Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INGINERIE SEISMICĂ
CURS
Titular disciplină
Ş.l.ing. MARIANA POP
Inginerie Seismică Curs -2-
Bibliografie.
1. Mihail Ifrim – Dinamica structurilor şi inginerie sesimică, Ed.
Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1973;
2. Alexandru Negoiţă şi alţii – Inginerie seismică, Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1985.
3. Aurel Stratan – Dinamica structurilor şi inginerie seismică, Editura
Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007.
4. Gheorghe I. Lazăr – Inginerie seismică Curs, Pentru uzul
studenţilor, Timişoara 1998.
1. Elemente de seismologie.
1.1. Generalităţi.
Unde seismice
2.1. Generalităţi.
k c F (t )
x(t )
x(t ) x (t )
m m m
c c k k
notăm cu 2 şi 2
m 2m m m
- factor de amortizare a mişcării sistemului oscilant
- pulsaţia proprie a sistemului oscilant.
F (t )
x(t ) 2 x(t ) 2 x (t )
m
- ecuaţia diferenţială a mişcării sistemului oscilant cu un grad de libertate.
G
G kx x G
k
Reprezentarea grafică.
Se reprezintă grafic şi se observă următoarele:
sint 1;1 x(t ) A sint [ A, A]
Inginerie Seismică Curs - 26 -
* 1 2
f* f 1 2
2 2
2 2 T
T*
* 1 2 1 2
v F0
x(t ) 0 sin t x0 cos t 2
sin t sin t
m
2
Dacă forţa perturbatoare F(t) se aplică sistemului aflat în repaus în
poziţia iniţială (adică t=0 şi x(0)=0 şi v(0)=0), atunci rezultă:
F0
x(t ) 2
sin t sin t
m
2
F0 F0
x st
m
2 2
2
m 2 1 2
k
2 k m 2
m
F0
x st - deplasarea sistemului oscilant produsă de aplicarea
k
statică pe direcţia ei a forţei F(t).
1
Notăm cu - coeficent dinamic sau factor de amplificare
2
1 2
dinamică.
x(t ) x st sin t sin t
sin t - reprezintă influenţa directă a perturbaţiei forţate;
sin t - reprezintă influenţa vibraţiilor proprii.
Inginerie Seismică Curs - 32 -
F (t ) F0 sin t
Ecuaţia diferenţială a mişcării unui sistem oscilant cu un singur
grad de libertate dinamică cu amortizare vâscoasă este:
F0
x(t ) 2 x (t ) 2 x(t ) sin t
m
Soluţia ecuaţiei diferenţiale este:
x(t ) x g (t ) x p (t )
Soluţia oscilaţiilor libere pentru fracţiunea din amortizarea critică
1 are forma:
x g (t ) e t C1 sin t C2 cos t A e t sin t
iar soluţia particulară are următoarea formă:
x p (t ) C3 sin t C4 cos t
Constantele C3 şi C4 se determină din condiţia de verificare a
ecuaţiei diferenţiale de către soluţia particulară.
Prin derivări succesive în raport cu timpul a soluţiei particulare
xp(t) se obţin viteza respectiv acceleraţia.
x p (t ) C3 cos t C4 sin t
xp (t ) 2 C3 sin t 2 C4 cos t
Introducând în ecuaţia diferenţială obţinem:
2
C3 sin t 2 C 4 cos t 2 C3 cos t C 4 sin t
F0
2 C3 sin t C 4 cos t sin t
m
2
2 C3 2 C 4 sin t 2 C3 2 2 C 4 cos t
F0
m
sin t
2
C3 2 C 4
2 F0
/ 2 2
m
3
2 C 2 2 C 0
4 / 2
2
2 2
F
C3 2 2 2 C 4 0 2 2
m
3
4 2 2 C 2 2 2 C 0
4
2
2 2
4 2 2 C3 F0 2
m
2
F0 2
2
C3
m 2 2 2
4 2 2
2 C 3 2 F0 2 2
C4 2
2 2
2 m 2 2 2 4 2 2
2 F0
C4
m 2 2 4 2 2
2
Soluţia particulară se mai poate scrie
x p (t ) A1 sin t 1
A1 C32 C 42
C4
tg1
C3
F02 2 2 2
4 2 2 F02 F02
A1
m 2
2 2
4 2 2 2
m2 2 2
2
4 2 2
F02 F0 1
A1 x st
2
2
4 2 2 m 2 2
2
2
m 2 4 1 2 1 2 4 2 2
4
F0
x st static
k
- factor dinamic de amplificare care ţine seama de influenţa
amortizării;
1
2
2 2
1 2 4 2 2
Pentru determinarea constantelor C1 şi C2 se pleacă de la soluţia
generală:
x(t ) e t C1 sin t C2 cos t C3 sin t C4 cos t
x(0) 0
la t 0
v(o) 0
Inginerie Seismică Curs - 34 -
x (t ) e t C1 sin t C 2 cos t e t C1 cos t C 2 sin t
C3 cos t C 4 sin t
x(0) C2 C4 0
2 F0
C2
m 2 2 2
4 2 2
C2 C3
x (0) C 2 C1 C 3 0 C1
2 2 F0 F0 2 2
C1
m 2 2
2
4 2 2
Forma generală a răspunsului dinamic unui sistem cu un grad de
libertate dinamică cu amortizare vâscoasă supus unei perturbaţii armonice
are următoarea formă:
F0 1 2
x(t ) 1 sin t 2 cos t
m
2 2
2
2 2
1 4
2
2
e t
2 cos t 2 1 sin t
x(t ) (t ) xst
(t ) - coeficent dinamica general.
