Testarea la Penicilina, Ampicilina, Oxacilina

si Kanamicina
În timpul unui test alergologic cutanat pielea
este expusă unor substanțe numite alergeni. Dacă
persoana este alergica la substanța injectata
intradermic, la locul inocularii apare o ușoară
"umflătura", însoțită de roșeață și "mâncărime".

La 1-2 ore sau la 24-48 ore de la testarea

cutanată, poate apare o reacție tardivă,
manifestată, local, prin congestie sau prurit.

Rar s-au înregistrat reacții alergice severe, de

tipul urticarie, angioedem sau șoc anafilactic.

Reacția secundara testării cutanate la un

alergen se urmărește timp de minim 30 de minute
din momentul injectării intradermice.
Intensitatea maximă a reacției se înregistrează
la 15-20 de minute după administrare.

Testarea cutanată trebuie sa fie făcută, teoretic,

intr-o unitate medicala, fiind necesara pregătirea
medicației de urgență pentru eventualele
complicații și urmărirea pacientului pe toată durata
celor 30 de minute, timp în care se consideră că se
dezvoltă, cel mai frecvent, reacții alergice severe.
Unele medicamente pot influența rezultatele testării
:

1. Antihistaminicele: loratadina , cetirizina etc.(este

necesara o pauza de 3-10 zile anterior testării).

La cei care sunt în tratament cu Ketotifen,

întreruperea tratamentului se face cu minim 5 zile
înaintea testării.

2. Corticosteroizii sistemici diminua răspunsul

cutanat la alergeni.

3. Antisecretoriile gastrice

4. Antidepresivele

Teofilina, bronhodilatatoarele cu durata scurta de

acțiune, Montelukastul nu influențează
semnificativ răspunsul cutanat.

Efectul bronhodilatatoarelor cu durată lunga de

acțiune, asupra răspunsului la alergenii inoculati
cutanat, nu este suficient cunoscut.

Contraindicațiile absolute ale testelor cutanate

alergologice sint:
- perioada de anergie după boli infecțioase acute

- necomplianta pacientului

- afecțiuni severe cardio-vasculare, respiratorii,

renale care
s-ar putea decompensa în urma efectelor testării și
al căror tratament ar agrava boala

- persoane foarte alergice la medicamentele sau

alergenii testați

- boli autoimune

- eczeme și psoriazis pe suprafețe întinse

- pacientii aflați în tratament cronic cu beta

blocante sau inhibitori de monoaminoxidaza.
La aceștia exista o posibilă lipsă de răspuns la
administrarea medicației alfa adrenergice în caz de
anafilaxie.

Contraindicațiile relative ale testării cutanate

alergologice:

- tratament cu antidepresive
- tratament cu antihistaminice

- utilizarea antiacide

- administrarea sistemica a corticosteroizi lor

În aceste cazuri, înainte de testarea cutanată, se

face o pauză de medicație.

Testarea cutanată alergologica la antibiotice

este mai bine documentată pentru penicilina și
cefalosporine. Mai mult de 70% dintre reacțiile
alergice apar la aceste antibiotice.

Cefalosporinele pot fi utilizate în siguranță, la

persoanele alergice la penicilina, numai după
testare.

Chinolonele sunt o altă clasă de antibiotice

care pot da reacții alergice.

Pregătirea pentru testarea cutanată implică

aflarea datelor despre istoricul medical al
pacientului, tratamentul urmat și un examen fizic.

Se pregătește medicația de urgență și

mijloacele de resuscitare pentru o posibilă reacție
alergică de tipul șocului anafilactic.
 Se utilizează seringi de 1 ml, cu ace
intradermice de 29 G care produc o traumă minima
la nivelul pielii.

Se pregătește locul administrării prin

degresare.

Soluția de testat (0,1ml-0,5 ml) se injectează

strict intradermic, pe fața internă a antebrațului,
urmarindu-se formarea unei papule de 4 mm. Nu
se tamponează locul după administrare.

