Erau odata un împărat și o împărăteasă care nu puteau să aibă copii.

Deși încercaseră toate

modalitățile ,mergând pe la toți vracii și toți vrăjitorii,tot nu au avut copii.La un moment dat
împăratul a auzit de un unchiaș foarte talentat,asa că și merseră la el.Acesta le dădu un leac
pentru a avea un copil,dar numai unul și nu vor avea parte de el.

După aceea împărăteasa era însărcinată.Trecură aproape luni de atunci, iar pruncul începu să
plângă înainte să fie născut.Tatăl său îi promise toate bunurile palatului, dar Făt-Frumos nu a
tăcut până nu i s-a promis tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

Copilul creștea și se făcea din ce în ce mai frumos și mai isteț.Totul mergea foarte bine, până ce
într-o zi Făt-Frumos i-a cerut tatălui său ceea ce i se promise la naștere.Văzând că nu-și poate ține
promisiunea a decis să plece singur pentru a-și împlini visul.

A mers în grajd,a ales un cal,iar calul i-a dat câteva sfaturi pe care acesta le-a urmat, iar după au
plecat la drum.Au mers liniștiți până au ajuns la moșiile Gheonaiei și Scorpiei pe care le-a învins
și le-a câștigat admirația.

După aceasta a urmat cel mai greu obstacol,trebuiau să treacă peste o pădure cu fiare
sălbatice ,trecând și este aceasta au ajuns la un palat unde se afla Tinerețe fără bătrînețe și viață
fără de moarte.În acel castel locuiau trei fete,după un tim Făt-Frumos s-a căsătorit cu fata cea
mai mică.Avea voie este tot numai nu în Valea plângerii,și într-o zi urmărind un ieure fără să își
dea seama nimeri în acea vale.A fost cuprins de un uternic dor de părinți,doar că Făt-Frumos nu
știa că au trecut căteva sute de ani și că părinții lui nu mai sunt în viață,el era la fel de tânăr.În
profida rugămintelor de a pleca, el înaintă spre locurile unde s-a născut.Totul era
schimbat,locurile prin care fusese odată erau de nerecunoscut,palatul era aproape distrus.

Când a ajuns în fața tronului său era foarte bătrân, iar atunci a murit făcându-se cenușă.