1 4 2 minim
Inginerie Seismică Curs - 35 -
x1 t I 1 11 I 2 12 .... I k 1k .... I n 1n
x 2 t I 1 21 I 2 22 ... I k 2 k .... I n 2 n
......................................................................
x k t I 1 k1 I 2 k 2 .... I k kk .... I n kn
........................................................................
x n t I 1 n1 I 2 n 2 .... I k nk .... I n nn
x1 t 2 A1 sin t
x2 t 2 A2 sin t
.....................................
xk t 2 Ak sin t
.....................................
xn t 2 An sin t
m 1
11 2 1 A1 m2 12 2 A2 ..... mk 1k 2 Ak ..... mn 1n 2 An 0
m1 21 A1 m2 22 2 1 A2 ..... mk 2 k 2 Ak ..... mn 2 n 2 An 0
2
....................................................................................................................................
m1 k1 2 A1 m2 k 2 2 A2 ...... mk kk 2 1 Ak .... mn kn 2 An 0
.....................................................................................................................................
m1 n1 2 A1 m2 n 2 2 A2 ...... mk nk 2 Ak ..... mn nn 2 1 An 0
0
1
sau dacă se utilizează relaţia :
2
DM I A 0
în care:
D - reprezintă matricea de flexibilitate şi este o matrice pătrată simetrică
faţă de diagonala principală având următoarea formă generală:
Inginerie Seismică Curs - 42 -
11 12 .... 1k .... 1n
22 .... 2 k .... 2 n
21
.
D
.
k 2 .... kk .... kn
k1
.
.
n1 n2 .... nk .... nn
M - reprezintă matricea de inerţie sau matricea maselor şi este o
matrice diagonală de ordinul (n, n) având următoarea formă generală:
m1 0 .... 0 .... 0
0 m2 .... 0 .... 0
.
.
M
0 0 .... mk .... 0
.
.
0 0 .... 0 .... mn
I - reprezintă matricea unitate şi este o matrice diagonală deordinul (n,
n) avînd următoarea formă generală:
1 0 .... 0 .... 0
0 1 .... 0 .... 0
.
.
I
0 0 .... 1 .... 0
.
.
0 0 .... 0 .... 1
- reprezintămatricea coloană sau matricea vector, este de ordinul (n,
1) şi are următoarea formă:
Inginerie Seismică Curs - 43 -
1
2
.
.
k
.
.
n
I k t mk xk t
x1 t A1 sin t
x 2 t A2 sin t
.....................................
x k t Ak sin t
.....................................
x n t An sin t
x1 t 2 A1 sin t
x2 t 2 A2 sin t
.....................................
xk t 2 Ak sin t
.....................................
xn t 2 An sin t
r11
m1 2 A1 r12 A2 .... r1k Ak .... r1n An 0
r21 A1 r22 m2 2 A2 .... r2 k Ak .... r2 n An 0
......................................................................................
rk1 A1 rk 2 A2 .... rkk mk 2 Ak .... rkn An 0
......................................................................................
rn1 A1 rn 2 A2 .... rnk Ak ..... rnn mn 2 An 0
Datorită teoremei reciprocităţii Maxwell-Betti, coeficienţii de rigiditate
simetrici faţă de diagonala principalăsunt egali (rij=rji). Sistemul de ecuaţii
Inginerie Seismică Curs - 46 -
Aspecte generale
Analiza unei structuri rezistente la cutremure puternice comportă
următoarele aspecte fundamentale:
- modelarea din punct de vedere geometric, fizic, mecanic şi matematic a
structurii de rezistenţă (materiale, elemente componente, etc.);
- modelarea cinematică şi parametrică a istoriei în timp a mişcării
seismice;
- modelarea geologică, geotehnică şi dinamică a condiţiilor locale de
teren corespunzătoarea amplasamentului construcţiei;
- estimarea prin analiză numerică a răspunsului instantaneu sau maxim
descris de structură în timpul cutremurului;
- proiectarea şi realizarea efectivă a construcţiei în limitele unui nivel de
asigurare prestabilit în concordanţă cu seismicitatea zonei,
amplasamentului şi importanţa construcţiei.