Reactivitatea cutanată se apreciază prin

injectarea unui volum de ser fiziologic echivalent
pe fata internă a antebrațului controlateral ( test
martor negativ).
Administrarea se face cu o alta seringa decit
cea folosita la prima administrare.

Testul se interpretează după 15-20 de minute

de la injectare prin măsurarea papulei (papula de
edem) și a haloului de eritem care înconjură
papula.

Testul este considerat pozitiv dacă la locul

injectării alergenului apare o macula pruriginoasa,
cu tendința la extindere, cu diametrul de minim 8
mmHg, în timp ce la locul injectării serului
fiziologic, macula are un diametru de maxim 5 mm.

Cum se fac dilutiile:

1. PENICILINA

În flaconul de 400.000 u.i. se adaugă 4 ml de

ser fiziologic, rezultând o concentrație de 100.000
u.i. /ml.

Din aceasta soluție se ia 1 ml și se adaugă 9

ml ser fiziologic, rezultând o concentrație de
10.000 u.i. /ml.

Din soluția de 10.000 u.i. /ml se ia 1 ml și se

adaugă 9 ml de ser fiziologic, rezultând o
concentrație de 1000 u.i. /ml.

Din aceasta soluție, 1000 u.i./ml, se iau 0,1-0,3

ml și se injectează la adult, strict intradermic.

Pentru copii concentrația folosita este de 100

u.i. /ml și se injectează intradermic 0,1 ml.
Concentratia de 100 u.i./ ml se obtine luind 1 ml din
solutia de 1000 u.i., la care se adauga 9 ml ser
fiziologic.

Testarea la antibiotic se poate face si utilizind

mucoasa conjunctivala. Se pune 1 picatura din
dilutia 1000 u.i./ml in sacul conjunctival.
Daca dupa 15 minute, local, apare hiperemie,
atunci pacientul este alergic la antibioticul testat.

2. AMPICILINA si OXACILINA

Un flacon are 250 mg=0,25 g.

Se adauga intr-un flacon 2,5 ml ser fiziologic,

rezultind o concentratie de 0,1 g/ml.

Din aceaasta solutie se ia 1 ml si se adauga 9

ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,01
g/ml.

Se mai face inca o dilutie, concentratia finala

fiind de 0,001 g/ml.

Din aceasta dilutie se injecteaza 0,1-0,5 ml i.d.

3. KANAMICINA

Un flacon de Kanamicina de 1g se dilueaza cu

10ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,1
g/ml.
 Din aceasta solutie se ia 1 ml la care se
adauga 9ml ser fiziologic, rezultind o concentratie
de 0,01 g/ml.

Se amesteca 1 ml din solutia de mai sus cu 9

ml ser fiziologic, concentratia finala fiind de 0,001
g/ml.

Se injecteaza i.d. 0,1-0,5 ml.

In cazul tuturor antibioticelor de mai sus

apariția, la 20 de minute dupa injectare, a unui
halou congestiv, cu prurit local, este un semn ca
persoana testată este alergica la antibioticul
respectiv.

In cazul in care se administrează, pentru prima

oara, un antibiotic sub formă de capsule sau
oricare alt medicament sub forma de tablete sau
capsule, cu potential alergic, este bine sa facem
un" test de provocare".

Acest test nu este lipsit de riscuri, dar reactia

alergica va fi de mai mică intensitate, in condițiile
folosirii unor doze fracționate din antibioticul sau
oricare alt medicament pe care intenționăm sa-l
administram pentru prima oară.

Cum se face testul?

 Se incepe cu doze mici de medicament (1/4 din
doza totală), administrate pe gura.

Daca persoana tolereaza cea mai mică doza,

se administreaza o doză mai mare la fiecare 30-60
minute, până ce, eventual, apar semne de reacție
alergică sau s-a atins doza maximă.

Daca persoana tolereaza doza maximă

inseamna ca nu este alergica la acea substanta.