Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Wa0001 PDF
Wa0001 PDF
Infirmiera asigură îngrijirea pacientului, participă la menţinerea unui climat optim care să
uşureze viaţa pacienţilor, asigura alimentaţia la pat a pacienţilor nedeplasabili, aranjează şi schimbă
lenjeria de pat şi corp, menţine contactul cu pacienţii şi îi încurajează, prin crearea unei atmosfere de
confort şi încredere, asigură aplicarea principiilor de dezinfecţie, acordă primul ajutor în caz de
urgenţe medicale, catastrofe naturale, asigura transportul decedaţilor.
Pentru unii pacienţi, chiar şi lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea mesei,
îmbrăcatul sau igiena personală. Dacă este uşor de îngrijit un copil, un adult este mai greu de
manevrat şi mai temperamental.
Infirmiera trebuie să rămână calmă şi calculată, îndeosebi în situaţii de criză, chiar şi în faţa
tragediei. Calitatea serviciilor ei nu trebuie alterată prin atribuirea unui caracter personal durerii
bolnavului. Pot apare situaţii neprevăzute, starea de sănătate a bolnavului se poate înrăutăţi rapid şi
atunci infirmiera trebuie să fie lucidă, stăpână pe sine, acţionând în interesul bolnavului.
Aceasta profesie presupune de cele mai multe ori flexibilitate, răbdare şi rezistenţă fizică.
Dorinţa de a ajuta, împreună cu o atitudine pozitivă, înţelegătoare, empatie sunt calităţile pe
care trebuie să le aibă o infirmieră pentru a face faţă acestui job.
Infirmiera îşi exercită activitatea în mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, în sectorul medical,
medico-social sau social.
Îngrijirea bolnavului este o muncă grea, care cere serioase eforturi şi un aport intelectual
apreciabil. Serviciul de 8 ore în ajutorul dat bolnavilor, gărzile de noapte alternate cu serviciul de zi,
mediul infecţios în care lucrează o mare parte a cadrelor medicale şi grija faţă de suferinţele
bolnavilor fac ca îngrijirea bolnavului să ceară o muncă încordată din partea personalului medico-
sanitar
Petrecând majoritatea timpului de muncă printre bolnavi, în condiţii de muncă încordată şi de
cele mai multe ori în mediu infecţios, trebuie să-şi organizeze în aşa fel modul de viaţă încât sa
suporte cu uşurinţă eforturile cerute de munca profesională.
Infirmiera trebuie să acorde o grijă deosebită igienei sale personale. Ea trebuie să fie exemplu
de curăţenie, nu numai în serviciu,ci şi acasă. Baia zilnică este obligatorie. Exteriorul ei trebuie să fie
corect şi acasă, dar mai cu seamă pe stradă sau în locuri publice. O grijă deosebită trebuie să acorde
mâinilor, care reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricărui cadru sanitar.
Infirmiera trebuie să se prezinte în mod regulat la controalele periodice de sănătate.
Activitatea de îngrijire o expune la infecţii, pe care e bine să le descopere cât
mai devreme. În acelaşi timp, lucrând cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infecţii, ea poate
reprezenta o sursă de îmbolnăvire în plus pentru ei. Radioscopia pulmonară, examenul serologic al
sângelui şi în special examinările coprobacteriologice şi coproparazitologice sunt obligatorii pentru
prevenirea infecţiilor nosocomiale.
1
Îmbrăcămintea de protecţie şi ţinuta
Folosirea echipamentului de protecţie este obligatorie. Echipamentul este format din halat,
pantaloni, bonetă albe sau de diferite culori, în funcţie de unitate.
Echipamentul de protectie in timpul liber, precum şi hainele de stradă în timpul serviciului, se
păstrează în dulapuri strict individuale. La intrarea în serviciu, personalul va dezbrăca hainele de
stradă aşezându-le in dulap, îmbracă echipamentul de lucru, pe care îl ia dintr-un alt dulap.. La
părăsirea spitalului se va proceda invers.
Îmbrăcarea, dezbrăcarea şi păstrarea echipamentului se vor face în aşa fel ca să se evite o
eventuala contaminare.
Echipamentul de lucru trebuie să fie totdeauna perfect curat. Durata de purtare a unei
garnituri de echipament nu poate fi fixată la un numar minim de zile, în schimb durata maximă nu
poate depăşi 3 zile. Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdăreşte .Petele de sânge alte
lichide biologice sau chiar de medicamente sunt dezgustătoare pentru bolnav. Halatul rupt, lipsa
nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie nefavorabilă asupra personalului.
Curăţenia halatului, ţinuta îngrijită reuşesc de la bun început să trezească increderea bolnavilor. Este
foarte important ca exteriorul curat al personalului să se păstreze şi pe timpul turelor de noapte.
ATRIBUŢIILE INFIRMIEREI
1.- Efectuează igienizarea spaţiilor aflate in subordinea sa, in care se află pacintii (saloane, rezerve şi
dependinţe):
• Camera persoanei îngrijite şi dependinţele sunt igienizate permanent pentru încadrarea în parametrii
prevăzuţi de normele igienico-sanitare specifice.
• Activitatea de igienizare şi curăţenie este efectuată conform normelor igienico sanitare.
• Igienizarea camerei este efectuată periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
• Igienizarea circuitelor funcţionale este respectată cu stricteţe pentru prevenirea transmiterii
infecţiilor.
• Îndepărtarea reziduurilor şi resturilor menajere este efectuată cu conştiinciozitate, ori de câte ori este
necesar.
• Reziduurile şi resturile menajere sunt depozitate în locurile special amenajate.
2.- Răspunde de curaţenia şi dezinfecţia sectorului repartizat
3.- Răspunde de utilizarea şi păstrarea in bune condiţii a ustensilelor folosite ce le are personal in
grijă, precum şi a celor care se folosesc in comun şi le depozitează in condiţii de siguranţă
4.- Efectuează ingrijiri de igienă corporală a pacientului :
• Îngrijirile corporale sunt efectuate cu îndemânare conform tehnicilor specifice
• Baia totală/parţială este efectuată periodic sau ori de câte ori este necesar
• Îngrijirile corporale sunt acordate cu conştiinciozitate pentru prevenirea infecţiilor şi a escarelor.
• Îmbrăcarea/dezbrăcarea persoanei îngrijite este efectuată cu operativitate conform tehnicilor
specifice.
5.- Menţine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
• Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.
• Schimbarea lenjeriei este efectuată cu îndemânare pentru asigurarea confortului persoanei asistate.
• Accesoriile patului (masuţe de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la necesităţile
imediate ale persoanei îngrijite.
6.- Colectează şi transportă lenjeria şi rufele murdare:
-Respectă modul de colectare şi ambalare a lenjeriei murdare in funcţie de gradul de risc conform
codului de procedură:
-Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminată (sac galben-portocaliu),
2
-Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminată (sac alb),
-Lenjeria murdară se colecteaza şi ambalează la locul de producere,in aşa fel incât să fie cât mai
putin manipulată şi scuturată,in scopul prevenirii contaminării aerului,a personalului şi a pacienţilor.
-Controlează ca lenjeria pe care o colectează să nu conţină obiecte inţepătoare-tăietoare şau alte
deşeuri
-Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
-Respectă codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
-Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacienţii şi vizitatorii nu au
acces.
-Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
-Asigură transportul lenjeriei la spălători
7.- Preia rufele curate de la spălătorie:
• Lenjeria curată este transportată de la spălătorie la secţia clinică in saci noi.
• Depozitarea lenjeriei curate pe secţii se face in spaţii speciale destinate şi amenajate,ferite de
praf,umezeală şi vectori.
• Depozitează şi manipulează corect,pe secţie,lenjeria curată,respectand codurile de procedură privind
igiena personală şi va purta echipamentul de protecţie adecvat.
8.- Ţine evidenţe la nivelul secţiei,a lenjeriei predate şi a celei ridicate de la spălătoria unităţii.
9.- Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:
• Alimentele sunt transportate respectând cu rigurozitate regulile de igienă.
• Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicată.
• Transportarea şi manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special
destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac...) cu respectarea normelor igienico-sanitare in
vigoare.
• Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit.
10.-Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:
• Aşezarea persoanei îngrijite se face într-o poziţie confortabilă pentru a putea fi hrănit şi
hidratat,corespunzător recomandărilor şi indicaţiilor specialiştilor.
• Masa este aranjată ţinând cont de criteriile estetice şi de particularităţile persoanei îngrijite.
11.-Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:
• Sprijinul necesar hrănirii persoanei îngrijite se acordă pe baza evaluării autonomiei personale în
hrănire şi a stării de sănătate a acesteia.
• Sprijinirea persoanei îngrijite pentru hidratare este realizată cu grijă prin administrarea cu
consecvenţă a lichidelor.
• Sprijinirea persoanei îngrijite pentru alimentare se face cu operativitate şi îndemânare pe tot
parcursul hrănirii.
• Acordarea de ajutor pentru alimentarea şi hidratarea persoanelor îngrijite ţine seama atât de
indicaţiile medicului,de starea pacientului cât şi de preferinţele,obiceiurile,tradiţiile alimentare ale
acestora.
• Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon.
12.- Igienizează vesela persoanei îngrijite:
• Vesela persoanei îngrijite este curăţată şi dezinfectată conform normelor specifice,ori de câte ori este
necesar pentru întreruperea lanţului epidemiologic.
• Vesela persoanei îngrijite este igienizată după fiecare întrebuinţare, prin utilizarea materialelor de
igienizare specifice.
13.-Ajuta persoana ingrijită la satisfacerea nevoilor fiziologice:
• Însoţeşte persoana îngrijită la toaleta în vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
• Deserveşte persoana imobilizată cu urinare,bazinete,taviţe renale etc.,conform tehnicilor specifice.
3
• Persoana îngrijită este ajutată/asistată cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.
14.- Efectuează mobilizarea:
• Mobilizarea persoanei îngrijite se efectueaza conform tipului şi timpului stabilit de echipa medicală.
• Mobilizarea este adaptată permanent la situaţiile neprevăzute apărute în cadrul îngrijirilor zilnice.
• Efectuează mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.
• Frecvenţa şi tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesităţile persoanelor îngrijite.
• Mobilizarea persoanelor îngrijite este efectuată prin utilizarea corectă a accesoriilor specifice.
15.-Comunică cu persoana îngrijită folosind forma de comunicare adecvată şi utilizând un limbaj
specific:
• Caracteristicile comunicării cu persoana îngrijită sunt identificate cu obiectivitate în vederea
stimulării schimbului de informaţii.
• Limbajul specific utilizat este în concordanţă cu abilităţile de comunicare identificate la persoana
îngrijită.
• Limbajul utilizat respectă, pe cât posibil, specificul mediului din care provine persoana îngrijită.
• Limbajul folosit în comunicarea cu persoana îngrijită este adecvat dezvoltării fizice, sociale şi
educaţionale ale acestuia.
16.- La terminarea programului de lucru va preda pacienţii infirmierei din urmatorul schimb
pentru a se
asigura de continuitatea îngrijirilor.
17.- Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
• Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este
nevoie.
• Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare.
18.-Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:
• Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).
• Transportarea persoanei îngrijite se face cu grijă,adecvat specificului acesteia.
• Aşteptarea finalizării investigaţiilor persoanei îngrijite se face cu corectitudine şi răbdare.
19.-Asigura transportul persoanelor decedate:
• Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
• Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa
destinata acestui scop.
• Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.
• Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
• Dezinfecţia spaţiului în care a survenit decesul se efectuează prompt,respectand normele igienico-
sanitare.
20.-Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).
21.-Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si
gestionarea deseurilor
infectioase:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;
-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de
depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta
acestea;
22.-Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe
23.-Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind grija fata de pacient.
4
24.-Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind aprobarea Normelor
de
supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si Ghidul practic
de management al expunerii accidentale la produse biologice .
25.-Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor:
a. Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede;
b. Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele;
c. Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate;
d. Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru;
e. Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta sefa.
26.-Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi
schimbat ori de
cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.
27.-Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile
transmisibile
aparute la membrii familiei sale.
28. Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale.
29. Respecta « Drepturile pacientului » conform Ordinului MS 46/21.01.2003.
30. Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului.
31. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
-autoevaluare
-cursuri de pregatire/perfectionare
32. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de
sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor
epidemii (viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).
33. Respecta regulamentul intern al spitalului.
34. Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de
odihna.
35. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de
calitate impusi de sectie.
36. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta.
37. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta
timpul de munca.
38. In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru.
39. Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca
(Legea 319/2006).
40. Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a
sarcinilor prevazute in fisa postului.
5
CURS Nr.1.
CUPRINS
1.1-ATRIBUTIILE INFIRMIEREI
1.2-PLANIFICAREA TIMPULUI
1.3-RELATIA INTERPERSONALA INFIRMIERA-PERSOANA ASISTATA,
1.4-NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI ASISTATE ,
1.5-PROGRAMUL ACTIVITATILOR ZILNICE PE ORE ,
1.6-BIBLIOGRAFIE .
1.1.-ATRIBUTIILE INFIRMIEREI
- Efectueaza igienizarea spatiilor aflate in subordinea sa, in care se afla pacintii (saloane, rezerve și
dependinte):
- Camera persoanei ingrijite și dependintele sunt igienizate permanent pentru incadrarea in
parametrii prevazuti de normele igienico-sanitare specifice.
- Activitatea de igienizare și curatenie este efectuata conform normelor igienico sanitare.
- Igienizarea camerei este efectuata periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
- Igienizarea circuitelor functionale este respectata cu strictete pentru prevenirea transmiterii
infectiilor.
- Indepartarea reziduurilor §i resturilor menajere este efectuata cu con§tiinciozitate, ori de cate ori
este necesar.
- Reziduurile și resturile menajere sunt depozitate in locurile special amenajate.
- Raspunde de curatenia și dezinfectia sectorului repartizat
- Raspunde de utilizarea și pastrarea in bune conditii a ustensilelor folosite ce le are personal in
grija, precum și a celor care se folosesc in comun și le depoziteaza in conditii de siguranta.