Răspunsul dinamic al structurilor produs de cutremurele puternice
poate fi investigat prin trei metode şi anume:
( t )
x(t ) u ( ) e
0 sin (t ) d
0
- viteza relativă:
t
x (t ) u0 ( ) e (t ) cos (t ) d
0
- acceleraţia absolută:
t
u0 (t ) x(t ) u0 ( ) e (t ) sin (t ) d .
0
Fmax FC
k
xM xC
x
M
xC
FC x 1
R C
Fmax x M
1 1
Emax, I k x02 Fmax x0
2 2
Fmax
k
x0
k x02 FC x M xC FC xC FC x M xC
1 1
Emax,II
2 2
2
FC xC FC 1
Fmax
2
x Fmax 2 1
2 xM C
2
1
R
2 1
- Structuri tip pendul inversat – sunt sisteme la care peste 50% din
masa structurii este concentrată în treimea superioară a clădirii sau
structuri la care deformaţiile inelastice au loc la baza unui singur element
structural (exemplu: castel de apă).
Grinzi
În cazul cadrelor din beton armat, zonele disipative sunt amplasate
în grinzi. Momentele maxime şi în consecinţă zonele disipative sunt
amplasate la capetele grinzilor, acestea fiind zonele în care se pot forma
articulaţii plastice în timpul unui cutremur. De aceea, aceste zone necesită
o atenţie deosebită în ceea ce priveşte asigurarea unei ductilităţi
corespunzătoare.
Forţa tăietoare reprezintă una dintre factorii care reduc capacitatea
de deformare plastică a grinzilor. La elementele din beton armat, forţa
tăietoare reprezintă un mod de cedare fragil, deci trebuie evident evitat. În
cazul în care forţa tăietoare are valori ridicate, acest fapt conduce la
reducerea semnificativă a momentelor capabile, a rigidităţii şi ductilităţii
grinzilor.
Preluarea forţei tăietoare în grinzile solicitate seismic se realizează
prin armăturile transversale (adică etrieri). În zonele disipative (capetele
grinzilor) etrierii trebuie dispuşi mai deşi din următoarele motive:
- armătura transversală mai puternică realizează o confinarea mai bună a
betonului cea ce îi creşte ductilitatea;
- distanţa redusă între etrieri împiedică flambajul barelor longitudinale
comprimate;
- etrierii sunt principalul mecanism de preluare a forţei tăietoare în zonele
disipative.
În plus pentru ca zonele disipative să poată forma articulaţii
plastice stabile trebuie să se asigure o aderenţă şi un ancoraj bun al
armăturilor longitudinale pe reazeme.
Stâlpi
La structurile în cadre stâlpii sunt elemente nedisipative. Astfel
normele seismice de proiectare conţin prevederi care au scopul de a
preîntâmpina formarea articulaţiilor plastice în acestea. Excepţie fac
zonele de la partea inferioară a stâlpilor de la baza structurilor unde este
permisă apariţia articulaţiilor plastice deoarece sunt necesare pentru
formarea mecanismului plastic global al structurii.
Zonele de la capetele stâlpilor sunt considerate zone critice în care
pot să apară deformaţii inelastice şi în consecinţă necesită o detaliere
corespunzătoare care să le asigure ductilitatea necesară.
Asigurarea unei ductilităţi corespunzătoare se realizează prin
dispunerea armăturilor longitudinale şi transversale în aşa fel încât să
ofere o confinare bună a betonului şi să elimine cedarea la forţă tăietoare.
În cazul stâlpilor confinarea este foarte importantă, deoarece aceştia sunt
solicitaţi la forţe de compresiune mari pe lângă momentele încovoietoare
şi forţele tăietoare.
Inginerie Seismică Curs - 65 -
Pereţi
Pereţii sunt elemente structurale care au o rigiditate foarte bună,
deci limitează eficient deformaţiile laterale ale structurii supuse acţiunii
seismice. Dacă sunt proiectaţi şi detaliaţi corespunzător, pereţii pot oferi
şi o ductilitatea corespunzătoare. Comportarea acestora la încărcările
laterale depinde de raportul între înălţimea şi lăţimea acestuia. Astfel
pereţii cu înălţimea aproape egală cu lăţimea au o comportare dominată
de forfecare, iar cei ai căror raport între înălţime şi lăţime este mai mare
decât 2 au o comportare dominată de încovoiere (cazul tipic la clădirile
etajate). Mecanismul plastic global în cazul acestor pereţi se obţine prin
formarea articulaţiilor plastice la baza lor.
Principiile de asigurare a unei ductilităţi corespunzătoare sunt:
- limitarea efectelor forţei tăietoare prin alegerea corespunzătoare a
dimensiunilor secţiunii transversale şi printr-o armare corespunzătoare;
- confinarea zonei disipative prin îndesirea armăturilor longitudinale şi
transversale;
- înnădirea armăturilor în afara zonei disipative.
O măsură specifică pereţilor prin care se obţine o productivitate
superioară o reprezintă prevederea unor tălpi sau a unor bulbi la
extremităţile pereţilor.
Inginerie Seismică Curs - 66 -