Memoriu Mediu SPP 19 PDF

MEMORIU DE PREZENTARE APRILIE
REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018
MEMORIU DE PREZENTARE
I. Denumirea proiectului
„ REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA
O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA”, propus a fi amplasat in extravilan comuna Lumina si comuna
Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta.
II. Titular
ORGANIZATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII SPP 19 SIBIOARA
Sediul: sat Sibioara, comuna Lumina, judetul Constanta.
III. Descrierea proiectului

 Scopul proiectului
Investitia are drept scop reabilitarea si modernizarea amenajarii de irigatii din cadrul
O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara”, astfel incat sa asigure readucerea amenajarii la parametrii initiali iar
prin construirea unei noi statii de punere sub presiune isi asigura independenta de
functionare.Noile agregate si instalatii hidromecanice din SPP Sibioara, reabilitarea retelei de
irigatii prin inlocuirea conductelor cu grad ridicat de urzura, precum si realizarea retelei electrice
necesare functionarii statiei de punere sub presiune vor asigura o crestere a randamentului pana la
95% iar suprafata plotului SPP 19 Sibioara va fi utilizata in proportie de 100%.
 Justificarea necesitatii proiectului
Dobrogea reprezinta polul secetei in Romania, unde pe parcursul unui an se inregistreaza
precipitatii la nivel de 300-350 l/mp, fata de media pe tara de 600-800 l/mp. Aceste precipitatii si
asa insuficiente, sunt distribuite neuniform pe parcursul perioadei de vegetatie a plantelor, in
perioada mai-septembrie cantitatea de precipitatii cazute intr-o luna fiind de 30-40 l/mp. De
asemenea, datorita faptului ca de multe ori precipitatiile cazute au caracter aproape torential, cu
cantitati mari de apa in perioade de timp scurte (20-30 l/mp in 2-3 ore), randamentul de folosire al
acestor precipitatii este foarte mic.
Radiatia solara reprezinta, pe cea mai mare parte a teritoriului, valorile cele mai ridicate din
tara (peste 125 Kcal/cm2/an), iar temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 11ºC.
In anii secetosi, precipitatiile coboara la 200-250 mm, sub media anuala astfel incat, pentru
culturile agricole, devine imperios necesara completarea deficitului de umiditate prin irigatii.
1
Amenajarile de irigatii sunt intr-un stadiu avansat de degradare astfel incat pe 75% din
suprafata acestor amenajari, irigatiile nu sunt functionale iar cele functionale sunt ineficiente din
punct de vedere al consumului de apa si energie fiind costisitoare pentru fermieri.
Infrastructura principala de irigatii apartinand domeniului public al statului, care
alimenteaza infrastructura secundara de irigatii aflata in proprietatea sau administrarea FOIF si
O.U.A.I. este in cea mai mare parte nerentabila, statiile de pompare si repompare functionand cu
randamente mici iar canalele de aductiune prezinta pierderi de apa semnificative, toate acestea
ducand la preturi mari raportate la 1000 mc apa pompata, preturi suportate in totalitate de fermierii
care doresc sa irige.
In prezent se iriga cu ajutorul motopompelor din lacul Tasaul, o parte din suprafata
plotului, respectiv 397,61 ha.
Prin proiect se doreste marirea suprafetei de udare in plotul SPP 19 Sibioara de la 397,61
ha la 513 ha ceea ce reprezinta o crestere a suprafetei de udare de la 77,5% la 100%.
 Situatia actuala
Amenajarea de irigatii din cadrul O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara” face parte din amenajarea de
irigatii Carasu-Mihail Kogalniceanu si a fost executata si pusa in functiune in anul 1989, avand o
durata de functionare de 28 de ani, ceea ce, in conformitate cu regulamentele de exploatare,
impune executarea de lucrari de modernizare si reabilitare pentru imbunatatirea parametrilor de
functionare si prelungirea duratei de functionare.
Intreaga amenajare de irigatii din cadrul O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara” are o suprafata totala
bruta de 515 ha si suprafata neta de 513 ha, repartizata pe doua ploturi conform tabelului de mai
jos:
Suprafata neta propusa pentru reabilitare Suprafata neta irigata
si modernizare O.U.A.I.SPP 19 Sibioara
Total Pe Ploturi Inainte de amenajare Dupa amenajare
Sneta SPP 19 CD I-15 Plot SPP 19 Plot CD I- Plot SPP 19 Plot CD I-
(ha) Sibioara Sibioara 15 Sibioara 15
513 347 166 347 166 347 166
In prezent statia de punere sub presiune SPP 19 Sibioara care deservea reteaua aferenta,
respectiv plotul SPP 19 este complet dezafectata, nemaiexistand nici un utilaj.Reteaua electrica de
medie tensiune care alimenta statia de punere sub presiune este dezafectata.Sursa de apa veche era
asigurata din Canalul Dunare-Marea Neagra.
Reteaua de conducte ingropate este alcatuita din :
- Conducte principale:
2
 CP1 executata din tuburi AZBO cu Dn 200 mm-300mm, Pn 6 atm, in

lungime totala de 1170 m;
 CP2 executata din tuburi AZBO cu Dn 200 mm-350mm, Pn 6 atm, in
lungime totala de 1140 m.
- Antene – 9 buc:A11,A11a,A11bis,A2bis,A3,A4,A5,A6,A34 executate din tuburi
AZBO cu Dn 150mm, Pn 6 atm, in lungime totala de 11.525 m.
Starea actuala a retelei de conducte se prezinta astfel:
- Conductele principale CP1 Si CP2 executate din azbociment sunt uzate fizic si
moral prezentand sparturi frecvente si demufari care conduc la pierderi insemnate
de apa.Din punct de vedere al protectiei mediului si sanatatii populatiei, la nivel
mondial, conductele din azbociment sunt interzise a se utiliza in distributia si
transportul apei potabile.
- Antenele A1,A10,si A11a sunt deterioarate in totalitate si trebuie reconstruite.
- Antenele A11,A2bis,A3,A4,A5,A6 si A34 sunt in stare relativ buna si mai pot
functiona in conditii optime o buna perioada de timp.
- Antenele A11bis si A2 deterioarate in totalitate, vor fi abandonate.
- Pe antenele A11,A2bis,A3,A4,A5,A6 si A34 sunt hidranti lipsa sau
deterioarati.Trebuie inlocuiti sau completati un numar de 65 hidranti din care 62
hidranti intermediari si 3 hidranti de capat.
 Situatia propusa
Pentru asigurarea irigarii suprafetei de 513 ha apartinand O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara”, se
propune refacerea in totalitate a schemei de irigatii cu asigurarea debitului de apa prin intermediul
unei statii de pompare nou proiectate cu preluarea apei dintr-o noua sursa – lacul Tasaul.
Cod bazin hidrografic:XV-1.000.00.00.00.0 (Litoral); Hectometrul 1480 (Marea Neagra)
Corp de apa ROLW15.1_B6 Lacul Tasaul
Se propune realizarea urmatoarelor lucrari:
1. Construire statie de punere sub presiune SPP Sibioara
In cadrul acestui obiectiv se vor executa urmatoarele lucrari:
- Aductiune apa de la sursa de apa – lacul Tasaul la cuva statiei de pompare → va fi
o aductiune sezoniera , tip sifon (se pozeaza liber pe cuveta lacului, la inceputul
campaniei de irigat si se demonteaza la sfarsitul campaniei) si va fi realizata din
tronsoane de conducta PEID, DN=630 mm in lungime de maxim 35 m, in functie
de nivelul apei din lac;
- Statie de pompare a apei → constructie tip platforma supraterana echipata cu
electropompe cu ax orizontal, situate pe malul lacul Tasaul, avand aspiratia din
cuva din beton armat, amenajata langa platforma statiei, pe malul lacului. Statia de
3
pompare este echipata cu 3 electropompe cu ax orizontal autoamorsate (2 active+1

rezerva calda), avand Q=75 l/s (270 mc/h), H=150 mCA,P=250kW/0,4KV.
Conducta de aspiratie a fiecarei pompe, avand urmatoarele caracteristici: teava de
Ol cu Dn=150mm, cu sorb cu clapet, se va monta la adancimea de 3 m masurata de
la suprafata apei din cuva pana in axul aspiratiei pompei.Pompele vor fi montate in
paralel.
Conducta de refulare a fiecarei electropompe, din teava Ol cu Dn=150 mm, va fi
racordata la un distribuitor-colector din teava Ol, Dn=400 mm, L=4m si se va
continua cu conducta de refulare comuna, din teava Ol, Dn=400 mm, Pn=16at.
Pe refularea fiecarei electropompe se vor prevedea:
a) Compensator de montaj Dn=150mm, Pn=16at;
b) Robinet de retinere cu clapa corp cu flanse, Dn=150mm,Pn=16at;
c) Robinet cu clapa future excentrica, din otel, corp cu
flanse,Dn=150mm,Pn=16at
Conducta de refulare-teava Ol,Dn=400mm, se va monta suprateran pe o lungime de
cca.7 m, pe suporti metalici ficsi din profil tip U, prinsi pe marginea platformei,
dupa care se continua cu un traseu subteran din teava PEID, Dn=400mm, Pn=16at-
Pn=10at,cu lungimea de de cca.3.000m, pana la amplasamentul fostei statii SPP 19
Sibioara (dezafectata) unde se va realiza un camin de vane de racordare cu reteaua
de irigatii.
In incinta statiei de pompare se va amplasa o cabina energetica amenajata intr-o
constructive metalica din panouri de aluminiu tip sandwich cu izolatie de spuma
poliuretanica avand dimensiunea de gabarit 4mx3,9mx3m, precum si un post
TRAFO.
Incinta statiei de pompare se va imprejmui pe 3 laturi (o latura constituind-o lacul)
cu un gard din plasa bordurata pe stalpi metalici H=2m.
Alimentarea cu energie electrica a pompelor pentru irigatii se va realiza dirt-un
post TRAFO P.T. nou de 1.000KVA cu bloc de masura si protectie cu priza de
pamant, amplasat in incinta.
Lucrarile pentru alimentarea cu energie electrica constau in:
- LES 20KV de la punctul de conexiune la punctul TRAFO;
- Fundatie pentru punctul de conexiune;
- Fundatie pentru punctul TRAFO;
- Montaj utilaj la punctul de conexiune;
- Montaj utilaj punctul TRAFO.
4
2. Reabilitare si modernizare retea de irigatie