- Efectueaza ingrijiri de igiena corporala a pacientului
- Ingrijirile corporale sunt efectuate cu indemanare conform tehnicilor specifice
- Baia totala/partiala este efectuata periodic sau ori de cate ori este necesar
- Ingrijirile corporale sunt acordate cu con§tiinciozitate pentru prevenirea infectiilor §i a escarelor.
- Imbracarea/dezbracarea persoanei ingrijite este efectuata cu operativitate conform tehnicilor
specifice.
- Mentine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
- Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.
- Schimbarea lenjeriei este efectuata cu indemanare pentru asigurarea confortului persoanei
asistate.
- Accesoriile patului (masute de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la
necesitatile imediate ale persoanei ingrijite.
- Colecteaza și transporta lenjeria și rufele murdare:
- Respecta modul de colectare și ambalare a lenjeriei murdare in functie de gradul de risc conform
codului de procedura:
•Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata (sac galben-portocaliu)
•Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata (sac alb)
- Lenjeria murdara se colecteaza și ambaleaza la locul de producere,in așa fel incat sa fie cat mai
putin manipulata și scuturata,in scopul prevenirii contaminarii aerului,a personalului și a pacientilor.
6
- Controleaza ca lenjeria pe care o colecteaza sa nu contina obiecte intepatoare-taietoare sau alte
deșeuri
- Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
- Respecta codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacientii și vizitatorii nu au
acces.
Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
Asigura transportul lenjeriei la spalatorie
Preia rufele curate de la spalatorie:
Lenjeria curata este transportata de la spalatorie la sectia clinica in saci noi.
Depozitarea lenjeriei curate pe sectii se face in spatii speciale destinate și amenajate,ferite de
praf,umezeala și vectori.
Depoziteaza și manipuleaza corect,pe sectie,lenjeria curata,respectand codurile de procedura privind
igiena personala și va purta echipamentul de protectie adecvat.
Tine evidente la nivelul sectiei,a lenjeriei predate §i a celei ridicate de la spalatoria unitatii.
Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:
Alimentele sunt transportate respectand cu rigurozitate regulile de igiena.
Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicata.
Transportarea și manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special
destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac... ) cu respectarea normelor igienico-sanitare in
vigoare.
Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit.
Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:
Așezarea persoanei ingrijite se face intr-o pozitie confortabila pentru a putea fi hranit și
hidratat,corespunzator recomandarilor și indicatiilor speciali§tilor.
Masa este aranjata tinand cont de criteriile estetice și de particularitatile persoanei ingrijite.
Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:
Sprijinul necesar hranirii persoanei ingrijite se acorda pe baza evaluarii autonomiei personale in
hranire și a starii de sanatate a acesteia.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru hidratare este realizata cu grija prin administrarea cu
consecventa a lichidelor.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru alimentare se face cu operativitate §i indemanare pe tot
parcursul hranirii.
Acordarea de ajutor pentru alimentarea §i hidratarea persoanelor ingrijite tine seama atat de
indicatiile medicului,de starea pacientului cat §i de preferintele,obiceiurile,traditiile alimentare ale
acestora.
Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon.
Igienizeaza vesela persoanei ingrijite:
Vesela persoanei ingrijite este curatata §i dezinfectata conform normelor specifice,ori de cate ori este
necesar pentru intreruperea lantului epidemiologic.
Vesela persoanei ingrijite este igienizata dupa fiecare intrebuintare, prin utilizarea materialelor de
igienizare specifice.
Ajuta persoana ingrijita la satisfacerea nevoilor fiziologice:
Insote§te persoana ingrijita la toaleta in vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
Deserve§te persoana imobilizata cu urinare,bazinete,tavite renale etc.,conform tehnicilor specifice.
Persoana ingrijita este ajutata/asistata cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.
Efectueaza mobilizarea:
Mobilizarea persoanei ingrijite se efectueaza conform tipului §i timpului stabilit de echipa medicala.
Mobilizarea este adaptata permanent la situatiile neprevazute aparute in cadrul ingrijirilor zilnice.
7
Efectueaza mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.
Frecventa §i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitatile persoanelor ingrijite.
Mobilizarea persoanelor ingrijite este efectuata prin utilizarea corecta a accesoriilor specifice.
Comunica cu persoana ingrijita folosind forma de comunicare adecvata §i utilizand un limbaj
specific:
Caracteristicile comunicarii cu persoana ingrijita sunt identificate cu obiectivitate in vederea
stimularii schimbului de informatii.
Limbajul specific utilizat este in concordanta cu abilitatile de comunicare identificate la persoana
ingrijita.
Limbajul utilizat respecta, pe cat posibil, specificul mediului din care provine persoana ingrijita.
Limbajul folosit in comunicarea cu persoana ingrijita este adecvat dezvoltarii fizice, sociale și
educationale ale acestuia.
La terminarea programului de lucru va preda pacientii infirmierei din urmatorul schimb pentru a se
asigura de continuitatea ingrijirilor.
Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este
nevoie.
Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare.
Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:
Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).
Transportarea persoanei ingrijite se face cu grija,adecvat specificului acesteia.
Așteptarea finalizarii investigatiilor persoanei ingrijite se face cu corectitudine §i rabdare.
Asigura transportul persoanelor decedate:
Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa
destinata acestui scop.
Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.
Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
Dezinfectia spatiului in care a survenit decesul se efectueaza prompt,respectand normele igienico-
sanitare.
Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).
Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si gestionarea
deseurilor infectioase:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;
-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de
depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta
acestea;
Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe.
Situatiile neplacute sunt tratate cu calm , pe prim plan fiind grija fata de pacient.
Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind
aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale
in unitatile sanitare si Ghidul practic de management al expunerii accidentale la
produse biologice .
Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor:
Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede;
Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele;
Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate;
8
Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru;
Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta sefa.
Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat
ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.
Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile
transmisibile aparute la membrii familiei sale.
Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale.
Respecta « Drepturile pacientului » conform Ordinului MS 46/21.01.2003.
Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului.
Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
- autoevaluare
- cursuri de pregatire/perfectionare
Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de
sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor epidemii
(viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).
Respecta regulamentul intern al spitalului.
Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de
odihna.
Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de
calitate impusi de sectie.
La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta.
Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta timpul de
munca.
In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru.
Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea
319/2006).
Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a
sarcinilor prevazute in fisa postului.
11
Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca). Exista
persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.
6.A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita
capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban etc.
7. A mentine temperatura corpului in limita normale
Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta temperatura
corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator.Temperatura corpului depinde de
imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura corpului.
8.A fi curat si a-ti proteja tegumentele
Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si miscarile
necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile
afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de laun grup social la altul. Curatenia
este influentata de cultura grupului
9.A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si de a se
proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de aanaliza aceasta nevoie functie de
varsta, anumite afectiuni (depresii).
Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea
unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea
obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.
10.A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane.
Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala. Comunicarea
yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia
corpului, mersul etc.
Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat: sentimente,
idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta a fiintei umane se
exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile
sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.
11.A-ti practica religia
Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului: pozitia
ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
Componenta psiho-socio-culturala ^ evolutia practicilor religioase este in functie de
fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere
asistentei o educatie liberala.
12.A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste
activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea
psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de
sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.
13.A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.
Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de sanatate.
Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de recreere decat cei
sanatosi.
12
Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie poate fi
satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi este
specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea acordata
educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de invatare variate:
sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a
invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.
SARCINI PERMANENTE
-Inlocuieste si transporta lenjeria murdara
-Deserveste pacientii la pat cu plosti, olite, urinare.
-Insoteste pacientii la investigatii.
1.6. BIBLIOGRAFIE
Tehnica ingrijirii bolnavilor-Dr.Carol Moses-Editura medicala Bucuresti 2003;
Cartea infirmierei - SORA LUNGU NICOLAE - Editura AFIR 1999
13
CURS Nr.2.
CUPRINS :
15
PREGATIREA MATERIALELOR
• Carucior pentru lenjerie
• Cearșaf plic
• Cearșaf de pat
• Fata de perna
• Aleza, mușama (material impermeabil)
• Inveliloare de flanela sau o patura moale
• Scaun cu spatar
• Manuși de unica folosinta
• Sac pentru rufe murdare
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA
• Informati pacientul §i asigurati-l de inofensivitatea procedurii
Explicati pacientului modul de desfașurare a procedurii §i contributia sa la realizarea acesteia
• Obtineti consimtamantul informat
b) FIZICA
• Schimbati lenjeria dupa efectuarea toaletei
Alegeti metoda de schimbare in functie de pozitia in care poate fi așezat pacientul și de limitele
sale de mobilizare
16
B. La pacientul care nu se poate ridica(se folosește schimbarea in lungime)
• Rulati cearșaful de pat intr-o singura directie, pe dimensiunea mare (lungime)
• Așezati materialele pe scaune ca și in cazul precedent
• Spalati mainile și imbracati manuși
• Indepartati cearșaful murdar de sub saltea
• Intoarceti pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axila, sub umeri și la nivelul genunchilor
• Trageti perna spre marginea patului și așezati-o sub capul acestuia
• Rugati persoana care va ajuta sa sprijine pacientul sustineti-l amandoua
• Rulati cearșaful murdar pana langa pacient și derulati cearșaful curat avand grija sa fie bine
pozitionat pentru a putea fi fixat la capete și pe laturi
• Aduceti pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opusa sprijinind capul pe
antebrat
• Trageti perna sub capul pacientului
• Continuati rularea cear§afului murdar §i derularea celui curat
• Introduceti cearșaful murdar in sac
• Aduceti pacientul in decubit dorsal
• Intindeti bine cearșaful curat și fixati la capete și pe margini executand coltul
• Schimbati fata de perna Schimbarea cearsafului plic in ambele situatii
• Așezati cearșaful cu patura deasupra pacientului incat marginea libera de desubt sa fie sub barbia
bolnavului, iar cea de deasupra sa fie orientata spre picioarele pacientului
• Rugati pacientul sau o alta persoana sa tina marginea cearșafului sub barbia acestuia . -
• Asezati-va de o parte a patului, iar ajutorul de cealalta
• Prindeti cu mana dinspre capul pacientului coltul liber al cear§afului curat, iar cu cealalta pe cel
al cear§afului murdar
• Cu o mișcare rapida, sincronizata, intindeti cearșaful curat impreuna cu patura și/sau invelitoarea
și indepartati-l pe cel murdar
• Introduceti cearșaful murdar in sac
• Verificati daca cearșaful de pat și lenjeria de corp sunt bine intinse
• Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului și eventual fixati sub saltea, sa nu alunece
• Asezati pacientul in pozitie comoda sau in cea recomandata de afectiunea sa
17
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA
• Informati pacientul §i explicati-i necesitatea procedurii
• Explicati pacientului cum poate participa la procedura
• Obtineti consimtamantul informat
b) FIZICA
• Asigurati intimitatea §i respectati pudoarea
• Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau urinar inainte de procedura
EFECTUAREA PROCEDURII
• Așezati lenjeria curata pe un scaun in apropierea patului
• Obtineti informatii despre posibilitatile de mobilizare a pacientului
• Apreciati resursele fizice ale pacientului
• Explicati-i procedura
• Pliati patura la picioarele pacientului
• Inveliti pacientul cu un cearceaf incalzit
• Spalati-va mainile, imbracati manu§i de cauciuc
4. INGRIJIREA OCHILOR
Obiective: prevenirea infectiilor oculare prin indepartarea secretiilor. Procedeul se aplica mai ales la
pacientii comatosi sau paralizati la care este necesara indepartarea in mod regulat a secretiilor
oculare (datorita reflexului de clipire abolit, ochii raman deschisi, corneea se usuca, secretiile se
aduna in special la nivelul unghiului intern al ochiului).
Reguli de baza:
-se folosesc manusi sterile;
-se indeparteaza secretiile, crustele aderente de gene si pleoape de la comisura externa spre cea
interna prin stergere usoara cu ajutorul unui tampon steril imbibat in ser fiziologic (cate un tampon
steril pentru fiecare ochi), procedeul repetandu-se pana cand pleoapele sunt curate;
-pentru a mentine ochii umeziti aplicati pe pleoape cate un pansament steril imbibat in ser fiziologic,
acesta fiind schimbat ori de cate ori este nevoie.
6. INGRIJIREA URECHILOR
Obiective: mentinerea starii de curatenie a pavilonului urechii si a conductului auditiv extern prin
indepartarea depozitelor fiziologice (cerumen, tegument descuamat) si a celor patologice unde este
cazul. Reguli de baza:
-se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul usor rotat spre dreapta pentru curatarea urechii stangi,
respectiv capul rotat spre stanga, daca se curata urechea dreapta; -se curata pavilionul auricular cu
cate un tampon uscat de detritusurile formate din cerumen si tegument descuamat, executand miscari
blande de rotatie; -se curata fiecare ureche cu tampoane separate;
-se spala pavilonul auricular si regiunea retroauriculara cu cate un tampon nesteril imbibat in apa
calduta pe care se toarna o picatura de sapun lichid apoi se limpezeste cu apa calduta din abundenta,
avand grija sa nu intre in conductul auditiv extern si se usuca cu prosopul;
20
-curatarea conductului auditiv extern se face cu un tampon steril imbibat in apa oxigenata care se
introduce, avand grija sa nu se depaseasca limita de vizibilitate, se usuca tot cu un tampon steril
uscat.
8. INGRIJIREA UNGHIILOR
Obiective: obtinerea unui aspect ingrijit al bolnavului, evitarea leziunilor de
grataj.(zgarierea)
Reguli de baza:
- pacientul se aseaza in decubit dorsal;
- introduceti mana/piciorul in lighianul cu apa calduta si sapun pentru aproximativ 5 minute apoi
asezati pe un prosop mana/piciorul, timp in care introduceti in lighian mana/piciorul controlateral;
- se taie cu mare atentie unghiile avand grija sa evitati lezarea tesuturilor adiacente (risc de panaritiu)
apoi se pilesc;
- unghiile de la picior se taie „pe drept", nu se umbla la colturi pentru a evita riscul de aparitie a
unghiei incarnate;
- fragmentele rezultate se strang intr-a aleza sau prosop;
- se dezinfecteaza materialele folosite (forfecuta, pila de unghii)
9. INGRIJIREA PARULUI
Obiective: mentinerea unui aspect placut, a igienei precum si pastrarea demnitatii si starii de bine a
pacientului.
