrarea
stâlpilor în trei clase de calitate.
Stâlpii se fasonează atât din specii de răşinoase precum: molidul, bradul, pinul, laricele cât şi
din specii de foioase (stejarul pedunculat, gorunul, salcâmul), doborâte în perioada repausului vegetativ.
Stâlpii de foioase nu se impregnează, în schimb cei de răşinoase se utilizează numai impregnaţi cu
substanţe fungicide (clorură de zinc – ZnCl2, sulfat de zinc – ZnSO4, clorură de mercur – HgCl2, creozot
etc.), care îi apără de ciuperci şi insecte, sporindu-le durabilitatea.
Piesele de cherestea pot avea defecte cauzate de materia primă naturale şi de tehnologia de
prelucrare (de fabricaţie). Proporţia de apariţie a defectelor naturale este variabilă şi are ca valori medii,
orientative: 69% noduri, 7% putregai, alteraţii şi coloraţii anormale, 7% crăpături şi fisuri, 5% găuri şi
galerii de insecte, 4-5% neregularităţi ale structurii lemnului şi formei buştenilor, 3-4% defecte de
tăiere, 2% deformări, 2% alte defecte. (Furdui C., 2005)
Atunci când defectele depăşesc limita de admisibilitate şi provoacă declasarea pieselor de
cherestea, coboară randamentul calitativ şi cantitativ al producţiei, impunându-se eliminarea acestor
defecte prin reprelucrare spunem că avem de a face cu bracul. Cifra de brac se determină zilnic prin
sondaj la rampa verde şi se calculează cu următoarea formulă:
nd [4.1]
Cbt 100 [%]
nt
unde: nd este numărul de piese cu defecte;
nt –numărul total de piese verificate.
Defectele se mai pot clasifica astfel:
- defecte de tăiere: teşituri, ondulaţii, rizuri, neparalelism;
- deformaţii: arcuire, curbură, bombare şi răsucire;
- defecte naturale ale lemnului: noduri, crăpături etc.
Defectele pieselor de cherestea se pot referi în mod direct la următoarele aspecte:
- nerespectarea dimensiunilor;
- forma necorespunzătoare;
- calitate necorespunzătoare a suprafeţei pieselor de cherestea.
Nerespectarea dimensiunilor pieselor de cherestea se referă la neparalelism între canturi, feţe
şi capete, la subdimensionarea sau supradimensionarea grosimii, lungimii şi lăţimii acestora.
La modul general cauzele acestor defecte se pot datora următoarelor:
imprecizia de lucru a utilajelor de debitare şi prelucrare:
montare necorespunzătoare a pânzelor în ramă;
pânzele circulare de prelucrare prezintă bătaie laterală şi rigle de ghidare necorespunzătoare ;
ceaprazul sculelor nu este cel prevăzut;
defecţiuni la sistemul de fixare al grosimilor pentru utilajele de debitare ;
personal necalificat sau lipsit de răspundere.
Din punctul de vedere al calităţii suprafeţelor pieselor de cherestea avem următoarele:
teşitura, rizurile, franjurile şi aşchierea.
Teşitura reprezintă un rest de suprafaţă rotundă, care aparte în locul muchiilor parţial sau pe
toată lungimea piesei de cherestea. Valoarea teşiturii se admite în funcţie de clasa de calitate a
cherestelei şi se consideră defect dacă depăşeşte limita admisă pentru calitatea piesei respective şi duce
la declasarea acesteia. (Furdui C., 2005)
Cauzele de apariţie ale acestui defect:
- aprecierea greşită a lăţimii piesei la tivire;
- tivirea suprapusă a mai multor piese de cherestea cu lăţimi diferite;
- necunoaşterea condiţiilor de calitate ale pieselor de cherestea şi proporţia
admisă a fiecărei clase;
Rizurile sunt urme lăsate de dinţii pânzelor pe feţele şi canturile pieselor de cherestea având
drept cauze existenţa unor dinţi cu pas şi ceapraz neuniform.
37
Franjurile reprezintă fibre smulse şi nedesprinse, rămase pe muchii.
Defectele de fabricaţie constituie abateri dimensionale, de formă şi de tăiere ce apar la
debitarea buştenilor sau la prelucrarea necorespunzătoare la maşinile auxiliare. Unele defecte sunt
admise limitat de standarde sau contracte. Cele care depăşesc limita de admisibilitate constituie aşa-
numitul brac tehnic, ce provoacă declasarea pieselor, generând o pierdere valorică prin scăderea
randamentului cantitativ şi calitativ al producţiei, eliminarea acestor defecte realizându-se prin
reprelucrarea pieselor (consum suplimentar de materie primă, energie, manoperă etc.).
Bracul tehnic produs în limitele toleranţelor admise (maxim 3%) constituie un semnal de
atenţionare pentru producţia viitoare.
Apariţia defectelor de fabricaţie poate fi cauzată de: întreţinerea necorespunzătoare, deservirea
şi exploatarea necorespunzătoare a utilajelor, ascuţirea şi întreţinerea defectuoasă a pânzelor tăietoare,
forma neregulată a buştenilor etc. Pot fi grupate în două categorii:
– defecte de tăiere, dimensionarea incorectă a pieselor (neparalelism, feţe, canturi, sub şi
supradimensionări etc.) sau calitatea necorespunzătoare a feţelor şi canturilor (teşituri, rizuri, franjuri
etc.);
– defecte de formă, abateri de la forma dreaptă a suprafeţelor şi muchiilor: arcuire, curbură,
bombare, răsucire etc.
Cunoaşterea cauzelor care conduc la apariţia lor, permite luarea măsurilor adecvate de
înlăturare.
a. Nerespectarea dimensiunilor prevăzute în standarde sau în comenzi apare sub forma
neparalelismului (canturilor, feţelor, capetelor) ori a inexactităţii dimensiunilor (grosime, lungime,
lăţime).
b. Calitatea necorespunzătoare a feţelor şi canturilor pieselor de cherestea este urmarea
prelucrărilor incomplete şi neglijente. Enumerăm: teşitura, rizurile, franjurile, aşchierea etc. (fig. 4.18).
38
4.4 Randamente cantitative şi calitative la debitarea cherestelei
4.5 Bazele teoretice şi practice ale debitării lemnului cu gaterele orizontale mobile
Pe baza analizei maşinilor unelte similare şi a datelor culese din literatura de specialitate
menţionată în bibliografie, se va proiecta un fierăstrău panglică de debitat buşteni cu următoarele
caracteristici:
diametrul volanţilor: 1200 mm
viteza de taiere: 40 m/s
viteza de avans: 4-40 m/min
Avansul este realizat cu ajutorul unui variator hidraulic.
Destinaţia maşinii este debitarea buştenilor. Din punct de vedere al aşchierii lemnului,
aşchierea se face prin metoda ferestruirii, deci prin eliminare de material sub forma de rumeguş.
Ferăstraiele panglică de debitat buşteni constituie utilajele de baza în fabricile de cherestea,
fiind folosite la fabricarea cherestelei din buşteni de foioase sau de alte specii.
40
CAPITOLUL V INFLUENŢA UNORA DINTRE CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE
MATERIALULUI LEMNOS ASUPRA REZULTATELOR DEBITĂRII
5.1 Generalităţi
Fig. 5.1 Variaţia vitezei de avans în funcţie de lăţimea piesei debitate(specia molid)
Fig. 5.1 Feed rate variation depending on the width of the cut part(spruce species)
Graficul variaţiei vitezei de avans în funcţie de lăţimea piesei este un grafic de tip
Scatter, în care se află norul de puncte asociat tabelului cu date (coloanele 2 şi 3), linia de trend şi
ecuaţia de regresie. Mediul Microsoft Excel permite realizarea acestora rapid şi simplu, la fel ca orice
mediu de prelucrare statistică, scutind utilizatorul de un efort de calcul important. Ecuaţia de regresie
este formula cu care s-au calculat valorile Y din coloana a treia şi a patra a tabelului cu date.
Tabelul 5.7 Variaţia unor indicatori statistici a vitezei de avans şi a lăţimii piesei debitate(specia molid)
Variation of some Feed rate indicators and of the width of the cut part(spruce species)
Lăţimea Viteza de
Indicator statistic
cherestelei, m avans, m/s
43
Indicatorul de corelaţie IC, calculat cu ajutorul funcţiei CORREL a mediului Excel, este
modalitatea simplă de a stabili intensitatea legăturii dintre cele două mulţimi de valori x (lăţimea) şi y
(viteza). În cazul nostru, valoarea IC = 0,538 indică o legătură acceptabilă între lăţime şi viteză.
Eliminarea măsurătorilor care se depărtează mult faţă de linia de regresie ar contribui la îmbunătăţirea
acestui indicator, adică l-ar apropia de valorile -1 sau 1.
Tabelul asociat funcţiei REGRESSION a fost realizat cu ajutorul comenzii Data Analysis din
meniul Data, după adăugarea pachetului Analysis ToolPak.
