Rolul propriu asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu

scarlatina

Asistenta medicală trebuie să-şi cunoască bine atribuţiile, să-şi îndeplinească obligaţiile
planificat şi organizat, pentru ca timpul de muncă să fie pe deplin folosit. Organizarea raţională a
muncii sale asigură un randament mai mare, o economie de forţe, de timp şi de materiale. Există,
totuşi, un sector de activitate în care factorul timp nu are importanţă: liniştirea bolnavului.
Atenţia acordată de către asistentă este foarte importantă, dacă ne gândim că patul constituie
universul restrâns al bolnavului, timp de zile şi, uneori, săptămâni. Bolnavul care solicită
asistenţă medicală îşi încredinţează sănătatea, şi uneori viaţa, în mâinile celor care îl îngrijesc
Ingrijirea bolnavilor cu boli infecto-contagioase trebuie sa se adapteze la particularitatile speciale
ale acestor boli. Astfel:
-bolile infecto-contagioase acute evolueaza cu o stare febrila, care epuizeaza si astenizeaza
organismul, reducand fortele lui de aparare;
-ele actioneaza asupra intregului organism provocand tulburari in functionarea celor mai variate
organe si aparate in cursul aceleiasi boli, care de multe ori necesita interventii cu caracter de
urgenta;
-evoluand relativ rapid, boala trece in scurt timp prin diferitele ei faze, fiecare reclamand ingrijiri
speciale;
-din cauza reducerii capacitatii de aparare, organismul acestor bolnavi prezinta o receptivitate
crescuta si fata de alte infectii;
-bolnavul contagios reprezinta osursa de infectie pentru anturajul lui, personalul de ingrijire si
restul bolnavilor.
Particularitatile bolilor infecto-contagioase determina sarcinile asistentei in ingrijirea acestei
categorii de bolnavi.

Asigurarea conditiilor de spitalizare

Bolnavii infectiosi trebuie spitalizati in saloane mici cu 1, 2 maximum 4 paturi, in
conditii de perfecta curatenie, cuprinzand numai mobilierul strict necesar. Perdelele si covoarele
reprezinta un rezervor de praf infectat, deci nu se vor mentine in saloanele unde se ingrijesc
bolnavii cu boli invectioase acute. Saloanele trebuie sa fie luminoase si cu o ventilatie
ireprosabila, pentru a se putea realiza o aeratie permanenta. Patul trebuie sa asigure bolnavului o
odihna perfecta. Este bine daca se vor utiliza invelitori de lana, care absorb mai bine transpiratia
decat cele de bumbac. Sub bolnav se vor aseza saltele sau perne pneumatice compartimentate sau
umplute cu apa, eventual colaci de cauciuc, inveliti si presarati cu pudra de talc pentru a preveni
escarele de decubit. Bolnavul va fi schimbat din decupit dorsal in cel lateral stang si drept si
eventual, sau la nevoie, in pozitia drenajului postural la intervale regulate. Bolnavii trebuie
antrenati pentru miscari active sau la nevoie asistenta le va mobiliza articulatiile in mod pasiv.
 Bolnavul in stare grava trebuie servit la pat cu plosca si urinar. Daca are incontinenta
urinara sau de materii fecale, asistenta ii va schimba cat mai des lenjeria. Se va avea grija ca, atat
plosca, cat si urinarul sa fie dezinfectate. Fiecare trebuie sa aibe plosca si urinar propriu.
Perioada de spitalizare a acestor bolnavi trebuie de multe ori prelungita. Bolnavii, ajung
in canvalescenta, se simt bine , insa continua sa elimine germeni. Ei nu vor parasi spitalul pana la
sterilizare. In aceasta perioada, multi bolnavi isi pierd calmul, devin nervosi si vor neaparat sa
plece. Asistenta, printr-o munca sustinuta de educatie sanitara, trebuie sa-i lamureasca asupra
necesitatii prelungirii perioadei de spitalizare.

Supravegherea bolnavilor si recunoasterea precoce a complicatiilor

Asistenta trebuie sa urmareasca functiile vitale ale organismului. Modificarile constante
reprezinta de obicei simptomele de debut ale complicatiilor, caracteristice pentru bolile
infectioase. Alaturi de datele care se noteaza in foaia de temperatura, asistenta trebuie sa
urmareasca emisiunile de urina, si materii fecale si sa se ingrijeasca de evacuarea lor in caz de
retentie. Mai departe stand in permanenta la patul bolnavului, ea poate sa observe mai inainte
decat oricine unele simptome alarmante ca: dispneea, contractiile, convulsiile, paraliziile,
tulburarile de vorbire, de deglutitie si de vedere etc., care prevestesc sau tradeaza instalarea
complicatiilor.
Bolile infecto-contagioase pot atinge oricare organ sau aparat, inclusiv sistemul nervos central.
Meningitele, encefalitele, precum si manifestarile nervoase din cursul bolilor febrile, fazele cu
debut nervos ale hepatite epidemice si ale altor boli infectioase, precum si starile de excitatie
psihomotorie in perioada de debut a starilor comatoase, supun bolnavii la acte necontrolate, din
care motiv ei necesita o supraveghere permanenta si deci nu pot fi parasiti nici un moment. Se va
avea grija ca pe langa acesti bolnavi sa ramana in permanenta o asistenta, o infirmiera sau
eventual o alta persoana.

Prevenirea diseminarii infectiei

Capacitatea de aparare a organismului fiind diminuata, el este expus la diferite infectii secundare.
Alaturi de asigurarea ireprosabila a conditiilor de igiena ale mediului este necesar ca asistenta sa
vegheze asupra igienei corporale a bolnavului. Bolnavii trebuie sa se spele si sa faca baie in mod
regulat, fie singuri fie cu ajutorul asistentei sub forma baii partiale la pat. Dupa uscare ei vor fi
pudrati cu talc. Lenjeria de corp trebuie sa fie totdeauna curata, schimband-o daca este necesar
chiar de mai multe ori pe zi. Daca bolnavul prezinta leziuni cutanate, ca stafilocicii, vezicule de
varicela sau dupa boala vaccinala etc. Lenjeria trebuie sa fie sterila, pentru a preveni
suprainfectia acestor leziuni.
Asistenta trebuie sa acorde in cursul bolilor infectioase o atentie deosebita ingrijirii mucoaselor,
caci neglijarea acestor regiuni duce prin infectii secundare la otite, stomatite septice si micotice,
gangrena obrazului, parotidite septice, conjunctivite purulente etc., a caror evolutie poate sa fie
tot asa de grava ca si aceea a bolii de baza. Ingrijirea mucoaselor are o deosebita importanta in
cursul tuturor bolilor infectioase grave, dar in special in pojar, scarlatina, difterie, febra tifoida
etc.