Lucrarile propuse in cadrul acestui obiectiv se refera la reabilitarea conductei principale
(CP), a conductelor secundare (CS), a antenelor (A) si caminelor de vane, dupa cum
urmeaza:
- Conducta principala va avea doua tronsoane I si II cu lungimea totala de
2.770 m si se va executa din teava PEID,Dn=400mm, Pn 10÷16 atm;
- Conductele secundare CS I si CS II tronsonate vor avea lungimea totala
de 1.542 m si se vor executa din teava PEID, Dn=315 mm, Pn=10atm;
- Antenele A2, A3 si A5 se vor inlocui integral, vor avea lungimea cumulata
totala de 2.025 m si vor fi echipate cu hidranti de irigatii cu diametrul de 100
mm.
Pentru stabilizarea conductelor se vor realiza massive de ancoraj la capetele
antenelor si la schimbarile de directie.
- 8 camine de vane pentru sectorizare, amplasate la intersectia conductelor
secundare cu antenele. Caminele sunt circulare, din beton, cu adancimea de 1,5
m si cu diametrul interior de 2m si 3m, echipate cu instalatii hidromecanice.
3. Sistematizare pe verticala, drumuri si platforme interioare

Se vor executa lucrari de terasamente pentru pregatirea amplasamentului la statia de punere
sub presiune, impermeabilizarea si protejarea antierozionala a terenului cu material
geosintetic, netesin (geotextil netesut), consolidarea biologica a taluzurilor. Este vorba de
cele doua taluzuri care marginesc valea, perpendicular pe malul lacului. Aceste lucrari se
vor face pe lungimea parcelei (amplasamentului) pana la o distanta de 5 m de malul lacului.
Lucrarile de consolidare a talazurilor au scopul de a proteja statia de pompare impotriva
unor alunecari de teren. Nu sunt necesare si deci nu se vor efectua lucrari de taluzare a
malurilor lacului Tasaul. Astfel,dupa finisarea taluzului, se va intinde pe taluz geotextilul
netesut peste care se va asterne un strat de 30 cm de pamant vegetal ( rezultat din
decopertarea suprafetei amplasamentului statiei de pompare) apoi se va insamanta cu
ierburi perene.
In zona de debleu , in portiunea de 5 m de la luciul apei spre interior(zona de protectie
conform Avizului de gospodarire a apelor) unde se va monta sezonier conducta de
aductiune a apei din lac,terenul se va nivela,se va compacta si se va inierba.
Se vor realiza in incinta imprejmuita a statiei de punere sub presiune SPP Sibioara, drumuri
si platforme betonate pe un strat de balast foarte bine compactat. Se va amenaja de
asemenea, un drum de acces la statie, balastat.
5
BILANT TERITORIAL
Teren incinta SPP proiectat:
S teren incinta SPP Sibioara=204,00 mp (proprietate)+941,00mp(concesionat)= 1145,00mp
S construita din care:
S fundatii pompe=45,00mp
S platforma cabina energetica=35,44mp
S platforma post trafo=27,36 mp
S bazin de aspiratie=58.50mp
S drum betonat=122,97mp
S drum balastat=74,40mp
S libera=784,33 mp
Lungime conducta+linie electrica pe teren subconcesionat de la Consiliul local al comunei

Lumina
L conducta ingropata PEID Dn400mm=461,00mp
S teren aferent conducta ingropata=461,00m x 0,6 m=276,60 mp
L cablu electric ingropat = 1188,50 m
S teren aferent cablu electric = 1188,50 m x 0,40 m = 475,40 mp
S teren = 752,00 mp
S totala = 941,00 + 752,00 = 1693,00 mp
Teren proprietatea O.U.A.I. SPP 19 Sibioara:

S c punct de conexiune=22,75 mp
L conducta ingropata PEID = 5319 m
S teren aferent conducta ingropata = 5319m x 0,60 m = 3191,40 mp
S camin cane CV pr = 18 mp
S totala = 22,75+3191,40+18,00=3232,15 mp
Suprafata ocupata definitiv

S teren incinta SPP 19 Sibioara=204,00mp (proprietate)+941,00 mp(concesionat)=1145.00mp
S construita=166,33 mp
S drum pr=197,37 mp
S retele pr=9,60mp
S d=24,78 mp
Procentul de ocupare al terenului (P.O.T)
existent = 0% ; propus=32,60%
6
Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.)

existent=0; propus=0,022
S teren incinta O.U.A.I.=513 ha=5130000mp

S retele=8.166m x 0,60m=4899,60 mp
Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.)
existent=0,0955% ; propus=0,0955%
S total teren=1145mp S aferenta statiei SPP 19 Sibioara + 475,40 mp S ocupata de retele electrice + 276,60 mp S
ocupata de conducte + 4899,60 mp S ocupata de retele = 6.797 mp.
 UTILITATI
Alimentare cu apa, asigurarea apei tehnologice
Apa utilizata pentru asigurarea necesitatilor igienico-sanitare ale lucratorilor va fi pusa la
dispozitie prin intermediul unui rezervor mobil, amplasat in incinta organizarii de santier,
amenajata in zona viitoarei statii de pompare.
In faza de executie a lucrarilor, apa necesara construirii statiei de pompare si a caminelor
de vizitare va fi asigurata cu cisterna.
In faza de functionare, sistemul de irigatii va folosi apa din Lacul Tasaul, volumul anual
estimat fiind de aprox. 510,724 mii mc.
Evacuare ape uzate
Evacuarea apelor uzate fecaloid menajere se va face intr-o toaleta ecologica amplasata in
cadrul organizarii de santier.
Asigurare agent termic
Nu este cazul.
Asigurare energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompare se va realiza prin LES de la reteaua
electrica existenta in zona, prin intermediul unui post de transformare.
 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei
La terminarea lucrarilor, Antreprenorul va curata toate drumurile temporare de acces si va
readuce zona la conditia ei initiala spre aprobarea Beneficiarului.
Refacerea acestor zone va cuprinde urmatoarele lucrari: strangere si depozitare elemente
grosiere, incarcare, transport si descarcarea materialelor excedentare in locul (depozitul) special
amenajat din cadrul Organizarii de santier.
7
 Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Pentru transportul materialelor si utilajelor/echipamentelor in punctele de lucru mentionate
in descrierea lucrarilor, pentru realizarea noilor tronsoane ale retelei de irigatie si a statiei de
punere sub presiune, se vor utiliza mijloace auto ce vor utiliza drumurile de exploatare existente.
Antreprenorul va mentine aceste suprafete intr-o stare de curatenie rezonabila si le va
repara in timpul executiei lucrarilor. La terminarea utilizarii de catre Antreprenor a acestor cai de
acces, el va aduce suprafetele la o conditie cel putin egala cu cea dinaintea folosirii lor.
 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare
Alternativa luata in considerare de proiectant prevede:
- Se mentine sursa initiala si anume canalul CD I-15, care este in conservare;
- Se reabiliteaza cladirea energetica existenta;
- Se reface linia electrica aeriana aflata in proprietatea O.U.A.I. pe o distanta de 5
km;
- Se va racorda statia de pompare la linia electrica de 20KV prin intermediul unei
celule de separatie montata pe terenul O.U.A.I. 19 Sibioara in vecinatatea unui
drum de exploatatie agricola;
- Se va dimensiona si monta un transformator nou amplasat intr-un container;
- Proiectantul va redimensiona noua retea de conducte ingropate (A11a,A10,A1 si
conducta principala noua) avand in vedere un grad de simultaneitate de 60%;
- Noua retea de conducte ingropate se va executa din teava de polietilena de inalta
densitate PEID, deoarece acest material are rugozitate aproape zero ceea ce reduce
considerabil pierderile de sarcina;
- Se vor proiecta si executa camine de vane noi cu sectiune circulara/rectangulara la
intersectiile antenelor cu conductele secundare si la intersectiile conductei
principale cu conductele secundare.
- Se va propune prin proiect montarea de vane de linie pe conductele secundare, vane
de separatie pe antene, dispozitive de aerisire dezaerisire pe toate conductele
principale si secundare in punctele de maxima altitudine.
- Se va propune prin proiect montarea de vane de golire in caminele aferente,
amplasate in punctele de minima declivitate a traseului conductelor.
Compararea celor doua solutii, din punct de vedere tehnic si economic , prezentata in
tabelul de mai jos, a condus catre alegerea solutiei prezentului proiect.
Solutia prezentata in proiect Solutia alternativa
Puncte tari Puncte slabe Puncte tari Puncte slabe
8
-asigura o sursa de apa sigura; -este necesara - se foloseste -sursa de apa este in conservare si
-are o singura treapta de pompare; executarea unei reteaua de nu exista o data preconizata pentru
-alimentarea cu energie electrica este conducte de conducte ingropate a redeveni functionala;
realizabila fara costuri mari si cu refulare pentru a dupa aceeasi -costuri mult mai mari cu refacerea
posibilitatea executarii in baza racorda noua schema liniei electrice;
contractului de concesiune cu statie de hidrotehnica -necesitatea obtinerii avizului de la
Primaria Lumina.. pompare la persoanele detinatoare de teren, din
reteaua existenta afara O.U.A.I. de pe traseul liniei
electrice;
-costuri mult mai mari pentru
reabilitarea cabinei energetice.
 Alte autorizatii cerute prin proiect