Este important de semnalat identitatea dintre valoarea indicatorului de corelaţie IC, calculat cu
ajutorul funcţiei CORREL şi valoarea Multiple R din tabelul asociat funcţiei REGRESSION. Acelaşi
lucru se poate spune despre coeficienţii a şi b ai funcţiei de regresie stabiliţi la elaborarea grficului şi cei
afişaţi în tabelul asociat funcţiei REGRESSION, coloana Coefficients, liniile Intercept şi X variable 1.
Cu alte cuvinte, tabelul asociat funcţiei REGRESSION, nu mai este necesar dacă nu interesează şi alţi
indicatori statistici, în afară de cei menţionaţi.
Semnificaţiile elementelor din tabel, aşa cum rezultă din meniul Help al mediului Excel sunt
următoarele:
Multiple R, este coeficientul de corelaţie multiplă, în acest caz de corelaţie simplă între x
(lăţime) şi y (viteză);
R Square, R2 este coeficientul de determinaţie, arată validitatea modelului ales pentru explicarea
variaţiei lui y.
Adjusted R Square, este un coeficient de determinaţie corectat cu grade de libertate şi are aceeaşi
semnificaţie ca şi R2.
Standard Error este eroarea standard şi arată cu cât se abat în medie valorile observate yi, de la
valorile teoretice aflate pe dreapta de regresie.
Observations este n, numarul de observări, aici n=83.
ANOVA reprezintă tabelul de analiză a varianţei pentru:
Regression, varianţa datorată factorului x,
Residual, varianţa reziduală, datorată celorlalţi factori neînregistraţi,
Total, varianţa totală, datorată tuturor factorilor.
Pentru fiecare dintre acestea, tabelul conţine:
df (degrees freedom), gradele de libertate:
- pentru regresie, k – numărul de variabile explicative x;
- pentru reziduuri, n-k-1 grade de libertate;
- pentru total, k+n-k-1=n-1 grade de libertate.
SS (Sum Square), suma varianţelor:
- pentru regresie,
n
SS y2 / x yci y
2 (5.1);
i 1
- pentru reziduuri,
n n
SS y2 / z yi yci ei2
2 (5.2) ;
i 1 i 1
- pentru total,
n
SS y2 yi y
2
(5.3).
i 1
MS (Modified Sum), dispersiile modificate :
- pentru regresie,
yc y
n
2
i
MS 2
y/x i 1 (5.4);
k
44
- pentru reziduuri,
n n
y yc
i i
2
e 2
i
MS 2
i 1
i 1 (5.5);
n k 1 n k 1
y/z
F, testul Fisher de semnificaţie globală a regresiei, raportul dintre cele două dispersii,
corectate cu gradele de libertate:
MS y2 / x
F (5.6);
MS y2 / z
Signifiance F, reprezintă pragul de semnificaţie α, de la care valoarea testului Fisher
devine semnificativă. Valoarea obţinută este nu foarte mică, ceea ce înseamnă o
probabilitate acceptabilă.
În ultima parte a foii de calcul apar coeficienţii modelului liniar şi elementele asociate acestora.
Cele două tipuri de linii sunt:
Intercept, pentru termenul liber al ecuaţiei de regresie;
X variable n, pentru coeficienţii variabilelor explicative (în cazul de faţă numai
unul).
Elementele asociate sunt:
Coefficients, coeficienţii a şi b ai funcţiei de regresie;
Standard Error, abaterile standard ale coeficienţilor;
t Stat, valorile t Student, raportul între coeficienţi şi abaterile lor;
P-value, pragul de semnificaţie α, de la care valorile coeficienţilor devin semnificativ
diferite de 0. Valorile foarte mici ale lui α indică probabilitatea de 100% (100- α) ca
valorile coeficienţilor a şi b ai funcţiei de regresie să fie semnificativ diferite de 0.
Valoarea P-value, pentru coeficientul b este aceeaşi cu valoarea Signifiance F (fiind
vorba de regresie liniară, semnificaţia globală se reduce la semnificaţia coeficientului
variabilei explicative);
Tabela de regresie mai conţine şi intervalele de încredere ale estimatorilor coeficienţilor
modelului, pentru probabilităţile de 95% şi 90%, prima fiind implicită, iar cea de a doua,
stabilită prin modificarea valorii Confidence Level, în fereastra de dialog la lansarea
funcţiei de regresie (figura alăturată).
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.5382
R Square 0.2897
Adjusted R Square 0.2809
45
Standard Error 0.0090
Observations 83
ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 1 0.0026 0.0026 33.0322 0.0000
Residual 81 0.0065 0.0001
Total 82 0.0091
Standard Lower Upper Lower Upper
Coefficients t Stat P-value
Error 95% 95% 95,0% 95,0%
Intercept 0.1124 0.0044 25.7352 0.0000 0.1037 0.1210 0.1037 0.1210
X Variable 1 -0.1273 0.0221 -5.7474 0.0000 -0.1714 -0.0832 -0.1714 -0.0832
Indicatorul de corelaţie IC, care are valoarea -0,538, arată o legătură nu foarte strânsă
între lăţime şi viteză. Testul Fisher, indicând valoarea -0,593, confirmă acest fapt.
Au fost studiate două forme ale relaţiei viteză – lăţime. Variaţia lineară este descrisă de
ecuaţia de regresie Y-lin = -0,1273x + 0,1124 şi variaţia polinomială de grad 2, Y-poly = 2.6408x2 –
1.1825x + 0,2124. Ambele descriu aproximativ în acelaşi fel relaţia dintre cele două caracteristici luate
în studiu. Funcţia REGRESSION a mediului Excel, confirmă cele de mai sus, indicând şi alte elemente
statistice.
46
Indicator Umiditatea Viteza de
statistic buşteanului,% avans, m/s
Amplitudinea de variaţie 15.820 0.046
Nivelul de confidenţă (0,95) 1.168 0.002
Limita inferioară de confidenţă 47.358 0.087
Limita superioară de confidenţă 48.532 0.089
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.12935
R Square 0.01673
Adjusted R Square 0.00459
Standard Error 0.01053
Observations 83
ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 1 0.0002 0.0002 1.3783 0.2438
Residual 81 0.0090 0.0001
Total 82 0.0091
Standard Lower Upper Lower Upper
Coefficients Error t Stat P-value 95% 95% 95,0% 95,0%
Intercept 0.1001 0.0105 9.5476 0.0000 0.0793 0.1210 0.0793 0.1210
X Variable 1 -0.0003 0.0002 -1.1740 0.2438 -0.0007 0.0002 -0.0007 0.0002
Indicatorul de corelaţie IC, care are valoarea -0,129350493, arată o legătură scăzută
între viteză şi umiditate.
A fost studiată relaţia viteză şi umiditate, adăugând graficului de puncte o linie de
compensaţie. Ecuaţia de regresie Y-lin = -0.0003x + 0.1001, asociată liniei de trend, indică o variaţie
descrescătoare a vitezei în funcţie de umiditate, iar variaţia polinomială de grad 2 este de forma: Y-
poly = 0.0002x2 - 0.0194x + 0.5608. Ambele descriu aproximativ în acelaşi fel relaţia dintre cele două
caracteristici luate în studiu.
47
71
y = 0.8574x + 29.383 y = 0.0805x 2 - 5.106x + 138.4
69
Coeficient de utilizare, %
R2 = 0.5656 R2 = 0.6315
67 r = 752
65
63
61
59
57
55
30 32 34 36 38 40 42 44 46
Diametru buşteanului, cm
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.752
R Square 0.566
Adjusted R Square 0.457
Standard Error 3.382
Observations 6
ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 1 59.574 59.574 5.208 0.085
Residual 4 45.759 11.440
Total 5 105.333
Standard Lower Upper Lower Upper
Coefficients t Stat P-value
Error 95% 95% 95.0% 95.0%
Intercept -2.947 17.924 -0.164 0.877 -52.711 46.817 -52.711 46.817
X Variable 1 0.660 0.289 2.282 0.085 -0.143 1.462 -0.143 1.462
48
Pentru a reprezenta cât mai fidel variaţia coeficientului de utilizare în funcţie de diametrul
buşteanului s-a apelat la softul Mathcad 2001 Profesional, cu care am realizat mai multe variante de
interpolare care sunt redate în continuare.
Spre deosebire de problemele precedente (variaţia vitezei în funcţie de lăţime şi variaţia vitezei
în funcţie de umiditate), care sunt probleme de tip probabilistic şi pentru a căror rezolvare se foloseşte
aparatul statisticii matematice, problema variaţiei coeficientului de utilizare în funcţie de diametru este o
problemă de tip determinist, cu date puţine şi care se înscriu în categoria funcţiilor bijective (unei valori
din mulţimea de diametre îi corespunde o singură valoare din mulţimea de coeficiente de utilizare). Aşa
dar, pentru a stabili legătura dintre cele două mulţimi (variaţia coeficientului de utilizare în funcţie de
diametru) s-au folosit funcţiile MATHCAD de interpolare liniară şi interpolare spline şi, pentru
comparare, metoda de interpolare Lagrange.