Reguli de baza:
- parul se spala o data pe saptamana la pacientii indelung spitalizati;
- materiale: pieptene/perie personala; prosop, aleza, sampon, lighian cu apa calda, galeata pentru
apa folosita, uscator de par, manusi;
- temperatura in salon trebuie sa fie peste 20 gr. C;
21
- tehnica: se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza; se parul, se samponeaza, se
maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua trei ori,se limpezeste parul din
abundenta, se acopera cu prosopul uscat. Se usuca parul, se piaptana cu blandete.
- obiectele folosite se dezinfecteaza.
1. Decubit dorsal
Culcat pe spate cu fata in sus
-fara perna
-cu o perna subtire
-cu 2 perne (pozitie obisnuita si comoda)
22
2. Decubit lateral (drept sau stang).
Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior care este
in contact cu sprafata patului intins, iar cu celalalt indoit si spatele sprijinit cu o perna sau un sul
3. Decubit ventral
Bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele dea lungul corpului,
sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului, cu partea palmara pe suprafata patului si sub
glezne se asaza un sul.
Decubit ventral cu capul intors lateral:
23
4. Pozitia sezand
a. In pat: bolnavul este mentinut §ezand in pat, trunchiul realizand un unghi de 90° cu membrele
inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Gambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se
plaseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza sprijinitorul. Sub brate se asaza cate o perna
,pozitie indicata la bolnavii dispneici, in perioada crizelor de astm bronsic, in insuficienta cardiaca,
ea favorizand respiratia.
b. In fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu o patura.
5. Pozitia semisezanda.
Se sprijina spatele bolnavului cu doua perne, cu
rezematorul de spate sau somiera articulata. Sub
talpi se asaza un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu
alunece spre extremitatea distala.
6. Pozitia ginecologica.
-decubit dorsal, cu genunchii indoiti , coapsele indepartate Se poate realiza:
-in pat
- pe masa de examinare
- pe masa ginecologica
7. Pozitia genu-pectorala .
Bolnavul se asaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati,
pieptul atinge planul orizontal iar capul este intr-o parte
(indicata pentru explorari rectale - rectoscopie, tuseu rectal).
12.MOBILIZAREA PACIENTULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII
• Prevenirea complicatiilor
• Stimularea tonusului fizic si psihic
PREGATIREA MATERIALELOR
• Cadru mobil
• Agatatori
• Baston
• Carje
24
b) La marginea patului
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:
• Anuntati pacientul si descrieti miscarile care se vor face
• Explicati pacientului importanta mobilizarii precoce
• Evaluati resursele fizice ale pacientului
b) FIZICA:
• Ajutati pacientul sa se imbrace corespunzator
EFECTUAREA PROCEDURII:
• Consultati medicul privind tipul de mobilizare si durata
1. Mobilizarea pasiva
• Faceti miscari de flexie §i rotatie ale capului
• Continuati sa faceti exercitii ale membrelor superioare si inferioare prin miscari de flexie,
extensie, abductic, adductie, supinatie si pronatie - mobilizati toate articulatiile cu blandete
• Comunicati cu pacientul pentru a afla daca are dureri si observati faciesul
• Masati membrele in sensul circulatiei de intoarcere
2. Ridicarea in pozitie sezand
a) In pat
Ajutati pasiv pacientul sa se ridice si sprijiniti-l cu perne sau folositi rezematorul mobil
• Montati deasupra patului o agatatoare mobila si stimulati pacientul sa se ridice, sprijinindu-l cu
perne daca este necesar
• Executarea de catre o singura persoana
o Introduceti o mana sub regiunea omoplatilor, iar cealalta sub regiunea poplitee
o Daca este cazul rugati pacientul sa se prinda de gatul dumneavoastra
o Rotiti picioarele pacientului intr-un unghi de 90° si lasati-le sa atarne usor la marginea patului
o Observati faciesul pacientului
• Executarea de catre 2 persoane
o Asezati-va spre capul pacientului si introduceti mainile sub omoplati
o Rugati ajutorul sa introduca mainile sub regiunea poplitee
25
o Sincronizati miscarile si ridicati spatele pacientului rotind picioarele cu 90°si aduceti-le la
marginea patului o Mentineti pacientul in aceasta pozitie - la inceput cateva minute, apoi cresteti
treptat timpul
o Reasezati pacientul pe pat, executand miscarile in sens invers
c) Asezarea pacientului in fotoliu
• Asezati pacientul la marginea patului
• Oferiti pacientului papucii
• Asezati fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului
• Asezati-va in fata pacientului si introduceti mainile sub axile, rugandu-l sa tina capul intors intr-o
parte
• Daca aveti ajutor, asezati-va de o parte si de alta a pacientului
• Prindeti fiecare pacientul pe sub axila si ridicati-l in picioare
• Rotiti pacientul cu spatele spre fotoliu si asezati-l cu grija in fotoliu
• Acoperiti pacientul cu un pled daca situatia o cere (temperatura mai scazuta in incapere)
• Reasezati pacientul in pat executand miscarile in sens invers
d) Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica
• Repetati miscarile de aducere a pacientului in pozitie sezand, cat mai aproape de marginea
patului
• Asezati-va de o parte a pacientului si sprijiniti-l de sub axile
• Ridicati pacientul in picioare
• Observati faciesul pacientului si mentineti-l in ortostatism cateva minute
• Intrebati pacientul daca se simte bine
• Asezati pacientul pe pat daca acuza ameteli
• Reasezati pacientul pe pat executand miscarile in ordine inverse
INGRIJIREA PACIENTULUI
Observati starea pacientului si masurati P, R, TA, daca este cazul
- Asezati pacientul in pozitie comoda
- Intindeti lenjeria pentru a preveni aparitia escarelor
EVALUAREA EFICACITATIIPROCEDURII
Rezultate asteptate/dorite:
- pacientul se mobilizeaza conform programului
- nu prezinta complicatii favorizate de imobilizare
Rezultate nedorite / Ce facem daca: • Pacientul refuza mobilizarea Cercetati cauza
- prezinta dureri
- se teme de durere
- este slabit
- prezinta ameteli Incurajati pacientul
- acordati-i mai mult timp
- asigurati-l ca sunteti acolo pentru a-l ajuta
Administrati un calmant inainte de mobilizare (la recomandarea medicului)
- actionati cu blandete
Reduceti durata mobilizarii
BIBLIOGRAFIE
27
CURS NR.3
PERFECTIONAREA CONTINUA
CUPRINS :
Abilitati de comunicare
In orice cariera avem nevoie de solide abilitati de comunicare, dar pentru infirmiere aceasta este cea
mai importanta calitate, pentru ca ele trebuie sa fie dispuse sa relationeze cu usurinta cu persoana
pentru care lucreaza si cu familia acestuia, sa detina si bune abilitati de ascultare si de urmare
intocmai a instructiunilor date de catre medic sau familie.
Stabilitate emotionala
A avea grija de o persoana care este in imposibilitatea de a se ingriji singur este destul de stresant
atunci cand trebuie sa faci fata unor situatii traumatice. Capacitate de a accepta suferinta si moartea,
fara a capata caracter personal, este esentiala.
Empatie
Infirmierele trebuie sa manifeste empatie pentru durerea si suferinta bolnavilor. Trebuie sa fie
capabila sa simta compasiune si sa ofere confort fizic si psihic. Se vor confrunta cu destul de multe
momente de oboseala si de aceea trebuie sa fie apte tot timpul sa recunoasca simptomele bolii si sa
actioneze eficient atunci cand se instaleaza o situatie critica.
Flexibilitate
Flexibilitatea este o calitate deosebit de importanta in lucrul cu persoanele greu deplasabile,
imobilizate, sau care sunt in incapacitate de a se ingriji singure. O infirmiera trebuie sa detina
flexibilitate atat in ceea ce priveste programul de lucru (sa fie disponibila pentru ore peste program,
pentru lucrul pe timpul noptii, lucrul in weekend-uri) cat si a responsabilitatilor ce ii revin (menaj,
administrare de medicamente, companie, diverse comisioane etc.)
Atentie la detalii
Fiecare pas efectuat gresit in acest domeniu poate avea consecinte pe termen lung. O buna infirmiera
trebuie sa acorde o mare atentie la detalii, sa fie foarte atenta sa nu sara peste pasii indicati de catre
medic sau famile. Atunci cand o mica greseala, fie de administrare incorecta a medicamentatiei fie
29
legata de alimentatie, duce la o tragedie, atentia la detalii poate face diferenta dintre viata si moarte.
De acest aspect trebuie sa fie constienta fiecare persoana care doreste sa lucreze ca infirmiera.
Forta fizica
In atributiile unei infirmiere vor intra diverse activitati care pot necesita forta fizica: statul in picioare
perioade lungi de timp, ridicarea de obiecte foarte grele sau a persoanei care necesita ingrijire
(schimbatul hainelor unei persoane paralizate, imbaierea acestuia etc.)
Respectul
Si nu in ultimul rand, respectul este o calitate esentiala in lucrul cu persoanele bolnave. O infirmiera
buna trebuie sa detina respect pentru oameni si reguli. Ele trebuie sa ramana impartiale in orice
moment, trebuie sa fie constiente de confidentialitate (sunt persoane care doresc ca cei din jur sa nu
afle toate aspectele boli sau ale suferintei persoanei in cauza), trebuie sa arate respect pentru cultura
si traditia familiei respective. Mai presus de toate, infirmiera trebuie sa respecte dorinta pacientului
sau a familiei acestuia.
A. Consideratii generale
Curriculum Vitae este un document de baza, un instrument esential pe care toti solicitantii unei
slujbe, toti candidatii unui post, trebuie sa-l redacteze.
Documentul cel mai important care prezinta aspectele fundamentale pe baza carora se poate aprecia
daca solicitantul corespunde cerintelor unui anumit loc de munca.este Curriculum Vitae.
Persoana care solicita un loc de munca trebuie : -sa priveasca actiunea ca pe o tranzactie, in cadrul
careia solicitantul ofera serviciile sale ( capacitatea profesionala, experienta....), iar ofertantul slujbei
cumpara aceste servicii prin salariul pe care il va plati angajatului.
-sa fie constient de faptul ca are ceva de oferit celui care il angajeaza.
-sa stie ca nu adreseaza numai o solicitare , el face o oferta catre firma angajatoare.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Managementul Negocierii Afacerilor- Prof.univ.Dr.Toma Georgescu si Gheorghe Caraiani
-Editura :Lumina Lex Bucuresti 2003,CARTEA INFIRMIEREI Sora Lungu Nicolae Editura
Afir An
33
CURS NR.4
CUPRINS :
1. ALIMENTATIA PACIENTILOR,
2. ALIMENTAREA ACTIVA §I PASIVA,
3. HIDRATAREA PACIENTILOR,
4. BIBLIOGRAFIE,
1.ALIMENTATIA PACIENTILOR
Un factor foarte important in tratarea si restabilirea fizica a unui individ este alimentatia
echilibrata a acestuia.De aceea ,este necesara urmarirea de catre personalul medical a calitatii
alimentelor si a regimurilor servite,prin asigurarea mesei la timp (care sa aiba aspect estetic
corespunzator si gust bun ) precum si crearea unei bune dispozitii in timpul servirii mesei.
Alimentatia trebuie sa fie variata si completa , sa cuprinda toate principiile alimentare
:glucide,lipide,vitamine si saruri minerale (binenteles, dietele se diferentiaza pe tipuri de boli ).
Prepararea hranei, ca si servirea acesteia, trebuie sa se faca in cele mai stricte conditii de igiena,
pentru a impiedica introducerea in organism odata cu alimentele, a unor microbi sau a unor oua de
paraziti.
O prima regula in administrarea hranei este servirea meselor la ore fixe ; aceasta va obisnui aparatul
digestive sa aiba o activitate regulata, astfel incat sa nu se mai ajunga la indigestii si balonari.
In timpul alimentatiei, pentru digerarea mai usoara a alimentelor, este necesara mestecarea lenta a
mancarii.
Este cunoscut faptul ca la majoritatea bolnavilor apetitul este scazut. Pentru stimularea poftei de
mancare, pe langa buna dispozitie creata in jurul bolnavilor, preparatele trebuie se fie cat mai variate,
mai ales in cazurile dietelor restrictive,cand sunt interzise anumite alimente sau sunt limitate
cantitatile.Daca medicul permite,la prepararea mancarii se pot folosi si anumite condimente.
Tot in cadrul alimentatiei trebuie urmarita si cantitatea de lichide ingerate. Pentru a nu incarca
stomacul, lichidele se vor bea in cantitati mici, apa putand fi inlocuita cu limonade,sucuri naturale de
fructe sau ceai .In afectiunile in care cantitatea de lichide ingerate nu are importanta, pacientul va
putea bea fara restrictie.
Exista afectiuni,cum ar fi cele cardiovasculare (hipertensiunea arteriala,insuficienta cardiaca) sau
cele renale, in care cantitatea de lichide este limitata. In aceste cazuri se va prescrie de catre medic o
anumita cantitate de lichide pe zi,urmand ca acestea sa fie administrate,in cantitati mici, pe durata
intregii zile, tinand cont si de lichidele din supe,compoturi, fructe. In cazurile in care pacientul are
nevoie de o cantitate mare de lichide - ca de exemplu in transpiratii abundente,stari febrile,
deshidratari, intoxicatii grave ,- se urmareste in permanenta ca acesta sa ingere cantitatea de lichide
prescrisa, urmarindu-se concomitent si cantitatea de lichide eliminata.