Conform Certificatului de urbanism nr.79/27.07.2017 emis de Consiliul judetean
Constanta.
 Localizarea proiectului
Terenul pe care sunt propuse lucrarile de modernizare plot de irigatii SPP 19 Sibioara, face
parte din “Amenajarea de irigatii Carasu” de pe raza localitatii Sibioara, situate in extravilanul
comunelor Lumina si Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului
aprobate, conform Certificatului de urbanism nr. 79/27.07.2017 este agricola iar folosinta actuala :
arabil,neproductiv,cai de comunicatie rutiera.
Coordonatele, in sistem stereografic 1970, ale amplasamentului statiei de pompare, sunt
prezentate in tabelul urmator:
Tabel 1 – Coordonatele amplasamentului statiei de pompare in sistem STEREO 1970
Y (m) -
Nr.crt. X (m) - Latitudine
Longitudine
1 783446.230 325072.130
2 783445.939 325058.511
3 783440.810 325058.270
4 783440.451 325058.616
5 783428.729 325069.949
6 783423.947 325074.572
7 783411.780 325071.370
8 783409.250 325069.960
9 783403.080 325065.110
9
10 783395.700 325059.980
11 783388.950 325056.680
12 783383.330 325070.350
13 783383.720 325070.570
14 783393.480 325076.920
15 783393.110 325082.990
16 783414.970 325088.570
17 783430.240 325087.070
18 783445.970 325081.420
Tabel 2 – Coordonatele amenajarii de irigatii SPP 19 Sibioara in sistem STEREO 1970
Nr.crt. Coordonate in sistem de proiectie

nationala Stereo 1970
X Y
1 779603.332 323787.121
2 780156.909 323812.448
3 780566.334 323834.032
4 780635.129 323844.565
5 780698.982 323854.865
6 780755.104 323865.451
7 780888.021 323887.788
8 780976.225 323905.295
9 781121.189 323938.766
10 781237.503 323965.105
11 781826.947 324103.436
12 782029.705 324144.070
13 782260.232 324189.179
14 782323.556 324200.756
15 782361.148 324208.965
16 782405.213 324221.900
17 782442.805 324233.592
18 782356.675 324462.733
19 782356.301 324463.766
20 782364.742 324466.431
21 782547.049 324526.987
10
22 782554.105 324529.718
23 782618.045 324553.510
24 782622.999 324556.974
25 782611.877 324600.887
26 782598.451 324652.367
27 782610.264 324679.839
28 782624.051 324686.517
29 782780.706 324737.974
30 782857.269 324762.986
31 782924.786 324782.167
32 782952.487 324791.174
33 783016.273 324814.336
34 782996.732 324868.407
35 783019.917 324893.976
36 783047.877 324908.367
37 783081.184 324926.057
38 782875.336 325482.507
39 782860.648 325511.918
40 782736.774 325838.558
41 782725.660 325894.118
42 782708.805 325945.972
43 782687.124 325994.069
44 782653.541 326087.455
45 782652.638 326108.038
46 782594.903 326264.454
47 782552.906 326389.158
48 782544.665 326394.990
49 782534.708 326397.392
50 782519.600 326391.902
51 782506.622 326380.208
52 782496.611 326379.163
53 782484.209 326398.870
54 782465.084 326429.775
55 782381.228 326567.386
56 782366.860 326597.253
57 782361.061 326614.634
11
58 782337.600 326646.582
59 782324.727 326641.079
60 782308.271 326624.286
61 782262.439 326609.757
62 782204.752 326591.449
63 782127.105 326572.544
64 781797.577 326470.342
65 781350.130 326328.290
66 781323.637 326309.187
67 781326.772 326292.672
68 781338.161 326248.906
69 781342.198 326227.726
70 781340.381 326199.318
71 781330.737 326178.640
72 781288.139 326126.766
73 781270.233 326110.993
74 781256.412 326092.710
75 781234.108 326055.256
76 781215.134 326033.071
77 781181.987 326011.437
78 781155.930 325998.610
79 781144.359 325982.646
80 781062.539 325957.231
81 780939.788 325919.268
82 780802.825 325882.098
83 780767.092 325806.122
84 780710.558 325665.624
85 780655.005 325531.521
86 780621.770 325450.793
87 780577.425 325352.689
88 780567.618 325326.885
89 780555.306 325282.970
90 780546.696 325229.891
91 780544.510 325197.136
92 780543.43 325117.721
93 780557.447 324863.975
12
94 780570.300 324540.789
95 780571.094 324525.662
96 780552.219 324524.671
97 780442.216 324516.458
98 780398.814 324514.398
99 780378.345 324512.368
100 780365.453 324509.262
101 780277.308 324475.486
102 780191.709 324442.229
103 780147.767 324421.645
104 780043.387 324379.173
105 779927.975 324331.624
106 779855.725 324306.214
107 779802.881 324157.958
108 779788.960 324129.343
109 779760.058 324085.803
110 779576.657 323834.012
13
Fig.1- Amplasamentul proiectului
Teritoriul O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara” are urmatoarele vecinatati:

- La Nord: Plotul SRP 59-60 si SP Tasaul I;
- La Sud:Plotul de irigatii CD I-14 si intravilanul localitatii Sibioara;
- La EST: lacul Tasaul
- La VEST: DN 22 Constanta-Tulcea si CA 2.
14
Fig. 2- Amplasamentul statiei de punere sub presiune
15
 Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone

adiacente acestuia
Terenurile agricole cu proprietate privata sau juridica reprezinta 98% din suprafata
proiectului, iar restul de 2% sunt terenuri ocupate de cai de comunicatie rutiera-drumuri nationale
si judetene si drumuri agricole (de exploatare si tehnologice) .
Pe suprafetele analizate nu sunt prezente habitate naturale, cu valoare conservativa mare
sau foarte mare care ar necesita solutii alternative de amplasare a elementelor construite sau masuri
speciale de protectie a biodiversitatii.
LEGENDA
Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
Unitati industriale sau comerciale
Pasuni
Terenuri arabile neirigate
Paduri de foioase
Zone de culturi complexe
Fig. 3 - Zonificarea terenurilor conform CORRINE LAND COVER (CLC 2006)

16
 Areale sensibile
Arealele sensibile din zona proiectului sunt reprezentate de situl de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu care are ca obiective de conservare specii de
pasari (in special specii de pasari migratoare).
Fig. 4 - Pozitionarea proiectului fata de areale sensibile- ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu
Caracteristicile impactului potential

Tinand cont de tipul de activitate propusa prin proiect – sistem de irigatii, se preconizeaza
ca acest tip de obiectiv nu va avea impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu din zona
de influenta, urmand sa se inregistreze o usoara presiune doar in timpul lucrarilor de constructie.
 Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei

Proiectul propus prevede prelevarea de apa din sursa de suprafata ,respectiv lacul Tasaul,
din zona amplasamentului statiei de punere sub presiune.
Lacul Tasaul este un liman maritim tipic, neavand legatura directa cu Marea Neagra.
Malurile sale se prezinta sub forma unei faleze, iar bazinul hidrografic este format in cea mai mare
parte de raul Casimcea. Lacul Tasaul este unit cu lacul Gargalac (Corbu) formand impreuna un
complex lacustru.
17
Lacul Taşaul este un liman fluvio-maritim situat pe valea Casimcei, are suprafaţa de 23,35
2
km , situat la altitudinea de 3,0 mMN, are adâncimea medie de 3 m, substratul albiei este calcaros
se alimentează din ape de suprafaţă şi subterane. Are ca principale utilizări: piscicultura şi
irigaţiile.
Conform Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Constanta (PLAM), in baza
determinarilor realizate la nivelul anului 2013 ( “Evaluarea starii ecologice – potentialul ecologic
pentru corpurile de apa LACURI DE ACUMULARE” ), calitatea apei din lacurile Tasaul - Corbu
se incadreaza, din punct de vedere al starii chimice, in categoria buna, si conform starii ecologice
in categoria moderata, elementele determinate fiind nutrienţii (azotaţii) şi condiţiile de oxigenare
(încărcarea organică exprimată prin CCO-Cr şi CBO5).
Conform Avizului de gospodarire a apelor nr.61 din 16.12.2016 emis de A.N.Apele

Romane- A.B.A.Dobrogea- Litoral:
Debitul instalat in statia de punere sub presiune=1.520 l/s
Norma de udare=500 mc/ha/decada
Perioada de revenire=12 zile
Nr.ore de functionare=20
Q nec./zi=194.500 mc/12 zile = 16.208 mc/zi
Q nec.h=225 l/s – debitul de irigatii orar necesar pentru calcularea pompelor
Datorita volumului total de apa estimat a fi folosit pentru irigarea intregii suprafete, relativ
scazut comparativ cu volumul de apa disponibil pentru irigatii al lacului Tasaul, nu se vor
inregistra efecte asupra hidrologiei zonei si nici nu vor fi afectate in secundar alte activitati
dependente de aceasta resursa.
Sursele posibile de poluare a apelor lacului Tasaul, in faza de implementare a proiectului,
respectiv de construire a statiei de pompare ce implica lucrari de excavare, consolidare maluri , in
imediata vecinatate a lacului Tasaul o resprezinta :
- utilajele folosite in procesul de executie
- activitatea umana
Utilajele folosite sunt o sursa de poluare accidentala in cazul intretinerii necorespunzatoare,
putand sa conduca la pierderi de motorina sau uleiuri, care, datorita pozitiei amplasamentului
( imediata vecinatate a lacului Tasaul) pot migra in lac fiind remarcate ca pete sau irizatii
accentuate la suprafata apei.
Activitatea umana este generatoare de poluanti cu impact asupra apelor in situatiile in care
gestionarea deseurilor generate din activitate si a deseurilor menajere se face necorespunzator,
existand pericolul antrenarii acestora in apa lacului sub influenta vantului si a apelor pluviale.
18
Pierderile accidentale de combustibili si uleiuri au o probabilitate redusa de producere si

fiind foarte mici, se estimeaza ca nu vor fi situatii de aparitie la suprafata apei a irizatiilor
petroliere sau a petelor uleioase persistente.
Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibil, uleiuri, s-ar putea
produce daune mediului acvatic. Gestionarea corespunzatoare, responsabila a materialelor si
produselor utilizate reduce in mod semnificativ probabilitatea aparitiei impactului.
Nu se vor evacua ape uzate neepurate si nici ape uzate epurate in emisar natural, deci nu va
exista potential impact asupra calitatii apelor de suprafata indus de o astfel de actiune.
Pe amplasamentul proiectului nu vor exista rezervoare de combustibil, uleiuri sau alte
substante cu potential poluator mare pentru apele de suprafata sau subterane, in caz de deversare .
Nu se vor executa lucrari de taluzare a malurilor lacului Tasaul in zona
amplasamentului statiei de punere sub presiune.
In concluzie, impactul proiectului asupra factorului de mediu APA poate fi caracterizat
astfel:
- din punct de vedere al intensitatii – minor advers in perioada in care se utilizeaza apa
pentru irigatii si nesemnificativ in restul anului;
- se manifesta pe termen scurt;
- are efect local, pe arie restransa.
Respectarea conditiilor impuse de autoritatea de reglementare in domeniul apelor si anume
interzicerea oricarei constructii definitive in cuveta lacului sau in zona de protectie a lacului, de 5
m de la malul lacului spre uscat, sunt de natura sa reduca impactul proiectului asupra factorului de
mediu APA la un nivel nesemnificativ.
 Impactul asupra calitatii aerului