70
65
l( x)
coe f_util
60
35 40
x diam e tru
b. Interpolare spline:
- condiţii de terminare liniare:
sl(x) interplspline
( (diametrucoef_util) diametrucoef_utilx)
4
Ionescu, M., Teresneu, C., Programarea calculatoarelor, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2011
49
- condiţii de terminare parabolice:
sp(x) interppspline
( (diametrucoef_util) diametrucoef_utilx)
- condiţii de terminare cubice:
sc(x) interpcspline
( (diametrucoef_util) diametrucoef_utilx)
80
s l( x )
s p( x )
70
s c( x )
coe f_util
60
35 40
x x x diam e tru
x diametru
y coef_util
PL PL 0
for i 1 length( x)
Ni 1
ni 1
for j 1 length( x)
Ni Ni X xj if j i
ni ni xi xj if j i
Ni
PL PL y i
ni
PL
2 3 4 5
PL expand X 325330.61 X 17555.57 X 471.9 X 6.32 X 0.03 X 2402433.83
2 3 4 5
f (X) PL expand X 325330.61 X 17555.57 X 471.9 X 6.32 X 0.03 X 2402433.83
50
80
f ( X) 70
60
35 40
X
2.5
y = -0.0794x + 4.8388
2.0 R2 = 0.3978
r = 631
Planeitatea, mm
1.5
1.0
5
In reprezentaţia grafică (mediul xcel, matchad) în loc de termenul de abatere de la planeitate a fost
folosit termenul de planeitate
51
Tabelul 5.13 Variaţia unor indicatori statistici a umidităţii şi a abaterii de la planeitate(specia molid)
Variation of some statistical indicators of moisture and Deviation from Smoothness(spruce species)
Umiditate, Abaterea de la
Indicator statistic
(%) planeitate, (mm)
Media aritmetică 47.503 1.067
Eroarea standard a mediei 2.353 0.296
Abaterea standard 5.764 0.726
Coeficientul de variaţie 0.121 0.680
Valoarea minimă 40.700 0.000
Valoarea maximă 56.520 2.000
Numărul valorilor caracteristicii 6 6
Asimetria 0.364 -0.246
Excesul -0.941 -1.064
Abaterea medie 5.364 0.653
Mediana 47.400 1.150
Amplitudinea de variaţie 15.820 2.000
Nivelul de confidenţă (0,95) 6.049 0.762
Limita inferioară de confidenţă 45.150 0.770
Limita superioară de confidenţă 49.856 1.363
ORIGIN 1 T
umiditate ( 40.7 42.5 45.9 48.9 50.5 56.52 )
T
planeitate ( 1.2 2 1.1 1.6 0 0.5 )
a. Interpolare liniara l(x) linterpumiditate
( planeitate x)
l( x)
plan e itate
1
0
40 45 50 55
x um iditate
b. Interpolare spline:
- conditii de terminare liniare:
sl(x) interplspline
( (umiditate planeitate) umiditate planeitate x)
- conditii de terminare parabolice:
sp(x) interppspline
( (umiditate planeitate) umiditate planeitate x)
- conditii de terminare cubice:
sc(x) interpcspline
( (umiditate planeitate) umiditate planeitate x)
52
2
1
s l( x )
s p( x )
s c( x )
0
plan e itate
1
2
40 45 50 55
x x x um iditate
x umiditate
y planeitate
PL PL 0
for i 1 length( x)
Ni 1
ni 1
for j 1 length( x)
Ni Ni X xj if j i
ni ni xi xj if j i
Ni
PL PL y i
ni
PL
2 3 4 5
PL expand X 19060.64 X 811.45 X 17.22 X 0.18 X 0 X 178556.91
f ( X)
5
40 45 50 55
X
53
5.2.5. Variaţia abaterii de la planeitate în funcţie de durata de exploatare a pânzei(specia molid)
Tabelul 5.14
Variaţia Abaterea de la planeitate în funcţie de durata de exploatare a pânzei(specia molid)
Deviation from Smoothness variation depending on saw use duration(spruce species)
Durata de exploatare a pânzei
Abaterea de la
Nr. crt. tăietoare cumulată în timp, Y-lin Y-poly
Planeitate, (mm)
( minute)
1 15.63 0.0 0.035 0.016
2 36.53 0.5 0.509 0.521
3 55.46 1.1 0.939 0.963
4 70.46 1.2 1.279 1.303
5 88.12 1.6 1.680 1.692
6 99.68 2 1.943 1.940
2.5
y = 0.0227x - 0.32
2.0 R2 = 0.9836
Planeitatea, mm
r = 0.992
1.5
1.0
54
ORIGIN 1 T
planeitate ( 0 0.5 1.1 1.2 1.6 2 )
a. Interpolare liniara
l(x) linterpdurata
( planeitate x)
2
1.5
l( x)
1
plan e itate
0.5
0
20 40 60 80 100
x durata
b. Interpolare spline:
- conditii de terminare liniare:
sl(x) interplspline
( (durata planeitate) durata planeitate x)
- conditii de terminare parabolice:
sp(x) interppspline
( (durata planeitate) durata planeitate x)
- conditii de terminare cubice:
sc(x) interpcspline
( (durata planeitate) durata planeitate x)
2
1.5
s l( x )
s p( x )
1
s c( x )
plan e itate
0.5
0
20 40 60 80 100
x x x durata
55
PL PL 0
for i 1 length( x)
Ni 1
ni 1
for j 1 length( x)
Ni Ni X xj if j i
ni ni xi xj if j i
Ni
PL PL y i
ni
PL
2 3 4 5
PL expand X 0.51 X 0.02 X 0 X 0 X 0 X 3.8
2 3 4 5
f (X) PL expand X 0.51 X 0.02 X 0 X 0 X 0 X 3.8
1
f ( X)
20 40 60 80 100
X
56
5.2.6. Variaţia abaterii de la planeitate în funcţie de lăţimea cherestelei(specia molid)
Tabelul 5.16
Variaţia abaterii de la planeitate în funcţie de lăţimea cherestelei(specia molid)
Deviation from Smoothness variation depending on the width of lumber(spruce species)
Lăţimea Abaterea de la
Nr. crt. Y-lin Y-poly
Cherestelei, ( m) Planeitate, (mm)
1 0.23 0.0 0.474 0.188
2 0.2 0.5 0.919 1.101
3 0.2 1.1 0.919 1.101
4 0.15 1.2 1.659 1.581
5 0.21 1.6 0.770 0.848
6 0.15 2 1.659 1.581
2.5
y = -14.815x + 3.8815
2.0 R2 = 0.4501
Planeitatea, mm
r = 0.671
1.5
1.0
Tabelul 5.17 Variaţia unor indicatori statistici ai abaterii de la planeitate şi a lăţimii cherestelei(specia
molid)
Variation of some statistical indicators of lumber Deviation from Smoothness and width(spruce species)
Lăţimea Abaterea de la
Indicator statistic
cherestelei, (m) planeitate, (mm)
Media aritmetică 0.190 1.067
Eroarea standard a mediei 0.013 0.296
Abaterea standard 0.033 0.726
Coeficientul de variaţie 0.173 0.680
Valoarea minimă 0.150 0.000
Valoarea maximă 0.230 2.000
Numărul valorilor caracteristicii 6 6
Asimetria -0.333 -0.246
Excesul -1.383 -1.064
Abaterea medie 0.032 0.653
Mediana 0.200 1.150
Amplitudinea de variaţie 0.080 2.000
Nivelul de confidenţă (0,95) 0.034 0.762
Limita inferioară de confidenţă 0.177 0.770
Limita superioară de confidenţă 0.203 1.363
57
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.671
R Square 0.450
Adjusted R Square 0.313
Standard Error 0.027
Observations 6
ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 1 0.002 0.002 3.274 0.145
Residual 4 0.003 0.001
Total 5 0.005
Standard Lower Upper Lower Upper
Coefficients Error t Stat P-value 95% 95% 95.0% 95.0%
Intercept 0.222 0.021 10.549 0.000 0.164 0.281 0.164 0.281
X Variable 1 -0.030 0.017 -1.809 0.145 -0.077 0.016 -0.077 0.016
T
ORIGIN 1 latime ( 0.23 0.2 0.2 0.15 0.21 0.15 )
T
planeitate ( 0 0.5 1.1 1.2 1.6 2 )
a. Interpolare liniara
l(x) linterpplaneitate
( latime x)
0.4
0.3
l(x)
plan e itate
0.2
0.1
0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9
x latime
b. Interpolare spline:
- conditii de terminare liniare:
sl(x) interplspline
( (planeitate latime) planeitate latime x)
- conditii de terminare parabolice:
sp(x) interppspline
( (planeitate latime) planeitate latime x)
- conditii de terminare cubice:
sc(x) interpcspline
( (planeitate latime) planeitate latime x)
58
0.4
s l( x )
0.3
s p( x )
s c( x )
0.1
0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9
x x x latime
0.4
0.3
f ( X)
0.2
0.1
0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9
X
59
5.2.7. Variaţia abaterii de la planeitate în funcţie de umiditate şi durata de utilizare a
pânzei(specia molid)
Datele de calcul sunt cele utilizate pentru studierea variaţiei abaterii de la planeitate în funcţie de
umiditate şi a abaterii de la planeitate în funcţie de durata de exploatare a pânzei, tratate separat.