GRUPE DE ALIMENTE :
- Din punct de vedere nutritiv, alimentele sunt :
carne și derivate
lapte și derivate
oua
grasimi
34
cereale §i derivate
legume §i leguminoase uscate
fructe
zahar și produse zaharoase
bauturi nealcoolice
FOAIE DE MASA
Regimurile dietetice
• Alimentatia dietetica=contribuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate,in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi:
- hipocalorice -hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
• regim de crutare a intestinului gros - in dizenterie
• regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita
• regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric
• regim de crutare a ficatului - hepatita, ciroza
• regim de crutare a rinichiului - nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala
acuta;echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
• in colita de fermentatie - regim bogat in proteine;
• in colita de putrefactie - regim bogat in carbohidrati;
• in insuficienta cardiaca - restrictie de lichide
satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
• in boli infectioase - regim bogat in vitamine;
• afectiuni osoase - regim bogat in calciu;
• in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat in proteine;
indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;
In functie de starea pacientului, alimentarea se face:
• activ - pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon
35
• pasiv - pacientei i se introduc alimentele in gura
• artificial - alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.
Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon;la masa sau la pat.
In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt asezate pe
mese mici (4 persoane). Se invita pacientii la masa, se invita sa se spele pe maini. Felurile de
mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica imediat. Nu se ating alimentele cu mana.
Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau masuri.
De evitat :
-servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
-atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
Alimentarea artificiala înseamna introducerea alimentelor în organismul pacientului prin
mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:
• sonda gastrica sau intestinala
• gastrostoma
• clisma
• parenteral
scop:
hranirea pacientilor inconstienti; cu tulburari de deglutitie; cu intoleranta sau hemoragii
digestive; operati pe tubul digestiv si glandele anexe; cu cancer esofagian; în stare grava;
negativism alimentar
3. HIDRATAREA ORGANISMULUI
Apa :
- reprezinta 70% din greutatea organismului
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei
functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala
in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice in
situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona -cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie
(varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona- se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee)
3) deshidratare hipotona- se elimina sarurile minerale in proportie mai mare. Cauzele deshidratarii
sunt :
- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de
lichide , climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Manifestari de dependenta :
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- febra
- modificari de puls (tahicardic)
37
Caile de hidratare ale organismului :
1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa - introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
4) Rectala - se face prin clisma , picatura cu picatura.
HIDRATAREA ARTIFICIALA
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de
carbon si a lipidelor .
cand au nevoie oamenii hidratare artificiala?
Daca un pacient nu este in stare sa inghita din cauza unei probleme medicale, i se pot administra
lichidele si in alte moduri decat pe gura. Acest lucru se numeste hidratare artificiala. Acest lucru se
face atunci cand cineva se recupereaza de la o problema temporara. Acest lucru poate fi, de
asemenea, facut atunci cand cineva are o boala avansata care ii pune viata in pericol sau este pe
moarte.
Ce implica hrana artificiala si hidratarea?
Un cateter intravenos este introdus in vena sub pielea pacientului. Fluidele si alte substante sunt
introduse prin acest cateter.
O alta metoda de nutritie artificiala si hidratare este printr-un tub de plastic numit tub
nasogastric.Acest tub este pus prin nas, gat si ajunge in stomac. Acest tub nasogastric poate fi lasat
numai pentru o perioada scurta de timp, de obicei 1-4 saptamani.
Pentru un pacient care are o boala avansata care ii pune viata in pericol,sau care este pe moarte,
hidratarea si nutritia artificiala nu poate oferi multe beneficii. Hidratarea si nutritia artificiala la acesti
pacienti poate prelungi putin viata pacientul, dar nu intotdeauna.
4. BIBLIOGRAFIE
1. Ghidul infirmierei - Sora Lungu Nicolae
2. Tehnica mgrijirii bolnavului - Dr. Mozes Carol 3.Ordinul M.S. 916/2006 privind infectiile
nosocomiale
38
CURS NR.5
CUPRINS
1.1 DEFINITII
- curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv
tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau
chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se
desfasoare in conditii optime de securitate;
39
- dezinfectie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice
suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
- produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau mai multe substante active,
conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice,
sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui
organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice;
- substanta activa - o substanta sau un microorganism, inclusiv un virus sau o ciuperca (fung), ce
are o actiune generala sau specifica asupra ori impotriva organismelor daunatoare;
- produs detergent-dezinfectant - produsul care include in compozitia sa substante care curata si
substante care dezinfecteaza. Produsul are actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
- dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor,
fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni ;
- ezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
- dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea majoritatii
bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor,
sporilor de orice tip, virusilor fara invelis si a mucegaiurilor;
- antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea
microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea
lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor (piele sanatatoasa, mucoase, plagi);
- sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele
aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea
de sterilitate.
1.2 CURATAREA
Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare. Suprafetele si obiectele
pe care se evidentiaza macro sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca
suprafete si obiecte murdare.
a.Materialele si produsele pentru curatenie
Materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de
igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina
microorganismele. a. Materiale :
• maturi, perii, mopuri,- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe
pavimente
• carucior pentru curatenie- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de
intretinere necesare curateniei zilnice .Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru
manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spalari.
• aspirator - se recomanda numai aspiratoare cu proces umed a caror constructie permite curatarea si
dezinfectia lor.
• manusi de menaj, manusi de unica folosinta.
b. Produse de intretinere pentru curatenie si dezinfectie :
Intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii
spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.
Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor. Pentru
intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti -dezinfectanti.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat. In utilizarea
produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
40
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in
ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.
Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform
legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din
unitate.
Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de
supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
SPALAREA
Spalarea se realizeaza prin folosirea de apa calda si detergent. Apa calda la 35 - 45 grade C are o
putere de spalare superioara apei reci deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare.
□ Sunt necesare doua galeti : una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu
detergent si una cu apa simpla pentru a spala si stoarce mopul cat mai frecvent;
□ Trebuie sa existe galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru
grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte
galeti; de asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;
□ Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S;
□ Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din
suprafata si apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta
procedeul pana se termina intreaga suprafata
CLATIREA ESTE O ETAPA OBLIGATORIE ,SCOPUL ACESTEIA FIIND :
- eliminarea materiei organice
- eliminarea oricarei urme de detergent
- evitarea interactiunii chimice intre detergent si dezinfectant
41
□ Se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune apa simpla in
galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare;
□ Se lasa sa se usuce;
□ Se spala si clatesc galetile
4.RESPONSABILITATI
4.1 Responsabil de proces = ingrijitor de curatenie
4.2 Echipa de proces = asistenta sefa + medic sef sectie + director de ingrijiri
5.DESCRIEREA PROCESULUI
I.Curatenia si dezinfectia zilnica
Materiale necesare :
• carucior de curatenie
• galeata, mop (etichetate)
• matura, lavete, perii
• manusi de menaj sau manusi de latex nesterile
• detergent, dezinfectant
• saci colectori deseuri menajere
Tehnica de lucru :
• ingrijitoarea de curatenie echipata corespunzator (halat, manusi, masca)
• se deschid ferestrele
• cu o laveta umezita in solutie detergent se sterg (la nivelul zonelor de contact) -fereastra,
pervazurile, peretii, mobilierul (masa, scaune unde exista)
• se limpezesc si cu o laveta umezita in solutie dezinfectanta se dezinfecteaza aceste suprafete.
• se spala pavimentul cu solutie detergent (se incepe pe jumatate de hol)
• se limpezeste dupa care aplica dezinfectantul utilizat in baza unui protocol
• dupa aplicarea solutiei dezinfectante respectind intotdeauna concentratia de lucru si timpul de
actiune, se limpezeste pavimentul
• fiind zona cu circulatie intensa pavimentul se spala si dezinfecteaza ori de cite ori este nevoie.
II. Curatenia si dezinfectia lunara
Materiale necesare : aceleasi
42
Tehnica de lucru : aceleasi operatiuni + peretii in totalitate, corpurile de iluminat, plafonul,
ferestrele (rama interior/exterior, sticla)
Particularitati : dupa terminarea operatiunilor se spala, se dezinfecteaza ustensilele utilizate si se
pun la uscat (mopurile) pe un stativ intr-o incapere destinata acestui scop
43
1.6 DEZINFECTIA
Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula
atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a muncii, conform prevederilor
legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia prin mijloace fizice
Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exclusiv in laboratorul de microbiologie.
Este interzisa flambarea instrumentului medico-chirurgical.
Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spalarii automatizate a lenjeriei si a
veselei, cu conditia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia suprafetelor netede si a aerului in boxe de
laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatare si dezinfectie
chimica.
Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale in vigoare,sunt
insotite de documentatia tehnica, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile si modul de utilizare
ale aparatelor, pentru a asigura o actiune eficace si lipsita de nocivitate.
Dezinfectia prin mijloace chimice
Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide. Etichetarea acestor
produse trebuie sa respecte prevederile legislatiei in vigoare. Dezinfectia prin mijloace chimice
reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in
functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic,
fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid,
virucid, sporicid). In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul
casnic.
Dupa natura substantelor chimice care intra in compozitia unui dezinfectant, acestia se impart, in
functie de modul de actiune.
In functie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia
utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
Sterilizarea chimica realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa si a unui
numar mare de spori bacterieni, in cazul instrumentarului medical termosensibil. Este obligatorie
respectarea concentratiilor si a timpului de contact specificate in autorizatia/inregistrarea produsului.
Etapele sterilizarii chimice sunt:
a) dezinfectie, cel putin de nivel mediu, urmata de curatare;
b) sterilizare chimica prin imersie;
c) clatire cu apa sterila.
Sterilizarea chimica se realizeaza cu produse biocide autorizate/inregistrate, conform prevederilor
legale in vigoare.
In vederea unei corecte practici medicale si a eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, solutia
chimica de sterilizare nu se va folosi mai mult de 48 de ore de la preparare, in cuve cu capac, sau
maximum 24 de ore, in cazul utilizarii in instalatii cu ultrasunete. Pentru dezinfectia de nivel inalt,
intermediar si scazut este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de contact specifice
fiecarui nivel de dezinfectie, care sunt precizate in autorizatia/inregistrarea produsului.
Etapele dezinfectiei sunt:
a)dezinfectia de nivel scazut, urmata de curatare, sau curatarea, in functie de suportul ce
urmeaza sa fie tratat;
44
b) dezinfectia de nivel dorit, in functie de suportul ce urmeaza sa fie tratat;
c) clatirea.
Dezinfectia se realizeaza cu produse si substante chimice autorizate/inregistrate, conform
prevederilor legale in vigoare.
Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a
mainilor.
45
4.Procedeul de frecare a mainilor se efectueaza conform informatiilor furnizate de producator
pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar si care trebuie sa contina
indicatii despre:
a) volumul de produs utilizat;
b) timpul de frecare;
c) frecventa aplicarii produsului.
5. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este procedura care se
realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a mainilor, utilizandu-se un produs antiseptic.
6. Antisepticul se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru suprafetele cutanate sarace in glande sebacee:
1. inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase, cu un timp de actiune de 15 secunde;
2. inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului si organelor cavitare, precum
si a micilor interventii chirurgicale, cu un timp de actiune de minimum un minut;
b) pentru suprafetele cutanate bogate in glande sebacee.
46
d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs
de utilizare.
Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care sa previna
accidentele si intoxicatiile.
Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri
sau la noile produse dezinfectante.
In fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod
obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de
efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia
de lucru.
Procesarea suporturilor suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor medicale inainte sau dupa
utilizare trebuie sa fie corecta, pentru a preveni infectiile nosocomiale. Alegerea metodei de
dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete, instrumentar si echipamente trebuie sa tina cont de
categoria din care acestea fac parte si de modul in care sunt folosite in asistenta acordata pacientilor.
47
mobilierului, saltelelor,pernelor si paturilor cu o solutie de aldehida formica 3-5% si un timp de
expunere de 6-12 ore urmata de aerisire sau neutralizare cu solutie de amoniac.
48
1.12 PROTOCOL DE UTILIZARE A DEZINFECTANTELOR
49
2. INFECTIILE NOSOCOMIALE IN UNITATILE SANITARE
Infectie nosocomials, sau infectie intraspitaliceasca, este acea infectie care nu este prezenta sau
care nu se afla in perioada de incubatie in momentul in care pacientul s-a internat in spital și se
supraadauga bolii pentru care pacientul s-a internat. Infectiile nosocomiale pot sa fie in legatura cu
deficiente de igiena, sterilizare, manevre sau ingrijiri medicale. Acest tip de infectie se produce intr-
un spital, fie intre pacienti de boli diferite care ajung in contact unii cu altii, fie de la bolnavi sau
purtatori proveniti din randul personalului de ingrijire. De obicei aceasta infectie este post-
operatorie.
Pentru ca o infectie sa fie considerata nosocomiala, ea trebuie sa apara in 48 de ore, sau mai mult, de
la internarea in spital, sau in maximum 30 de zile de la externare.
Etimologia cuvantului "nosocomial" (spitalicesc) se regasește in limba greaca, in cuvantul
nosokomeion (voaoxo^sicov), in care (nosos= boala, iar komeo = a ingriji).
Cel mai adesea, infectiile nosocomiale se manifesta clinic pe parcursul internarii actuale, dar este
posibil sa se manifeste și dupa externare. Aceste infectii sunt responsabile de 70% din decesele
inregistrate in serviciile de chirurgie generala. Infectiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece
sunt implicati germeni de spital multirezistenti la antibiotice și afecteaza persoane cu diverse
deficiente de organ sau imunodeprimati.
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE
a) Portul echipamentului de protectie prevazut de normele MS, pe tot timpul prestatiei in unitate,
de catre personalul medico-sanitar cat si de persoanele care presteaza o activitate ocazionala sau
dirijata (elevi, studenti, personal de intretinere).
b) Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul care
lucreaza in interventii in salile de operatii si de nasteri.
c) Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul dare lucreaza in sectii de boli
contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv.
d) Personalul care lucreaza in saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu
transplanturi, etc.) este obligat sa puna echipament steril la intrarea in salon, insistandu-se asupra
portului corect al mastii (masca din 4 straturi de tifon, purtata pe nas, schimbata dupa 30 minute de
folosire).
50
e) Personalul care lucreaza in sectii septice precum si in sectii cu receptivitate mare (anestezie
terapie-intensiva) va purta obligatoriu halate colorate diferit. Se recomanda culoarea galbena pentru
personalul din sectiile septice si culoarea albastra pentru personalul din sectiile cu receptivitate mare.