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra
calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a excavarii si manipularii pamantului.
De asemenea, mijloacele de transport si utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor vor
genera poluanti caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, metale
grele,etc.). Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de pulberi generate de
excavari, dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la
alta , de la o faza la alta a procesului de constructie.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care
insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei suprafetelor de teren expuse
actiunii vantului, urmare a decopertarii solului.
19
Tinand cont de anvergura investitiei si conditiile de dispersie din zona (caracteristice

Dobrogei) se apreciaza ca nu vor exista influente majore in ceea ce priveste calitatea aerului in
zona.
In concluzie, calitatea aerului va fi afectata in mod nesemnificativ, intermitent si
punctiform, in limite obisnuite.
 Impactul asupra solului/subsolului

Se va inregistra impact negativ redus, pe termen scurt, urmare a fenomenelor de tasare in
zonele ocupate temporar pentru implementarea proiectului. Asupra solului din zona se pot
inregistra modificari calitative sub influenta poluantilor prezenti in aer. Este insa o lucrare de
dimensiuni reduse, fara o dislocare masiva de personal si echipamente/utilaje in zona, astfel incat
nu se preconizeaza inregistrarea unor influente cuantificabile in acest sens.
De asemenea, in zona studiata nu s-au identificat portiuni de sol care sa prezinte, vizual,
aspecte de poluare cu produse petroliere, deseuri, etc. Se preconizeaza astfel ca actiunea de
excavare a solului in vederea realizarii santurilor pentru pozarea conductelor de irigatii nu va
genera sol infestat cu produs petrolier sau alte tipuri de substante care sa necesite o gestionare
speciala.
Avand in vedere faptul ca pozarea conductelor, in afara perimetrului sitului ROSPA 0060
Lacurile Tasaul-Corbu, se va face pe marginea drumurilor de exploatare , calitatea solului este
slaba din punct de vedere al valorificarii ca suport biologic pentru biodiversitate, dat fiind
antropizarea zonei si traficul rutier.
In concluzie, impactul asupra acestui factor de mediu se va inregistra pe termen scurt, doar
pe perioada realizarii lucrarilor de executie si este nesemnificativ.
Intrucat de la punerea in functiune a sistemului in anul 1989 s-au produs multe avarii si
intreruperi in aprovizionarea cu apa a solului din acest plot, productiile agricole au avut de suferit
mai ales in perioadele de seceta din ultimii ani (in mod deosebit vara anului 2015).Amanarea
acestor lucrari ar conduce la deprecierea totala a lucrarilor de imbunatatiri funciare si la degradarea
accentuata a capacitatii de productie a solului.Pe termen lung, amanarea lucrarilor de reabilitare si
modernizare a amenajarii pot produce un impact negativ major asupra solului prin fenomenul de
aridizare.
 Impactul asupra biodiversitatii

Din punct de vedere geografic, proiectul este localizat pe malul vestic al lacului Tasaul.
Lacul Tasaul este un liman maritim, a carui suprafata este cea mai mare dintre toate lacurile
paramarine situate la sud de capul Midia. Lacul Tasaul se constituie ca o prelungire a vaii raului
Casimcea, cu o forma alungita si putin sinuoasa, datorita alternantei de promontorii si golfuri largi.
20
Tarmurile laterale sunt in cea mai mare parte inalte (pe alocuri 5 -10 m, si chiar mai mult),
adesea stancoase (calcare jurasice sau sisturi verzi), din aceasta cauza vegetatia palustra fiind putin
prezenta.
Zonele invecinate lacului Tasaul sunt deluroase, ocupate in principal cu terenuri agricole,
arabile, pasuni cu vegetatie de stepa secundara si terenuri neproductive.
Zona de implementare a proiectului este reprezentata de teren arabil si teren neproductiv,
din vecinatatea Lacului Tasaul, ocupat cu vegetatie herbacee cu o bogatie floristica relativ redusa.
Diversitatea floristica redusa este cauzata de impactul antropic caracteristic zonei, reprezentat de:
activitati agricole, habitare si prezenta umana- localitatea fiind la o distanta de aprox 250 m, cai de
circulatie- drumuri de exploatare agricola/tehnologice.
Habitatul lacustru va fi putin afectat in urma construirii si functionarii statiei de punere sub
presiune SPP Sibioara, iar pozarea conductei de aductiune a apei din lac nu va determina un impact
semnificativ asupra habitatului acvatic. Impactul potential va fi de intensitate redusa, temporar si
localizat in zona de santier.
Zona de mal din vecinatatea statiei de pompare este una lipsita de vegetatie palustra care sa
asigure conditii favorabile de adapost si cuibarire pentru specii de pasari acvatice. Astfel, impactul
asupra populatiilor de pasari, obiective de conservare ale sitului ROSPA0060 Lacurile Tasaul-
Corbu, din zona amplasamentului statiei de punere sub presiune/pompare, va fi unul de intensitate
redusa, manifestat mai ales in etapa de constructie. Impactul din etapa de constructie consta in
deranjarea temporara a pasarilor, din cauza zgomotului, vibratiilor, iluminarii pe timp de noapte si
a prezentei umane. Pasarile vor parasi zona pentru a reveni dupa incetarea lucrarilor de constructie
si retragerea utilajelor, autovehiculelor si a muncitorilor.
Nu se vor realiza pierderi la nivel populational si nici pierderi de habitate importante de
hranire, adapost si odihna a speciilor de pasari migratoare si a celor care ierneaza in sit.
In cazul terenurilor arabile unde se vor realiza reabilitari ale retelei de irigatii si a realizarii
retelei electrice aferente functionarii statiei de punere sub presiune din cadrul O.U.A.I. SPP 19
Sibioara impactul preconizat va fi de asemenea de intensitate redusa, temporar si strict localizat in
zonele unde se vor desfasura lucrarile de reabilitare, prevazute prin proiect.
Avand in vedere cele mentionate mai sus se poate considera ca impactul proiectului propus
in faza de functionare asupra ariei naturale protejate va fi nesemnificativ deoarece:
-tinand cont ca amplasamentul este relativ antropizat datorita imediatei vecinatati a DN 22
Constanta-Tulcea, DC 86 si a satului Sibioara, a faptului ca un procent important din proiect (peste
98%) se implementeaza in afara sitului ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu, in terenuri agricole,
procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si
reproducere ale speciilor de interes comunitar este zero;
- in ceea ce priveste perturbarea speciilor pentru care zona este de interes pe perioada
migratiei, aceasta este influentata de modificarile aduse de proiect starii initiale a habitatului;
21
avand in vedere tipul de proiect promovat, anvergura acestuia si zona in care se implementeaza (nu
sunt afectate zone salbatice), este pertinenta concluzia conform careia caracteristicile drumurilor
de migratie nu vor fi afectate de implementarea proiectului;
-referitor la schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata), aceasta nu va
putea fi influentata de un proiect de asemenea marime amplasat intr-o zona deja antropizata; nu se
vor produce schimbari ale acestui indicator fata de situatia existenta in prezent.
Tinand cont ca impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor
naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de
reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp,
fara eforturi suplimentare, se poate concluziona ca implementarea proiectului propus, cu aceste
caracteristici prezentate in memoriu, se va incadra in definitia impactului nesemnificativ.
De asemenea, prezentul proiect nu are caracetristici care ar putea sa genereze modificari
cuantificabile, pe termen scurt, mediu si lung, ale nivelelor de presiuni antropice identificate la
nivelul intregii arii naturale protejate prin Formularul standard.
 Impactul asupra peisajului si mdiului vizual

In timpul realizarii lucrarilor peisajul va fi afectat de prezenta utilajelor si a echipelor de
muncitori, de organizarea de santier. Aceasta din urma insa se afla la oarecare distanta de
receptori, in special fata de zonele rezidentiale.
Impactul vizual pe perioada implementarii proiectului va fi asemanator cu cel al unui
santier de constructii, cu diferenta ca, in cazul de fata, exista o distanta tampon considerabila intre
receptori si zonele de lucru, cu referire la componenta privind reabilitarea retelei de irigatii.
Nu se va inregistra impact negativ vizual final al obiectivului, in principal a componentei -
statie de de punere sub presiune, dat fiind dimensiunile proiectului si raportarea la caracteristicile
zonei. Astfel, plasarea constructiilor in vale,sub cota generala a terenurilor limitrofe si prezenta la
limita sudica a amplasamentului a plantatiei-livada iar la cea nordica a unui grup de arbori (singurii
din zona), sunt elemente importante care contribuie la reducerea considerabila a impactului vizual
negativ raportat la vecinatatea lacului Tasaul.
 Impactul asupra populatiei si sanatatii oamenilor

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei
locale si nu va determina schimbari de populatie in zona.Impactul pozitiv al implementarii
proiectului se va manifesta asupra conditiilor socio-economice din zona prin crearea de noi locuri
de munca si prin cresterea randamentului de utilizare a terenurilor.
22
 Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

In zona in care se doreste a se realiza investitia nu sunt semnalate valori arheologice,
istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrarile executate.
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu
1. Protectia calitatii apelor

Surse de poluare a factorului de mediu apa
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie la statia de punere sub presiune aflata in
imediata vecinatate a lacului Tasaul, se pot considera surse de poluare a apelor de suprafata
posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti rezultate din functionarea necorespunzatoare a
utilajelor si celorlalte mijloace de transport folosite in perioada de constructive, ce pot fi antrenate
de apele pluviale in lac. Aceste scurgeri nu pot fi considerate o sursa de poluare a apelor subterane
deoarece cantitatea posibil deversata in mod cu totul accidental este mica, neexistand pericolul
migrarii in freatic.
O alta sursa de poluare a apelor de suprafata o pot reprezenta depozitele necontrolate de
deseuri/materiale de constructii ce pot fi antrenate de apele pluviale sau de vant in apa lacului
Tasaul.
De asemenea putem considera o potentiala sursa de poluare a apelor lacului Tasaul,
evacuarea apelor uzate fecaloid menajere, atat in faza de executie cat si ulterior.
Masuri de diminuare a impactului