Stabilirea corelaţiilor care descriu intensitatea legăturii dintre planeitate, pe de o parte, umiditate
şi durata de utilizare a pânzei, pe de altă parte, se face cu ajutorul programului Mathcad, prezentat în
figura 1:
Cele trei caracteristici care fac obiectul studierii corelaţiilor sunt umiditatea şi abaterea de la
planeitate materialului şi durata de exploatare a pânzei. Valorile acestora sunt declarate prin vectorii
cu aceleaşi nume. Tot în această parte a programului sunt declarate variabilele N şi k, reprezentând,
respectiv, numărul de valori măsurate şi numărul caracteristicilor luate în studiu.
În continuare, folosind funcţia corr a mediului Mathcad, sunt stabilite corelaţiile simple dintre
cele trei caracteristici: icpu, icpd şi icud. Valorile acestora (situate peste 0,9) indică o legătură strânsă,
ceea ce încurajează la calcularea corelaţiei multiple R, care este întotdeauna mai mare decât cea mai
mare dintre cele simple 6).
În ultima parte, programul stabileşte semnificaţia valorii corelaţiei multiple prin testul Fisher.
Pentru acasta, se calculează o valoare experimentală a semnificaţiei F, care se compară cu una teoretică
Ft, extarsă din tabele, având ca intrări valorile f1 şi f2. Coeficientul R este semnificativ, fapt care
rezultă din compararea lui F cu Ft.
Fig.5.7 Calculul corelaţiilor şi testul Fisher pentru stabilirea legăturii dintre planeitate, umiditate şi
durata de exploatare a pânzei
Fig.5.7 Correlation calculus and Fisher test for establishing the connection between the Deviation from
Smoothness, moisture and saw use duration
6
) Giurgiu V., Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură, Editura CERES Bucureşti, 1972,
pag.243
60
5.2.8 Concluzii parţiale privind debitarea speciei Molid
61
CAPITOLUL VI ANALIZA COMPARATIVĂ A INFLUENŢEI PRINCIPALILOR FACTORI
ASUPRA PROCESULUI DE TĂIERE
6.1 Generalităţi
62
Prin aşchiere pe suprafeţele prelucrate se creează denivelări datorate atât structurii lemnului
prelucrat, cât şi diferiţilor factori ai procesului de aşchiere. Neregularităţile datorate lemnului sunt
determinate de structura materialului lemnos, fiind caracteristice texturii anatomice a acestuia. Ele apar
ca urmare a tăierii şi deschiderii spaţiilor celulare şi vaselor lemnului. Mărimea acestora este indepen-
dentă de metoda şi regimul de aşchiere şi, ca urmare, nu sunt luate în considerare la aprecierea calităţii
suprafeţelor aşchiate. (Dogaru V., 1977)
Neregularităţile datorate procesului de prelucrare, în funcţie de natura şi mărimea lor, pot fi
macro denivelări, micro denivelări şi ondulaţii.
Macro denivelările sunt abateri ale suprafeţelor de la formele regulate, impuse prin desen, ca
ovalitatea, concavitatea, conicitatea convexitatea etc. pe porţiuni relativ mari. Sunt provocate de
tensiunile interne ale lemnului, de precizia de lucru a ansamblului maşina unealtă – cuţit – piesă, de
erorile de bazare a pieselor, de uzura cuţitelor etc. Macro denivelările nu caracterizează calitatea
suprafeţei aşchiate ci precizia formei piesei prelucrate şi ca urmare caracterizează precizia de prelucrare.
(Radu A., 1977)
Micro denivelările sunt neregularităţi cu pas mic şi se pot prezenta ca rizuri de prelucrare,
neregularităţi de distrugere, scămoşeli şi smulgeri de fibre. Rizurile de prelucrare sunt urmele lăsate de
tăişurile cuţitului sub formă de şănţuleţe, a căror direcţie şi dimensiuni depind de cinematica tăierii şi de
parametrii geometrici ai cuţitului. Neregularităţi de distrugere sunt diferitele cavităţi, smulgeri,
desprinderi, care apar ca urmare a structurii fibroase a lemnului, a rezistenţei reduse la solicitări
perpendiculare pe direcţia fibrelor, a defectelor de creştere, a speciei, a umidităţii, a mărimii avansului
pe dinte şi a stării tăişurilor cuţitului. Ele pot atinge valori mari (până la 3 mm), influenţând considerabil
calitatea suprafeţelor prelucrate. Scămoşelile şi smulgerile de fibre sunt, de asemenea, neregularităţi de
distrugere. Prin scămoşeli se înţelege existenţa pe suprafaţa lemnului a unor fibre individuale, legate cu
unul din capete de suprafaţa prelucrată. Ele pot fi culcate pe suprafaţă sau pot fi ridicate. Prin smulgeri
se înţeleg mănunchiurile de fibre sau chiar bucăţile de lemn desprinse parţial sau total de pe suprafaţa
aşchiată. Aceste neregularităţi se datorează rezistenţei reduse a lemnului după direcţia perpendiculară pe
fibre, a utilizării pânzelor uzate precum şi a folosirii unor regimuri de aşchiere forţate (avans prea
mare).
Ondulaţiile sunt neregularităţi sub formă de ridicături şi adâncituri repetate şi apropiate ca
dimensiuni. Acestea apar datorită cinematicii procesului de aşchiere, vibraţiilor în sistemul maşină
unealtă – piesă – cuţit şi deformaţiilor neuniforme în timpul tăierii. Ondulaţiile pot fi neregularităţi
datorate revenirii elastice, a zonelor inelului anual, neregularităţilor de vibraţie şi ondulaţiilor
cinematice. Primele apar ca urmare a comprimării inegale, de către tăişul pânzei, a lemnului care are
diferite durităţi şi elasticităţi, în zona lemnului timpuriu şi târziu din cadrul inelelor anuale. Apar mai
frecvent la speciile răşinoase şi se prezintă sub forma unor ridicături şi adâncituri repetate după inelele
anuale. (Radu A., 1977)
Neregularităţile de vibraţie apar pe suprafaţa prelucrată sub forma unor caneluri ca rezultat al
oscilaţiilor din sistemul maşină – cuţit – piesă, fiind caracteristice în special procesului de frezare.
Cauzele care produc aceste oscilaţii sunt dezechilibrarea pânzei în mişcarea de rotaţie, insuficienţa în
rigidizare a pânzei pe maşină şi a piesei în dispozitiv, rigiditatea maşinii, etc.
Ondulaţiile cinematice se deosebesc, de cele de vibraţie prin faptul că ele depind numai de
cinematica procesului de aşchiere şi au o formă regulată, care se repetă cu aproximativ acelaşi pas. Cele
mai caracteristice ondulaţii intervin în procesul de frezare. Mărimea acestor ondulaţii se exprimă prin
lungimea şi adâncimea lor, acestea fiind determinate de mai mulţi factori ca: numărul de cuţite,
diametrul şi turaţia pânzei, viteza de avans a materialului, etc.
Pentru definirea calităţii suprafeţelor prelucrate se iau în considerare numai micro
neregularităţile şi ondulaţiile, cu toate formele pe care le prezintă acestea. Prin urmare, calitatea
suprafeţelor prelucrate (rugozitatea) se poate defini ca ansamblul neregularităţilor unei suprafeţe cu pas
relativ mic şi care nu constituie abatere de formă. (Radu A., 1977)
63
6.3 Avantajele debitării lemnului cu ajutorul ferăstraielor panglică
64
6.4 Analiza cluster
Program de aglomerare
Pas Obiect1 Obiect2 Distanţă
1 4 5 0.068687
2 2 3 0.195748
3 1 2 0.354863
4 1 4 0.412517
Ordinea obiectelor
#1 #2 #3 #4 #5
MO BR AR FA ST
65
Dendrograma
0.6
0.5
0.4
Distante
0.3
0.2
0.1
0
MO BR AR FA ST
Obiecte
Fig. 6.2 Dendrograma analizei cluster a valorilor vitezei de tăiere în funcţie de speciile analizate
Fig. 6.2 Cluster analysis dendogram of cutting speed values depending on the analyzed species
66
Analiza Cluster a condus la împărţirea speciilor analizate în trei grupe (clustere), în funcţie
de valorile timpului de tăiere. Prima grupare (cluster1) este formată din speciile fag şi stejar la care s-a
înregistrat cele mai apropiate valori ale timpului de tăiere, care se vor grupa cu specia arin şi vor da
naştere la a doua grupare (cluster 2). A treia grupare (cluster 3) este formată de speciile brad şi molid,
cum se observă în figura 6.5.
Dendrograma
20
15
Distante
10
0
MO BR AR FA ST
Obiecte
Fig. 6.5 Dendrograma analizei cluster a valorilor timpului de tăiere în funcţie de speciile analizate
Fig. 6.5 Cluster analysis dendogram of cutting time values depending on the analyzed species
Analiza Cluster a condus la împărţirea speciilor analizate în trei grupe (clustere), în funcţie
de valorile lungimii cherestelei. Prima grupare (cluster1) este formată din speciile fag şi stejar la care s-
a înregistrat cele mai apropiate valori ale lungimii cherestelei, care se vor grupa cu specia arin şi vor da
naştere la a doua grupare (cluster 2). A treia grupare (cluster 3) este formată de speciile brad şi molid,
cum se observă în figura 6.6.