Consideratii speciale:
^ inainte de a participa la orice procedura sterila sau de cate ori mainile sunt intr-un inalt grad
contaminate, trebuie spalate si antebratele, trebuie curatata zona de sub unghii si zona cuticulelor cu
o perie de unghii, sau cu un burete. Se vor utiliza aceste instrumente moi pentru ca periile, pilele de
metal, sau alte obiecte tari pot rani pielea si, daca se intampla asta, poate fi o sursa de contaminare ;
^ se vor urma politicile spitalui in ceea ce priveste situatia in care trebuie folosit sapunul la spalare
sau un agent de curatare antiseptic. In mod normal se va face spalarea mainilor cu sapun inainte de a
incepe programul de lucru; inainte si dupa orice contact direct sau indirect cu pacientul; inainte si
dupa realizarea oricaror situatii de genul suflarii nasului, sau mersul la toaleta; inainte de a prepara si
servi masa, inainte de a pregati si administra medicatia, dupa inlaturarea manusilor sau a oricarui alt
tip de echipament de protectie; la iesirea din tura
^ se va folosi un agent de curatare antiseptic inainte de efectuarea interventiilor invazive, ingrijirea
ranilor, si dupa contaminare. Antisepticele sunt de asemenea recomandate pentru a fi folosite la
spalarea mainilor in camerele de izolare, in maternitati, in unitatile speciale de ingrijire medicala si
inainte de a veni in contact cu un pacient cu imunitate scazuta
54
^ se vor spala mainile inainte si dupa realizarea ingijirii pacientului, inaintea efectuarii diverselor
proceduri sau la contactul cu obiecte contaminate, chiar daca ati purtat manusi. Intotdeauna se vor
spala mainile dupa scoaterea manusilor
Complicatii:
^ deoarece indeparteaza grasimea naturala a pielii, spalarea frecventa a mainilor poate duce la
uscarea pielii, craparea mainilor si la iritatii. Aceste efecte sunt probabil si mai des intalnite in cazul
folosirii repetate a agentilor de curatare antiseptici mai ales la persoanele cu piele sensibila. De aceea
trebuie clatit foarte bine dupa orice folosire in exces a agentilor de curatare pentru a diminua riscul
iritatiilor
^ pentru a preveni situatia in care mainile devin uscate si crapate se aplica dupa fiecare spalare o
crema emolienta sau se inlocuieste agentul de curatare cu un altul. Trebuie avut in vedere ca lotiunea
sau crema de maini folosita sa nu afecteze interiorul manusilor deteriorandu-l daca apar dermatite la
personalul medical, va trebui o evaluare a medicului dermatolog din spital pentru a stabili daca
persoana respectiva mai poate lucra in mediul spitalicesc pana la vindecare
Primul ambalaj (cel care vine in contact direct du deseurile) este un sac de polietilena sau o cutie
cu pereti rezistenti pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare. Cutia se depune in al doilea
ambalaj, dupa umplere si inchidere. Sacul de polietilena este pus intr-o pubela cu capac si pedala;
cand se umple la doua treimi din volumul sau, sacul se inchide prin legare si se depune in cel de-al
doilea ambalaj.
Al doilea ambalaj este reprezentat de containerul rigid, etans, prevazut cu sistem de inchidere si de
prindere adaptat; sacii si cutiile se depun, in functie de marcaj, in acest container, din care nu se mai
scot decat cand ajung la locul neutralizarii. Pentru a usura colectarea pe categorii de deseuri este
necesara folosirea de containere dimensionate dupa volumele produse, marcate vizibil cu culori
distincte, usor de recunoscut si etichete specifice tipului de deseu.. Se recomanda folosirea
urmatorului cod de culori pentru containerele din unitatile de ingrijire medicala (Conform OMS):
> Container galben pentru deseuri infectioase
> Container verde pentru deseuri anatomo-patologice
> Container rosu pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare
> Container negru pentru deseuri nepericuloase (cele fara risc infectios si cele asimilabile cu cele
menajere)
5. BIBLIOGRAFIE
58
CURS NR. 6
CUPRINS :
Respecta-ti angajamentele
Colegii trebuie sa știe ca se pot baza pe tine. Prin urmare, este important sa respecti
indatoririle de serviciu și activitatile suplimentare pe care te angajezi sa le faci. Astfel caștigi
respectul coechipierilor și te poti aștepta ca ei sa-ti raspunda la fel. Nu promite decat lucrurile pe care
le poti indeplini, pentru ca altfel riști sa afectezi și activitatea celorlalti colegi.
3. MUNCA IN ECHIPA
Un proverb chinezesc spune: "In spatele unui om capabil se afla intotdeauna alti oameni capabili."
Adevarul este ca munca in echipa este cheia marilor realizari. Intrebarea nu este daca echipele sunt
valoroase.
Intrebarea este daca noi recunoastem acest lucru si daca putem deveni jucatori mai buni intr-o
echipa. Din acest motiv sustin ca unu (1), este unu numar mult prea mic pentru a realiza ceva maret."
Nu exista probleme pe care sa nu le putem rezolva impreuna, ci exista foarte putine probleme pe care
sa le putem rezolva singuri"
1. Echipele implica prezenta unui numar mai mare de persoane, ceea ce presupne existenta mai
multor resurse, mai multor idei si a unei energii mai mari in cazul unei singure persoane.
2. Echipele cresc la maximum potentialul unui lider si reduc la minimum punctele sale slabe.
Punctele forte si punctele slabe mult mai vizibile la o singura persoana decat la o echipa.
3. Echipele ofera perspective multiple cu privire la modul in care se poate satisface o nevoie sau se
poate atinge un scop, formuland astfel mai multe alternative pentru fiecare situatie. Puterea de
intelegere a unui singur individ este rareori la fel de larga si profunda ca aceea a unui grup atunci
cand se confrunta cu o anumita problema.
4. Echipele impart laudele in cazul unei victorii si impart vina atunci cand sufera o infrangere. Acest
lucru genereaza atitudini autentice de modestie si spirit de echipa. O persoana primeste singura
laudele si suporta singura vina. Ceea ce genereaza stari de mandrie si cateodata un sentiment al
ratarii.
5. Echipele fac ca liderii sa fie in permantenta responsabili pentru obiectivul care trebuie atins.
Persoanele care actioneaza individual pot schimba obiectivul fara a avea un sentiment al
responsabilitatii.
6. Echipele pot face mai mult decat o singura persoana.
Daca doriti sa va atingeti potentialul sau sa incercati sa faceti ceea ce vi se pare imposibil - cum
ar fi sa transmiteti mesajul dumnevoastra chiar si dupa doua mii de ani de la moartea voastra, trebuie
sa deveniti jucator al unei echipe. Desi pare a fi un cliseu, urmatoarea afirmatie este totusi adevarata:
Indivizii iau parte la competitie, insa echipele sunt cele care castiga campionatele.
GRILA DE RASPUNSURI
Transpuneti rezultatele din formularul precedent în tabelul de mai jos. Apoi adunati punctele pe
coloane.
PM CD RA HA TE OD CR CO PO PR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
Total
62
BILANTUL ROLURILOR ÎN ECHIPA PROFIL
Copiati rezultatele totale din pagina precedenta si uniti cercurile pentru a forma un profil.
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19
18 18 18 18 18 18 18 18 18 18
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
PM CD RA HA TE OD CR CO PO PR
Tocmai ati completat bilantul rolurilor in echipa și v-ati trasat profilul personal. Punctajele
ridicate indica un rol pe care il jucati adesea in echipa la care v-ati gandit, iar punctajele inferioare
sugereaza rolul pe care il jucati rareori in echipa respectiva. Cititi descrierea rolurilor in echipa, mai
jos, și completati apoi fișa de planificare personala.
Este util sa discutati despre profilul dvs. cu o alta persoana pentru a va clarifica rezultatele.
63
2. Dezvoltarea de concept ( CD)
Persoana care dezvolta conceptele se asigura ca ideile sunt dezvoltate §i evaluate corect. Acest
lucru se realizeaza prin captarea de idei §i construirea pe ele, testarea validitatii ideilor, vizualizarea
impactului potential al diferitelor metode de actiune, identificarea de posibilitati §i transformarea
ideilor in propuneri practice.
Punctul forte al persoanei care dezvolta conceptele este o abilitate in a vedea beneficiul potential
intr-o idee. Aceasta persoana se va juca adesea cu propuneri noi, pentru a le testa valoarea. Acest rol
a fost descris ca rolul unui oportunist intelectual. Atunci cand cineva sugereaza o idee, persoana care
dezvolta concepte o va elabora in a§a fel incat sa poata fi evaluata.
Persoana care dezvolta concepte are imaginatie, este sensibila și ingenioasa.
Proiectarea și dezvoltarea sunt punctele sale forte. Uneori persoanele care joaca acest rol se
deplaseaza prea repede la ideea urmatoare.Capabil sa vada potentialul unei idei, sa evaluieze
alternativele și sa vizualizeze impactul , persoana care dezvolta concepte dovedește un elan creator
puternic. Dar tot acest elan tinde sa se opreasca la
stadiul de proiect, pentru ca de fapt persoana care dezvolta concepte este putin interesata de
implementarea efectiva a ideii, preferand sa se deplaseze la problema urmatoare. Persoana care
dezvolta concepte se simte bine cu probleme complexe și iubește confruntarea.
( Aptitudine de comunicare principala: vizualizarea).
3. Radicalul ( RA)
Radicalul contribuie cu perspective nea§teptate, el analizand problemele din puncte de vedere
neobișnuite, vazand noi posibilitati, adoptand moduri de abordare neconventionale, generand imagini
amanuntite §i elaborand propuneri noi. Radicalii privesc realitatea §i cauta sa inteleaga noul. Ei
refuza sa accepte intelepciunea traditionala.
Radicalul poate fi descris ca rebeul grupului. El nu este inlantuit de puncte de vedere
conventionale §i prefera sa gandeasca lucrurile intr-un mod independent. Radicalul este un spirit
liber.
Radicalul are adesea o mare intuitie. El are nevoie sa simta problemele. Cercetarile sugereaza ca
partea dreapta a creierului (cea non - logica) este foarte activa in gandirea radicala. Ideile nu sunt
intotdeauna bine prezentate sau pe deplin formulate, dar radicalul vrea sa fie auzit. Prezentarea
contine intotdeauna un element neașteptat.
Radicalul provoaca confuzie in echipa, refuzand sa accepte intelepciunea conventionala, și el
poate fi perceput ca abraziv sau iritant. Radicalii au de obicei un punctaj ridicat la testele de
inteligenta. Problemele complexe sau confruntarile noi sunt binevenite. Radicalul iși dezvolta
aptitudini de generalizare, clasificare. adunare a dovezilor și simplificare.
(Aptitudine de comunicare principala: gandire laterala și conceptualizare).
4. Armonizatorul (HA)
Armonizatorul construiește in plan moral, el fiind orientat catre relatii: sustinere, incurajare,
intelegere, socializare, rezolvare de conflicte.
Armonizatorul crede ca eficienta se bazeaza pe relatii interumane bune. Construind și mentinand
un climal moral, armonizatorul creaza premisele angajarii, cooperarii și performantei. Persoana care
joaca acest rol este atenta la ceilalti și se straduiește sa faca ordine. Exista adesea o motivatie
idealista, iar impresia predominanta este aceea a unei persoane grijulii.
Armonizatorul vrea ca „oamenii sa cante impreuna in armonie". El se straduie§te sa creeze și sa
sustina o atmosfera constructiva. Armonizatorul este neobișnuit de sensibil fata de sentimentele
celorlalti și este un observator patrunzator. Modul sau de abordare este de sustinere și incurajare, dar
nu trebuie lasat sa devina slab sau indulgent. Armonizatorul incearca sa asigure o companie placuta
64
pentrufiecare din membrii echipei și pentru toti la un loc, și sa ii faca sa simta ca fiecare are de
caștigat prin apartenenta la echipa.
(Aptitudine de comunicare principala: sustinerea)
7. Critic (CR)
Criticul confrunta echipa cu observatii obiective și cu pareri cantarite cu atentie pentru a asista
intr-un proces intelept de luare a deciziei. Se retrage, judeca ce se intamplaa, analizeaza posibilitatile,
cauta posibilele capcane, exprima note de atentionare, studiaza propunerile și ideile. Criticul nu este
predispus spre o atitudine negativa sau pozitiva; dorinta sa este sa fie obiectiv. Criticul ramane
mental cu un pas in spate fata de echipa. El isi exprima precautia §i evita sa se lase atras de
entuziasmul momentului. Criticul tinde sa fie conservator, judecand propunerile noi fata de cele
precedente. Rolul critic este un antidot important pentru gandirea de grup - hipnoza colectiva
periculoasa pe care echipele o traiesc uneori. El vaneaza activ capcanele inainte de a fi de acord cu
un mod de actiune, și este dispus sa joace rolul avocatului diavolului - fiind mandru ca poate oferi un
punct de vedere obiectiv pentru orice idee. Criticii sunt in aparenta cei mai putin entuzia§ti membri
ai grupului. Ei pot fi acuzati ca sunt reci. Daca sunt capabili și au experienta, crilica lor foloseste
celui mai de pret element - intelepciunea. Ei sunt sceptici, decisivi, preciși, stabili, dar oarecum
distanti.
(Aptitudini de comunicare principale: evaluarea impartiala).
8. Cooperantul (CO)
Cooperantul este un observator atent care asista echipa activ și in orice mod util cu putinta. El
umple golurile ajutand, adoptand atitudini cooperative, fiind pregatit sa lucreze mult și fiind
adaotabil.
65
Cooperantul este atent la nevoile celorlalti și este dispus sa faca tot ce este de folos. El va
organiza resursele §i va ataca sarcinile neplacute fara nici o plangere. Cooperantul nu are neaparat
aptitudini asertive și poate deveni excesiv de saritor (de fapt, jucand rolul victimei). El identifica
foarte rapid blocajele in calea progresului. Acest rol necesita un spirit de observatie fin, generozitate,
entuziasm, nepasare pentru protocol §i o multitudine de capacitati.