In perioada lucrarilor de executie, masurile generale ce trebuie avute in vedere pentru
asigurarea protectiei factorului de mediu apa sunt urmatoarele:
- Depozitarea materialelor de constructii necesare si a deseurilor generate numai in spatii
special amenajate si evacuarea ritmica a deseurilor de pe amplasament .
- Se interzice spalarea utilajelor de constructie si a mijloacelor de transport in apa lacului
Tasaul.Personalul va fi instruit corespunzator.
- Dotarea cu toalete ecologice a organizarii de santier.
- Se interzice cu desavarsire aplasarea depozitelor temporare de combustibil direct pe sol si
in vecinatatea lacului Tasaul.
- Proiectul nu implica evacuarea de ape uzate in emisar natural. Evacuarea apelor uzate
fecaloid menajere se va realiza doar in toalete ecologice.
- Se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau a
depozitelor temporare de pamant, precum si a materialelor solubile sau antrenabile cu apa.
23
- Utilajele ce vor deservi activitatile desfasurate vor trebui sa detina toate inspectiile tehnice
necesare care sa ateste functionarea corespunzatoare a tuturor echipamentelor ce pot genera
scurgeri de lubrifianti sau produse petroliere. In aceste conditii riscul producerii unui
accident poate fi considerat minim, iar probabilitatea producerii unei poluari cu
hidrocarburi va fi redusa.
2. Protectia aerului
Surse de poluare a factorului de mediu aer
Sursele de poluanti pentru aer vor fi cele uzuale pe durata executiei lucrarilor de construire:
 Surse stationare nedirijate unde principalul poluant il reprezinta pulberile.
Aceste surse sunt reprezentate de :
- lucrarile propriu-zise de decopertare, excavare si redistribuire/transport a
surplusului de sol la constructia fundatiilor;
- eroziunea eoliana de pe suprafetele de teren perturbate sau lipsite de vegetatie.
 Surse de emisie mobile unde principalii poluanti sunt: NOx, SOx, CO, COV, particule
cu continut de metale grele, rezultate din arderea combustibililor fosili.
Aceste surse sunt reprezentate de autovehiculele si utilajele ce participa la amenajarea
terenului si la transportul materialelor si echipamentelor, precum si la aprovizionarea cu substante
si materiale pe durata executarii lucrarilor de constructii/montaj.
Sursele specifice perioadei de constructie vor fi in principal surse de suprafata, deschise,
libere iar functionarea acestora va fi intermitenta, in functie de programul de lucru (cca. 10 ore/zi,
5 – 6 zile/saptamana) si de graficul de desfasurare a lucrarilor.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, sursele mentionate mai sus vor disparea.

In vederea protectiei calitatii aerului in zona amplasamentului, in perioada de executie, se
propun o serie de masuri care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului.In mod special se va
acorda o atentie deosebita masurilor de reducere a pulberilor generate de implementarea
proiectului Acestea sunt importante in masura in care vor conduce la scaderea riscul depunerii
pulberilor pe aparatul folicular al plantelor si la diminuarea pulberilor respirabile.
In timpul realizarii lucrarilor de executie se vor lua masuri care sa conduca la respectarea
prevederilor STAS 12574-87 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate:
 utilizarea unor echipamente si utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic, prevazute
cu sisteme performante de retinere si filtrare a poluantilor emisi in atmosfera ;
 folosirea unor mijloace de transport si utilitare conforme cu normele tehnice RAR;
 efectuarea periodica a reviziilor si reparatiilor utilajelor, conform graficelor stabilite pe
baza specificatiilor din documentatiile tehnice;
24
 utilizarea de combustibili cu continut redus de sulf, conform prevederilor legislative in

vigoare (HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,
modificat si completat de HG 1197/2010).
 se recomanda ca, in pauzele de activitate, motoarele mijloacelor de transport si ale
utilajelor sa fie oprite, evitandu-se functionarea nejustificata a acestora.
 transportul materialelor de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine se va
face sub prelata; se impune adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la
calitatea suprafetei de rulare pentru minimizarea cantitatilor de pulberi antrenate in aer;
 viteza de circulatie a mijloacelor de transport si utilajelor in zonele de lucru va fi limitata,
astfel incat sa se reduca riscul producerii de praf;
 curatarea si stropirea periodica a zonei de lucru si a drumurilor din interiorul obiectivului,
pentru diminuarea cantitatilor de pulberi din atmosfera in situatiile in care operatiunile de
decopertare a solului si excavare se realizeaza in periode secetoase si cu vant puternic;
 acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in
perioadele cu vanturi puternice.
3. Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Sursele de zgomot si vibratii
Poluantii de natura fizica pot genera efecte de poluare grave, ireversibile, in cazul in care
prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate. Acestia se constituie in factori de
stres putand sa aiba potential poluator puternic.
O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile, ca factori fizici de disconfort care
sunt generati ca urmare a desfasurarii activitatii pe amplasament, atat in faza de executie cat si in
cea de functionare.
Nivelurile cele mai ridicate de zgomot si vibratii se vor inregistra in faza de executie prin
lucrarile de:
- transport materiale;
- lucrari specifice in domeniul constructiilor ca: excavatii, manipulare materiale (incarcari-
descarcari), montaj structuri metalice si echipamente tehnologice etc.
In aceasta etapa se vor inregistra niveluri relativ ridicate ale zgomotului, care pot fi de
intensitate ridicata si se vor manifesta cu intermitenta.
Zgomotul produs in perioada de constructie are urmatoarele particularitati:
- este cauzat de tipuri diferite de echipamente;
- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara,
de regula, in timpul zilei.
25
Tab. - Valori limita de zgomot admise pentru utilajele si echipamentele utilizate in constructii 1
Tipul echipamentului Puterea neta Nivelul de putere acustica admis in dB/1 pW
instalata Etapa I Etapa II
P (in kW) De la 3.01.2005 De la 1.01.2007
Puterea electrica
Pel in kW
m masa in kg
Latimea de taiere
L in cm
Buldozere, Incarcatoare, P55 104 101
Incarcatoare-excavator pe pneuri, P˃55 85+11lgP 82+11lgP
Dumpere, Gredere, Compactoare
pentru gropi de gunoi de tip
incarcator, Automacarale actionate
de motor cu combustie interna cu
contragreutate, Macarale mobile,
Masini de compactat doar cu cilindri
nevibratori, Finisoare de pavaj,
Grupuri de actionare hidraulica
Excavatoare, Ascensoare de santier P15 96 93
pentru materiale in constructii, Vinci P˃15 83+11lgP 80+11lgP
pentru constructii, Moto-sape
Grupuri electrogene, Generatoare de Pel 2 97+lgPel 95+lgPel
sudura 2<Pel<10 98+lgPel 96+lgPel
Pel˃10 97+lgPel 95+lgPel
Compresoare P15 99 94
P˃15 97+2lgP 95+2lgP
Pentru fiecare dublare a distanei sursa-receptor, nivelul de presiune sonora scade cu 6dB.
Astfel pentru o sursa avand nivelul de putere sonora de 105 dB- ex excavator, echipat cu un motor
Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min , nivelul de presiune sonora calculat in functie de distanta fata
de sursa este prezentat in tab. 6. Se poate observa cum la fiecare dublare a distantei, nivelul de
presiune sonora scade cu 6 dB astfel ca la o distanta de cca.13m de zona de lucru nivelul presiunii
acustice este de 84 dB iar la 25 m este de 78 dB.
1
HG nr. 1756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
26
Tab. - Calculul nivelului de presiune acustica in functie de distanta fata de sursa sonora
Conform studiilor realizate de Departamentul Transporturilor din Statele Unite, urechea

umana poate percepe sunete pana la 80 dB fara a exista vreo modificare de comportament. Peste
acest prag intensitatea sunetului devine nociva, ducand la indispozitie si jena, iar o expunere
indelungata poate provoca pierderea definitiva a auzului.
In raport cu sursele de zgomot de pe amplasamentul statiei de pompare, zona rezidentiala a
localitatii Sibioara este situata la distante mai mari de 250 m, consideram ca populatia rezidenta
nu va fi afectata de nivelele de zgomot inregistrate in timpul lucrarilor de constructii/montaj.
Masuri de reducere a zgomotului si vibratiilor

In scopul diminuarii nivelului de zgomot, in perioada realizarii investitiei se vor lua masuri
precum:
- Utilizarea de echipamente si utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic prevazute
cu sisteme performante de minimizare a poluntilor emisi in atmosfera inclusiv, din punct de
vedere al zgomotului produs;
- Verificarea periodica a din punct de vedere tehnic a utilajelor in vederea cresterii
performantelor;
- Oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care nu sunt in activitate;
- Folosirea de utilaje cu capacitati de productie adaptate la volumele de lucrari necesare
astfel incat acestea sa aiba asociate niveluri moderate de zgomot;
- Programarea activitatilor astfel incat sa se evite cresterea nivelului de zgomot prin
utilizarea simultana a mai multor utilaje care au asociate emisii sonore importante;
27
- Oprirea motoarelor autovehiculelor in intervalele de timp in care se realizeaza

incarcarea/descarcarea deseurilor/materialelor.
In perioada de functionare a statiei de punere sub presiune, nivelul de zgomot poate fi
redus prin utilizarea unor pompe performante.
4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul
5. Protectia solului si subsolului

Surse de poluare a factorului de mediu SOL/SUBSOL
Pe parcursul realizarii investitiei pot apare poluari directe ale solului si subsolului prin:
- scurgeri accidentale de produse petroliere, fie de la mijloacele de transport cu care se
transporta diverse materiale, fie de la utilajele folosite ;
- organizare improprie a depozitelor aferente organizarii de santier in afara suprafetelor
special amenajate; depozitari improprii de deseuri si materiale de constructii (de ex.
depozitari directe pe sol);
- depunerea pe sol a prafului rezultat din manipularile materialelor pulverulente cat si din
lucrarile de constructie executate;
- traficul utilajelor grele care genereaza poluanti gazosi (monoxid de carbon, plumb, oxid
de azot, praf, dioxidul de carbon) care prin intermediul mediilor de dispersie se pot
depune pe suprafata solului.
- spalarea materialelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii in
situatia depozitarii necorespunzatoare a acestora in cadrul organizarii de santier .