Dendrogram
30
25
20
Distante
15
10
0
MO BR AR FA ST
Obiecte
Fig. 6.6 Dendrograma analizei cluster a valorilor lungimii cherestelei în funcţie de speciile analizate
Fig. 6.6 Cluster analysis dendogram of lumber length values depending on the analyzed species
67
6.5 Statistica descriptivă
6.5.1 Statistica descriptivă pentru valorile vitezei de tăiere în funcţie de speciile analizate
Tabelul 6.10
Variaţia unor indicatori statistici a valorilor vitezei de tăiere (m/s)
Variation of some statistical indicators of cutting speed values (m/s)
Indicator statistic MO BR AR FA ST
Media aritmetică 0.088 0.077 0.082 0.066 0.068
Eroarea standard a mediei 0.001 0.002 0.001 0.002 0.002
Abaterea standard 0.011 0.013 0.010 0.011 0.013
Coeficientul de variaţie 0.120 0.170 0.126 0.165 0.196
Valoarea minimă 0.066 0.053 0.061 0.042 0.040
Valoarea maximă 0.111 0.100 0.100 0.086 0.090
Numărul valorilor caracteristicii 83 69 63 39 39
Asimetria 0.056 0.097 -0.055 -0.345 -0.287
Excesul -0.715 -1.363 -1.117 -0.365 -0.918
Abaterea medie 0.009 0.012 0.009 0.009 0.011
Mediana 0.087 0.077 0.083 0.067 0.070
Amplitudinea de variaţie 0.046 0.047 0.039 0.043 0.050
Nivelul de confidenţă (0,95) 0.002 0.003 0.003 0.004 0.004
Limita inferioară de confidenţă 0.087 0.076 0.081 0.064 0.065
Limita superioară de confidenţă 0.089 0.079 0.084 0.068 0.070
Box Plot
0.12
0.11
0.10
0.09
0.08
0.07
0.06
0.05
0.04
Mean
Mean±SD
0.03 Mean±1.96*SD
MO BR AR FA ST
Fig. 6.9 Diagrama Box Plot a valorilor vitezei de tăiere
Fig. 6.9 Box Plot diagram of cutting speed values
68
6.5.3 Statistica descriptivă pentru valorile umidităţii în funcţie de speciile analizate
Tabelul 6.12
Variaţia unor indicatori statistici a valorilor umidităţii cherestelei (%)
Variation of some statistical indicators of lumber moisture values (%)
Indicator statistic MO BR AR FA ST
Media aritmetică 47.945 42.517 40.683 61.636 25.141
Eroarea standard a mediei 0.587 1.034 0.790 0.394 0.502
Abaterea standard 5.349 8.587 6.274 2.458 3.136
Coeficientul de variaţie 0.112 0.202 0.154 0.040 0.125
Valoarea minimă 40.700 34.200 33.300 58.710 21.210
Valoarea maximă 56.520 57.500 51.000 65.890 31.500
Numărul valorilor caracteristicii 83 69 63 39 39
Asimetria 0.278 0.731 0.543 0.522 0.693
Excesul -0.997 -0.861 -0.947 -0.975 -0.154
Abaterea medie 4.506 7.136 5.024 2.111 2.573
Mediana 48.900 42.300 40.300 61.040 24.070
Amplitudinea de variaţie 15.820 23.300 17.700 7.180 10.290
Nivelul de confidenţă (0,95) 1.168 2.063 1.580 0.797 1.016
Limita inferioară de confidenţă 47.358 41.484 39.892 61.243 24.638
Limita superioară de confidenţă 48.532 43.551 41.473 62.030 25.643
Box Plot
70
60
50
40
30
20
Mean
Mean±SD
10 Mean±1.96*SD
MO BR AR FA ST
Fig. 6.11 Diagrama Box Plot a valorilor umidităţii cherestelei
Fig. 6.11 Box Plot diagram of lumber moisture values
69
6.5.7 Statistica descriptivă pentru valorile volumului cherestelei în funcţie de speciile analizate
Tabelul 6.16
Variaţia unor indicatori statistici a valorilor volumului cherestelei (m3)
Variation of some statistical indicators of lumber volume values (m3)
Indicator statistic MO BR AR FA ST
Media aritmetică 0.022 0.027 0.015 0.049 0.055
Eroarea standard a mediei 0.001 0.002 0.001 0.003 0.004
Abaterea standard 0.009 0.013 0.006 0.019 0.026
Coeficientul de variaţie 0.422 0.480 0.393 0.391 0.469
Valoarea minimă 0.010 0.013 0.006 0.015 0.005
Valoarea maximă 0.068 0.090 0.038 0.087 0.095
Numărul valorilor caracteristicii 83 69 63 39 39
Asimetria 1.883 2.365 1.185 0.199 -0.096
Excesul 5.501 7.755 3.229 -0.907 -1.335
Abaterea medie 0.007 0.009 0.004 0.017 0.023
Mediana 0.020 0.023 0.014 0.044 0.057
Amplitudinea de variaţie 0.058 0.077 0.033 0.072 0.091
Nivelul de confidenţă (0,95) 0.002 0.003 0.001 0.006 0.008
Limita inferioară de confidenţă 0.021 0.025 0.014 0.046 0.051
Limita superioară de confidenţă 0.023 0.029 0.016 0.052 0.059
Box Plot
0.12
0.10
0.08
0.06
0.04
0.02
0.00
Mean
Mean±SD
-0.02 Mean±1.96*SD
MO BR AR FA ST
Fig. 6.15 Diagrama Box Plot a valorilor volumului cherestelei
Fig. 6.15 Box Plot diagram of lumber volume values
70
6.5.9 Statistica descriptivă pentru valorile planeităţii în funcţie de speciile analizate
Tabelul 6.18
Variaţia unor indicatori statistici a valorilor planeităţii (mm)
Variation of some statistical indicators of smoothness values (mm)
Indicator statistic MO BR AR FA ST
Media aritmetică 1.067 1.317 1.983 1.567 3.733
Eroarea standard a mediei 0.296 0.384 0.371 0.450 0.229
Abaterea standard 0.726 0.941 0.909 1.102 0.561
Coeficientul de variaţie 0.680 0.715 0.458 0.703 0.150
Valoarea minimă 0.000 0.000 0.800 0.100 3.000
Valoarea maximă 2.000 2.500 3.000 3.000 4.500
Numărul valorilor caracteristicii 6 6 6 6 6
Asimetria -0.246 -0.052 -0.292 -0.155 0.038
Excesul -1.064 -1.247 -1.447 -1.297 -1.313
Abaterea medie 0.653 0.900 0.867 1.040 0.560
Mediana 1.150 1.250 2.150 1.750 3.750
Amplitudinea de variaţie 2.000 2.500 2.200 2.900 1.500
Nivelul de confidenţă (0,95) 0.762 0.988 0.954 1.157 0.589
Limita inferioară de confidenţă 0.770 0.932 1.612 1.117 3.504
Limita superioară de confidenţă 1.363 1.701 2.354 2.017 3.962
Box Plot
6
0
Mean
Mean±SD
-1 Mean±1.96*SD
MO BR AR FA ST
Fig. 6.17 Diagrama Box Plot a valorilor planeităţii
Fig. 6.17 Box Plot diagram of smoothness values
71
6.5.10 Statistica descriptivă pentru valorile coeficientului de utilizare în funcţie de speciile
analizate
Tabelul 6.19
Variaţia unor indicatori statistici a valorilor coeficientului de utilizare (%)
Variation of some statistical indicators of output factor values (%)
Indicator statistic MO BR AR FA ST
Media aritmetică 61.820 67.918 59.933 66.808 71.098
Eroarea standard a mediei 2.136 3.345 1.338 2.271 0.792
Abaterea standard 5.233 8.193 3.278 5.562 1.940
Coeficientul de variaţie 0.085 0.121 0.055 0.083 0.027
Valoarea minimă 57.000 59.330 54.000 62.260 68.000
Valoarea maximă 70.000 79.150 63.000 74.070 73.810
Numărul valorilor caracteristicii 6 6 6 6 6
Asimetria 0.509 0.248 -0.999 0.585 -0.291
Excesul -1.175 -1.576 -0.131 -1.517 -0.498
Abaterea medie 5.216 8.482 2.747 5.617 1.638
Mediana 60.675 66.450 60.500 64.320 71.290
Amplitudinea de variaţie 13.000 19.820 9.000 11.810 5.810
Nivelul de confidenţă (0,95) 5.491 8.598 3.440 5.837 2.036
Limita inferioară de confidenţă 59.684 64.574 58.595 64.538 70.306
Limita superioară de confidenţă 63.956 71.263 61.272 69.079 71.890
Box Plot
90
85
80
75
70
65
60
55
Mean
Mean±SD
50 Mean±1.96*SD
MO BR AR FA ST
Fig. 6.18 Diagrama Box Plot a valorilor coeficientului de utilizare
Fig. 6.18 Box Plot diagram of output factor values
72
6.5.11 Concluzii statistica descriptivă
În urma prelucrării statistice a datelor primare, comparativ pentru cele cinci specii cuprinse
în experiment, s-au desprins următoarele concluzii:
Valorile medii ale vitezei de tăiere cele mai mici sunt înregistrate la debitarea buştenilor de
fag (0,066 m/s) şi stejar (0,068 m/s), iar cele mai mari la specia molid (0,088 m/s);
Din punct de vedere al lăţimii cherestelei obţinute cea mai mare valoare a fost obţinută la
specia stejar (0,374 m), iar la polul opus se găseşte specia arin (0,173 m);
Analizând cele cinci specii din punct de vedere al umidităţii medii, s-a constatat că specia cu
cea mai mare valoare este fag, iar valoarea cea mai mică s-a înregistrat la stejar. Aceasta ar
putea fi şi explicaţia de ce la specia fag s-au înregistrat cele mai mici valori medii ale vitezei
de tăiere, deşi buştenii de fag au o umiditate de peste 60 % (61,636 %), totuşi, viteza de
tăiere nu este influenţată într-o pondere atât de mare de umiditatea acestora care, conform
cercetărilor noastre conduc la obţinerea celor mai mici viteze de debitare. Pentru a întări şi
mai mult cele afirmate anterior mai putem exemplifica şi situaţia buştenilor de stejar care,
deşi au înregistrat cea mai mică valoare a umidităţii (25,141 %) au obţinut şi una din cele
mai mici valori ale vitezei de tăiere dintre toate speciile cuprinse în experiment (0,068 m/s).
Observând variaţia timpului de tăiere la cele cinci specii cuprinse în experiment s-a constatat
că valoarea medie cea mai mică a fost înregistrată la specia arin (36,063 sec.) deoarece
lungimea medie a buştenilor de arin a fost de 2,968 m, iar specia cu timpul de tăiere cel mai
mare este bradul (58,797 sec.) deoarece lungimea medie a buştenilor a fost de 4,42 m,
practic cei mai lungi au fost buştenii de brad.
Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra cercetărilor efectuate, a apărut necesitatea
analizei comparative, pe specii, a lungimii buştenilor debitaţi, deoarece, acest parametru
poate influenţa în mod semnificativ viteza de tăiere sau timpul de debitare. Valorile cele mici
ale acestui parametru se întâlnesc la buştenii de Arin (2,968 m) iar cele mai mari la buştenii
de Molid (4,193 m) şi Brad (4,42 m). Buştenii de Fag şi Stejar, la care au fost înregistrate
cele mai mici valori ale vitezelor de tăiere au lungimi medii cuprinse între 3,00 şi 3,103 m.
Grosimea cherestelei rezultată în urma debitării, un alt element calitativ care poate influenţa
viteza de tăiere a speciilor cuprinse în experiment, variază în limite destul de largi după cum
urmează: valorile medii maxime se înregistrează la speciile Fag şi Stejar (0,047 m), iar la
polul opus se găsesc buştenii de Molid, cu o medie de 0,027 m. Celelalte două specii au
valori apropiate după cum urmează Arin 0,029 m şi Brad 0,030 m. În urma acestei analize s-
a constatat că: grosimea cherestelei, asociată cu un conţinut ridicat al umidităţii lemnului
conduc la obţinerea unor viteze de tăiere mici, chiar şi la speciile de esenţă tare (Fag şi
Stejar), atunci când în procesul de debitare sunt folosite pânze noi sau recent ascuţite. Este
interesant de urmărit dacă aceste caracteristici rezultate în urma cercetărilor noastre se
păstrează şi atunci când pânzele sunt folosite o perioadă mai lungă de timp prin reascuţire.
Analizând dimensiunea arborilor cuprinşi în experiment, din punct de vedere al diametrului,
ne-a condus să formulăm următoarea concluzie: Gaterele orizontale pot fi folosite cu succes
la debitarea materialului lemnos obţinut în urma răriturilor, în pădure, datorită dimensiunilor
relativ mici ale acestora, ce permite şi o manevrabilitate mai bună a buştenilor. Este de
menţionat faptul că, de la apariţia gaterelor mobile şi până în prezent, acestea, au fost
perfecţionate în mod susţinut, ajungându-se în prezent la gatere capabile să debiteze buşteni
care depăşesc cu 50 % diametrul maxim (60 cm), recunoscut ca maxim posibil până nu de
multă vreme.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cercetărilor noastre a apărut necesitatea
prezentării volumelor de cherestea rezultate în urma debitării. Trebuie semnalat faptul că,
deşi iniţial, cei şase buşteni aparţinând celor cinci specii cuprinse în experiment, nu au avut
aceleaşi caracteristici dimensionale (diametru şi lungime) totuşi, este important de prezentat
variaţia volumelor de cherestea rezultate. Astfel, specia care a realizat cel mai mare volum
mediu este Stejarul (0,055 m3), urmată de Fag (0,049 m3), iar valoarea medie aflată la
cealaltă extremitate este Arin (0,015 m3). Celelalte două specii Molid şi Brad au valori
aproximativ identice astfel: 0,022 m3 şi 0,027 m3.
73
Un alt indicator calitativ extrem de important este planeitatea cherestelei. Valoarea medie a
acestuia variază astfel: molid 1,067 mm; brad 1,317 mm; fag 1,567 mm; arin 1,983 mm şi
stejar 3,733 mm. Valoarea medie relativ mare a planeităţii la stejar se datorează umidităţii
mici a buştenilor (25,141 %) şi implicit a vitezei de tăiere scăzute (0,068 m/s).
Analizând valorile medii ale duratei de exploatare a pânzei tăietoare, pentru cele cinci specii
cuprinse în experiment, se poate afirma că: valoarea cea mai mare se întâlneşte în cazul
debitării buştenilor de brad (68,585 min.), iar la polul opus se găsesc buştenii de fag (22,132
min.), celelalte specii înregistrând valori în acest interval. Este important de subliniat faptul
că buştenii de fag, deşi au înregistrat cea mai mare valoare a umidităţii (61,636 %), în urma
debitării, a rezultat cea mai mică valoare medie a duratei de exploatare a pânzei tăietoare
(22,132 min.). Deci, putem afirma cu certitudine faptul că, umiditatea buştenilor nu
influenţează într-o pondere semnificativă viteza de tăiere şi nici durata de exploatare a
pânzei tăietoare.
Valorile coeficientului de utilizare a buştenilor în sortimente are valori peste 50 % pentru
toate cele cinci specii analizate, totuşi este interesant de observat faptul că buştenii de stejar
au realizat cea mai mare valoare a acestui coeficient (71,098 %); urmaţi de cei de brad
(67,918 %); fag (66,808 %); molid (61,82 %) şi arin (59,933 %).
100%
Vch
R (6.1)
Vb
unde:
R este randamentul cantitativ, exprimat în %;
Vb - volumul buştenilor consumaţi la debitare, în m3;
Vch - volumul cherestelei obţinute, în m3.
Cu aceste date se poate stabili şi indicele de utilizare Iu al masei lemnoase prelucrate (arată
cantitatea de cherestea obţinută prin debitarea unui m3 de buşteni):
Vch m 3
Iu
(6.2)
Vb m 3
Tabelul 6.20
Randament. Indici de utilizare şi de consum
Efficiency. Use and consumption markers
MO BR AR FA ST
R, % 63,178 69,86 61,064 69,389 71,545
74
Iu, m3/m3 0,632 0,611 0,611 0,694 0,715
Ic, m3/m3 1,583 1,431 1,638 1,441 1,398
75
CAPITOLUL VII CONCLUZII, RECOMANDĂRI PENTRU PRODUCŢIE ŞI CONTRIBUŢII
PERSONALE
Pe lângă concluziile desprinse la fiecare subcapitol se mai pot adăuga următoarele concluzii
generale, având ca bază alte aspecte deosebit de importante în legătură cu debitarea buştenilor în
ferăstraiele mecanice mobile orizontale.
În urma aprofundărilor prin cercetări de teren şi prelucrări de birou şi analize s-a ajuns la o
serie de concluzii, pe care noi le apreciem a fi cu o deosebită importanţă ştiinţifică:
După rezolvarea obiectivelor stabilite în teză, s-au desprins următoarele concluzii:
1. Au fost îndeplinite, ştiinţific şi experimental, toată problematica obiectivelor de cercetare.
2. Cercetările practice şi experimentale pe marginea obiectivelor urmărite în lucrare sunt de
natură să conducă la obţinerea de rezultate care au fost argumentate ştiinţific, privind
utilizarea raţională a unei anumite categorii de ferăstraie mecanice mobile.
3. Satisfacerea cerinţelor izvorâtă din tematica cercetărilor are la bază aducerea la zi a
cercetărilor anterioare, cum şi evidenţierea unor aspecte din categoria deficienţelor
semnalate adesea prin concluziile desprinse din cercetările aprofundate, întreprinse atât în
ţară cât şi în alte ţări, cu preocupări în acest domeniu.
4. În cercetările viitoare pe lângă aspectele de cunoaştere în detaliu a construcţiei categoriilor
de ferăstraie la care ne referim, trebuie să se insiste, cu multă atenţie, şi asupra problemelor
legate de: indicaţii de pregătire şi utilizare a maşinilor, organizarea şi executarea lucrărilor,
capacitatea de lucru şi măsurile de securitate a muncii.
5. La acelaşi nivel de interes se află şi alegerea cu discernământ a vitezei optime de debitare,
care influenţează în mod direct atât capacitatea de lucru cât şi nivelul calităţii materialului
obţinut.
6. Găsirea unor soluţii convenabile de utilizare a produselor secundare rezultate în urma
debitării.
7. O importanţă deosebită din punct de vedere tehnologic o prezintă mărimea jocului dintre
pânză şi suprafeţele interioare ale ghidajelor. Sub acest aspect trebuie respectate în tocmai
recomandările existente în literatura de specialitate.
8. Un alt factor tot atât de important, care influenţează capacitatea de lucru şi mărimea vitezei
de avans, îl are ghidarea pânzei şi asigurarea unui joc corespunzător.
9. Pentru buna funcţionare a fierăstraielor panglică pânza trebuie permanent curăţată de
rumeguş, răşină şi alte impurităţi. Curăţarea pânzei se face cu ajutorul a uneia sau a două
bucăţi din pâslă uscate, eventual îmbibate într-un produs petrolier ieftin.
10. Precizia deplasării căruciorului pe calea sa de rulare este de mare importanţă, deoarece
micile sale abateri laterale influenţează exactitatea şi calitatea debitării.
11. Sistemul de fixare a buşteanului trebuie să asigure rigiditatea necesară. Nerespectarea acestei
condiţii, conduce la obţinerea de piese prelucrate cu deviaţii mari pe grosime/lungime şi
deseori însoţită de ruperea pânzelor.
12. Din observaţiile desprinse pe parcursul cercetărilor s-a sesizat că de mare importanţă este şi
întinderea organelor tăietoare precum şi a mecanismelor de antrenare a acestora. Neglijarea
întinderii pieselor arătate conduce la deteriorarea sortimentelor rezultate. De egală
importanţă s-a constatat că este şi respectarea planeităţii longitudinale şi transversale a
rolelor de antrenare a organelor tăietoare.
13. Avantajele ferăstraielor mobile sunt că nu necesită fundaţii costisitoare, sunt maşini relativ
simple, uşor de exploatat şi au capacităţi de lucru ridicate. În plus, datorita tăierii în plan
orizontal precizia de prelucrare este ridicată, eventualele deplasări ale căruciorului în lateral
pe şine neavând repercursiuni asupra calităţii debitării.
14. Utilizarea clasificării numerice a datelor (analiza Cluster) a subliniat foarte fidel modul în
care se grupează datele, la diferite nivele sau scări, pentru toate cele cinci specii cuprinse în
experiment, astfel încât să fie generat un arbore de clasificare prin grupări succesive. Astfel
76
speciile cuprinse în experiment pot fi caracterizate după un număr mai mare sau mai mic de
caracteristici: viteza de tăiere, diametrul buştenilor, umiditatea buştenilor, lungimea
buştenilor, coeficientul de utilizare, abaterea de la planeitate, durata de exploatare a pânzei
tăietoare, etc.
15. Prin intermediul corelaţiei s-au constatat o serie de influenţe mai mari sau mai mici ale unor
parametrii asupra debitării buştenilor cu ajutorul ferăstraielor mecanice mobile. Asemănarea
sau neasemănarea formei curbelor frecvenţei indicilor calitativi urmăriţi au contribuit la
concluzia că există multe discrepanţe în procesul de debitare al buştenilor asupra
parametrilor subliniaţi în concluzia anterioară.
16. Din multitudinea tipurilor de legături corelative, au fost selectate cele cu un raport de
corelaţie mai mare şi semnificaţie statistică. Astfel, legăturile corelative cu semnificaţie
statistică selectate au fost cele de tip polinomial şi liniar pentru toţi indicatorii calitativi
urmăriţi în procesul de debitare al buştenilor.
17. Un alt indicator calitativ foarte important la debitarea buştenilor este abaterea de la
planeitate, care pentru buştenii analizaţi, are o valoare medie de 1,93 mm. Aceste valori mici
ale abaterii de la planeitate conduc la încadrarea cherestelei obţinute, prin debitarea
buştenilor cu ajutorul ferăstraielor mecanice mobile, de STAS-urile aflate în vigoare.
18. În baza celor afirmate anterior se poate susţine că sortimentele rezultate pot fi utilizate
pentru obţinerea de produse mai pretenţioase: mobilă, binale, lambriuri, parchet, etc.
19. Cercetările întreprinse de noi au remarcat cu pregnanţă faptul că umiditatea lemnului la data
debitării, este un factor de mare influenţă, care se reflectă în special asupra vitezei de avans.
Umiditatea este dominantă în raport cu diametrul buştenilor. Un exemplu convingător în
acest sens este cel legat de umiditatea buştenilor de fag. La fag, care înregistrează cea mai
mare umiditate dintre toate speciile supuse cercetărilor noastre, deşi s-au înregistrat valori
mari ale lăţimii cherestelei (0,336 m), totuşi, viteza de avans nu este influenţată de diametrul
buştenilor într-o pondere atât de mare, comparativ cu umiditatea acestora, care, conform
cercetărilor noastre conduc la obţinerea celor mai mici viteze de debitare (0,066 m/s).
20. Observând variaţia timpului de tăiere la cele cinci specii cuprinse în experiment s-a constatat
că valoarea medie cea mai mică a fost înregistrată la specia arin (36,063 sec.) deoarece
lungimea medie a buştenilor de arin a fost de 2,968 m, iar specia cu timpul de tăiere cel mai
mare este bradul (58,797 sec.) deoarece lungimea medie a buştenilor a fost de 4,42 m,
practic cei mai lungi au fost buştenii de brad.
21. Grosimea cherestelei rezultată în urma debitării, un alt element calitativ care poate influenţa
viteza de tăiere a speciilor cuprinse în experiment, variază în limite destul de largi după cum
urmează: valorile medii maxime se înregistrează la speciile Fag şi Stejar (0,047 m), iar la
polul opus se găsesc buştenii de Molid, cu o medie de 0,027 m. Celelalte două specii au
valori apropiate după cum urmează Arin 0,029 m şi Brad 0,030 m. În urma acestei analize s-
a constatat că: grosimea cherestelei, asociată cu un conţinut ridicat al umidităţii lemnului
conduc la obţinerea unor viteze de avans mici, la speciile de esenţă tare (Fag şi Stejar),
atunci când în procesul de debitare sunt folosite pânze noi sau recent ascuţite. Este interesant
de urmărit dacă aceste caracteristici rezultate în urma cercetărilor noastre se păstrează şi
atunci când pânzele sunt folosite o perioadă mai lungă de timp prin reascuţire.
22. Un alt indicator calitativ extrem de important este abaterea de la planeitatea cherestelei.
Valoarea medie a acestuia variază astfel: molid 1,067 mm; brad 1,317 mm; fag 1,567 mm;
arin 1,983 mm şi stejar 3,733 mm. Valoarea medie relativ mare a abaterii de la planeitate la
stejar se datorează umidităţii mici a buştenilor (25,141 %).
23. Analizând dimensiunea buştenilor cuprinşi în experiment, din punct de vedere al
diametrului, ne-a condus să formulăm următoarea concluzie: ferăstraiele mecanice orizontale
pot fi folosite cu succes la debitarea materialului lemnos obţinut în urma răriturilor, în
pădure, datorită dimensiunilor relativ mici ale acestora, ce permite şi o manevrabilitate mai
bună a buştenilor. Este de menţionat faptul că, de la apariţia ferăstraielor mobile şi până în
prezent, acestea, au fost perfecţionate în mod susţinut, ajungându-se în prezent la ferăstraie
capabile să debiteze buşteni care depăşesc cu 50 % diametrul maxim (60 cm), recunoscut ca
maxim posibil până nu de multă vreme.
77
24. Analizând valorile medii ale duratei de exploatare a pânzei tăietoare, pentru cele cinci specii
cuprinse în experiment, se poate afirma că: valoarea cea mai mare se întâlneşte în cazul
debitării buştenilor de brad (68,585 min.), iar la polul opus se găsesc buştenii de fag (22,132
min.), celelalte specii înregistrând valori în acest interval. Este important de subliniat faptul
că buştenii de fag, deşi au înregistrat cea mai mare valoare a umidităţii (61,636 %), în urma
debitării, a rezultat cea mai mică valoare medie a duratei de exploatare a pânzei tăietoare
(22,132 min.). Deci, putem afirma cu certitudine faptul că, umiditatea buştenilor nu
influenţează într-o pondere semnificativă viteza de avans şi nici durata de exploatare a
pânzei tăietoare.
25. Valorile coeficientului de utilizare a buştenilor în sortimente are valori peste 50 % pentru
toate cele cinci specii analizate, totuşi, este interesant de observat faptul că buştenii de stejar
au realizat cea mai mare valoare a acestui coeficient (71,098 %); urmaţi de cei de brad
(67,918 %); fag (66,808 %); molid (61,82 %) şi arin (59,933 %).
26. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cercetărilor noastre a apărut necesitatea
prezentării volumelor de cherestea rezultate în urma debitării. Trebuie semnalat faptul că,
deşi iniţial, cei şase buşteni aparţinând celor cinci specii cuprinse în experiment, nu au avut
aceleaşi caracteristici dimensionale (diametru şi lungime) totuşi, este important de prezentat
variaţia volumelor de cherestea rezultate. Astfel, specia care a realizat cel mai mare volum
mediu este Stejarul (0,055 m3), urmată de Fag (0,049 m3), iar valoarea medie aflată la
cealaltă extremitate este Arin (0,015 m3). Celelalte două specii Molid şi Brad au valori
aproximativ identice astfel: 0,022 m3 şi 0,027 m3.
78
8. Aplicarea softului Mathcad la analiza şi interpretarea rezultatelor cercetărilor referitoare la
elementele cantitative şi calitative rezultate din cercetările proprii.
9. Viteza maximă de avans pe care o permite dantura unei pânze la debitarea buştenilor cu
ferăstrăului mobil se stabileşte în funcţie de pasul dintre dinţi, reflectat în mărimea golului
dintre dinţii acestuia, respectiv de volumul rumeguşului ce se poate înmagazina între dinţi
precum şi o influenţă exercitată de diametrul buşteanului debitat.
10. Stabilitatea pânzei în planul de tăiere se asigură şi prin întinderea ei corespunzătoare. Pentru
menţinerea forţei de întindere se recomandă ca în timpul procesului de tăiere, temperatura
pânzei să nu depăşească 46-48oC. Cerinţa se realizează prin răcirea pânzei înainte de intrarea
în lemn, cu diferite produse lichide cum sunt: apa, soluţie de apă cu săpun şi mai rar soluţii
speciale la ferăstraiele cu regim silenţios de funcţionare.
11. O pânză se consideră scoasă din uz când, prin ascuţiri repetate, lăţimea efectivă a acesteia
scade sub 75 % din valoarea iniţială (80-85 % datorită fisurilor de la baza dinţilor).
12. O pânză panglică din oţel aliat, bine ascuţită şi pregătită, poate fi utilizată pentru tăiere 2-3
ore la speciile tari şi 3-4 ore la cele moi, iar schimbarea ei la ferăstrău se realizează în 3-5
minute.
13. Prin similitudine concluziile privind întreţinerea pânzelor de tip V2 (freză continuă) pot fi
aplicate în pondere de peste 90 % şi la organele active de tip V1 (freză lanţ).
14. Susţinem cu toată convingerea că la organele active de tip V1 (freză lanţ) nu pot fi omise
aspecte referitoare la uzura lanţului, a rolei de antrenare cum şi a celei de ghidare, precum şi
înfundarea canalelor de ungere a lanţului tăietor.
15. Studiul elementelor de ordin calitativ sunt de natură să permită elaborarea de standarde
referitoare la calitatea pieselor de material obţinut în ferăstraiele mobile.
16. În cazul utilizării sortimentelor debitate la confecţionarea de produse cu cerinţe calitative
superioare, se impune utilizarea de ferăstraie cu pânze panglică. Trebuie evitată folosirea
frezelor lanţ, identice cu cele de la fierăstraiele mecanice, atât datorită pierderilor în rumeguş
cât şi a calităţii suprafeţelor tăiate.
17. În situaţiile când condiţiile de teren sunt greu accesibile pentru ferăstraiele mobile
transportate pe autoturisme uşoare, şi cantităţi mici de material lemnos depozitat, se
recomandă folosirea necondiţionată a ferăstraielor cu freză lanţ identice cu cele de la
fierăstraiele mecanice.
18. Propunem autorizarea tuturor ferăstraielor mecanice mobile de către Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice pentru evitarea unor delicte silvice de către proprietarii acestora.
19. Deşeurile rezultate în urma debitării materialului lemnos în ferăstraiele mecanice mobile, să
fie curăţate şi eventual valorificate, sau în lipsa acestei posibilităţi să fie depozitate în
condiţii în care să nu dăuneze ecosistemelor forestiere.
20. Propunem Ministerului de Resort elaborarea unor instrucţiuni referitoare la instalarea,
funcţionarea şi exploatarea în condiţii normale a ferăstraielor mecanice mobile, în cadrul
cărora să fie stipulat şi reglementările necesare a fi respectate în timpul exploatării
ferăstraielor mecanice mobile, cum şi ordinea care trebuie asigurată la încheierea şantierului
de lucru.
80
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
82
60. Popa A., 1985, Tehnologia cherestelei. Indrumar pentru lucrari practice. Ed. Universitatii
“Transilvania” Brasov.
61. Popescu I., 1984, Mecanizarea lucrărilor silvice, Editura Ceres, Bucureşti.
62. Popescu I., Popescu, S., 2000, Mecanizarea lucrărilor silvice; Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, Braşov.
63. Popescu I., Boja N., Gligoras D., Sotoc H., 2013, The expedient evaluation of the working
capacity on the machines which are used in the sylviculture, Engineering Sciences and
Agroturism Series „Studia Universitatis”, vol. 8, issue 2, University Press „Vasile Goldiş”
Arad, p. 39-50 (B+)
64. Pruvot F., 1993, Conception et Calcul des Machines-Outils. Vol. 2. Les Braches. Ètude
cinématique et statique. Presser Polytechniques et Universitaires Romandes, Lasanne.
65. Racher P.; Vergne A, 1991, Recueil de contribution au calcul des éléments et structures en
bois. Volume contraint et effet d'échelle. Annales L'I.T.B.T.P., nr.497, octobre, Paris.
66. Radu A., 1973, Masini unelte, curs desenat, vol. I si II, Litografia Universitatii din Brasov.
67. Radu A., 1977, Maşini pentru prelucrarea lemnului. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
68. Radu A., Curtu, I., 1984, Dinamica maşinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului. Editura
Tehnică, Bucureşti.
69. Radu A.,s.a., 1988, Masini si instalatii pentru industria lemnului, partea I, Reprografia
Universitatii din Brasov.
70. Râmbu I., ş.a. ,1978, Tehnologia prelucrării lemnului, Editura Tehnică, Bucureşti.
71. Seche Luiza, 2002, Dicţionar de sinonime, Editura Litera Internaţional.
72. Schmidt N. Formatkreissägen – Band 1. A.F.W. Werbeagentur Grubh, Kassel.
73. Şofletea N., 2007, Dendrologie. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 418 p.
74. Suciu P., 1975, Lemnul – Structură, Proprietăţi, Tehnologie, Editura Ceres Bucureşti, 331 p.
75. Taran N., 1983, Scule si maşini moderne pentru frezarea lemnului, Editura tehnica,
Bucureşti.
76. Ţăran N., ş.a., 1985, Reglarea maşinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului. Editura Tehnică,
Bucureşti.
77. Taran N., 1992, Montarea, intretinerea şi folosirea masinilor unelte si utilajelor in industria
lemnului. Editura tehnica,Bucuresti.
78. Taran N., Budau, G., 1993, Masini unelte pentru prelucrarea lemnului, partea I, Reprografia
Universitatii Transilvania din Brasov.
79. Timofte A.I., 2006, Bazele prelucrării primare a lemnului, Editura Academic Press, Cluj-
Napoca, pp. 281.
80. Timofte A.I., 2007, Exploatarea pădurilor, Editura Universităţii din Oradea, pp. 256
81. Timofte A.I., Budău R., 2008, Prelucrarea primară a lemnului, Îndrumător de lucrări
practice. Editura Universităţii din Oradea.
82. Tîrziu D., Spârchez Gh., 1991, Elemente de geologie şi geomorfologie, Litografia
Universităţii Braşov.
83. Tîrziu D., 1997, Pedologie şi staţiuni forestiere; Editura Ceres Bucureşti; p. 488.
84. Zeleniuc O. 2008, Timber technology. Part I. Log preparation and sawing. Editura Univ.
Transilvania Brasov.
85. http://www.cmcwood.com
86. http://www.woodworking-chambon.com
87. http://www.portalutilajelemn.ro
88. http://www.mebor.eu
89. http://www. husqvarna.ro
90. http://www. stihl.ro
91. http://www.cuteancompany.ro
83
REZUMAT
84
ABSTRACT
85
CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE:
Numele: GLIGORAŞ
Prenumele: Daniel
Adresă: Braşov, Holbav, nr. 169, jud Braşov
Data naşterii: 04.09.1985
Locul naşterii: Braşov
Naţionalitate: Română
Starea civilă: Necăsătorit
Telefon: 0743197219
E-mail: danidanzidan@gmail.com
STUDII LICEALE:
STUDII UNIVERSITARE:
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ:
86
CURRICULUM VITAE
PERSONAL DATA:
SECONDARY STUDIES:
UNIVERSITY STUDIES:
PROFESSIONAL ACTIVITY:
SCIENTIFIC ACTIVITY:
87