(Aptitudini de comunicare principale: cooperarea)
9. Politicianul (PO)
Politicianul croiește punctele de vedere colective ale echipei, el fiind orientat inspre
rezultate,avand o mare influenta , puterea de a construi aliante, de a conduce pe altii, fiind conștient
de puterea lui și persuasiv.
Politicianul se comporta ca un magnet fata de fier, el atragand oamenii in aceea§i directie. El §tie ce
trebuie facut, §i incearca deliberat sa influenteze pe ceilalti sa ii impartașeasca parerile. O data
punctele de vedere stabilite, politicianul se opune incercarilor de a le schimba. Este o persoana care
va face lobby, va convinge, va imparti și va influenta. Asemenea oameni sunt adesea foarte tenace și
foarte persistenti. Ei se retrag dupa piedici. Lucreaza tot timpul pentru a gasi cele mai bune
modalitati de a aplica o idee. Rolul acestei persoane a fost bine descris, ca acela de „formator", caci
politicianul este cel care modeleaza și formeaza opinii și obiective. Politicianul are un sentiment
puternic al valorilor personale și asemenea oameni sunt foarte autonomi - stapanii propriilor lor vieti.
Este adesea puternic, dinamic, intolerant, in mijlocul evenimentelor.
Politicienii au reactii rapide, deplaseaza echipa inainte catre actiune §i se identifica personal cu
succesul.
(Aptitudini de comunicare principale: persuasivitatea).
GLOSAR:
> Asertivitate = comportament care conduce la pastrarea unui echilibru strict intre nevoile altora §i
ale tale, prin care arati celorlalti ca ii respecti §i a§tepti din partea lor aceea§i atitudine
> Persuasivitate = comportament prin care cineva urmare§te sau are darul sa convinga pe ceilalti sa
creada, sa gandeasca sau sa faca un anumit lucru
> Conceptualizare = transpunerea unei teorii in concepte
> Concept = idee generala care reflecta just realitatea
> Lobby = grup de persoane care influenteaza, din afara, hotararile unui alt grup; grup de presiune
66
BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA PLANIFICAREA PERSONALA
Rolurile pe care le am de obicei in echipa sunt:
67
CURS NR.7
71
5. Durerea localizata in epigastru si poate aparea imediat dupa masa sau noaptea -ulcer
gastroduodenal. Durerea mai poate fi localizata retrosternal intalnita in bolile esofagului. Durerea
localizata in hipocoldum drept - intalnita in colecistita (vezica biliara).
6. Durerea abdominala este intalnita in rectocolita. Poate sa iradieze in spate intalnita in ulcerul
gastroduodenal.
7. Regurgitatie - reprezinta un reflux alimentar din esofag in stomac in cavitatea bucala.
8. Eructatia reprezinta evacuarea gazelor din stomac sau esofag si se intalneste la persoanele care
mananca repede.
9. Pirozis (arsura retrostenala) inlocuieste durerea si se intalneste in hiperaciditate gastrica.
10. Meteorismul (acumularea gazelor in intestin) intalnita in colita, colecistita si ciroza hepatica.
11. Diareea si constipatia cauze infectioase, se poate intalni in diaree urmata de constipatia, boala
numita cancer de colon. Constipatia este cauzata de repausul prelungit la pat. Melena este o
hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaun cu sange este intalnit in ulcer hemoragic,
ciroza hepatica si varice esofagiene.
6. MASURAREA TEMPERATURII
Valorile normale ale temperaturii corpului sunt situate intre 36grade C-37grade C.
Temperatura este influentata de:
- varsta - temperatura de varsta a treia scade 35,5grade C-36,5grade C;
- exercitiu fizic - exercitiile fizice pot sa ridice temperatura corpului;
- mediu - umiditatea aerului, prezenta curentului de aer;
- influentele hormonale
- la femei exista variatii mari de temperatura a corpului in comparatie cu barbatii;
- temperatura lichidelor consumate fierbinti sau reci produc variatii usoare ale temperaturii.
Masurarea temperaturii se face prin mai multe metode:
- orala (gura)
- axilara
- rectala
Temperatura se masoara de 2 ori pe zi, dimineata si seara. In functie de situatie, se masoara din 2
in 2 ore. Cresterea temperaturi peste valorile normale se numeste hipertermie. Cand temperatura
ajunge la valori de peste 41gradeC, situatia se nume§te hiperpirexie. Iar cand temperatura corpului
scade sub 35gradeC se nume§te hipotermie.
Calea orala - se masoara temperatura oral cu ajutorul unui termometru special pentru gura. Se
interzice masurarea temperaturii orale la pacientii cu traumatisme la nivelul gurii, la cei care au
suferit interventie chirurgicale (la gura), la sugari si copii sau la cei cu frisoane.
Temperatura rectala - Acest mod este contraindicat la pacientii care au operatii pe rect sau la cei cu
afectiuni rectale, la cei cu aparate gipsate sau cu afectiuni ale coloanei. Temperatura rectala este
indicata la sugari si copii. Se recomanda termometru individual.
Termometrizarea axilara - este cel mai sigur si mai comoda modalitate. Termometrele sunt pastrate
in solutie dezinfectanta (cloramina).Termometrele se tin in pozitie verticala, iar pe fundul
recipientului se pune un strat de vata. Inainte de ai lua temperatura se recomanda spalarea
termometrului, iar axila va fi stearsa de transpiratie. Termometrul inainte de folosire va fi verificat,
ne uitam la coloana de mercur care trebuie sa fie sub 35 grade C.
74
6. MASURI PENTRU ASIGURAREA UNUI MEDIU CORESPUNZATOR PENTRU
PERSOANA IN
VARSTA
Persoana asistata, varstnicul, trebuie sa se simta si sa fie protejat contra tuturor agresiunilor interne
sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice.
Rolul major al INFIRMIEREI in acest sens este reprezentat de
asigurarea securitatii fizice si sociologice a batranului.
Securitatea fizica a batranului asistat, consta in:
• prevenirea accidentelor;
• prevenirea infectiilor;
• prevenirea agresiunilor determinate de: agentii fizici (mecanici,
termici), chimici (arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani,
animale si autoagresiuni (mutilari, suicid).
Securitatea sociologica a persoanei asistate, consta in existenta si
intretinerea unui mediu sanatos. Acesta este reprezentata de:
• salubritatea mediului;calitatea si umiditatea aerului ;
• temperatura ambianta intre 18,3 - 25 grade C;
• fara poluare fonica, chimica, microbiana;
• mediu de siguranta.
Persoanele in varsta au nevoie de ingrijiri nu numai pentru asigurarea unui confort psihic, fizic sau
sociologic, ci si in scopul diminuarii unor simptome sau a vindecarii unor boli de care sufera. Pentru
a realiza acest lucru, trebuie asigurate conditii necesare cresterii fortei de aparare si regenerare a
organismului precum si scoaterea lui de sub eventualele influente nocive ale mediului inconjurator.
Personalul de ingrijire are obligatia de a respecta si a asigura odihna fizica si psihica a batranilor
asistati, iar in vederea ameliorii starii lor de sanatate sau a vindecarii anumitor afectiuni, este necesar
ca activtatea de ingrijire la domiciliu sa se desfasoare pe baza unor norme fixe, cuprinse intr-un
regulament de ordine interioara.
Cauzele escarelor
Escarele apar la persoanele imobilizate sau cu mobilitate scazuta care raman in aceeasi pozitie
perioade de timp indelungate, greutatea corpului induce o presiune asupra diferitelor parti de tesut.
In mod normal o presoana se misca constant, chiar si in somn. Persoanele ce nu se pot deplasa au
tendinta de a supune presiunii generata de greutatea corpului asura acelorasi puncte pe o perioada
indelungata de timp.
75
Urmatorii factori favorizeaza aparitia escarelor:
- Persoanele imobilizate la pat sau in fotoliu cu rotile prezinta un risc ridicat de a face escare.
- Pierderea in greutate favorizeaza aparitia escarelor datorita reducerii grosimii tesutului intre os si
piele.
- Pozitia "alunecat" in pat sau fotoliu duce la "forfecarea" pielii care se sprijina corpul
- Frecarea pielii
- Dieta saraca in minerale, vitamine
- Lipsa de lichide ( deshidratarea)
- Pielea umeda datorita transpiratiei, incontinentei
- Boli cronice, de exemplu diabetul
Tratament
In primul rand trebuie redusa presiunea pe zona respectiva prin schimbarea pozitiei pacientului si /
sau prin folosirea saltelelor sau pernelor antiescare.
Daca integritatea pielii nu a fost afectata zona trebuie hidratata pentru a grabi vindecarea.
Daca pielea nu mai este intacta se poate folosi o zi sau doua un antiseptic pentru a preveni
declansarea unei infectii. Portiunea de rana trebuie acoperita cu un pansament steril cu membrana
76
semi-permeabila pentru a pastra rana curata. O astfel de rana bine ingrijita in principiu se vindeca
intr-o saptamana Escare de decubit - stadiul II
Odata cu descompunerea stratului de piele, posibilitatea de aparitie a unei infectii este mare. Ranile
deschise lasate fara supraveghere devin gazde ideala pentru bacterii. Deosebit de puternice sunt
infectiile provocate cu infestarea bacteriilor din urina sau fecale, situatie ce apare obisnuit in ranile
sacrale. Tesutul se ingalbeneste si dezvolta un crater ce agraveaza rana. Rana trebuie supravegheata
si tratata imediat
Tratament
Ranile in etapa a 2-a sunt relativ curate. In faza incipienta principalul obiectiv este de a pastra rana
curata si protejata. Dupa curatarea ranii aceasta se protejeaza cu un pansament steril. Pe masura ce
infectia se agraveaza ranile incep sa miroasa. In aceasta stadiu se folosesc diferite unguente
antibacteriene (antiseptice) si pansamente, care maresc actiunea capilara, grabind vindecarea.
Pansamentele acestea trebuie inlocuite cand se constata umezirea lor. Rana trebuie curatata si
monitorizata cel putin odata pe zi.
Trebuie utilizata o saltea sau o perna antiescare care sa reduca presiunea pe zona afectata.
Escare de decubit - stadiul III
Ranile din aceasta categorie sunt mult mai grave, tesutul subcutanat s-a erodat mult. Rana prezinta
tesut mort, galben si tesut necrozat ( culoare neagra, intarit). Acest tip de rana este grava, este o rana
greu de curatat si de
tratat. Aceste rani pot trece rapid in ulceratii de gradul IV si ca atare trebuie tratate rapid si agresiv
Tratament
Trebuie restabilit circuitul sanguin in zona afectata in timp ce rana trebuie curatata si pastrata curata.
Rana trebuie curatata de tesutul mort, eliminarea tendintei de umezire. Se trateaza cu antiseptice, se
panseaza. Toaletarea se va face cel putin odata pe zi. Daca pansamentul se umezeste trebuie
schimbat. Tratamentul se efectueaza de cadrele medicale sub indrumarea medicului curant. Se
foloseste o saltea sau o perna antiescare pentru a reduce presiunea in zina afectata. Escare de decubit
- stadiul IV
In acest stadiu ranile sunt deosebit de periculoase, rana poate fi pana la os, cartilagiile fiind expuse.
Ranile sunt foarte profunde, supureaza, sunt pline de tesut mort, galben, necrozat. Exista pericolul
unei infectii deosebit de grave prin raspandirea in sange (septicemie). Este posibil decesul datorita
infectiei.
Tratamentul
Tratamentul este complex, se desfasoara in unitati spitalicesti
Pregatirea bolnavului
-psihica-se anunta bolnavul si se explica tehnica
-fizica -se izoleaza patul cu paravan-se protejeaza cu musamaua si aleza-se dezbraca bolnavul si se
aseaza in pozitie ginecologica.
Executia
-infirmiera se spala pe maini si se dezinfecteaza
77
-unge tubul cu vaselina boricata-departeaza fesele bolnavului cu mana stanga,iar cu mana dreapta
introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon,prin miscari de „rasucire si inainte"pana
la o adancime de 15-20 cm-acopera bolnavul cu invelitoare-mentine tubul maximum 2 ore
-se indeparteaza dupa degajare-la nevoie se repune dupa 1-2 ore(dupa ce se restabileste circulatia la
nivelul mucoasei)
Ingrijirea ulterioara a bolnavului
-se efectueaza toaleta regiunii anale-se aseaza bolnavul comod,se inveleste-se aeriseste salonul
Reorganizare
-instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza,se pregatesc pentru sterilizare
PREGATIREA MATERIALELOR:
-de protectie:paravan,musama si aleza,invelitoare-sterile:canula rectala,casoleta cu comprese-
nesterile:stativ pentru irigator,irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m si diametru de 10 mm,tavita
renala,bazinet,apa calda la 36 °C-37 °C(500-1000 ml pentru adulti)ulei de ricin, 4 linguri /litru de
apa.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musama si aleza-se aseaza bolnavul in pozitie
genu pectorala,se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoare.
EXECUTIA:
-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; -se verifica temperatura apei; -se
umple irigatorul;-
-se evacueaza aerul si prima coloana de apa; -se fixeaza irigatorul pe stativ; -infirmiera se spala pe
maini si se dezinfecteaza; -indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
-introduce canula prin anus in rect perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte
in directia vezicii urinare;
-dupa ce varful a trecut de sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei
rectale,se introduce canula 10-12 cm;
-se deschide robinetul se ridica irigatorul la 50 cm deasupra patului bolnavului; -bolnavul este rugat
sa relaxeze musculatura abdominala,sa retina solutia10-15 minute;
-se inchide robinetul inainte ca irigatorul sa se goleasca; -se indeparteaza canula si se aseaza in tavita
renala;
-bolnavul este adus apoi in decubit lateral stang pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai
mare.