Principalele masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu SOL/SUBSOL
sunt:
- Activitatea se va desfasura strict in zona avizata prin actele de reglementare obtinute
pentru investitie. Se interzice ocuparea unor alte suprafete, necuantificate ca fiind
necesare in economia investitiei.
- Lucrarile de executie se vor realiza cu personal calificat, cu materiale conforme cu
cerintele standardelor de calitate in vigoare. In momentul constatarii defectiunilor se
vor lua urgent masuri de remediere a lor si de curatire a zonei poluate
- Evacuarea ritmica a deseurilor rezultate din activitatea de construire pentru evitarea
formarii depozitelor necontrolate.
- Interventiile la mijloacele de transport se vor realiza numai in cadrul unitatilor
specializate pentru a evita scaparile accidentale de produse petroliere pe sol.
28
- Se va interzice efectuarea de interventii la mijloacele de transport si echipamente la

locul lucrarii pentru a evita scapari accidentale de produs petrolier si se va achizitiona
material absorbant. Se va interveni prompt in cazul scurgerilor de produse petroliere,
pentru a evita migrarea lor pe portiunile de sol.
- Mijloacele de transport si utilajele vor fi alimentate de la statii autorizate. Nu se
depoziteaza carburanti pe amplasament. Substantele chimice utilizate se vor depozita in
spatii/pe platforme special amenajate in cadrul organizarii de santier pentru a
preintampina infiltrarea in sol/ape subterane.
- Suprafetele prevazute in proiect a fi afectate temporar vor fi reabilitate si redate
circuitului initial. La finalul lucrarilor de constructie nu trebuie sa existe pe
amplasament alte suprafete ocupate definitiv decat cele necesare functionarii
obiectivului. Nu se vor lasa pe amplasament depozite de agregate sau de pamant
rezultat din excavatii.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Arealele sensibile sunt reprezentate de situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0060
Lacurile Tasaul-Corbu. Situl se afla in custodia O.N.G. BlackSea SPA, Constanta.
Lacul Tasaul si Lacul Corbu (cunoscut si ca Lacul Gagarlac) formeaza impreuna un
complex lacustru, care in anul 2007 a fost declarat sit de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu, parte componenta a retelei europene de arii naturale protejate
Natura 2000. Obiectivele de conservare ale acestui sit sunt speciile de pasari in special migratoare,
specii de pasari care ierneaza in sit, precum si habitatele de odihna, adapost si hranire ale acestora.
Suprafata mare a complexului lacustru asigura un refugiu in special pentru pasarile acvatice
aflate in migratie, in zonele acoperite cu vegetatie palustra (stuf). Pasarile cuibaritoare in zona
Deltei Dunarii, in perioadele de migratie de primavara si toamna, fie trec in pasaj peste Lacul
Tasaul fie se hranesc si se adapostesc temporar in zona lacului.
Proiectul analizat se afla la limita vestica a sitului de interes comunitar, doar
conducta de aductiune a apei din lac ajunge in perimetrul sitului. Trebuie mentionat faptul ca,
aductiunea de apa de la Lacul Tasaul la cuva statiei de pompare va fi una sezoniera, tip sifon,
pozata la inceputul campaniei de irigat si demontata la sfarsitul acesteia. Zona estica a statiei de
punere sub presiune proiectata, respectiv cuva statiei se va afla la limita sitului, la o distanta de 5 m
de luciul apei.
Habitatul terestru din zona incintei statiei de pompare este reprezentat de un teren
neproductiv, acoperit cu vegetatie herbacee, lipsind vegetatia arborescenta. Din punct de vedere
floristic, speciile inventariate denota o fitodiversitate relativ redusa.
29
Fauna de pe amplasament este slab reprezentata, atat din punct de vedere calitativ cat si
numeric, datorita antropizarii cauzata de activitatile agricole, prezenta umana si a traficul auto si cu
atelaje de pe drumurile de exploatare agricola din zona.
Statia de punere sub presiune fiind amplasata la limita sitului de interes comunitar
ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu, numeroase specii de pasari listate in formularul standard al
respectivului sit pot fi observate in pasaj, traversand in zbor zona lacului Tasaul.
Realizarea proiectului nu impica afectarea directa a habitatelor de cuibarire sau de odihna
pentru speciile de avifauna, intrucat pe luciul de apa din vecinatatea amplasamentului nu este
prezent stufaris.
Antropizarea accentuata a habitatului, teren arabil si neproductiv din zona proiectului,
determina evitarea acestuia (ca loc de hranire, adapost si odihna) de catre un numar important
dintre speciile de pasari enumerate in cadrul formularului standard al ROSPA0060 Lacurile
Tasaul-Corbu, aceasta zona fiind preferata si frecventata de specii sinantrope.
Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si

ariilor protejate
Pentru protectia biodiversitatii si a ariei naturale protejate de interes comunitar din zona
proiectului principalele masuri sunt cele legate de protectia habitatului lacustru si a malurilor
lacului. Astfel, vor fi luate toate masurile necesare pentru a nu fi afectate malul si apa lacului
Tasaul (inclusiv zona de protectie a lacului de 5m):
- nu se vor realiza constructii definitive in cuveta lacului precum si pe o distanta de 5m
de la malul lacului spre uscat sunt interzise orice fel de constructii care ar obtura
accesul liber la luciul de apa;
- nu se vor efectua evacuari de ape uzate in lacul Tasaul atat in perioada de constructie
cat si in cea de operare.
In cazul habitatelor terestre din vecinatatea lacului, in mare majoritate terenuri arabile, nu
sunt necesare masuri suplimentare, data fiind natura impactului determinat de implementarea
proiectului care nu va determina afectarea sau modificarea rutelor de migrare ale pasarilor,
obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Toate masurile definite pentru protectia aerului, protectia impotriva zgomotului sunt masuri
cu efecte si in cazul protectiei asezarilor umane.
In perioada executarii lucrarii de constructie a statiei de pompare se va avea in vedere
aspectul salubru al utilajelor folosite, semnalizarea lucrarilor si asigurarea unui ritm corespunzator
30
de lucru cu efecte asupra minimizarii timpului necesar pentru implementare precum si impunerea
de limite de viteza ( 30 km/h) pe drumurile cele mai apropiate de zonele locuite .
Fig.5 - Pozitia statiei de punere sub presiune fata de zona rezidentiala din localitatea
Sibioara
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Cantitatile de deseuri generate in perioada de constructie sunt dependente de sistemele
constructive utilizate si de modul de gestionare a lucrarilor. Pentru toate deseurile generate se va
realiza sortarea la locul de producere si depozitarea temporara in incinta organizarii de santier.
Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatilor de constructie-montaj, (codificate
conform HG nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2) sunt urmatoarele:
- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea angajatilor; se vor depozita in
container si vor fi predate pe baza de contract catre serviciul de salubrizare al comunei Lumina;
volumul va varia zilnic, functie de numarul echipelor implicate in lucrari;
- deseuri reciclabile: deseuri de ambalaje de hartie si carton (15 01 01), deseuri de ambalaje
de plastic (15 01 02), pentru care se recomanda colectarea si depozitarea separata, in recipiente
adecvate, special destinate, urmand a fi predate catre operatori economici autorizati, in vederea
valorificarii;
- deseuri de constructii: pamant si piatra rezultata din excavatii (17 05 04), deseuri metalice
(17 04 05), resturi de beton (17 01 01), lemn (17 02 01); fractiunile reciclabile se vor valorifica
31
prin operatori economici autorizati; deseurile inerte (pamant si piatra)vor fi utilizate ca materiale
de umplutura pentru nivelarea terenului,consolidare taluze iar celelate tipuri vor fi depozitate
intr-un depozit de deseuri inerte.
Deseurile de constructie rezultate in general din activitatea de edificare a cladirilor
(cladirea statiei de pompare, caminele de vizitare) pe amplasament sunt reprezentate in proportie
de 78-80% de deseuri inerte (betoane, elemente de zidarie).
Pentru deseurile reciclabile se vor asigura facilitati de depozitare sub forma de containere,
pentru colectarea selectiva si valorificarea ulterioara prin operatori economici autorizati.
Cantitatea de pamant excavat va fi direct proportionala cu adancimea excavatiei si
suprafetele utilizate pentru amenajarea obiectivului.
Functionarea sistemului de irigatii va genera deseuri de tip menajer si deseuri de ambalaje.
Se vor asigura facilitatile necesare pentru colectarea selectiva.
Se vor asigura dotarile necesare pentru colectarea deseurilor generate, atat pe perioada de
implementare a proiectului, cat si in perioada de functionare, precum si contracte cu societati
autorizate sa preia deseurile generate in vederea valorificarii/eliminarii, dupa caz.
Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui
management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare, se numara
urmatoarele:
- evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de
stocuri si cresterii riscului amestecarii diferitelor tipuri de deseuri;
- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima
optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;
- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul
deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
- se interzice abandonarea deseurilor si/sau depozitarea in locuri neautorizate;
- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002,
evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a
acestora.
Pentru fiecare tip de deseu generat se vor amenaja sisteme temporare de stocare
corespunzatoare, astfel incat sa nu existe riscul poluarii factorilor de mediu.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Nu este cazul .
32
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Pe timpul functionarii obiectivului programul de monitorizare se va impune prin autorizatia
de mediu.
Pe perioada de executie a proiectului, se va avea in vedere raportarea modului de gestionare
a deseurilor si a surplusului de pamant excavat.
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte

normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO,
COV, LCP, etc.)
Nu este cazul.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier

Pentru Organizarea de santier, s-a stabilit ca amplasament un teren in suprafata de 300,00
2
m in incinta noii statii de pompare (proiectata), la limita vestica a terenului la cca.50-60 m de
malul lacului.
Functiunile organizarii de santier sunt:
- parcare pentru autovehiculele si depozitare temporara pentru echipamentele si
utilajele utilizate in timpul implementarii proiectului;
- depozitare temporara pentru materiale de constructii (piatra sparta, nisip, etc);
- dupa caz, zona depozitare echipamente si materiale marunte in eurocontainere;
- zona administrativa pentru personalul implicat in realizarea investitiei
Suprafata ocupata provizoriu:

 Gospodaria de apa = 22,50 m2
 Grup sanitar ecologic 2(1,5m x 3m) = 9,00 m2
 Baraca metalica 2 buc : 2( 6,00 x 2,50 m) = 30,00 m2
 Magazie metalica 6,00 x 2,50 m = 15,00 m2
 Sopron pentru depozitare conducte 10 x 2,00 m = 20,00 m2
 pichet P.S.I. + panou prezentare = 1,25 m2
 Parcare auto balastata = 194,25 m2
 Spatii libere = 8,00 m2
TOTAL : = 300,00 m2
INFIINTAREA ORGANIZARII DE SANTIER va cuprinde urmatoarele lucrari:

 Lucrari pregatitoare:
- balastarea incintei organizarii de santier S = 300,00 mp
33
 Lucrari provizorii (aflate in dotarea constructorului, mobile si demontabile):

a.) constructii
- baraca metalica 2 buc cu destinatie : 1. birou sef santier si birou tehnic,
2. dormitor si sala de mese
2 (2,50 x 6,00 m) / buc = 30,00 m2
- imprejmuire O.S. din panouri mobile demontabile pe L = 68,50 m (inclusiv porti
de acces).
- magazie metalica
- sopron pentru depozitare conducte
- pichet PSI
- panou de prezentare
- cabine mixte ecologice
- rezervor apa
● transport
-transport baracamente cu treiler pe distanta de 35,00 km
Asigurarea apei pentru consum productiv si pentru nevoile gospodaresti este asigurata de
un rezervor din PVC cu capacitatea de 1 mc.
Asigurarea caii de comunicare (de acces) la organizarea de santier este realizat de un drum
balastat (drum de trafic mijlociu), existent (de exploatare), care duce la statia de pompare, cu un
sens avand l = 3,50 m.
Organizarea de santier va avea acelasi amplasament pentru intreaga perioada de executie a
investitiei. Pentru perioada de timp friguros, cand lucrarile din cadrul investitiei sunt intrerupte,
obiectivele provizorii pot fi mutate pe alte amplasamente (pe cheltuiala constructorului).
La aceste propuneri ale proiectantului, Constructorul poate veni cu modificari la proiectul
tehnic de O.S. - FAZA a II-a, in functie de dotarile proprii (baraci, magazii si soproane din tabla
ondulata usor de montat pe dimensiunile pe care le considera utile, panouri metalice pentru
imprejmuire etc.), de numarul de salariati angajati in procesul de executie a investitiei de fondurile
alocate prin negociere, de graficul de executie si de existenta altor investitii.
In incinta organizarii de santier nu este prevazut nici un depozit de carburanti. Carburantul
necesar alimentarii masinilor si utilajelor de constructie va fi depozitat in incinta fermei apartinand
beneficiarului, situata la cca. 750 m de amplasamentul statiei de punere sub presiune
NOTA: Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi limitat la strictul necesar. Dupa
executarea lucrarilor, constructorul va reda terenul respectiv destinatiei initiale, fara a fi
degradat.
34
VIII. Lucrari refacere amplasament la finalizarea investitiei, in caz de

accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt
disponibile.
Dupa finalizarea lucrarilor, amplasamentul organizarii de santier va fi adus la starea
initiala, astfel incat sa se asigure reutilizarea terenului
La sfarsitul perioadei de exploatare a obiectivului urmeaza etapa de dezafectare, care va fi
data de durata de functionare a investitiei . Aceasta presupune dezafectarea constructiilor,
curatarea terenului de posibile resturi de materiale de constructie, umplerea excavatiilor cu pamant
de calitate similara cu cel din zona invecinata acestora. Lucrarile de dezafectare se vor face in
conditii de protectie pentru calitatea factorilor de mediu.
IX. Date furnizate in vederea parcurgerii etapei de incadrare conform

Ord. 19/2010:
a) descrierea succinta a PP si amplasarea acestuia in raport cu aria naturala protejata
de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale
amplasamentului PP.
Proiectul „Reabilitare si modernizare sistem de irigatii pe suprafata O.U.A.I. SPP19-
Sibioara”, comuna Lumina, judetul Constanta cuprinde, conform documentatiei tehnice,
urmatoarele lucrari:
Se propune refacerea in totalitate a schemei de irigatii cu asigurarea debitului de apa prin
intermediul unei statii de pompare nou proiectata cu preluarea apei din Lacul Tasaul (sursa noua de
apa), pentru a se asigura irigarea plotului de irigatie de 513 ha net al O.U.A.I. SPP19-Sibioara.
Statia de pompare va fi amenajata pe un teren situat in imediata vecinatate a lacului, teren
aflat in posesia O.U.A.I. SPP19-Sibioara.
Alimentarea cu energie electrica a pompelor pentru irigatii se va realiza dintr-un post trafo
P.T. nou de 1000 KVA cu bloc de masura si protectie cu priza de pamant amplasat in incinta statiei
de pompare.
Aria naturala de interes comunitar cu care proiectul se suprapune partial este ROSPA0060
LACURILE TASAUL-CORBU. Situl se afla in prezent in custodia O.N.G.-ului Blacksea SPA, din
Constanta.
Lacurile Tasaul si Corbu constituie un complex lacustru pentru care s-a instituit regimul de
arie naturala protejata de interes comunitar in anul 2017, cand a fost declarat sit de protectie
speciala avifaunistica ale carui obiective de conservare sunt specii de pasari si habitatele acestora.
Distanta masurata in linie dreapta de la limita proiectului pana la aria naturala protejata de
interes comunitar ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu este de:
35
- 0 m, pe limita sitului, in zona de est a perimetrului incintei viitoarei statii de punere sub
presiune/de pompare;
- 233 m, in zona de nord-est a perimetrului amenajarii de irigatii O.U.A.I. SPP19-
Sibioara.
b) prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona PP
Fig. 6 - Amplasamentul statiei de pompare

In urma observatiilor in teren pe amplasament nu s-a constatat prezenta speciilor de plante
sau a habitatelor naturale de interes comunitar mentionate in anexele la O.U.G. nr. 57/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare. Habitatele sunt atropizate, reprezentate prin terenuri arabile
si teren neproductiv.
Habitatul terestru din zona incintei statiei de pompare este reprezentat de un teren
neproductiv, acoperit cu vegetatie herbacee, lipsind vegetatia arborescenta. Din punct de vedere
floristic, speciile inventariate denota o fitodiversitate relativ redusa. Speciile de plante vasculare
sunt preponderent specii ruderale care delimiteaza drumurile de exploatare agricola si un numar
36
mic de specii de plante caracteristice pajistilor de stepa secundara, fara importanta din punct de
vedere al conservarii, cum ar fi de exemplu: Conyza canadensis, Taraxacum officinalis, Capsella
bursa-pastoris, Lepidium draba, Stelaria media, Ornithogalum umbellatum, Euphorbia
seguieriana, Eryngium campestre, Melilotus officinalis, Melilotus albus, Calamagrostis epigeios,
Botriochloa ischaemum, Elymus repens, Malva sylvestris, Agropyron cristatum ssp. pectinatum,
Plantago lanceolata, Diplotaxis muralis, Xanthium italicum, Cynodon dactylon, Chenopodium
album, Amaranthus retroflexus, Artemisia annua, Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium,
Achillea setacea, Lactuca serriola, Sonchus arvensis, Chondrilla juncea, Cichorium intybus,
Carduus acanthoides, Carduus nutans, Phragmites australis.
Fig. 7 - Limita sudica a amplasamentului statiei de pompare
Astfel, in zona proiectului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau
national enumerate in anexele la O.U.G. nr. 57/2007 cu completarile si modificarile ulterioare, sau
specii de plante amenintate mentionate in listele rosii sau Cartea Rosie a Plantelor Vasculare din
Romania.
37
Fauna de pe amplasament este slab reprezentata, atat din punct de vedere calitativ cat si
numeric, datorita antropizarii cauzata de activitatile agricole, prezenta umana si a traficul auto si cu
atelaje de pe drumurile de exploatare agricola din zona.
Din cadrul faunei de nevertebrate insectele sunt reprezentative. Speciile comune,
caracteristice zonei, apartin principalelor ordine de insecte terestre, respectiv: libelule (Odonata),
cosasi si lacuste (Orthoptera), gandaci (Coleoptera), fluturi (Lepidoptera) si muste si tantari
(Diptera). Ca numar de indivizi prezenti, cel mai bine reprezentate sunt familiile de insecte bune
zburatoare (apartinand ordinelor Coleoptera, Lepidoptera si Diptera), dar si specii tolerante la
presiunile antropice, comune in zone cu caracter agricol, multe dintre ele considerate daunatori.
In zona proiectului nu au fost identificate specii de insecte incluse in anexele la O.U.G. nr.
57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare sau habitate caracteristice acestora.
Ornitofauna din zona proiectului este reprezentata de specii de pasari care in principal
tranziteaza zona precum si de exemplare ale unui numar redus de specii sedentare si posibil
cuibaritoare care pot utiliza amplasamentul ca loc de adapost, hranire si cuibarire,. Astfel, pe
terenurile agricole pot cuibari specii de pasari cum ar fi: Motacilla alba, Alauda arvensis si
Melanocorypha calandra. Pe amplasamentul statiei de punere sub presiune nu au fost observate
cuiburi. La sud de amplasamentul statiei de pompare exista o livada, iar la nord de aceasta un palc
de arbori unde pot cuibari paseriforme si columbiforme.
Speciile de pasari acvatice de talie mare sunt observate numai in zbor deasupra zonei
studiate, mai ales in perioadele de migratie.
In zona proiectului sunt frecvent observate numeroase exemplare de paseriforme
antropofile, tolerante la impactul antropic, cum ar fi de exemplu: Corvus cornix, Corvus
frugilegus, Pica pica, Passer domesticus, Passer montanus, Sturnus vulgaris, Carduelis carduelis,
Motacilla alba, Turdus merula, Parus major. Frecvente sunt de asemenea si exemplarele de
pescarusi din speciile specii: Larus cachinnans, Larus michahellis si Larus ridibundus.
Pasarile rapitoare folosesc zona proiectului in special pentru vanatoare, hrana principala
fiind rozatoarele caracteristice terenurilor arabile. Diversitatea specifica a rapitoarelor diurne este
relativ redusa, fiind observati in zbor mai ales indivizi apartinand urmatoarelor specii: Buteo buteo,
Buteo rufinus, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Falco tinnunculus.
Statia de punere sub presiune este amplasata in zona de est la limita sitului de interes
comunitar ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu si astfel, numeroase specii de pasari listate in
formularul standard al respectivului sit pot fi observate in pasaj, traversand in zbor zona studiata.
Conform formularului standard al ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu, speciile prevazute
la art. 4 din Directiva 2009/147/CE prezente in sit, sunt: Acrocephalus scirpaceus, Alcedo atthis,
Anas crecca, Anas penelope, Anas platyrhynchos, Anas strepera, Anser albifrons, Anthus
campestris, Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya fuligula, Aythya nyroca,
Branta ruficollis, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia
38
ciconia, Columba palumbus, Cygnus cygnus, Cygnus olor, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco
cherrug, Falco peregrinus, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Fulica atra, Gallinula
chloropus, Gavia arctica, Gelochelidon nilotica, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius
minor, Larus cachinnans, Larus canus, Larus fuscus, Larus ridibundus, Larus ridibundus,
Motacilla alba, Nycticorax nycticorax, Oenanthe pleschanka, Oxyura leucocephala, Pandion
haliaetus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax
pygmeus, Platalea leucorodia, Podiceps cristatus, Sterna albifrons, Sterna caspia, Sterna hirundo,
Sterna sandvicensis, Sturnus vulgaris, Tadorna tadorna. Situl a fost declarat pentru protejarea
unui numar de 37 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari (Directivei Consiliului
2009/147/EC).
De asemenea, situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Falco cherrug,
Branta ruficollis, Oxyura leucocephala, Anser erythropus, Cygnus cygnus, Pelecanus onocrotalus,
Pelecanus crispus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias niger,
Egretta garzetta, Falco peregrinus, Chlidonias hybridus, Falco vespertinus, Platalea leucorodia,
Cygnus bewickii, Egretta alba, Sterna sandvicensis, Gelochelidon nilotica, Ciconia ciconia, Circus
cyaneus, Saxicola rubetra, Miliaria calandra, Sturnus roseus, Sturnus vulgaris, Podiceps
nigricollis, Podiceps grisegena.
Fig.8- Pelecanus onocrotalus- Pelicanul alb Fig.9-Pelecanus crispus- Pelicanul