INGRIJIREA ULTERIOARA A BOLNAVULUI:
-se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat;
-se indeparteaza materialele de protectie;
-se aseaza pacientul comod,se inveleste;
-se aeriseste salonul
11.BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Infirmierei - Sora Lungu Nicolae - Editura Afir an 1999
2. Tehnica ingrijirii bolnavului, editia a 7-a de Carol Mozes
78
CURS NR.8
TRANSPORTAREA RUFARIEI
CUPRINS :
1. DEFINITE,
2. COLECTAREA LA SURSA SI AMBALAREA LENJERIEI,
3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA LENJERIEI MURDARE,
4. SORTAREA LENJERIEI,
5. DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LENJERIEI CURATE,
6. CIRCUITUL LENJERIEI,
7. BIBLIOGRAFIE.
1. DEFINITII
Semnificatia unor termeni
"serviciile de spalatorie" reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate in scopul gestionarii si
prelucrarii lenjeriei de spital, incepand cu momentul colectarii lenjeriei murdare din sectiile unitatii
medicale si pana in momentul predarii produsului finit inapoi pe sectie.
"spalatoria" reprezinta unitatea functionala in care se desfasoara fluxul tehnologic de prelucrare
pentru obtinerea lenjeriei-produs - finit.
"lenjeria de spital" reprezinta totalitatea articolelor textile folosite in unitati medicale si include:
cearceafuri, fete de perna, uniforme ale personalului medical, prosoape, pijamale, articole de
imbracaminte pentru pacienti, etc. "lenjeria murdara" reprezinta totalitatea articolelor de lenjerie si
include atat lenjeria murdara nepatata cat si lenjeria contaminata.
"lenjeria curata" reprezinta lenjeria care a trecut prin toate etapele procesului de spalare, uscare,
calcare si care nu prezinta urme de murdarie, pete vizibile si a suportat un proces de dezinfectie
termica sau chimica.
"lenjeria murdara nepatata" este lenjeria murdara care provine de la pacienti internati.
"lenjeria murdara patata" este lenjeria care a venit in contact cu sangele si/sau alte fluide
biologice.
"lenjeria-produs finit" este lenjeria care a parcurs toate etapele fluxului tehnologic si se afla
depozitatain spatiul desemnat din zona curata a spaIatoriei. "dezinfectia lenjeriei" este procesul de
distrugere a formelor vegetative ale microorganismelor, a virusurilor si a fungilor, cu exceptia
sporilor bacterieni, astfel incat lenjeria dezinfectata sa poata fi folosita fara riscuri pentru personal si
pacienti.
4. SORTAREA LENJERIEI
Nu se admite sortarea lenjeriei contaminate.
Sortarea lenjeriei necontaminate se face daca aceasta operatiune este ceruta de instructiunile de
folosire ale utilajului de spalare. Sortarea lenjeriei se face in zona murdara din spalatorie. Lenjeria
folosita se sorteaza pe diferite tipuri de articofe pe banda sau masa de sortare(de exemplu: fete de
perna, cearceafuri, pijamale, camasi de noapte, uniforme, etc).
Daca, in pofida precautiunilor luate la colectarea si ambalarea pe sectii. obiecte taietoare
intepatoare sau deseuri de acest tip se afla inca in lenjeria sosita la sortare aceste obiecte se
indeparteaza intr-un recipient cu pereti rigizi pentru deseuri intepatoare-taietoare. La sfarsitul fiecarei
ture de lucru masa sau banda de sortare se spala si se dezinfecteaza. .
Personalul care lucreaza in zona murdara trebuie sa poarte halate sau uniforme de alta culoare
fata de uniformele folosite in zona curata pentru a se reduce riscul de contaminare.
Personalul care sorteaza lenjeria trebuie sa poarte echipamentul de protectie (sorturi, manusi
rezistente la actiuni mecanice, ochelari de protectie. masti, cizme de cauciuc).
80
5. DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LENJERIEI CURATE
Lenjeria curata se depoziteaza in spalatorie, intr-un spatiu special amenajat. In zona curata.
separat de zona murdara. Spatiul de depozitare se doteaza cu rafturi etichetate si numerotate pe care
este pusa lenjeria curata. Lenjeria curata se ambaleaza pentru transportul in sai noi. Pentru
transportul lenjeriei se folosesc carucioare curate. Depozitarea lenjeriei curate pe sectii se face in
spatii special destinate si amenajate,ferite de praf. umezeala si vectori. Aceste spatii se supun
curateniei de rutina. La manipularea lenjeriei curate, personalul va respecta codurile de procedura
privind igiena personala si va purta echipamentul de protectie adecvat.
6. CIRCUITUL LENJERIEI
Materialele textile și mai ales lenjeria pot constitui un factor important in raspandirea infectiilor
intraspitalice§ti atunci cand sunt in catitati insuficiente, cand nu sunt schimbate la timp sau cand nu li
se asigura un circuit corespunzator. Pentru a evita riscurile de raspandire a germenilor patogeni prin
textile, masurile se vor concentra pe:
• colectarea lenjeriei murdare,
• transportul lenjeriei murdare,
• dezinfectia §i spalarea corespunzatoare,
• transportul,
• depozitarea corecta a lenjeriei curate,
• și evitarea contaminarii.
La nivelul sectiei lenjeria murdara se schimba saptamanal sau ori de cate ori este nevoie §i
niciodata mai tarziu de 7 zile de la internare sau schimbarea anterioara. Se colecteaza la locul de
producere a lenjeriei murdare ( in salon) in saci curati, special destinati. Lenjeria cu un grad excesiv
de umiditate se colecteaza in saci de material plasic sau impermeabilizati.
Depozitarea temporara la nivelul sectiei se face pentru un timp cat mai scurt in spatii special
destinate lenjeriei murdare, de unde se transporta pe un circuit stabilit pana la spalatorie cu ajutorul
carucioarelor sau a toboganelor. Circuitul lenjeriei murdare nu are voie sa se intersecteze cu circuitul
lenjeriei curate.
Personalul care asigura trasportul lenjeriei murdare v-a purta alte halate pentru aceasta activitate
fata de cele pe care la utilizeaza pe sectie. Dupa predarea lenjeriei murdare personalul v-a dezinfecta
caruciorul utilizat pentru transport, iși va schimba echipamentul și iși v-a spala și dezinfecta mainile.
Lenjeria contaminata cat și lenjeria provenita de la pacientii contagioși va fi separat colectata și
trasportata la spalatorie, unde va fi supusa dezinfectiei chimice inainte de spalare.
Spalatoriile sectiilor sau unitatilor de boli transmisibile vor fi complet separate fata de
spalatoriile celorlalte sectii sau unitati sanitare.
Dezinfectia chimica a acesei lenjerii se face fie prin submerjare in solutia de dezinfectant ( se
vor folosi 4 litri de solutie la 1 Kg de lenjerie) fie prin folosirea unor ma§ini de spalat automate cu
program de dezinfectie inclus ( aceasta necesitand parcurgerea celor 2 pași: predezinfectie initiala și
dezinfectie finala).
Spalatoriile se organizeaza pe doua compartimente: curat, murdar izolate intre ele, fara
incrucișarea și contactul lenjeriei curate cu cea murdara.
Trasportul lenjeriei curate in sectii se face in saci curati, altii decat cei cu care se transporta
lenjeria murdara.Pentru materialele textile utilizate in spital: saltele, perne, paturi care nu intra in
fluxul rufariei, deci nu se prelucreaza termic ceea ce duce la acumularea și la creșterea incarcaturii
microbiene, dezinfectia se face prin pulverizare sau vaporizare in camere speciale, spatii etanșeizate
sau saloane odata cu dezinfectia terminala aplicata in aceste spatii.
7. BIBLIOGRAFIE: 1. ORDIN NR. 1025/ 7.12.2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile
de spalatorie pentru unitatile sanitare
81
CURS NR.9
CUPRINS:
3. TRANSPORTUL CU TARGA
Pregatirea targii
- targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevoie, se acopera
cu
musama si aleza; perna subtire.
83
Asezarea pacientului pe targa
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde merge)
- la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivelul orizontal; daca panta este
prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus , cu capul inainte.o de asemenea daca pacientul
trebuie supravegheat tot timpul , este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand
fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins cu atentie si transportat conform indicatiilor.
Executia
- targa este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner
astfel incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului.
- asezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea se vor aseza de-a lungul patului de
partea targii atarnate.
- isi introduce mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient.
- prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat.
- a doua : sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut.
- a treia: sustine membrele inferioare.
- Prima persoana comanda miscarile: - ridica deodata pacientul. - dupa ce acesta a fost ridicat,
face un pas inapoi.
- brancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand-o in pozitie orizontala sub pacient.
- se aseaza pacientul pe targa, se acopera.
- Descarcarea se face dupa aceasi metoda, dar cu miscarile inverse.
Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune
In decubit dorsal:
- pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati
- accidentatii constientii, suspectii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului; se asigura
suprafata rigida
- leziuni ale memebrelor inferioare: sub membrul lezat, se aseaza o perna
- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pacientului;
eventual se fixeaza cu o esarfa
- accidentatii in stare de soc cu hemaragie: cu membrele inferioare ridicate.
In pozitie sezand:
- pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
- leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele
In pozitie semisezand:
- accidentatii toraco-pulmonar
- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
- accidentatii cu leziuni abdominale ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati In decubit lateral:
- pacientii in stare de coma,inconstienti
In decubit ventral:
- pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale): sub fruntea lor se aseaza un sul improvizat din
cearsafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului
- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
In decubit semiventral:
- pacientii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitia
Trendelemburg, pentru a prevenii acumularea si aspirarea secretiilor
In pozitie Trendelemburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade
- accidentatii in stare de soc
- in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale
84
TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT , TRANSPORTUL CU PATUL RULANT ,
TRANSPORTUL CU ASCENSORUL
4.TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT
Bolnavii slabiti, convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt transportati cu
fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic §i tratament.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor :
- Se pregatesc fotoliul cu patura, cearșaf, mușama și aleza.
2. Pregatirea bolnavului :
- Se anunta bolnavul.
- Se imbraca bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu șosete și papuci.
3. Efectuarea tehnicii :
- Bolnavul este ajutat sa se așeze in fotoliul rulant, in cazul in care acesta nu se poate ridica in
picioare. Daca bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui in fotoliu se va face de doua persoane
Infirmiera
- aduce bolnavul in pozitia șezand sprijina.
- imbraca bolnavul cu halatul și cu șosete.
- il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului §i sprijina bolnavul.
- impinge fotoliul la marginea patului, in dreptul spatelui bolnavului.
- Cele doua persoane fixeaza rotile cu picioarele lor.
- Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila, iar cu cealalta din regiunea poplitee ridica, a§ezandu-l
in fotoliu.
- retrage fotoliul.
- sustine membrele inferioare ale bolnavului, ii pune papucii a§aza picioarele pe suportul fotoliului.
Membrele inferioare vor fi acoperite cu cear§af §i patura.
- Fotoliul este impins din spatele bolnavului, in timpul transportului fiind a§ezat cu fata in directia
mersului §i supravegheat de infirmiera.
85
6. TRANSPORTUL CU ASCENSORUL
Transportul bolnavilor cu targa, caruciorul, fotoliul sau patul rulant, intre diferite niveluri ale unui
spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spatioase și prevazute cu uși largi.
Efectuarea tehnicii:
- Se impinge patul rulant in ascensor §i brancardierul sau infirmiera intra dupa bolnav.
- La ieșire, brancardierul iese din lift inaintea bolnavului și trage patul. -Transportul cu caruciorul
sau fotoliul rulant ,in cazul acesta brancardierul intra primul in ascensor și trage dupa el mijlocul de
transport, astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre ușa liftului.
- La sosire, fotoliul sau caruciorul este impins afara din lift, asistenta ramanand in spatele
bolnavului.
Oservatie!
Este obligatorie transportarea cu caruciorul a urmatorilor bolnavi: in stare de șoc; somnolenti, in
coma; astenici, adinamici, febrili, epuizati; cu insuficienta cardio-pulmonara grava; suspecti sau
confirmati cu infarct miocardic, cu tulburari nervoase și de echilibru; cu afectiuni ale membrelor
inferioare; scoși din sala de operatie dupa interventie; dupa naștere, femeile sunt scoase din sala de
naștere cu caruciorul.
7. BIBLIOGRAFIE
1. Tehnica ingrijirii bolnavului: dr. Carlos Moses
2. Ingrijiri speciale acordate pacientilor: Lucretia Titirca
86
CURS NR.10
CUPRINS:
1. NOTIUNI DE LEGISLATIE,
2. DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITATI,
3. DREPTURILE PACIENTULUI,
4. BIBLIOGRAFIE.
1. NOTIUNI DE LEGISLATIE
Cunoașterea catorva elemente de legislatie privind drepturile omului in legislatia
internationala, drepturile copilului, drepturile persoanei cu dizabilitati, drepturile pacientului,
comporta maxima importanta.
Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si Consiliul Europei (CE) au fost permanent preocupate
in elaborarea legislatiei care privește pe om si statutul sau in societate. Ideea de la care pornește
orice declaratie sau conventie internationala cu privire la drepturile omului este egalitatea tuturor
oamenilor, indiferent de rasa, culoare, religie, limba, sex, origine sociala.
-dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala;
-dreptul copilului la educatie si, in vederea asigurarii exercitarii acestui drept in mod
progresiv si pe baza egalitatii de șanse;
-dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economice si de a nu fi constrans la
vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia
ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale;
-protejarea copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de violenta sexuala;
-nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau
degradante. Pedeapsa capitala sau inchisoarea pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat nu va fi
pronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub varsta de 18 ani;
-copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistenta juridica sau la
orice alta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de
libertate, in fata unui tribunal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si
dreptul la judecarea in procedura de urgenta a cazului respectiv.
3. DREPTURILE PACIENTULUI
I. Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate.
II. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.
III. Dreptul pacientului la informatia medicala
- Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum și la modul de a le utiliza.
- Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii și statutului profesional al
furnizorilor de servicii de sanatate.
- Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
- Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la
procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului și nerespectarii recomandarilor
medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
- Pacientul are dreptul de a decide daca mai dorește sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
- Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat și de a alege o alta
persoana care sa fie
informata in locul sau.
- Pacientul are dreptul de a cere și de a obtine o alta opinie medicala.
- Pacientul are dreptul sa solicite §i sa primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor,
diagnosticului, tratamentului și ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii. IV. Consimtamantul
pacientului privind interventia medicala
- Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-§i, in
scris, raspunderea
pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului.
- In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul
reprezentantului legal nu mai este necesar.
88
- Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea
tuturor produselor
biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului ca care
acesta este de acord.
- Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul
medical clinic si la
cercetarea stiintifica.
- Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul
sau, cu exceptia
cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului §i evitarii suspectarii
unei culpe medicale.
V. Dreptul la confidentialitatea informatiilor și viata privata a pacientului
- Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul,
datele personale sunt confidentiale chiar §i dupa decesul acestuia.
- Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul i§i
da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
- Pacientul are acces la datele medicale personale.
- Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor
in care aceasta
imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate §i numai cu
consimtamantul pacientului.
VI. Drepturile pacientului la tratament §i ingrijiri medicale
- Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material
§i de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale.
- Pacientul internat are dreptul §i la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat
din afara spitalului.
- Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de
sanatate sau pana la
vindecare.
- Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta
stomatologica de
urgenta și de servicii farmaceutice, in program continuu.
4. BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 46 din 21 01.2003
2. Legea 448/2006 privind persoanele cu handicap grav
CURS NR.11
COMUNICAREA INTERACTIVA
CUPRINS :
1. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE,
2. COMUNICAREA NONVERBALA,
3. METODE DE DEPASIRE A BARIERELOR DIN CALEA COMUNICARII EFICIENTE,
4. ROLUL INTREBARILOR,
5. RESPECT - EMPATIE – SINCERITATE,
6. BIBLIOGRAFIE.
89
1. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE
Persoane in stare de nervozitate
- acceptarea parerilor
- ajutarea pentru a gasi cauza
- sa nu raspundem la " nervi" prin nervi
Persoane violente
- identificarea celor cu potential violent Persoanele care plang
- informarea tuturor membrilor echipei
- identificarea cauzelor
- NU de recomanda atingerea
- NU se fac miscari bruste
- se comunica numai cu fata catre pacient
- se va pastra distanta care sa asigure securitatea
- se vor discuta doar lucrurile importante
- asiguram si respectam intimitatea
- folosim comunicarea prin atingere
- o lasam sa planga, iar dupa ce s-a oprit o ajutam sa identifice cauza
Persoanele depresive
- folosim intrebari scurte, la obiect Persoanele care vorbesc alta limba
- se evita expresiile argotice
- se folosesc faze scurte
- se poate apela la translator ( dar acesta va interpreta ceea ce i se spune)
Persoane in stare grava
- se utilizeaza intrebari scurte
- se evita vorbitiul in soapta Persoane cu probleme auditive
- se vorbeste in fata ( pentru a fi observata miscarea buzelor)
- se verifica existenta protezei auditive si starea de functionare a acesteia
- nu vom mesteca guma si nu ne vom acoperii fata in timpul comunicarii
- se va ridica putin tonul
- se utilizeaza vorbirea teatrala
- se repeta doar cuvantul neinteles
- se discuta cu calm si rabdare
- se poate apela la un interpret, dar acesta poate denatura uneori sensul conversatiei
Persoane cu tulburari vizuale
- prezentarea la intrarea in camera
- se va explica fiecare zgomot din incapere
- i se vorbeste inainte de- i se explica fiecare manevra a-l atinge
Persoane cu disfazie si afazie
- se evalueaza timpul, eventual stadiul tulburarilor
- se folosesc intrebari scurte
- i se ofera ragaz pentru a-si alega cuvintele
2. COMUNICAREA NONVERBALA
Este imposibil sa nu comunicam - absenta cuvintelor nu inseamna absenta comunicarii.
Comunicarea nonverbala este orice altceva in afara cuvintelor care comunica un limbaj. In viata
de zi cu zi forma comunicarii nonverbale este limbajul trupului. Acesta se refera la mesajele
comunicate prin felul in care persoana sta, face gesturi, atinge pe ceilalti, se imbraca sau adopta o
pozitie fata de ceilalti. Utilizarea comunicarii nonverbale poate fi con§tienta, de exemplu a-i da
de inteles cuiva prin expresia fetei, ca e§ti suparat pe el sau incon§tienta, ca §i atunci, cand o
persoana este suparata in sine, dar nu este conștienta ca §i cei din jur au observat. Toate aceste
lucruri trebuie considerate , interpretand ceea ce cineva spune nu numai in cuvinte. Un numar de
observatii poate fi facut in legatura cu limbajul nonverbal.
- uneori spune mai mult decat se așteapta cel ce comunica
90
- poate crea o impresie vizuala in cazul in care cuvintele nu sunt prea descriptive, cum ar fi
formele
- este o modalitate de comunicare convenabila și ofera optiunea utilizarii a doua canale de
comunicare - verbal și nonverbal
- este important sa fim atenti la posibilitatile de interpretare greșita
Exprimarea limbajului trupului :
- expresiile faciale: zambet/incruntare
- gesturi ale mainilor și mișcari corporale care ajuta la explicarea sau sublinierea mesajului verbal
- pozitia corpului - cum stam așezat sau in picioare
- orientarea - daca stam in fata persoanei sau in lateral
- contactul vizual - daca privim persoana și pentru cat timp
- atingerea corpului - o bataie pe spate, un brat in jurul umerilor
- proximitatea - distanta la care stam fata de persoana
- datul din cap - pentru a indica acordul sau dezacordul sau pentru a-l incuraja pe celalalt
- aspectele nonverbale ale vorbirii - variatiuni ale tonului, accentuarea §i utilizarea in mod diferit
a calitatii vocii
- aspectele nonverbale ale scrisului- scrisul de mana, așezarea in pagina, organizare, acuratete,
aspectul vizual
- comunicarea simbolica - imbracamintea,coafura, machiajul, prezenta podoabelor, folosirea
accesoriilor simbolice
Atingerea - este in stransa relatie cu ideea de spatiu personal. In general avem tendinta sa fim
foarte precauti atunci cand folosim atingerea ca forma de comunicare, aceasta fiind, de obicei,
rezervata pentru relatiile intime mentionate anterior, dar și pentru comunicari intre prieteni
apropiati sau rude.
Orientare și pozitie - experientele au aratat ca oamenii care doresc sa coopereze au tendinta sa se
a§eze sau sa stea unul langa altul. Daca ei sunt in relatii de adversitate vor avea tendinta sa stea
fata in fata.
Mișcarile capului - dam din cap in sus sau in jos pentru a indica aprobarea sau pentru a incuraja
o alta persoana in ceea ce spune sau face. Este de asemenea unul dintre semnalele nonverbale pe
care il folosim pentru a controla sau sincroniza discutia cu alte persoane.
Expresia fetei - dintre toate mi§carile trupului, expresia fetei poate fi tinuta sub control.
Fata unei persoane poate furniza in mod continuu un comentariu al reactiei la ceea ce
dumneavoastra spuneti - surprindere, neincredere, aprobare, dezaprobare, furie, etc., iar
dumneavoastra puteti invata mult despre adevaratele sentimente ale unei persoane, studiindu-i
expresiile fetei.
Mișcarea ochilor - aceasta are un efect puternic comparativ cu alte semnale fizice folosite. Unele
mișcari ale ochilor sunt necontrolabile; ele trimit mesaje foarte puternice pe care le receptionati
aproape fara a fi con§tienti. Modul de a privi este in relatie cu interesul acordat. Daca suntem
interesati de cineva sau de ceea ce spune, il vom privi cu atentie. Daca persoana, sau ceea ce
spune, nu ne intereseaza, atunci ne vom indrepta privirea in alta parte. Oamenii privesc și pentru
a obtine informatii, pentru a prinde mesajele vizuale care insotesc cuvintele, pentru a intelege
ceea ce aud. Ei privesc in timp ce vorbesc pentru a urmari reactiile ascultatorului.
Gesturi - alte mișcari ale partilor corpului grupate sub denumirea de gesturi sunt moduri
obișnuite de comunicare nonverbala. Unii oameni iși puncteaza discutia cu gesturi extravagante
astfel incat poate fi periculos sa stati prea aproape de cel care vorbește. Prin gesturi se poate
comunica informatia, emotia, se sustine discursul, se exprima imaginea de sine și prietenia.
4. ROLUL INTREBARILOR
Infirmiera pune intrebari pentru a:
□ Afla ce doreste pacientul/clientul
□ Afla mai multe despre o anume problema/aspect
□ Clarificarea ceea ce spune pacientul/clientul.
VALIDAREA PACIENTULUI/CLIENTULUI
Este important a asigura pacientul/clientul ca ceea ce simte el intr-o anumita situatie, nu este intru
nimic ceva special, exceptional.
Natura activitatii din unitatile sanitare implica accentuarea laturii emotionale a comunicarii, dar
§i decizii prompte bazate pe informatii corecte. Buna colaborare §i intelegere intre membrii
echipei de ingrijiri medicale, folosirea unui mod adecvat de comunicare cu pacientii, sunt tot
atatia factori esentiali pentru succesul ingrijirii. Comunicarea poate indeplini urmatoarele functii
majore:
- de informare;
- de motivare, atat a persoanelor apartinand organizatiei dar §i reprezentantilor diferitelor
grupuri
- de control, prin rapoarte de activitate, bugete, etc.;
- emotionala: de exprimare a sentimentelor §i pozitiei fata de o anumita problema, dar
comunicarea este §i „liantul" care-i leaga pe membrii organizatiei;
- de obtinere de informatii: aceasta functie este un factor important pentru procesul
decizional, dar §i pentru orice activitate structurata
In sistemele de sanatate, mai ales in cele supuse schimbarilor, comunicarea eficienta devine o
necesitate imperioasa deopotriva pentru manageri, angajati §i publicul larg. Importanta
comunicarii in motivarea oamenilor este atat de mare ca, unii experti, au semnalat aceasta ca o
esenta a rolului de lider.
Ca manager, poti beneficia de cunoa§terea elementelor care realizeaza procesul de comunicare,
intelegerea acestui proces §i dezvoltarea unor bune abilitati de comunicare. Cele mai simple
definitii ale comunicarii considera ca aceasta reprezinta:
- transmiterea de fapte, idei §i impresii;
92
- crearea sau schimbul unei intelegeri intre emitator §i receptor Oricare ar fi scopul comunicarii,
puneti aceste intrebari simple inainte de a incepe, pentru a acorda comunicarii voastre §anse mai
mari de succes §i pentru a va u§ura sarcina.
1. DE CE ? (scopul)
De ce comunic? Care este motivul real pentru care vorbesc sau scriu? Ce sper sa obtin?
Schimbarea de atitudine? Schimbarea de opinie? Care este scopul meu? Sa informez? Sa
conving? Sa influentez? Sa educ? Sa simpatizez? Sa intervin?
2. CINE ? (interlocutorul)
Cine este persoana care ma asculta? Care este audienta mea? Ce fel de persoana este aceasta?
Personalitate? Educatie? Varsta? Statut? Cum este probabil ca ea sa reactioneze la continutul
mesajului meu? Ce §tie ea despre subiectul mesajului meu? Mult? Nu prea mult? Nimic? Mai
mult/ mai putin decat mine?
3. UNDE SI CAND ( locul si contextul) )
Unde va primi ea mesajul meu? La servici sau in afara problemei? In ce moment al subiectului
sose§te mesajul meu? Raspund la ceva ce a fost intrebat? Care este relatia mea cu receptorul?
Este subiectul mesajului meu cauza controversei dintre noi? Este atmosfera tensionata sau
cordiala?
4. Ce? (subiectul)
Ce vreau sa spun ? Ce trebuie sa spun ? Ce trebuie ea sa §tie ? Ce informatii pot sa omit ?
Ce informatii trebuie sa includ in scopul de a fi : clar, concis, curtenitor, constructiv, corect,
complet
5. CUM ? (tonul si stilul)
Cum voi comunica mesajul meu ? Prin cuvinte ? Fotografii ? Ambele ? Care cuvinte ? Care
fotografii ? Ce mijloc de comunicare ar fi cel mai apreciat ? Scris sau vorbit ? O scrisoare sau o
discutie ori un interviu ? Un raport sau o prezentare orala ? O nota sau un telefon ? Cum imi voi
organiza ideile principale? Voi utiliza stilul deductiv, incepand cu ideea de baza §i apoi o voi
ilustra prin explicatii/exemple/ilustratii ? Sau voi utiliza stilul inductiv incepand cu
explicatia/exemple/ilustratii si voi construi pe ele pana ajung la ideea principala in final ? Cum
imi voi atinge scopul scontat ? Ce ton trebuie sa utilizez pentru a-mi indeplini obiectivul ? Ce
cuvinte trebuie sa folosesc/evit pentru a avea un ton adecvat ?
93
COMPORTAMENTUL NON- VERBAL IN INGRIJIRE
1. Cum esti in prezenta pacientului/ clientului:
□ Esti relaxat?
□ Zambesti din cand in cand?
□ Te uita in ochii lui in mod firesc?
□ Eviti sa ridici sprancenele intr-un mod exprimand atitudine critica?
□ Eviti sa- ti exprimi nervozitatea?
□ Eviti sa te joci cu ceva, sa faci ceva cu mainile in timp ce asculti?
2. Cum arata locul in care este plasat pacientul :
□ Este curat si ordonat?
□ Este placut si atractiv ?
□ Exprima un cadru privat ?
□ Este confortabil pentru pacient?
□ Exista obstacole intre tine si pacient ( o masa, un scaun, un aparat etc)?
3. Cum este limbajul corpului:
□ Eviti uitatul frecvent la ceas?
□ Eviti cascatul?
□ Eviti distragerea ( alte activitati)?
□ Eviti schimbarea frecventa a pozitiei?
4. Cum este vocea ta:
□ Ai un ton bland si amabil?
□ Eviti exprimarea dezaprobarii, negarii, criticii, prin tonul vocii tale?
□ Respecti tacerile si permiti pacientului/clientului sa se exprime pe sine?
□ Eviti umplerea tacerilor cu propria voce?
6. BIBLIOGRAFIE
1 .CARTEA INFIRMIEREI - SORA LUNGU NICOLAE EDITURA AFIR 1999 2. DINU, M
(2001) Curs de comunicare Manual litografiat
94