dalmatian
ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu este important pentru iernat pentru speciile de pasari
acvatice: Pelecanus crispus, Aythya ferina, Fulica atra, Larus ridibundus, Larus cachinnans.
Antropizarea accentuata a habitatului, teren arabil si neproductiv din zona proiectului,
determina evitarea acestuia de catre un numar important dintre speciile de pasari enumerate in
cadrul formularului standard, aceasta zona fiind preferata de specii sinantrope.
39
Astfel, tinand cont de importanta declarata a sitului prezentata in formularul standard al

acestuia (varianta actualizata in 2016), si anume: situl este important in perioada de migratie si
pentru iernat pentru specii de pasari acvatice, se poate observa ca terenurile aferente
proiectului, din vecinatatea sitului, nu constituie habitate propice pentru speciile migratoare sau
pentru speciile care ierneaza in cadrul sitului, acestea prefera, in mod evident habitatul lacustru.
In zona proiectului speciile de mamifere sunt slab reprezentate din cauza desfasurarii
activitatilor agricole, caracteristice zonei si a prezentei umane determinata de vecinatatea cu
localitatea Sibioara. Pe amplasament a fost observata prezenta urmatoarelor specii: rozatoare
specifice culturilor agricole, iepuri de camp si vulpi. Mentionam faptul ca dintre speciile de
mamifere doar speciile Vulpes vulpes si Lepus europaeus sunt mentionate in ANEXA 5 B la
O.U.G. 57/2007 cu completarile si modificarile ulterioare (respectiv Specii de Animale de interes
national ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management), fara a
prezenta un interes deosebit din punct de vedere conservativ.
Implementarea obiectivelor poiectului nu va determina modificari cantitative si/sau
calitative semnificative in compozitia ornitofaunei specifice habitatelor acvatice din vecinatatea
proiectului.
c) justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru
managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar;
Situl se afla in custodia O.N.G. BlackSea SPA, din Constanta, si in prezent nu exista Plan
de Management aprobat al ariei naturale protejate ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu. Astfel, nu
se pot preciza eventuale legaturi directe sau indirecte cu activitati de management destinate
conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar.
d) estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor din aria

naturala protejata de interes comunitar.
Implementarea proiectului „Reabilitare si modernizare sistem de irigatii pe suprafata
O.U.A.I. SPP19-Sibioara”, comuna Lumina, judetul Constanta, nu este un proiect care prin
amploare si dimensiune spatiala si temporala sa presupuna aparitia de factori perturbatori care ar
conduce la modificatea semnificativa a nivelului de impact existent in zonele invecinate
ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu.
Principalul impact negativ se va manifesta asupra vegetatiei din cadrul zonelor de
implementare a proiectului, localizate in exteriorul sitului, ca urmare a desfasurarii lucrarilor
prevazute, cu mentiunea ca habitatele sunt unele antropizate, utilizate preponderent in scopuri
agricole si fara valoare conservativa, atat din punct de vedere al vegetatiei cat si ca habitate de
odihna, adapost si hranire pentru speciile de pasari enumerate in anexele la formularul standard al
ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu.
40
Realizarea proiectului nu va fi de natura sa conduca la modificarea rutelor de migratie a

speciilor de pasari din cadrul sitului si de asemenea nu va genera impact semnificativ asupra
habitatului lacustru din cadrul sitului. Impactul va fi de intensitate redusa, temporar si localizat in
zona de santier.
Zona de mal din vecinatatea statiei de pompare este una lipsita de vegetatie palustra care
sa asigure conditii favorabile de adapost si cuibarire pentru specii de pasari acvatice. Astfel,
impactul asupra populatiilor de pasari, obiective de conservare ale sitului ROSPA0060 Lacurile
Tasaul-Corbu, din zona amplasamentului statiei de punere sub presiune/pompare, va fi unul de
intensitate redusa, manifestat mai ales in etapa de constructie. Impactul din etapa de constructie
consta in deranjarea temporara a pasarilor, din cauza zgomotului, vibratiilor, iluminarii pe timp de
noapte si a prezentei umane. Pasarile vor parasi suprafetele pe care se vor executa lucrari de
constructie pentru a reveni dupa incetarea acestora si retragerea utilajelor, autovehiculelor si a
muncitorilor.
Fig. 10 - Vedere mal in zona amplasamentului statiei de pompare – zona nord
41
Fig. 11 - Vedere mal in zona amplasamentului statiei de pompare – zona sud
Nu se vor realiza pierderi la nivel populational si nici pierderi de habitate importante de

hranire, adapost si odihna a speciilor de pasari migratoare si a celor care ierneaza in sit.
In cazul terenurilor arabile unde se vor realiza reabilitari ale retelei de irigatii si a realizarii
retelei electrice aferente functionarii statiei de punere sub presiune din cadrul O.U.A.I. SPP 19
Sibioara impactul preconizat va fi de asemenea de intensitate redusa, temporar si strict localizat in
zonele unde se vor desfasura lucrarile de reabilitare, prevazute prin proiect.
Referitor la generarea unui potential impact cumulativ al proiectului analizat cu alte
planuri si proiecte din vecinatatea sitului ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu asupra obiectivelor
de conservare si a integratatii sitului, facem observatia ca proiectul prin natura activitatilor ce
urmeaza a se desfasura nu este de natura sa modifice nivelul actual de impact. Sistemul de irigatii
al O.U.A.I. SPP 19 Sibioara exista din 1989 si a avut o durata de functionare de 28 de ani,
42
necesitatnd lucrari de modernizare si reabilitare. Realizarea si functionarea statiei de punere sub

presiune/de pompare, nu va genera un impact cumulativ dat fiind specificul acestei activitati si
caracterul intermitent al acesteia. Aductiunea de apa este sezoniera, campania de irigat este de
max. 5 luni (in perioada cu ariditate crescuta). In lunile mai-septembrie cand se preconizeaza
aductiunea de apa din apele lacului prezenta speciilor de pasari migratoare si a celor care ierneaza
in situl ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu este foarte redusa si ca urmare potentialul impact
asupra acestor pasari este nesemnificativ, fara un caracter cumulativ.
Dat fiind specificul investitiei, dupa finalizarea lucrarilor de implementare, prezenta
obiectivului (statie de punere sub presiune) nu va fi de natura sa suplimenteze activitatile ce
prezinta pericol pentru aria naturala protejata ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, aria ocupata
de amplasamentul statiei de punere sub presiune, 1145 mp, fiind foarte mica comparativ cu
suprafata sitului.
Avand in vedere faptul ca amplasamentul statiei de punere sub presiune nu se afla in
vecinatatea unei zone cu concentrari importante de specii datorita lipsei vegetatiei palustre iar
suprafata lacului Tasaul prezinta capacitate de suport pentru hranirea si odihna speciilor de
avifauna care utilizeaza in prezent situl concluzia este ca, pe termen mediu si lung,efectivele de
pasari pentru care situl ROSPA 0060 lacul Tasaul este important, nu vor fi afectate de
implementarea proiectului prezent.
d) Alte informatii prevazute in Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata

Nu este cazul
Beneficiar,
ORGANIZATIA URILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII SPP 19 SIBIOARA
Consultant ,
Cristina Adriana ARMEANU
Data: 20.04.2018
43

Memoriu Mediu SPP 19 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Mediu SPP 19 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE APRILIE

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

III. Descrierea proiectului

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 CP1 executata din tuburi AZBO cu Dn 200 mm-300mm, Pn 6 atm, in

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

pompare este echipata cu 3 electropompe cu ax orizontal autoamorsate (2 active+1

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

2. Reabilitare si modernizare retea de irigatie

3. Sistematizare pe verticala, drumuri si platforme interioare

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Lungime conducta+linie electrica pe teren subconcesionat de la Consiliul local al comunei

Teren proprietatea O.U.A.I. SPP 19 Sibioara:

Suprafata ocupata definitiv

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.)

S teren incinta O.U.A.I.=513 ha=5130000mp

 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Solutia prezentata in proiect Solutia alternativa

Puncte tari Puncte slabe Puncte tari Puncte slabe

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 Alte autorizatii cerute prin proiect

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Tabel 2 – Coordonatele amenajarii de irigatii SPP 19 Sibioara in sistem STEREO 1970

Nr.crt. Coordonate in sistem de proiectie

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Fig.1- Amplasamentul proiectului

Teritoriul O.U.A.I. “SPP 19 Sibioara” are urmatoarele vecinatati:

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Fig. 2- Amplasamentul statiei de punere sub presiune

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone

Spatiu urban discontinuu si spatiu rural

Unitati industriale sau comerciale

Terenuri arabile neirigate

Zone de culturi complexe

Fig. 3 - Zonificarea terenurilor conform CORRINE LAND COVER (CLC 2006)

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Fig. 4 - Pozitionarea proiectului fata de areale sensibile- ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu

Caracteristicile impactului potential

 Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Conform Avizului de gospodarire a apelor nr.61 din 16.12.2016 emis de A.N.Apele

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Pierderile accidentale de combustibili si uleiuri au o probabilitate redusa de producere si

 Impactul asupra calitatii aerului

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

Tinand cont de anvergura investitiei si conditiile de dispersie din zona (caracteristice

 Impactul asupra solului/subsolului

 Impactul asupra biodiversitatii

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 Impactul asupra peisajului si mdiului vizual

 Impactul asupra populatiei si sanatatii oamenilor

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE IRIGATII PE SUPRAFATA O.U.A.I. SPP 19 SIBIOARA 2018

 Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia