11/9/16 11/9/16

EXPUNERE NECONTROLATA LA CAMP

ELECTROMAGNETIC

Lista lucrărilor de laborator

1. Documentare si evaluare rapidă a literaturii de specialitate - practica

2. Distributia intensitătii câmpului electric de JF în corpuri - modelare

numerica
Camp electromagnetic cu
3&4. Distributia câmpului magnetic de JF în jurul unor surse tipice (linii
efecte neionizante
(frecvente 0 … 1011 Hz)
electrice, solenoid, bobine trafo), studiul ecranarii cu materiale
- poluare electromagnetica - feromagnetice si conductoare - modelare numerica

5&6. Studiul emisiilor electromagnetice în jurul unei antene. Patrunderea

undelor in medii cu diferite proprietati electrice / magnetice.

7. Masurarea emisiilor electromagnetice – cunoasterea instrumentelor si

masuratori de camp magnetic static (cu teslametrul ETM-1) si de joasa
frecventa (cu analizorul de camp EFA300)

Evaluarea impactului sistemelor electrice asupra mediului

Modulul 1 - Mediul Electromagnetic
1. Campul electromagnetic (spectrul de frecvente, legi si ecuatii, fenomene specifice de
interactiune, regimuri, formalisme de reprezentare - regimul armonic) CAMPUL ELECTROMAGNETIC
2. Proprietati ale mediilor biologice si interactiunea cu campul electromagnetic
2.1. Proprietati electrice si magnetice ale tesuturilor si organismului uman - generalitati -
2.2. Fenomene fizice de interactiune la frecvente joase si inalte
2.3. Efecte biologice investigate si cunoscute pana in prezent
•  Spectrul campului electromagnetic - domenii de frecventa
3. Controlul expunerii umane la camp electromagnetic in mediul profesional si in mediul
de viata - cadrul institutional, norme, standarde, limite admisibile de expunere, caracteristice, tipuri de interactiuni cu mediul biologic
justificare biofizica
•  Teoria de camp asociata – ecuatii, regimuri, formalism
4. Verificarea si monitorizarea nivelului de expunere. Expozimetrie si Dozimetrie in
camp neionizant matematic
5. Campul electromagnetic in mediu - niveluri de expunere caracteristice surselor
uzuale in medii profesionale si in mediul de viata, raportarea la nivelurile admisibile
5.1. Campuri electromagnetice antropice
5.2. Campuri electrice si magnetice naturale

1 2
 11/9/16 11/9/16

SPECTRUL UNDELOR ELECTROMAGNETICE

CAMP ELECTROMAGNETIC NEIONIZANT
radiatie neionizanta = non-ionizing radiation (NIR)

STATIC EMF RF LIGHT

Dupa
Clasificarea frecventelor - asa-numitul RADIOSPECTRU AGENDA TEHNICA

- realizata de ITU (International Telecommunication Union)

- adoptata de ANCOM (Autoritatea Nationala pentru Administrare si
Reglementare in Comunicatii, www.ancom.org.ro) c0 ≈ 3⋅108 m/s

ELF – intre 3 Hz – 30 Hz (frecvente extrem de joase)

SLF – intre 30 Hz – 300 Hz (frecvente super-joase) λ = c0 /f
€
VF/ULF – intre 300 Hz - 3 kHz (frecvente ultra joase / frecvente voce)
VLF – intre 3 kHz - 30 kHz (frecvente foarte joase)
€
LF – intre 30 kHz - 300 kHz (frecvente joase)
MF – intre 300 kHz - 3000 kHz (3 MHz) (frecvente medii)
HF – intre 3 MHz - 30 MHz (frecvente inalte)
VHF – intre 30 MHz - 300 MHz (frecvente foarte inalte)
UHF – intre 300 MHz - 3000 MHz (3 GHz), (frecvente ultra inalte)
SHF – intre 3 GHz - 30 GHz (frecvente super-inalte)
EHF – intre 30 GHz - 300 GHz (frecvente extrem de inalte)

3 4
 11/9/16 11/9/16

ECUATIILE MAXWELL REPREZENTAREA UNDELOR (ELECTROMAGNETICE)

pentru medii omogene si izotrope t1
t2
A(x,t)
A( x,t ) = Amax sin (ωt − αx )
∂B Ecuatiile se pot simplifica:
rot E = − − rot (B × v)
∂t - Pentru medii in repaus v = 0 α → constanta de propagare
∂D
- Pentru frecvente joase J >> dD/dt x
rot H = J + + ρ v v + rot (D × v) €
∂t λ→ lungimea de unda
-  In regim static d /dt = 0
€ div D = ρ v -  In absenta sarcinilor ρv = 0 Δx
λ α = 2π / λ
€ div B = 0 A(x,t)
D = ε 0E + P ( )
D = ε0E + Pt + P p = ε0E + ε0 χ eE + P p = εE + P p pentru
ω → pulsatia de variatie in timp
x1 fixat
ω = 2πf
B = µ 0 (H + M ) ( )
B = µ0 H + M t + M p = µ0H + µ0 χ mH + µ0M p = µH + µ0M p
f → frecventa de variatie in timp
t
€ f=1/Τ
J = σ(E + Ei ) (E + E i ) = ρJ pJ = E⋅ J T→ perioada de variatie in timp
€ αx1 T

* viteza de deplasare a undei se poate deduce din conditia de stationaritate

UNDE ELECTROMAGNETICE IN AER ωt - αx = const. Δx ω 2πf λ
v = lim = = = λf =
Δt →0 Δt α 2π /λ T

∂E ∂ 2E ρ
rot E = −
∂B ΔE − µσ − εµ 2 = grad v * viteza de deplasare a undelor electromagnetice plane in vid (aer) este
∂t ∂t ∂t ε ECUATIILE
UNDELOR ELMGN.
∂D 1 1 ⎡F⎤ −7 ⎡ H ⎤ 1 ⎡ s2 ⎤ 1
⎢ ⎥ ⋅ 4 π 10 ⎣⎢ m⎦⎥ =
rot H = J + pentru medii ε0µ0 =
∂t ∂H ∂ 2H c0 = ⎢ 2⎥ =
ECUATIILE ΔH − µσ
∂t
− εµ 2 = 0
∂t
imobile si liniare
ε0µ0 4 π 9 ⋅109 ⎣ m⎦ 9 ⋅1016 ⎣ m ⎦ c02
MAXWELL div D = ρ v
pentru medii
imobile si liniare div B = 0
In vid (aer), fara sarcini, fara densitati de curent si c0 = 299 792 458 [ m/s] ≈ 3⋅108 [ m/s]
D = εE mediu neconductor € €
B = µH
ε = ε0 ρv = 0
J = σE * viteza de deplasare a undelor electromagnetice plane intr-un mediu oarecare este
µ = µ0 σ=0
€
∂2 E € ∂ 2H 1 1 1
ΔE = ε 0 µ€ ΔH = ε 0 µ0 2 v= = = ⋅ c0
0 2
∂t εµ εr ε0µrµ0 εrµr
€ ∂t €

5 6
 11/9/16 11/9/16

Reprezentarea geometrica a marimilor armonice Reprezentarea in complex simplificat a marimilor armonice

Asocierea biunivoca intre marimea armonica (sinusoidala) x(t) si un
x(t ) = 2 X sin(ωt + ϕ) X = Xe jϕ = X (cosϕ + j sin ϕ)
fazor rotitor in planul (xoy) (vector cu originea fixa in O)
X → imagine in complex simplificat
y
x(t ) = 2 X sin (ωt + ϕ) = X max sin (ωt + ϕ) a j= −1
X X = X
€ €
ϕ €
Ecuatiile diferentiale sunt inlocuite cu
- fazorul are modulul oa = Xmax ω o
y x ecuatii algebrice in complex
€ - pozitia initiala corespunde defazajului ϕ a Im €
- fazorul se roteste cu viteza unghiulara ω in Xmax x→X
jurul originii o
ωt+ϕ X dx
jXsinϕ → jω X
o ϕ dt
x X
Xcosϕ Re ∫ x d t → jω

Reprezentarea in complex a marimilor armonice Caracteristici ale marimilor variabile in timp x(t)

Asocierea biunivoca intre marimea armonica (sinusoidala) * Valoarea medie * Valoarea medie
x(t) si un numar complex (functie oarecare) (functie periodica)
t2
1 T /2
j ( ωt+ϕ ) 2
x(t ) = 2 X sin (ωt + ϕ) C = 2 Xe x=
t 2 − t1
∫ x(t)dt X =
T
∫ x(t )dt
t1 0
j = −1

j ( ωt+ϕ ) * Radacina medie patratica * Valoarea efectiva (numai

€ C = 2 Xe € [
= 2 X cos(ωt + ϕ) + j sin (ωt + ϕ) ] € (Root Mean Square – rms) € pentru functii periodice)
Im
a
2X t2 T
1 1
€ ωt+ϕ x(t ) = 2 X sin (ωt + ϕ) = Im(C) rms =
t 2 − t1
∫ [ x(t)] 2 dt X=
T
∫ [ x(t)] 2 dt
o t1 0
Re
€
€
€
€

7 8
 MECANISME DE CONDUCTIE
INTERACTIUNI CONDUCTIA ELECTRICA = fenomenul de deplasare ordonata, in camp
intre electric, a purtatorilor de sarcina liberi (electroni sau ioni), sub actiunea fortelor
electrice (F = qE); (fenomenul este numit CONVECTIE pentru fluide ionice)
CAMPUL ELECTROMAGNETIC
si IN CONDUCTOARE IN SOLUTII ELECTROLITICE

La aplicarea unui camp electric, La aplicarea unui camp electric,

MEDIILE BIOLOGICE EXPUSE electronii liberi se deplaseaza
ordonat, in sens opus campului
electric, sub actiunea fortelor
Coulombiene (F = e E).
-  Proprietatile electrice si magnetice ale mediilor biologice
ionii liberi din solutie se deplaseaza
ordonat, sub actiunea fortelor
Coulombiene; ionii cu sarcina
pozitiva in sensul campului, iar cei
negativi in sens invers

-  Caracterizarea fenomenelor fizice de interactiune camp – E

substanta specifice gamei de frecvente - - + (-) (+)
- - -
-  Identificarea mecanismelor biologice cu consecinte asupra - - - -
+ -
sanatatii umane +-- +
+
Un material bun conductor este acela care dispune de sarcini mobile in numar cat mai mare.

Legea conductiei electrice J = σ E = 1/ρ E [A/m2]

CONDUCTIVITATEA ELECTRICA - densitatea de curent produsa intr-un

PROPRIETATILE mediu expus la un camp electric unitar

ELECTRICE si MAGNETICE materiale materiale relativ bune

materiale
ale σ
izolante conductoare
(ex: semiconductoarele) conductoare
(10-22 … 10-12)S/m
MEDIILOR BIOLOGICE [S/m] (10-12 … 106)S/m (106 … 108)S/m

Medii biologice
(10-2… 10)S/m
apa distilata
2·10-4 S/m
CONDUCTIA ELECTRICA
POLARIZAREA ELECTRICA
MAGNETIZAREA
 MECANISME DE POLARIZARE CARACTERISTICI GENERALE ale PROPRIETATILOR de
MATERIAL pentru TESUTURILE BIOLOGICE
E=0 E≠0
ANIZOTROPIA – datorata atat structurii celulare, cat si modului de asamblare
ELECTRONICA
+ – + a celulelor
(la nivelul structurii atomului)
NEOMOGENITATEA – depinde de scara la care se defineste domeniul de studiu
IONICA + - + - +- +- (celula, tesut, organ, organism)
(la nivelul retelei atomice)
+ - + - +- +-
LINIARITATEA – la solicitarile uzuale ale organismelor in camp electric si
DE ORIENTARE magnetic, σ, ε si µ sunt marimi constante; pentru J > 10 A/m2,
(pentru medii ce contin conductivitatea depinde de intensitatea campului electric
dipoli electrici, ex. H2O)
Proprietati electrice: CONDUCTIVITATEA si PERMITIVITATEA ELECTRICA
DE NEOMOGENITATE Proprietati magnetice: PERMEABILITATEA MAGNETICA
+ - -- ++
(DE INTERFATA)
+ -+ - - -- ++
(pentru medii neomogene,
- + + - + DEPENDENTA DE CONDITII:
populate de ioni liberi) TEMPERATURA
CONTINUTUL IN APA
Observatii. Polarizarea electronica si ionica formeaza categoria polarizarilor de deformare; COMPOZITIA CHIMICA
aceste procese se produc la frecvente > 1011 Hz. Specifice mediilor biologice sunt polarizarile FRECVENTA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC
de orientare si neomogenitate. CONDITIA DE TESUT VIU (HOMEOSTAZIA)

Metoda suprapunerii efectelor in medii liniare

Legea legaturii D, E, P D = ε0E + P = εE + P p [C/m2]

Un semnal continuu, periodic, de forma

PERMITIVITATEA ELECTRICA - densitatea de sarcina produsa intr-un oarecare, poate fi descompus in serie Fourier,
€ mediu expus la un camp electric unitar adica intr-o serie de semnale armonice.

materiale
εr izolante medii biologice
(1 … 102)
Problema de camp electromagnetic se trateaza
aer εr = 1 (10 … 106) in regim armonic la fiecare frcventa si la final se
apa distilata εr = 81 f = (1011 … 10) Hz suprapun solutiile.

Metoda suprapunerii efectelor este utila si

pentru tratarea expunerilor la camp elmgn. din
surse multiple.
 PROPRIETATI ELECTRICE
- caracterizeaza comportarea unui material (mediu) adus in camp electric variabil -
VARIATIA σ si ε cu FRECVENTA
in regim
armonic
CONDUCTIVITATEA (σ) ω=2πf CONDUCTIVITATEA * Un mediu biologic adus in camp electric variabil in timp se
SI ELECTRICA COMPLEXA comporta diferit la diferite frecvente.
PERMITIVITATEA (ε) σ=σ+jωε=jωε
* In cazul mediilor biologice, in general, σ creste cu cresterea
frecventei, iar ε scade; variatiile sunt insa neliniare.
σ >> ωε MEDII CONDUCTOARE MEDIILE BIOLOGICE
la frecvente joase (0 - 104) Hz * Atat σ cat si ε sunt variabile cu frecventa, datorita inertiei pe care
(volumul conductor)
o prezinta purtatorii de sarcina atunci cand isi schimba orientarea,
MEDII IZOLANTE
σ << ωε (inclusiv DIELECTRICI) sau directia de deplasare, ca o consecinta a schimbarii de
orientare a campului electric; la variatia campului electric, σ si ε
sufera un proces de relaxare
σ ~ ωε DIELECTRICI CU PIERDERI MEDIILE BIOLOGICE la
σ / ωε frecvente inalte (105 - 1011) Hz * Exista mai multe modele care aproximeaza raspunsul in frecventa al
este “tangenta de pierderi”
proprietatilor electrice, numite dispersii sau moduri de relaxare;
Observatie. aceste legi de variatie ale σ si ε cu frecventa se pot reprezenta grafic
σ opereaza numai in regim armonic, dar in mediile liniare, un regim general sau prin expresii analitice.
variabil poate fi echivalat cu o suprapunere de regimuri armonice.

Exemple: Conductivitatea electrica complexa σ = σ + j ωε
pentru medii biologice la f = 50 Hz si t = 37 0C
Relaxare:
Cea mai simpla forma matematica pentru ilustrarea unui mod de relaxare ca
raspuns la o excitatie cu variatie in timp sub forma de treapta este o functie
exponentiala, caracterizata de o constanta de timp τ; astfel, variatia in timp a
permitivitatii electrice la aplicarea unui camp electric treapta are forma:

ε (t ) = ε ∞ + (ε s − ε ∞ )(1− e − t / τ )
τ - constanta de timp caracteristica (de
ε relaxare), este de ordinul (10-9 - 10-6) s
pentru polarizarea de orientare si de
εs ordinul 1 s pentru polarizare de
neomogenitate
ε∞ ε∞ - valoarea permitivitatii la t = 0 in
aplicarea campului electric treapta
E t εs - valoarea permitivitatii la finalul
procesului de relaxare (t → ∞)

Observatii.
t
1. Re{σ}>>Im {σ}, deci mediile se comporta ca materiale conductoare Raspunsul la aplicarea unui camp electric cu variatie
2. Comparatie cu proprietatile apei: εs − ε∞
armonica in timp corespunde modelului de relaxare ε = ε∞ +
apa distilata (la 200C) are si ωε ≈ 2 ·10-7 S/m, respectiv εr ≈ 81 si σ = 2 · 10-4 S/m;
apa de mare (sarata) are σ ≈ (3 .. 5) S/m
stabilit de catre Debye sub forma permitivitatii sau 1+ jω τ
conductivitatii electrice complexe.
 In gama frecventelor campului electromagnetic Hertzian (0 - 1011) Hz, se identifica patru
dispersii pentru permitivitatea electrica, notate cu α, β, γ si δ (δ nu apare la toate tipurile
* dispersiile (modurile de relaxare) se definesc pe benzi de frecventa de tesuturi si este inclusa in domeniul γ).
si pun in evidenta:
- zone cu variatie brusca, in jurul frecventei caracteristice fc Dispersia α
- corespunde gamei (10 - 104) Hz
εr
- zone de palier (la capetele benzii de frecventa) - este datorata polarizarii de neomogenitate 108
- influentata de structura celulara - numarul de ioni α
* frecventa caracteristica (de relaxare) si gradul de neomogenitate 105
marcheaza valoarea medie a conductivitatii Dispersia β
β
sau permitivitatii: - corespunde gamei (105 - 107) Hz 102 γ
σ
σs + σ∞ - este datorata polarizarii de orientare a diferitelor
σ med = σ ( f c ) = σ∞ macro-molecule organice prezente in tesuturi
2 σmed (ex. Proteinele, Hemoglobina)
102 106 1010 f [Hz]
ε + ε∞ σs Dispersia γ
ε med = ε( f c ) = s f - apare in jurul frecventei de 2,5·1010 Hz (25 GHz), dar in general in gama (108-1010) Hz
2 fc
- este datorata polarizarii de orientare a moleculelor libere de H2O si corespunde frecventei
ε de relaxare a apei la temperatura normala a organismului uman (37 0C)
εs - valoarea frecventei de relaxare a apei scade cu temperatura - la 20 0C este de 19,5 GHz
* constanta de timp caracteristica (de relaxare)
este constanta de timp a procesului εmed Dispersia δ
1 ε∞ - corespunde gamei (108 - 109) Hz
τ= fc f - este datorata polarizarii de orientare a unor molecule polare de mici dimensiuni, legate
2πf c mai slab in structuri chimice si avand un oarecare grad de mobilitate pentru miscare de
rotatie; poate fi vorba chiar de molecule de H2O legate

Expresiile prezentate (Debye sau Cole-Cole) descriu cate o singura

σ s − σ∞ dispersie, dar prin combinarea lor se pot obtine relatii analitice generale,
σ( f ) = σ ∞ + + 2πf ε ∞
Modelul DEBYE 1 + j ( f / fc ) pentru mai multe dispersii. Ele sunt valabile pentru o gama larga de
frecvente, sau reprezinta expresii ale permitivitatii unor materiale
(pentru o singura dispersie) compozite, ale caror constituenti sufera procese de polarizare in benzi de
ε s − ε∞ frecventa diferite.
P. Debye (1929) ε( f ) = ε ∞ + Exemplu de expresie obtinuta prin insumare de dispersii tip Debye:
1+ j ( f / f c )

Δα Δβ Δδ Δγ
ε( f ) = ε∞ + + + +
2 2 2 2
σ s − σ∞ 1+ j ( f / f c α ) (
1+ j f / f c β ) 1+ j ( f / f c δ ) (
1+ j f / f c γ )
σ( f ) = σ ∞ + + j 2πf ε ∞
1 + (− j f / f c )1− α
Modelul COLE-COLE
(pentru o singura dispersie) Variatia cu frecventa a conductivitatii electrice
ε s − ε∞ jσs € este mai putin semnificativa, (cresterea σ(f) este σ
ε( f ) = ε ∞ + −
K. S. Cole & R. H. Cole (1942) 1 + (j f / f c )1− α 2πf putin pronuntata), cu exceptia frecventelor de la σ∞
limita superioara a domeniului Hertzian (f > 109 Hz), σmed
unde conductivitatea are o crestere mai abrupta;
Observatie. Modelul Cole-Cole este potrivit pentru materiale cu frecventa de rela- acest lucru se explica tot prin comportarea σs
xare cuprinsa intr-o banda mai larga, de exemplu: lanturi de molecule, compusi moleculelor libere de H2O, dar mecanismul nu este
fc f
macromoleculari de tipul polimerilor; α este un parametru specific materialului. inca elucidat.
 VARIATIA σ si ε in functie de CONDITIILE FIZIOLOGICE
(TESUTURI VII / MOARTE)
* diferente intre proprietatile tesuturilor in vivo si ale celor prelevate din organism pot sa
apara datorita:
- variatiei continutului in H2O - tesutul excizat pierde lichid si cu
trecerea timpului devine tot mai deshidratat
- prezenta si transportul purtatorilor liberi de sarcina (ioni) intr-un
tesut viu are semnificatii legate de excitabilitatea membranelor si
activitatea electrica la nivelul acestora; intr-un tesut mort aceste procese nu
se mai produc pe fondul lipsei metabolismului care mentine conditiile
necesare excitabilitatii (homeostazia)

* diferentele mari in valorile σ si ε intre tesuturile vii si cele moarte sunt importante in
zona dispersiei α si scad la frecvente mai ridicate

* la frecvente joase, σ si ε incep sa scada imediat dupa incetarea vietii, iar variatia in
timp se desfasoara dupa o lege de proportionalitate inversa (σ, ε ~ 1/t); la frecvente
inalte scaderile sunt mult mai lente, iar la frecvente > 109 Hz, practic nu mai apar
diferente la tesuturile moarte fata de cele vii

Camelia Gabriel, PhD. & Sami Gabriel, MSc. - Compilation of the Dielectric Properties of Body Tissues at RF and
Microwave Frequencies, http://www.brooks.af.mil/AFRL/HED/hedr/reports/dielectric/

VARIATIA σ si ε cu CONTINUTUL in H2O

MATERIALE ARTIFICIALE
Continutul in apa al mediilor biologice variaza intre 50% si 97%, iar in cazul tesuturilor
anatomice umane este in medie de 65%, astfel:
* compusi preparati in laborator, cu un comportament electric macroscopic
tesut sist. nervos sist. nervos similar mediilor biologice naturale la frecvente in domeniul microundelor
miocard,
osos si cartilaje (subst. alba) pancreas muschi plaman, (subst.
adipos ficat striat rinichi cenusie)
* utilitate - studii experimentale de
30% 50% 70% 75% 76% 80% 85% dosimetrie si hipertermie, privind absorbtia
Observatie. Valorile sunt pentru un organism adult; imbatranirea conduce la deshidratare.
radiatiei electromagnetice in medii biologice,
Conductivitatea si permitivitatea au valori cu cca.10% mai ridicate la copii sub varsta de 10 ani in cazul expunerilor controlate (terapie) sau
necontrolate (telefonia mobila, aplicatii
casnice si industriale ale microundelor)
Aplicatii:
-  masurarea impedantei globale a corpului, combinata cu alte informatii, permite * avantaje
determinarea ponderii tesutului adipos in organism si gradul de infiltrare; - compozitia este accesibila (substante ieftine si usor de gasit),
- precizia cu care reproduc mediile naturale este ramarcabila
-  diagnostic - intr-un tesut cu un continut normal de cca. 75% H2O, prezenta unei
(abateri in valorile σ si ε de pana la 10%),
tumori care contine 80 - 90% H2O, ridica ε cu cca. 25% si σ cu cca. 40%;
- sunt stabile si isi mentin proprietatile cca. 1 an daca se evita
-  aplicatii in conservarea si evaluarea calitatii tesuturilor pt. transplanturi. deshidratarea,
- sunt utilizate la temperatura obisnuita a mediului ambiant si
reproduc proprietatile electrice ale mediilor bilogice la
temperatura normala a corpului.
 EXEMPLU – substanta artificiala care simuleaza TESUT NERVOS
(echivalent creierului, ca o medie ponderata intre substanta alba si cea cenusie) PROPRIETATI MAGNETICE m
i
(G. Hartsgrove, A. Kraszewski, A. Surowiec - Simulated Biological Materials for Electromagnetic
* Mediile biologice se incadreaza in categoria m = lim iA
Radiation Absorption Studies, Bioelectromagnetics, 8/1987)
materialelor nemagnetice, deci au A →0
i →∞
permeabilitatea magnetica relativa µr ≈ 1; curent amperian sau molecular
dintre substantele chimice care intra in
COMPOZITIA : compozitia lor sunt:
- 1% HEC (hidroxi-etil-celuloza) - diamagnetice: H2, H2O
- 40,4% H2O - paramagnetice: K, Na, Mg, O2

- 56% sucroza
* Exista organisme care sintetizeaza natural, dar in cantitati foarte
- 2,5% NaCl
reduse, magnetita (Fe3O4 - material feromagnetic), mai ales in
- 0,1% bactericide zona creierului; se presupune ca are rol in orientarea geografica in
campul magnetic terestru (s-a descoperit si in compozitia creierului
uman ~ 0,4 g); prezenta fierului in hemoglobina este redusa (0,4%
din compozitia sangelui), iar comportamentul sangelui este de tip
paramagnetic, cu atat mai mult in cazul sangelui oxigenat.

PIEZOELECTRICITATE - producerea polarizarii electrice prin solicitarea PROPRIETATI MAGNETICE

si deformarea mecanica a materialului, cat si efectul invers; s-a
constatat la unele tesuturi anatomice: tesut osos, tendoane, invelis
dentar, aorta, trahee, intestine si unele componente (acidonucleii)
* Fenomene de interactiune a mediilor biologice cu campul magnetic:

PIROELECTRICITATE - producerea polarizarii electrice la suprafata

corpurilor, cand acestea sunt incalzite; materialele piroelectrice sunt si
piezoelectrice, dar nu intotdeauna si invers; exemple dintre tesuturile
anatomice: tesutul osos si tendoanele
SUPRACONDUCTIVITATE - proprietatea materialelor de producere a
conductiei fara pierderi; este conditionata de temperaturi foarte joase (in
vecinatatea lui 0 K), dar exista materiale organice pentru care apare la
temperaturi obisnuite ale mediului;
ex.: unele saruri din secretia biliara, unele componente organice ce apar
in structura tesuturilor; formarea lor ca si utilitatea nu sunt inca bine
explicate
- forte tip Lorentz asupra ionilor aflati in miscare cu efect de deviere a
fluxurilor ionice transmembranare
- forte si cupluri asupra buclelor elementare de curent de la nivel
atomic (momentele magnetice orbitale si de spin) cu efect de aliniere
in camp magnetic (aplicatii la RMN)
- camp electric indus sub actiunea campului magnetic variabil si
curenti indusi in medii conductoare (magnetofosfene, stimulare,
hipertermie)
 INTERACTIUNI -  se aplica teoria circuitelor electrice, si teoria campului
intre electromagnetic cuasistationar
-  energia se transmite prin conductoare (cabluri) prin fenomenul de
CAMPUL ELECTROMAGNETIC L << λ → conductie
si -  efectele de propagare sunt neglijabile
-  campul electric si campul magnetic nu sunt cuplate
MEDIILE BIOLOGICE EXPUSE
(continuare)
-  se aplica teoria undelor
-  Proprietatile electrice si magnetice ale mediilor biologice L~λ→ -  fenomenele de propagare sunt predominante, campul electric si
magnetic sunt cuplate
-  Caracterizarea fenomenelor fizice de interactiune -  energia se transmite prin ghidaje electromagnetice si prin
camp <–> substanta specifice gamei de frecvente aer sub forma de unde
-  Identificarea mecanismelor biologice cu consecinte asupra
sanatatii umane

PATRUNDEREA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC IN CORPURI

DEPINDE DE:
∂B
rot E = −
∂t
* conditiile de expunere (configuratia campului): ∂D
rot H = J +
∂t
- caracteristicile surselor si distributia lor fata de corp
- distanta fata de sursa (camp apropiat / indepartat) div D = ρ v

- modul de propagare (pt. unde elmgn.) div B = 0 EXPUNEREA LA CAMPURI DE

D = εE
B = µH
FRECVENTA JOASA si MEDIE
* repartitia campului in interiorul corpurilor expuse
J = σE
- forma (geometria) corpurilor
- proprietatile de material (σ, ε, µ) ale corpurilor
- frecventa de variatie in timp a marimilor de camp - regimul de lucru
relatia L !"λ 1 < f < 1011 Hz

dimensiunea caracteristica a corpului si lungimea de unda

108 < λ < 10-3 m
CAZUL L << λ (joasa si medie frecventa) Exemple - deformarea campului electric uniform (in aer) la introducerea unor corpuri
conductoare de diferite forme; distributia campului depinde de proprietatile corpului;
in imagini este reprezentat spectrul de linii echipotentiale
* Corespunde frecventelor joase,
f < 0,1 MHz, respectiv λ > 3 km
* Regimurile: statice, stationare, cuasistationare
* Regimul cuasistationar poate fi redus la o succesiune de
E
regimuri stationare.
* Campul electric si cel magnetic sunt decuplate (se pot
investiga separat); se opereaza in termeni de E si B

INTERACTIUNI:
* Corpurile aduse in camp electric (static sau variabil) perturba distributia acestuia, atat
in corp cat si in vecinatatea corpului, in functie de forma si proprietatile electrice - cu cat
corpul are dimensiuni mai mici fata de lungimea de unda, perturbatia este mai putin
semnificativa; este importanta si pozitionarea corpului in raport cu orientarea campului Observatii
1.  E creste in jurul corpului conductor, dar patrunderea in corp este foarte redusa. Forma corpului si
* Corpurile aduse in camp magnetic variabil devin sediul unui camp electric indus
pozitia fata de orientarea campului conteaza in repartitia E exterior.
(conform legii inductiei electromagnetice) care poate genera curenti electrici ce interfera
cu biocurentii naturali 2.  Corpurile biologice la frecvente joase sunt in principal conductoare; patrunderea campului electric din
mediul inconjurator este practic neglijabila. Electrocutarea poate fi periculoasa.

* Patrunderea CAMPULUI MAGNETIC in corpuri

* Patrunderea CAMPULUI ELECTRIC in corpuri la frecvente joase
Inductie electromagnetica (prin pulsatie)
Legea conservarii sarcinii electrice * campul electromagnetic este raspandit uniform in corpul expus - nu sunt importante
efectele de difuzie neuniforma, deoarece lungimea de unda este >> fata de dimensiunile corpurilor
∂ρv
div J = − Pe suprafete de discontinuitate * campul electric poate fi analizat separat de cel magnetic – consecinte pentru metodele de
∂t n E1 masurare si calcul
∂ρs
div s J = − E2 ∫ H dl = wi
∂t (σ1)
C
∂ρs (σ2) ρs
n ⋅ J1 − n ⋅ J 2 = − B = µ0H
∂t
∂ρs ∂
n ⋅ (σ1E1 ) − n ⋅ (σ 2 E2 ) = − € eΓ = ∫ E dl = − ∫∫ B dS
∂t ∂t
Γ SΓ
€
In absenta distributiei de sarcina pe suprafata corpului e
iT = Γ
ρs = 0, σ1En1 = σ2En2 ZΓ
€
JT = σ E
Exemplu: Efecte biologice datorate curentilor turbionari indusi:
aducand un corp conductor in aer, intr-o zona cu distributie de camp electric, * stimulare a tesuturilor excitabile (daca J > 10 mA/m2) PJ = ∫ JT E dv
intensitatea campului electric interior corpului este practic nula, deoarece
€
€ * incalzire locala a mediilor biologice (la frecvente medii si inalte) V
conductivitatea unui metal >>> conductiv aerului. €

€
 Exemplu - campul electric indus in corpuri expuse la camp magnetic variabil
EFECTE BIOLOGICE in cazul EXPUNERII la CAMPURI
Cazul unui corp sferic in DE JOASA FRECVENTA
camp magnetic uniform, in eΓ = E dl = −
∂
B dS (inductie elmgn.
regim armonic
∫ ∂t
∫∫ prin pulsatie) Marimea electrica de referinta este densitatea de curent indus in organism, fie prin
Γ SΓ expunere in camp electric, fie prin expunere in camp magnetic, considerand inductia
electromagnetica.
2πr Eint = πr 2 dB / dt
( )
€
r In regim armonic: dB / dt → jωB = j 2πf B
Γ €
2 mA/m2
2πr Eint = πr 2 ωB ( ) (in valori efective ale
B marimilor armonice)
€ r
Eint = ωB = πrfB
2
€
Jint = σEint = πrfσB
Observatii:
1.  Eint si Jint sunt vectori tangenti la contururile turbionare
€ formate in jurul liniilor de camp magnetic.
2.  Marimea intensitatii campului electric indus nu depinde de proprietatile de material; depinde insa de marimea si
€
de frecventa campului magnetic, ca si de locatia punctului de calcul.
3.  Conductivitatea corpului afecteaza densitatea de curent.
4.  Similar cazului unui corp sferic se pot considera si alte forme geometrice de corpuri; Eint nu depinde de forma
Observatie. La stabilirea recomandarilor de limitare a expunerii umane la camp electromagnetic, limita de 2 mA/m2
corpului, ci depinde de frecventa inductiei si localizarea in corp (traseul pe care se calculeaza).
este considerata nepericuloasa pentru expunerea umana generala, respectiv 10 mA/m2 pentru expunerea profesionala.

Exemplu – expunerea combinata a corpului uman la camp electric si magnetic

de joasa frecventa, provenit de la liniile de transport si distributie a energiei Praguri de expunere determinate in functie de J indus
se determina prin calcul valorile maxime pentru E si respectiv B
E produs in cazul unei linii de inalta tensiune are orientarea dupa o directie
paralela cu axa corpului – Eint are aceeasi orientare.
care conduc la anumite valori ale densitatii de curent

B de la aceeasi sursa strabate corpul perpendicular pe planul frontal – Eint este
orientat tangential la trasee circulare ce se inchid in plane longitudinale.
In figuri sunt sugerate densitatile de curent electric indus in cele doua situatii.
Liniile ingrosate sugereaza marimea curentilor.
Conditii standard:
Pentru calcule s-a considerat un organism de dimensiuni medii, cu structura
omogena si conductivitate electrica de 0,2 S/m, in camp electromagnetic de 50 Hz.

Se observa ca cele doua categorii

de campuri induse au orientari
diferite in interiorul corpului.

Observatii.
ICNIRP a stabilit valorile prag, pana la care expunerea este considerata nepericuloasa: 5 kV/m pentru E si
respectiv 0,2 mT pentru B. Aceste valori sunt inferioare celor din tabel.
Limitele admisibile de ICNIRP sunt luate in considerare pentru elaborarea normelor internationale de limitare
a expunerii. Nivelul de sensibilitate este foarte diferit de la o persoana la alta, iar referintele se stabilesc
pentru persoanele cele mai vulnerabile (copii, varstnici, etc.)
 Sursa ideala de radiatie – oscilatorul Hertz
– moment dipolar electric sau magnetic oscilant
– de ex. pentru momentul magnetic din fig. se deduc relatii
analitice pentru componentele: Er, Eθ si Hϕ, iar componente :
Hr, Hθ si Eϕ sunt nule

Sursa reala de radiatie – ANTENA

– conectata la un cablu coaxial sau la un ghid de unde
EXPUNEREA LA CAMPURI DE – formeaza un circuit deschis (antena dipol) sau un circuit inchis (bucla)
FRECVENTA INALTA – dimensiunile sunt adaptate pentru a rezona la o anumita frecventa (L = λ/2)

H
E

– pe acelasi principiu se construiesc ansambluri formate din astfel de elemente, care prin
dimensiuni, orientare si modul de conectare asigura anumite performante ale ansamblului
– antenele sunt elemente reversibile - emitatoare / receptoare de unde elmgn

Exemple – antene in circuit deschis

CAZUL L ≈ λ
(frecvente inalte)
Constructie antene
* Corespunde frecventelor radio si (a) – dipolara
microundelor (b) – monopolara
105 < f < 1011 Hz,
respectiv,
3000 m > λ > 0,003 m

* Regimurile caracteristice: difuzie si propagare

* Este preferabil sa se lucreze in termeni de E si H; unda transporta

putere electromagnetica, cuantificata de vectorul Poynting Antene monopol λ/4
(a) – emitator (statie radio)
* Tratarea teoretica se face prin reducere la modelul undelor sferice (b) – receptor (automobil)
sau cel al undelor plane
Ansambluri de antene dipolare
* Recomandare pentru documentatie: - antena log-periodica de spectru larg (stanga)
http://www.amanogawa.com/waves.html - antena Yagi directionala (sus)
 O masura energetica a undei electromagnetice
este data de vectorul Poynting
UNDE SFERICE
d
S= E × H - isi au originea intr-o sursa punctiforma
(dimensiunile sursei << raza de acoperire)
al carui modul |S| reprezinta densitatea de
putere (DP) transportata de unda printr-o - frontul undei la distanta r de sursa este o
suprafata corespunzatoare frontului de unda suprafata sferica, de raza r, in jurul sursei (la
€ 2 2 mare distanta de sursa, suprafata sferica poate
ε Emax µ H max ⎡W⎤ fi aproximata cu o suprafata plana (unda sferica
S= = ⎢ 2⎥ devine unda plana la cca. 10λ)
µ 2 ε 2 ⎣m ⎦
- directia de propagare este radiala fata de
sectiune prin suprafetele fronturilor de
Impedanta undei se defineste ca Z = E / H, avand modulul Z0 = E / H = µ / ε suprafata sferica a frontului undei unda; E, H si k sunt ortogonale

In camp indepartat si in vid (aer), Z 0 = µ 0 / ε 0 = 120π ≈ 377 [Ω] - vectorii E si H sunt ortogonali si tangenti la
€ frontul undei (suprafata sferei), iar modulele lor
€ sunt constante pe frontul undei si variaza
proportional cu 1/r
Viteza de propagare a undelor in vid (aer) este v0 = 1/ ε 0 µ 0 = c ≈ 3⋅10 8 [ m/s]
€
iar in alt mediu v < c .

Camp indepartat / apropiat – definitii, termeni UNDE PLANE

- frontul undei la distanta r de sursa este o suprafata plana
-  Campul apropiat = camp static + camp de inductie + radiatie
- vectorii E si H sunt ortogonali si inclusi in planul care formeaza frontul undei, iar
-  componenta statica si componenta de inductie sunt localizate in vecinatatea sursei si modulele lor sunt constante pe suprafata aceluiasi plan si constante in raport cu r
nu se propaga –formeaza campul apropiat reactiv (numai intr-un mediu fara pierderi)
- produc pierderi in corpurile aflate in imediata vecinatate a sursei - undele plane isi au originea intr-o sursa plana, infinit extinsa (idealizare); cea mai
buna aproximare este reprezentata de undele sferice la mare distanta de sursa; la
-  radiatia electromagnetica este componenta care se deplaseaza la distanta,
reprezentand campul apropiat radiant
undele sferice |E| ~ 1/r si |H| ~ 1/r, ceea ce pentru r → ∞ (in realitate r foarte mare)
conduce la |E| ≈ const. si |H| ≈ const.
- Campul indepartat - este exclusiv camp radiant format din unde sferice (se identifica
- impedanta undei si viteza de propagare sunt similare cazului undelor sferice
mai aproape de sursa, pana la cca. 10 λ) si unde plane (la distanta de sursa mai mare
de cca. 10 λ); amplitudinile marimilor de unda (E si H) in campul indepartat scad lent
cu cresterea distantei fata de sursa.
Componenta radianta este singura care transporta puterea electromagnetica.

sursa
radiatie

CAMP APROPIAT CAMP INDEPARTAT Z0 =377 ohm

CAMP APROPIAT ZONA DE
REACTIV d RADIANT TRANZITIE (unde sferice + unde plane)
d=λ/2π=0.16λ
aprox. 2λ sectiune prin suprafetele fronturilor de unda unda sferica la distanta de sursa
 Polarizarea undelor
-  caracteristica de polarizare se aplica undelor plane si se refera la orientarea
vectorului E fata de directia de propagare si fata de pamant
-  uzual polarizarea se mentine aceeasi pe toata distanta de propagare
(polarizare liniara)
ADANCIMEA DE PATRUNDERE
Adancimea de patrundere reprezinta distanta, masurata in adancime, de la suprafata
corpului expus, pana unde campul electromagnetic se atenueaza la 1/e ≈ 0.37 fata
de valoarea incidenta.
Calculul adancimii de patrundere pentru un caz idealizat: semispatiu liniar, omogen,
cu conductivitatea electrica σ, permeabilitatea magnetica µ, expus la camp
electromagnetic incident, avand frecventa f

polarizare verticala δ [m]

E orientat in plan vertical, perpendicular pe 0.02 1
sol si pe directia de propagare # δ=
πµσf
0.015

0.01 reprezentare pentru un mediu cu µ0 si σ ≈ 0.5 [S/m]

-  este posibil ca orientarea vectorului E (respectiv a lui H) sa se modifice periodic pe
0.005
parcursul deplasarii; de ex. la polarizarea circulara directiile vectorilor E si H se
schimba in mod rotativ mentinandu-se amplitudinea lor; daca variaza si amplitudinea
se obtine polarizare eliptica; aplicatiile de acest tip in camp hertzian sunt rare 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
f [MHz]

Pentru alte conditii, mai putin idealizate, rezultatele sunt comparabile.

PATRUNDEREA RADIATIEI in CORPURI cu diferite PROPRIETATI
SAR - puterea specifica absorbita
(Specific energy Absorbtion Rate)
2 -  la frecvente de 30 – 300 Mz, lungimea de unda este comparabila cu dimensiunile
d ⎛ dW ⎞ σE in
SAR = ⎜ ⎟=
dt ⎝ dm ⎠ ρ frecvente de rezonanta, la care este favorizata absorbtia de energie
Ein - intensitatea campului electric indus
(valoare efectiva) [V/m]
σ - conductivitatea electrica [S/m]
€ ρ - densitatea mediului [kg/m3]
DP - densitatea de putere reprezinta
puterea transportata de unda
electromagnetica prin unitatea de suprafata
perpendiculara pe directia undei [W/m2]
DP si SAR depind de caracteristicile undei electromagnetice (f, E si H), in timp ce SAR depinde
puternic si de forma si proprietatile fizice ale corpului expus.
EFECTE BIOLOGICE in cazul EXPUNERII la CAMPURI
DE FRECVENTA INALTA
Caracteristici fizice:
- Repartitie puternic neuniforma a intensitatii campului electric in corpul expus
corpurilor; conditiile de expunere nu sunt uniforme pe intregul corp; pot sa apara
-  la frecvente si mai inalte (microunde) mediile biologice sunt dielectrici cu pierderi;
rezulta o patrundere superficiala in volumul expus datorita adancimii de patrundere
reduse, δ=(πµσf) -1/2; (exemplu: δ ≈ 15 mm pentru microunde la cca. 1 GHz)
Efecte biologice:
Incalzire locala datorita cantitatii mari de energie transportata de undele
electromagnetice - cresterea temperaturii locale cu peste 1o poate afecta sanatatea
Exemple: - riscul de degradare a cristalinului si formare a cataractei
- riscul dezvoltarii formatiunilor tumorale – exista date medicale recente
(proiectul European INTERPHONE) care au stabilit un astfel de risc
in cazul expunerii localizate (telefon mobil la ureche)
 INCALZIREA LOCALA A TESUTURILOR Efecte fizice ale expunerii organismului la camp
la frecvente inalte (RF si MU) energia transportata de undele electromagnetice este importanta ELECTROSTATIC
- Electrizarea prin incarcare cu sarcini de suprafata este perceputa pentru
SAR - puterea electromagnetica specifica absorbita
2
σE in intensitati de camp electric static peste 20 – 25 kV/m iar descarcarile electrice in
SAR = Ein - intensitatea campului electric in mediul expus (valoare efectiva) aer apar la E > Estr = 35 kV/cm
ρ σ  - conductivitatea electrica a mediului expus [S/m]
ρ - densitatea de masa a mediului [kg/m3] - Deplasarea sarcinilor electrice prin forte Coulombiene cu consecinte in
ΔT SAR + Pm − Pc − Pb formarea curentilor electrici; daca J > 10 mA/m2 se pot produce
= viteza de crestere a temperaturii locale interferente cu biocurentii naturali
Δt C
€
ΔT - cresterea de temperatura in intervalul de timp - Orientarea dipolilor electrici (apa, proteine, hemoglobina, etc.) cu
consecinte in polarizarea substantei
Pm - rata de incalzire datorata aportului energetic metabolic
€ Pc - rata de pierdere a caldurii prin conductie termica - Efecte de electrocutare – socuri electrice, arsuri, traumatisme (similar
€ Pb - rata de pierdere a caldurii prin circulatie sanguina electrocutarii in camp electric de joasa frecventa)
C - capacitatea calorica specifica 1260 J/kgoC pentru os - Efecte de electroporare – la nivelul membranelor celulare
2260 J/kgoC pentru grasime
3470 J/kgoC pentru muschi scheletici Exemplu:
•  Campul electric 60 ⋅10−3V
Em repaus ≈ = 6 ⋅106V / m
transmembranar in repaus 100 ⋅10−10 m
In cazul in care, inaintea expunerii la camp electromagnetic corpul ΔT
este in echilibru termodinamic, atunci Pm = Pc + Pb SAR = C •  Rigiditatea dielectrica a
Estr .grasimi ≈ 15 ⋅106V / m
Δt membranei celulare
€

€
€
€

CAZUL CAMPURILOR MAGNETOSTATICE

(inclusiv CAMPUL GEOMAGNETIC)

* S-a constatat sensibilitatea unor animale la

EXPUNEREA la CAMPURI STATICE campul magnetic terestru, in legatua cu:
orientarea geografica, calatoria pe distante
mari, migratiile, etc.
CAMPUL ELECTROSTATIC si
MAGNETOSTATIC nu sunt cuplate * Mediile biologice sunt practic nemagnetice
(categoriile dia si paramagnetice, µ ≈ µ0),
astfel ca practic nu deformeaza campul
magnetic in care se gasesc. Campul
magnetic static trece neperturbat prin
organisme (spre deosebire de campul
electric).
 2 - DEVIEREA SARCINILOR in MISCARE si a CURENTILOR IONICI
(BIOCURENTII) – prin producerea de forte electrodinamice
Efecte fizice ale expunerii organismului la camp
MAGNETOSTATIC l
q+ f F= ∫ i (dl × B)
idl F 0
1 - Actiuni ponderomotoare asupra momentelor magnetice v α (
f = q v×B )
(corpuri magnetizate, bucle de curent) B Forta Lorentz B Forta electrodinamica
€
2 - Devierea sarcinilor in miscare (forte Lorentz) si €
devierea curentilor ionici
Efecte posibile - perturbarea proceselor electrofiziologice.
Procesele electrofiziologice au la baza circulatia ordonata a ionilor (Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Cl-, s.a.)
3 - Inductie electromagnetica – camp electric indus in corpuri prin membranele celulare; intre citoplasma si exteriorul celulelor are permanent loc schimb de ioni.
aflate in miscare in camp magnetic – stimulare electrica Biocurentii sunt fluxuri ordonate de ioni la nivel celular.
Formarea biocurentilor explica functionarea sistemului nervos, functionarea cordului si a
musculaturii striate, receptionarea si decodificarea informatiei primita din mediu prin analizorii
senzoriali, transmisia informatiei in organism.
Unele persoane semnaleaza senzatii trecatoare de ameteala, tulburari de vedere la expunerea in
camp magnetic intens de tipul investigatiei RMN.

1 - ACTIUNI PONDEROMOTOARE IN CAMP MAGNETIC 3 - INDUCTIE ELECTROMAGNETICA (prin miscare)

Cazuri:
Corpurile care se deplaseaza cu viteza v in camp
- micul corp (magnet) de moment m se afla in camp
magnetostatic de inductie B sunt supuse inductiei
magnetic uniform B, unde B si m au orientari diferite - apare
un cuplu C care tinde sa alinieze micul magnet cu campul: B electromagnetice, rezultand in interiorul lor un camp electric
C = m×B E indus prin miscare: E = v x B. Mediile tisulare sunt relativ
m
- un mic corp (magnet) de moment m se afla in camp bune conductoare, astfel ca in prezenta campului electric B
magnetic uniform B, unde B si m au aceeasi orientare - nu indus se produce curent electric de conductie:
apar forte
€ J = σ E = σ (v x B).
- micul corp (magnet) de moment m se afla in camp
magnetic neuniform B, apare o forta F care deplaseaza Densitati de curent indus de peste 10 mA/m2 pot perturba procesele electro-fiziologice
micul magnet spre zona de camp mai intens, si un cuplu C naturale prin efecte de stimulare/inhibare (ex. activitatea electrica cerebrala, activitatea
B cardiaca, musculara, etc.).
care tinde sa alinieze dipolul si campul m
F = grad (m⋅ B(r)); C = m ×B Aplicatie pentru inductia prin miscare:
Densitati de curent indus de cca. 10 mA/m2 pot sa apara in mediile biologice cu o
conductivitate medie σ ≈ 1 S/m, la viteze de deplasare a corpurilor de (3 - 8) m/s (mers,
Aplicatii: posibile explicatii pentru sistemele bio de navigatie in lumea animala, atentie la alergare) in camp magnetic cu inductii de ordinul a (1 - 5) mT.
implanturile din materiale magnetice, implanturile active care pot genera dipoli magnetici, Campul magnetic terestru de la sol, de (40 – 60) microT conduce la densitati de curent peste
magnetii terapeutici, tratamentele de tip “magnetic drug targeting”, principiul RMN. 10 mA/m2 pentru deplasari cu viteze peste 200 m/s, adică cca. 700 km/h.
 Studii bio-medicale in expunerea la camp electromagnetic
Campuri magnetice statice de valori periculoase se pot produce:

* in zone de circulatie din vecinatatea magnetilor industriali - max. 10 mT
* in zonele unde se aplica proceduri de sudare
* in imediata vecinatate a cuvelor electrolitice (aluminiu, industrie chimica) - (25 - 30) mT
* investigatia RMN - corpul imobil (!!! Restrictionata miscarea personalului medical,
miscarea unor parti ale corpului pacientului, a capului, a ochilor, etc.) – (1,5 – 3) T
* acceleratoarele de particule - max. 2 T - se practica ecranare
Studiile de laborator asupra tesuturilor celulare urmaresc determinarea
mecanismelor de actiune a campului electromagnetic asupra celulelor.
Studiile epidemiologice cauta stabilirea legaturilor statistice intre expunerea la
camp elmgn si incidenta unor boli specifice. Sunt studii bazate pe observatii si date
culese in mod pasiv (neinterventional).

De tip CAZ-CONTROL – se stabileste grupul tinta si acesta

este investigat in raport cu obiectivul studiului. Nu sunt alese
persoane cu o anumita stare de sanatate – in cadrul grupului
STUDII ales se identifica prezenta/absenta expunerii la factorii de
risc si se evalueaza starea de sanatate.
EPIDEMIOLOGICE

De tip COHORT – se clasifica subiectii in doua categorii: cei

expusi si cei neexpusi la factorii de risc (grup martor); apoi,
starea de sanatate a tuturor este urmarita, evaluata si
comparata pe o perioada de timp.

CONCLUZII CLASIFICAREA FACTORILOR cu RISC CARCINOGENIC dupa

IARC – International Agency for Research on Cancer
EFECTE fizice cu consecinte BIOLOGICE: (http://monographs.iarc.fr/ENG/Classification/index.php)

-  stimulare electrica / magnetica; curentii indusi prin expunere la camp electric

sau la camp magnetic variabil pot produce depolarizarea factori de risc din grupa
clasificare carcinogenicitate
membranelor celulare daca J > 10 mA/m2 respectiva (octombrie 2016)
- electrocutare prin plasarea corpului in camp electric intens GRUPA 1 Carcinogenic (organism uman) 119
- distrugerea membranelor prin strapungere in camp electric intens aplicat sau GRUPA 2A Probabil carcinogenic 81
indus (E > 107 V/m) - electroporare GRUPA 2B Posibil carcinogenic 292
- deplasarea purtatorilor de sarcina in camp electric (forte si cupluri Neclasificabil relativ la
electrostatice) - fenomene de polarizare si de conductie GRUPA 3 505
carcinogenicitate
- devierea sarcinilor in miscare si a fluxurilor ionice in camp magnetic GRUPA 4 Probabil necarcinogenic 1
(forte Lorentz, electrodinamice) – perturbarea biocurentilor
Camp electric de FJF, camp electrostatic si magnetostatic – GRUPA 3 - din 2002
- alinierea momentelor magnetice orbitale ale nucleelor atomice in camp
Camp magnetic de FJF – GRUPA 2B – din 2002
magnetic intens (efectul util in RMN)
Camp electromagnetic de radiofrecventa (inclusiv microunde) – GRUPA 2B – din 2011
-  efecte diatermice in domeniul RF si MU
(cu aplicatii medicale in hipertermie si ablatie) Radiatia ultravioleta (solara si artificiala) – GRUPA 1 – din 2011
Caprolactam (fibra sintetica de tipul nylon) – GRUPA 4 – din 1999
 Categorii de masuratori:
ELEMENTE
•  dupa marimea de camp determinata: E, B, H, S
de •  dupa frecventa – instrumentele de masura si sondele sunt
EXPONOMETRIE si DOZIMETRIE specializate pe domenii de frecventa
•  dupa mediul in care sunt efectuate: in aer liber, in incinte controlate
(camere anechoice sau semianechoice, celule TEM, GTEM)
•  dupa distanta fata de sursa - mai ales la frecvente inalte, unde
-  Definirea domeniilor - obiective (tehnicile de masurare diferite in camp apropiat si indepartat)
•  dupa durata evaluarii (tehnica masuratorilor stabileste ide obicei si
-  Metode de lucru – masuratori, calcul
metode de mediere):
-  Exemple de aplicatii -  monitorizare continua a mediului
-  teste ocazionale de verificare a conformitatii cu reglementarile
-  monitorizare personala pe durata a 24 ore sau pe intervale
alese in functie de conditiile de lucru

Partea I MASURATORI
EXPONOMETRICE
EXPONOMETRIE – estimarea nivelurilor de expunere in mediu, Aparatura este adaptata la gama de
in zona unde se realizeaza epunerea, dar in absenta corpului frecvente a campului

Informatiile se pot obtine prin:

- - masuratori directe– vizeaza nivelurile de referinta in
acceptiunea ICNIRP
-- calcule prin modelare analitica sau numerica a surselor Gama de produse
emitatoare de camp electromagnetic se obtin distributii spatiale NARDA STS
pentru masuratori de
ale marimilor de camp in jurul acestor surse
mediu electromagnetic
 Exemplu - Masurare B in camp magnetic static
Exemple – Masurare H sau B in camp de JF
- aparatul de inregistrare (teslametru, gaussmetru) poate fi cuplat la
calculator pentru inregistrari de durata
- masurare B (sau H) - sonda cu
-  sonda cu senzor Hall, pentru masuratorile unidirectionale sau pentru senzor inductiv, pentru masuratori
cele izotropice (senzori plasati pe trei directii ortogonale) directionale sau izotropice

-  aparatul de inregistrare poate fi

− cuplat la calculator pentru inregistrari
fL = e ( v × B) de durata
fC = e − E*

€
f L = fC rezulta evB = eE*
€
U*
vB = E * =
€ b

U * = vBb = ℜB
€
ℜ - Constanta Hall (specifica
materialului)
€

Exemplu - valori ale inductiei magnetice masurate in laboratorul EA-009, la

Exemple - Masurare E in camp de JF trei niveluri diferite de altitudine: 0m, 0.75m si 1.20m fata de sol

-  masurare E - sonda cu senzor capacitiv,

montata in pozitie fixa; tehnica de masurare
urmareste minima perturbare a campului
evaluat; persoana care face masuratorile si
chiar insusi instrumentul produc perturbatie
în distribuţia de camp electric
 Exemple -
Measured magnetic flux density Masurare E sau H
in camp de RF

magnetic flux density (rms) [micro T] 1.2m above floor

1.6
- sonda pentru E cu senzor de tip antena dipolara, sonda pentru H sau B cu
1.4 0.75m above floor
senzor inductiv (bobine calibrate), se folosesc variante de masurare
1.2
1 floor level
unidirectionala sau izotropica
0.8 -  sondele sunt calibrate pe subdomenii de frecventa
0.6
-  aparatul de inregistrare are un software de procesare a datelor si furnizeaza:
0.4
valoare efectiva/medie/maxima, valoare mediata pe un anumit interval, valoare
0.2
0
raportata la limitele stabilite prin anumite recomandari sau normative, etc.
1
2
-  masuratorile de camp sunt de obicei insotite de o analiza spectrala a campului
3
4
5 in zona respectiva
location of 6
the measu 7
rement -  masuratorile se executa dupa protocoale standardizate
(ex. EN 50492:2008 Basic standard for in-situ measurement of electromagnetic field strength
related to human exposure in the vicinity of base stations)

Exemplu – Modelare numerica asociata masuratorii Exemplu – monitorizare personala pentru campul magnetic la locul de
munca sau in mediul de viata, pe 24 ore

-  inregistrare continua sau la intervale fixe

-  posibilitate de avertizare la depasirea unor
limite prestabilite
-  functioneaza in banda larga de frecvente, dar
cu precizie mai scazuta decat aparatele de
masurare

Determinari exponometrice prin calcul de camp electromagnetic si prin masuratori directe –

Vezi si:
cazul unui transformator electric trifazat ca sursa de camp magnetic de JF http://www.emfuk.eu/collections/all-our-meters
Exemple - Monitorizarea continua a mediului in zone sensibile: scoli, spitale,
zone rezidentiale, aglomerari urbane, spatii de lucru cu risc ridicat de
expunere, etc. Celula TEM pentru teste EMI si
EMC, ca si pentru expunerea
-  aparatele de masura sunt continuu in functiune si controlata a probelor biologice la
programate sa execute masuratori periodice, la camp electromagnetic.
intervale fixe de timp;
-  datele sunt stocate in memoria aparatului sau Este folosită, în general la
transferate in calculator frecvente < 1 GHz.
-  softul compara valorile inregistrate cu limitele
prestabilite si emite semnale de avertizare in caz de
depasire; datele pot fi accesate de la distanta prin
comunicatii de tip GSM
-  sunt alimentate de la celule fotovoltaice sau baterii
pentru a avea autonomie de lunga durata
-  sunt in prezent orase in UE care au situri cu acces
public unde sunt postate astfel de date in timp real
sau rezultate in urma unor verificari periodice http://www.arpa.emr.it/pubblicazioni/cem/generale_54.asp
Interiorul celulei este o deformare a structurii
http://www.lx.it.pt/monit/index_en.htm unui cablu coaxial – peretii metalici continuă
http://www.emf.ro
http://www.monitor-emf.ro/index.php/map
camasa conductoare exterioara a cablului, iar
http://www.ancom.org.ro/masuratori-efectuate-de-ancom_5075 septumul este o continuare a miezului
conductor.
Celula GTEM folosită la frecvenţa > 1 GHz

Masuratori in incinte controlate unde se creaza camp de unde elmgn. cu o

Camera ecranata
distributie cat mai uniforma, similara campului indepartat; sunt utilizate in mod
Physikalisch-Technische Bundesanstalt (PTB), Braunschweig & Berlin
deosebit pentru masuratori CEM - IEM
Exemple
•  Dimensiuni exterioare: 12 x 12 x 12 m3
-  camera anechoica – incapere ecranata pe •  Dimensiuni interioare 3 x 3 x 3 m3
toate suprafetele, inclusiv podeaua; peretii •  Greutate totala 100 tone din care 12 tone de
interiori absorbanti pentru a minimiza reflexiile mu-metal (78%Ni+16%Fe+4%Co)
undelor elmgn. •  Asigura izolatie electromagnetica, fonica si
impotriva vibratiilor mecanice
-  camera semi-anechoica – incapere ecranata
pe peretii laterali si tavan (ex.
http://www.icmet.ro/lab_emc.htm )

-  celula TEM – incinta de dimensiuni reduse in

care se produce camp in modul de unde
transversal-electromagnetic (TEM), ce
aproximează undele plane în camp îndepărtat
de sursă; este utilizata pentru testarea
echipamentelor electronice la emisii elmgn, Camera ecranata deosebit de
pentru calibrarea sondelor de masurare, pentru performanta pentru masuratori de
studiul expunerii controlate de material biologic,
mare precizie
etc.
 Masuri pentru protectia populatiei si a lucratorilor
-  Limitarea accesului public in zone cunoscute pentru emisii electromagnetice Partea II
periculoase: anumite zone ale sistemului energetic (statii de transformare si distributie a
energiei electrice), arii din vecinatatea statiilor de baza emitatoare de radiatii elmgn (in
DOZIMETRIE – evaluarea distributiei campului elmgn. in
transmisiuni Radio si TV, telefonie, radar, etc.); interiorul corpurilor expuse
-  Mentinerea distantelor cat mai mari fata de susele emitatoare: plasarea Exemple de marimi caracteristice – intensitate de camp
antenelor la cel putin 100m fata de cladiri cu persoane vulnerabile (scoli, gradinite, spitale,
etc.), la inaltime mare, echilibrarea raportului putere de emisie/raza de acoperire; electric, putere, energie, curent, densitate de curent, SAR
-  Folosirea marcajelor si a sistemelor de avertizare vizuala si
auditiva a locurilor de munca periculoase (exista standare
pentru specificarea masurilor de protectie); METODELE UTILIZATE IN DOZIMETRIE:
-  Folosirea echipamentului de protectie la locul de munca
(costume din materiale cu insertii avand proprietati de ecranare * Masuratori - in interiorul unor manechine/fantome umplute cu
pentru microunde) si a monitoarelor cu sistem de avertizare; substanta simulanta a tesuturilor umane

-  Ecranarea cladirilor: folii si plase din materiale absorbante (mumetal) sau * Calcule - permit estimari ale repartitiilor de camp si ale marimilor
reflectorizante (conductoare), vopsele reflectorizante (electric), materiale de dosimetrice atat in jurul surselor cat si in corpuri
ecranare tip tapet pentru pereti.

Exemplu - Masuratori dozimetrice pentru determinarea SAR

2
Determinare SAR prin masurare directa de camp d ⎛ dW ⎞ σE in
SAR = ⎜ ⎟=
electric si aplicare relatie de calcul: dt ⎝ dm ⎠ ρ

-  sonde pentru intensitatea campului electric (se

€
masoara deplasarile de sarcini electrice - curenti
indusi - in materialele conductoare)
-  laboratoare specializate pt determinare SAR
(echipamentul de masurare, telefonul de incercat
si statie de emisie pentru apelare telefon, tehnica
de calcul+soft pentru procesare date, fantoma cu
lichid simulant, camera ecranata)
- performantele echipamentului si desfasurarea
incercarii sunt standardizate
Solutii de ecranare a spatiilor si a persoanelor cu materiale pe baza de
MuMetal - Ni+Mo+Fe+(Al)
 Exemplu – DOZIMETRIE de SAR prin determinarea incalzirii - la frecvente
Institutul pentru Cercetare, Dezvoltare si Masuratori in inalte (RF si MU) energia transportata de undele electromagnetice este importanta;
Inginerie Electrica – ICMET Craiova incalzirea tesutului este datorata energiei absorbite de corpul expus
SAR - puterea electromagnetica specifica absorbita
Laboratorul SAR 2
σE in Ein - intensitatea campului electric in mediul expus
SAR =
ρ σ - conductivitatea electrica a mediului expus [S/m]
ρ - densitatea de masa a mediului [kg/m3]

ΔT SAR + Pm − Pc − Pb rata de crestere a temperaturii locale

=
Δt C
€
ΔT - cresterea de temperatura in intervalul de timp
€ Pm – puterea specifică datorata aportului energetic metabolic
Pc – puterea specifică ce corespunde pierderii de caldura prin conductie termica
€ Pb - puterea specifică ce corespunde pierderii de caldura prin circulatie sanguina
C - capacitatea calorica specifica
1260 J/kgoC pentru os
2260 J/kgoC pentru grasime
3470 J/kgoC pentru muschi scheletici

In cazul in care, inaintea expunerii la camp electromagnetic ΔT SAR

http://www.icmet.ro/web_saremf/sar_hompage.html corpul este in echilibru termodinamic, atunci Pm = Pc + Pb =
Δt C

€
€

MODELAREA NUMERICA

-  este complementara investigatiei experimentale, oferind o gama

larga de rezultate de postprocesare;

-  poate extinde analiza la o varietate mare de situatii, care nu pot fi

acoperite prin masuratori;

-  este utila in elaborarea standardelor, prin corelarea restrictiilor de

baza cu nivelurile de expunere

-  intervine in verificarea conformitatii cu normele de expunere acolo

unde masuratorile directe nu pot fi aplicate (ex.: prevederile Directivei
Standarde tehnice de referinta pentru masurarea SAR:
2004/40/EC)
EN 62209-1:2005 (2012) “Human Exposure to Radio Frequency Fields
from Hand-Held and Body-Mounted Wireless Communication Devices—
Human Models, Instrumentation and Procedures—Part 1: Procedure to -  protocoalele de aplicare a metodelor numerice sunt in curs de
Determine the Specific Absorption Rate (SAR) for Hand-Held Devices Used
in Close Proximity to the Ear (Frequency Range of 300 MHz to 3 GHz)” standardizare la nivel international – IEEE si CENELEC
IEEE Standard 1528-2003 “IEEE Recommended Practice for Determining
the Peak Spatial-Average Specific Absorption Rate (SAR) in the Human
Head from Wireless Communications Devices: Measurement Techniques”
Modelul de cap sectionat sagital formeaza
o incinta pentru lichidul simulant
 Exemple - Calcul numeric in DOZIMETRIE
Camp de unde plane, la 1 GHz
In spatiul liber (aer)
Exemplu - Studiul distributiei de
camp electric in celula TEM si
calculul SAR intr-o proba
biologica asezata pe septum
Pentru a se asigura un control cat mai bun
conditiilor de expunere este important sa fie
identificat locul in care distributia campului
electric este cat mai uniforma; proba este
plasata la acea locatie.
Exemple - Calcul numeric in DOZIMETRIE
Perturbarea undelor in prezenta unui corp si
puterea specifica SAR in corp Antena monopolara – camp electric in aer
si in vecinatatea capului uman
Incalzirea unui dielectric cu pierderi iradiat de un
ansamblu de trei antene ac
(cablu coaxial cu o terminatie radianta)
EXEMPLU – Spectru SAR la frecventa 1.7474 GHz si puterea emisa de antena de 1W, intr-un plan de
sectiune prin cap, paralel cu planul sagital, la 4-5 mm fata de suprafata capului
Spectrul Ez in celula goala (stanga) si incarcata cu proba biologica.
Studiu de uniformitate a distributiei campului electric
Pozitia conventionala
a telefonului SAR masurat – ICMET Craiova SAR calculat – UPB, Comsol Multiphysics
EXEMPLU – SAR spre interiorul capului, pe directia de valori maxime Exemplu – Rezultate dozimetrice pentru verificarea conditiilor de
(puterea emisa de antena de 1W, frecventa de 1.7474 GHz)
expunere a copiilor in camp indepartat de microunde

•  Sunt expuse in camp de unde plane la diferite frecvente, modele reprezentand persoane de diferite
dimensiuni – adult si copii la varste diferite.
•  Este determinat SAR mediu pe intregul corp in functie de frecventa.
•  Se observa diferente in capacitatea de absorbtie a puterii si identificarea unor frecvente de rezonanta.
•  SAR este comparat cu limita recomandata de ICNIRP pentru expunerea generala

Wiart G. - Joint Meeting of the Bioelectromagnetics Society and

the European BioElectromagnetics Association, BIOEM 2009 Davos,June 14-19, 2009

Exemple - Modele numerice utilizate in DOZIMETRIE

CERCETARE curenta in domeniul EXPONOMETRIEI si
Evolutia modelarii organismului uman
DOZIMETRIEI la camp electromagnetic

Proiectul OMS pentru campul electromagnetic (WHO – The International EMF Project,
inceput in 1995) www.who.int/peh-emf/project/en

Programe Cadru (PC5, PC6, PC7) si Actiuni Suport ale cercetarii in UE

- GERoNiMO www.crealradiation.com/index.php/geronimo-home
- INTEROCC www.crealradiation.com/index.php/en/radiation-programme-projects/interocc
- MOBIKIDS www.mbkds.com
- INTERPHONE www.emfexplained.info/?ID=24488
- Actiunea suport EMF – NET web.jrc.ec.europa.eu/emf-net
- Actiuni COST: 244 (1992-1996 si 1996-2000),
281 (2001-2005), www.cost281.org
BM0704 (2008-2012), www.cost-bm0704.org

Proiecte de cercetare derulate in Romania si finantate din fonduri bugetare:

www.acero.ro/tabel_EMF_proiecte.htm

MASURI de LIMITARE a
EXPUNERII la
CAMP ELECTROMAGNETIC
- Cadrul institutional si organizational
- Standarde si norme de limitare a expunerii
“In lipsa unor certitudini, bazate pe rezultate stiintifice,
privind nocivitatea expunerii la camp electromagnetic
este recomandabila aplicarea
principiului prudentei in expunere.” (OMS)
ICNIRP http://www.icnirp.org
International Commission on Non-Ionizing Radiation Protection
•  Fondata in 1974, ca un grup de experti independenti in domeniul campului
electromagnetic neionizant, cu reprezentare internationala, provenind din
domenii diferite ale stiintelor: fizica, biologie, inginerie, medicina, igiena si
protectia muncii, sanatate publica, etc.
•  Structura: Comisia principala – 14 membri, 4 subcomisii pe specializari, grup
de 35-40 experti consultanti care sunt convocati ocazional
•  Misiunea de a analiza nivelul actual de cunoastere (literatura stiintifica de
specialitate) si de a sistematiza informatiile privind efectele expunerii la radiatie
neionizanta in privinta santatii umane si calitatii vietii.
•  Emite periodic documente de informare publica si recomandari referitoare la
sursele de radiatii, fenomenele de interactiune cu organismele, protectia umana
fata de radiatiile neionizante.
•  Organizeaza si sprijina manifestari stiintifice de dezbatere publica si
diseminare a documentelor la care lucreaza
Recomandarile ICNIRP sunt considerate baza de referinta pentru
elaborarea de norme si standarde de protectie umana la NIR.
Atributii si contributii stiintifice ale ICNIRP
-  Analiza caracteristicilor fizice ale RADIATIEI NEIONIZANTE (non-ionizong
radiation – NIR)
-  Identificarea efectelor biologice asupra organismului uman expus la NIR si a
mecanismelor de producere a acestora
-  Introducerea si utilizarea unui vocabular adecvat acestui domeniu, a marimilor
fizice si metodelor de cuantificare a acestora (experiment, calcul)
-  Stabilirea criteriilor dupa care trebuie abordata problema protectiei umane
-  Stabilirea unui sistem de protectie, incluzand recomandari asupra limitelor de
expunere si solutii tehnice de evitare si limitare a expunerii
-  Formularea de recomandari cat mai precise si dedicate diferitelor categorii de
persoane expuse: publicul larg, persoanele cu vulnerabilitate crescuta, lucratorii
in medii cu expunere
-  Acordare de sprijin pentru actiuni stiintifice de cercetare, publicare, diseminare
de informatii avand in vedere autoritatea comisiei
ICNIRP si organizatiile cu care colaboreaza
IEC - International Electrotechnical Commission (elaborare standarde tehnice)
IRPA – International Protection Radiation Association
WHO – World Health Organization (OMS)
ILO – International Labor Organization
WMO – World Meteorological Organization
EC – European Commission
CIE - International Commission on Illumination
ICOH - International Commission on Occupational Health
 Exemplu de schema pentru elaborarea si implementarea la nivel national a
Documente elaborate de ICNIRP pentru standardelor de electrosecuritate pentru radiofrecventa
protectia umana la NIR
EU MEMBER STATES
Directive
2013/35/EC
“Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic and electromagnetic fields European Commission
(up to 300 GHz)”, Health Physics 74:494-522, 1998 and Parliament
Recomm.
Guidelines
for limiting 1999/519/EC
“Guidelines for limiting exposure to static magnetic fields” , Health Physics 85:504-514, 2009 exposure

“Guidelines for limiting exposure to electric fields induced by movement of the human body in Mandates:
M/305, 2000
a static magnetic field and time-varying below 1 Hz”, Health Physics 106(3)418 425, 2014 M/351, 2004

Proces continuu de revizuire a prevederilor din document: NATIONAL

STANDARDS
•  Update of ELF (1 to 100 kHz) Guidelines, Health Physics 99(6):818-836; 2010
EUROPEAN
STANDARDS
•  Update of RF (100k to 300GHz) Guidelines (in progress, 2011 – present)
EN 50360:2001/A1:2012
EN 50364:2010/A1:2010
EN 50413:2008
•  ICNIRP Statement on the “Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, EN 50492:2008
EN 50566:2012
magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”, 2009 EN 62209-1:2006
EN 62209-2:2010
EN 62311:2008

•  Amendment to the ICNIRP “Statement on medical MR procedures: protection of EN 62369-1:2009

EN 62479:2010

patients”, 2009 ……………

CADRU LEGISLATIV dezvoltat in UE pentru implementarea

recomandarilor ICNIRP Preocuparea autoritatilor pentru protectia umana
Recomandari ICNIRP, OMS EC – European Commission – organul executiv al UE format din
reprezentantii celor 28 state ale Uniunii (similar unui guvern)
Protectia umana – adoptare limite, http://ec.europa.eu
Elaborare standarde tehnice
implementare, verificare
Directoratul General pentru Sanatate si Consumatori – Sanatate publica – are printre
domeniile de interes si “Campuri electromagnetice”
COMISIA EUROPEANA IEC CENELEC http://ec.europa.eu/health/electromagnetic_fields/policy/index_en.htm
cu directiile:
Recomandarea Directiva Standarde Politici in domeniu / Actiuni UE / Cercetare / Rolul statelor membre / Opinia cetatenilor
1999/519/EC 2004/40/EC 2013/35/EC tehnice
POLICY STATEMENT - Electric and electronic systems have become so pervasive that it is now
Implementare in legislatia nationala (preluare directa) difficult to imagine life without them. While they contribute to our quality of life in many ways, they also
create electromagnetic fields (non-ionising radiation) which, when emitted at sufficient levels, may
warm biological tissues (as they do in microwave ovens).
Ord. MSP 1193/2006 HG 1136/2006 520/2016 Romania - ASRO
PRINCIPALELE ACTIUNI:
Verificarea aplicarii normelor INCD pt Protectia Muncii * Recommendation 1999/519/EC of 12 July 1999, on the limitation of exposure of the general public to
electromagnetic fields (0 Hz to 300 GHz)
Min. Sanatatii Publice – INSP (Bucuresti), 5 centre regionale ACTTM - Agentia de Cercetare pentru
Tehnica si Tehnologii Militare * Directive 2004/40/EC of 29 April 2004, revised by Directive 2013/35/EC of 26 June 2013 on the
OPC Min. Muncii (are obligatia de a trimite rapoarte de minimum health and safety requirements regarding the exposure of workers to the risks arising from
ICMET – INCD si Incercari
implementare Comisiei Europene, la fiecare 5 ani) pentru Electrotehnica, Craiova physical agents (electromagnetic fields)
 Preocuparea autoritatilor pentru protectia umana
Documente ale UE si reactia in Romania
La nivelul UNIUNII EUROPENE s-au publicat documentele:
* UE Council Recommendation 1999/519/EC of 12 July 1999, on the limitation
of exposure of the general public to electromagnetic fields (0 Hz to 300 GHz)
* Directive 2013/35/EU of the European Parliament and of the UE Council, of 26
June 2013, on the minimum health and safety requirements regarding the
exposure of workers to the risks arising from physical agents (electromagnetic
fields)
In ROMANIA s-au publicat documentele:
* Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1193 din 29 septembrie 2006 pentru
aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz (publicat MO 895/03.11.2006)
* Hotararea de Guvern nr. 520 din 20 iulie 2016 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de
câmpuri electromagnetice (publicat MO 769/11.09.2006)
Preocuparea autoritatilor pentru protectia umana
Organisme ale UE si actiuni ale acestora
Directoratul General pentru Sanatate si Consumatori – Sanatate publica – are printre
domeniile de interes si “Campuri electromagnetice”
http://ec.europa.eu/health/electromagnetic_fields/policy/index_en.htm
cu directiile:
Politici in domeniu / Actiuni UE / Cercetare / Rolul statelor membre / Opinia cetatenilor
SCENIHR - Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks
Research needs and methodology to address the remaining knowledge gaps on the potential health
effects of EMF – raport adoptat de SCENIRH in iulie 2009
•  analiza literaturii de specialitate
•  formularea directiilor de cercetare si a tematicilor care sa fie incurajate prin programele Cadru
Europene (in prezent FP7) – finantarea cercetarii in echipe interdisciplinare
•  urmarirea programelor nationale de cercetare in domeniu si coordonarea obiectivelor, facilitarea
contactului si colaborarii intre cercetatori
Obligativitatea punerii in practica a Recomandarii 1999/519/EC si transmiterea unor Rapoarte periodice
despre stadiul implementarii (s-au transmis astfel de rapoarte in 2002 si 2008)
Sondaje de tip EUROBAROMETRU (sunt publicate pana acum in 2007 si 2010)
Mentine legatura cu opinia publica prin ONG-uri, asociatii profesionale, presa si prin reprezentantii
nationali in Parlamentul UE
Preocuparea autoritatilor pentru protectia umana
Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la
problemele de sănătate provocate de câmpurile electromagnetice
-  publicata (inclusiv in limba romana) in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene C 137 E din 27 mai 2010, la pg. 38
-  exprima ingrijorarea pentru raspandirea si dezvoltarea extensiva a
surselor antropice de emisii electromagnetice
-  recomanda CE sprijinirea cercetarii, a revizuirii normelor de
protectie si a stimularii adoptarii la nivel national de standarde si
masuri de protectie
-  recomanda educarea populatiei UE pentru aplicarea masurilor
care previn expunerea in exces la emisii elmgn cu deosebire
protejarea copiilor (diseminarea unor reguli de bune practici)
-  sustine implementarea cat mai rapida a legislatiilor nationale
privind protectia in mediile profesionale
Elaborare de standarde tehnice
IEC - International Electrotechnical Commission
http://www.iec.ch
TC 106 - Methods for the assessment of electric, magnetic and electromagnetic fields
associated with human exposure – elaborare de standarde pentru masurarea si calculul
emisiilor elmgn si stabilirea nivelului de expunere umana; din 2004 pana la sfarsitul lui 2010
au fost publicate 15 standarde; exemple semnificative:
IEC 62209-1 (2005, 2007)
IEC 62209-2 (2010)
“Human exposure to radio frequency fields from hand-held and body-mounted wireless communication
devices - Human models, instrumentation, and procedures”
- Part 1: Procedure to determine the specific absorption rate (SAR) for hand-held devices used in close
proximity to the ear (frequency range of 300 MHz to 3 GHz)
- Part 2: Procedure to determine the specific absorption rate (SAR) for wireless communication devices
used in close proximity to the human body (frequency range of 30 MHz to 6 GHz)
IEC 62110 (2009)
“Electric and magnetic field levels generated by AC power systems - Measurement procedures with
regard to public exposure”
 Elaborare de standarde tehnice
Lista principalelor documente elaborate de
IEEE-ICES si adoptate ca standarde ANSI &
CENELEC - Comité Européen de Normalisation Électrotechnique IEEE, pentru protectia umana la NIR
http://www.cenelec.eu

CLC/TC 106X - Electromagnetic fields in the human environment – elaborare de

standarde in diverse domenii legate de expunerea umana la camp elmgn in gama 0 – 300
GHz; colaboreaza cu IEC in elaborarea de standarde
C95.6-2002 ANSI & IEEE Standard for Safety Levels with Respect to Human
Exposure to Electromagnetic Fields, 0-3 kHz
C95.1-2005 ANSI & IEEE Standard for Safety Levels with Respect to Human
Exposure to Radio Frequency Electromagnetic Fields, 3 kHz to 300 GHz

C95.3-2002 ANSI & IEEE Recommended Practice for Measurements &

ASRO – Asociatia de Standardizare din Romania Computations of Radio Frequency Electromagnetic Fields with Respect to
http://www.asro.ro Human Exposure to such Fields, 100 kHz to 300 GHz

CT 279 - Expunerea corpului uman la câmpuri electromagnetice – participa la activitatile C95.7-2005 ANSI & IEEE Recommended Practice for Radio Frequency Safety
IEC si CENELEC in comitetele de specialitate, adopta standarde emise de IEC si Programs
CENELEC, fie prin traducere integrala, fie in forma originala

CADRU LEGISLATIV dezvoltat in SUA

www.ices-emfsafety.org

Prevederi, Restrictii
Recomandari ICNIRP IEEE - International Institute for Electric and Electronic Engineering
NIEHS, FCC, HHS
ICES – International Committee on Electromagnetic Safety
Protectia umana – adoptare
•  Grupul de experti ICES cuprinde cca. 150 persoane din 26 tari, profesionisti in
limite, implementare, verificare diverse domenii (medicina, stiinte exacte, inginerie, mediul de cercetare, industrial si
militar, cat si reprezentanti ai administratiei)

Elaborare standarde tehnice
ANSI & IEEE (ICES)
Standarde tehnice
Standarde pt verificarea conformitatii
cu nivelurile admisibile
HHS - U.S. Department of Health and Human Services
(www.hhs.gov)
NIEHS – National Inst. of Environmental Health Sciences
(www.niehs.nih.gov)
FCC - Federal Communications Commission (www.fcc.gov)
IEEE – Institute of Electrical and Electronics Engineers
(www.ieee.org)
ICES - International Committee on Electromagnetic Safety
ANSI – American National Standards Institute (www.ansi.org)
•  Modul de lucru in elaborarea standardelor se bazeaza pe evaluarea stiintifica a
problemelor de risc si stabilirea consensului asupra masurilor de utilizare sigura a
energiei elmgn.
•  Asociatia pentru Standardizare a IEEE a contribuit la aparitia in SUA a primului
standard pentru reglementarea protectiei umane la camp de radiofrecventa
IEEE&ANSI C95.1-1966; acest document a fost revizuit de atunci, cunoscand mai
multe versiuni (1971, 1982, 1991, 1999, 2005)
•  ICES acopera si alte probleme de risc asupra sanatatii umane, incluzand si pericole
datorate emisiilor volatile si exploziilor cauzate de radiatia EM

ICES – Intl. Committee on Electromagnetic Safety
MODUL de ORGANIZARE
TC 95 – Safety Levels with respect to Human Exposure to EM Energy
SC1 Techniques, Procedures and Instrumentation
SC2 Terminology, Units of Measurement, Hazard Communication
SC3 Safety Levels with respect to Human Exposure, 0-3 kHz
SC4 Safety Levels with respect to Human Exposure, 3k-300GHz
SC5 Safety Levels with respect to Electro-Explosive Devices
TC 34 - Wireless Handset SAR Certification
SC1 Experimental Techniques
SC2 Computational Techniques
Prezentarea documentului de referinta al
ICNIRP
“Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic
and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”, aprilie 1998
http://www.icnirp.de/documents/emfgdl.pdf
actualizat pentru frecvente joase prin
“Guidelines for limiting exposure to time-varying electric and
magnetic fields (1 Hz to 100 kHz)”, iunie 2010
http://www.icnirp.de/documents/LFgdl.pdf
REVIZUIRI si ACTUALIZARI
* aprilie 1998 - publicare initiala in Revista Health Physics (dupa revizia unor
versiuni anterioare – 1988, 1990, 1993)
* 2003 - evaluare a literaturii de specialitate si reconfirmarea recomandarilor din 1998
* septembrie 2009 – a inceput reevaluarea literaturii de specialitate pentru revizuirea
recomandarilor pentru frecvente > 100 kHz (inca in desfasurare)
* iunie 2010 – publicare in Revista Health Physics 99(6):818-836; 2010 a
recomandarilor revizuite pentru JF (1 Hz - 100 kHz), “Guidelines for
limiting exposure to time-varying electric and magnetic fields (1 Hz to
100 kHz)”
Obs. Standardele tehnice ANSI, IEEE, IEC, CENELEC, ASRO pot fi achizitionate contra-cost.
Documentele ICNIRP au statut de recomandari motivate stiintific si sunt distribuite gratuit in format
electronic, pe situl comisiei http://www.icnirp.org/
ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”
CONTINUT si IMPORTANTA
!  cuprind date in toata gama de frecvente a campului elmgn. hertzian si limitarile
sunt formulate pe subdomenii de frecventa; fata de valori precizate in literatura pentru
benzi strict delimitate, recomandarile sunt extinse in tot spectrul prin interpolare
!  includ referinte la baza stiintifica de stabilire a valorilor recomandate, cu trimiteri la
literatura de specialitate – argumente stiintifice pentru limitele stabilite
!  prevad limitari distincte in expunerea aleatorie (expunere generala a populatiei) si in
expunerea controlata (expunere profesionala)
! prevad limitari si pentru expunere simultana la combinatii de campuri
electromagnetice de frecvente diferite, inclusiv radiatie in pulsuri, modulata, etc.
!  prevad limitari si pentru curentii de contact (atingere de obiecte sub tensiune)
!  recomandarile ICNIRP sunt luate ca referinta de Comisia Europeana, fiind
recomandate statelor membre si candidate pentru elaborarea legislatiilor nationale; in
legislatia romaneasca documentul este deja transpus prin HG 1136 / 2006 pentru
expunerea profesionala si Ordinul MSP 1193 / 2006 pentru expunerea populatiei.
 ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”
ICNIRP 2010 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
MARIMI REGLEMENTATE electric and magnetic fields (1 Hz to 100 kHz)”
!  specifica restrictii de baza si niveluri de referinta:
•  restrictiile de baza cuantifica marimile fizice care afecteaza direct organismul
si au efecte bine stabilite stiintific asupra sanatatii; restrictiile se impun pentru
urmatoarele marimi dozimetrice:
Ei (intensitate camp electric intern) - pentru f < 10 MHz,
I (intensitate curent) – pentru f < 110 MHz
SAR (putere specifica) - pentru 100 kHz < f < 10 GHz
S (densitate de putere) – pentru 10 GHz < f < 300 GHz
SA (energia specifica) – pentru pulsuri, 300 MHz < f < 10 GHz
Aceste marimi nu pot fi masurate direct in corp si ele trebuie estimate.
•  nivelurile de referinta cuantifica marimile de tip sursa (derivate în urma
aplicarii restrictiilor de baza), care pot fi mai usor determinate prin masuratori si
verificate în exteriorul si in absenta organismului; acestea sunt:
E (intensitatea campului electric)
B (inductia magnetica)
H (intensitatea campului magnetic)
ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”
RATIUNI BIOFIZICE considerate la FRECVENTE INALTE
!  la elaborarea recomandarilor s-au luat in considerare rezultate dovedite prin studiile
biologice publicate si acceptate de comunitatea stiintifica; periodic se fac revizii (in desfasurare)
!  efectele biologice considerate pt. expunere la RF si MU:
- stimulare neuro-musculara si incalzire pentru frecvente in gama 100kHz – 10 MHz
- incalzirea localizata la suprafata pielii pentru frecvente > 10 MHz
Incalzirea se considera excesiva si nociva sanatatii, incepand de la 1 grad;
sensibilitate deosebita are mai ales analizorul vizual (cristalin si retina)
Efectele atermice evidentiate in literatura inca sunt considerate neconcludente.
!  localizarea zonei afectate termic pt. expunere la camp de inalta frecventa:
- 100 kHz … 20 MHz – absorbtie de energie mai puternica in zonele ingustate ca sectiune:
gatul, membrele
- 20 MHz … 300 MHz – absorbtie de energie in tot corpul (lungimea corpului
este comparabila cu λ/2 si rezulta o antena receptoare bine acordata)
- 300 MHz … 10 GHz – absorbtie neuniforma de energie, localizata superficial
- … > 10 GHz – absorbtie de energie la suprafata corpului

Legatura dintre cele doua tipuri de marimi este stabilita prin calcule facute in cele mai defavorabile !  la stabilirea limitelor admisibile se iau in considerare medieri in spatiu (pe tot corpul, pe
conditii de expunere. Incadrarea in nivelurile de referinta implica incadrarea in restrictiile de baza. parti ale corpului, pe domenii de 10g sau 1g tesut) si in timp (6, 10, 30 min)

ICNIRP 2010 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying RESTRICTII de BAZA ICNIRP 2010 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric and magnetic fields (1 Hz to 100 kHz)” electric and magnetic fields (1 Hz to 100 kHz)”
pentru f < 100 kHz (10 MHz)
RATIUNI BIOFIZICE considerate la FRECVENTE JOASE
!  la elaborarea recomandarilor s-au luat in considerare rezultate dovedite prin studiile
biologice publicate si acceptate de comunitatea stiintifica; periodic se fac revizii (2010)

!  efectele biologice considerate pt. expunere la camp de joasa frecventa:

- stimulare electrica neuro-musculara
- electrotraumatisme: socuri electrice, arsuri, incalzire excesiva

!  documentul analizeaza literatura de studii epidemiologice si de laborator, care au urmarit

relatia de cauzalitate intre expunerea la camp de frecventa industriala si promovarea
diferitelor forme de afectiuni canceroase (leucemie, tumori cerebrale, cancer de san)
concluzionand ca o astfel de relatie nu este sustinuta stiintific; in consecinta,
cancerogeneza NU este un efect luat in considerare la elaborarea recomandarilor

!  recomandarile nu iau in considerare in mod cantitativ vulnerabilitatea crescuta a

purtatorilor de implanturi metalice (cardiace, cohleare, ortopedice, etc.)

Restrictia de baza la frecvente joase (sub 100 kHz) este exprimată pentru intensitatea
campului electric E si asigura limitarea densitatii de curent J in organism, la 10 mA/m2
 ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
RESTRICTII de BAZA electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)” NIVELURI de REFERINTA ICNIRP 2010 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric and magnetic fields (1 Hz to 100 kHz)”
pentru 100 kHz < f < 10 GHz pentru f < 100 kHz (10 MHz)

! Expunerea
populatiei

Expunerea
profesionala "

ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying

RESTRICTII de BAZA ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”
pentru 10 < f < 300 GHz electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”
NIVELURILE de REFERINTA – valabile pt. expunerea populatiei si 10 < f < 300 GkHz

Observatii
1. Limitele pentru mediul ocupational sunt adoptate cu un factor de siguranta de 1/10
fata de pragurile peste care se considera ca apar efecte periculoase asupra sanatatii
2. Limitele pentru populatie sunt reduse cu inca un raport de 1/5 fata de cele pentru
lucratorii in mediu electromagnetic (8 ore / 24 ore)
 ICNIRP 1998 – “Guidelines for limiting exposure to time-varying
electric, magnetic and electromagnetic fields (up to 300 GHz)”

NIVELURILE de REFERINTA – pt expunere profesionala si 10 < f < 300 GkHz

ICNIRP “Guidelines for limiting exposure to

static magnetic fields”, 2009

Obs. Valoarea de 400 mT nu este corelata cu limita pentru campuri variabile la extrem de joasa
frecventa (<1 Hz), care este de 40 mT.
Evaluarea impactului sistemelor
electrice asupra mediului

Prof. Claudia Popescu

 Cuprins

Studiul şi evaluarea impactului componentelor

sistemelor electrice asupra mediului luând în
considerare două ipostaze semnificative:

Impactul asupra altor echipamente (compatibilitate
electromagnetică: cunoaşterea modului de producere
a interferenţelor, aspectelor privind imunitatea şi
nivelul de perturbaţii emise- metode de calcul şi de
încercare, standarde)

Impactul general fizico-chimic asupra mediului
(poluarea directă şi indirectă- cunoaşterea
directivelor europene şi a metodelor de cuantificare a
impactului)
 Cuprins

Interacţiunea echipamentelor electrice cu alte

echipamente

1.1.Interactiunea intrasistem si intersisteme

1.2. Studiul mecanismelor de cuplaj electromagnetic ,
galvanic, inductiv, capacitiv, de radiaţie electromagnetică

1.3. Măsuri antiperturbative
 Cuprins

Interacţiunea echipamentelor cu mediul ambiant

2. 1. Evaluarea energiei consumate ; norme europene

2. 2. Evaluarea emisiilor de CO2

2. 3 Conceptul LCA - Life Cicle Assessment

 Introducere

Compatibilitatea
Sistemul electric şi

Electromagnetică (CEM) spaţiul înconjurător
este aptitudinea unui
sistem electric de a
funcţiona satisfăcător
într-un mediu de câmpuri
electromagnetice fără a
influenţa, la rândul său,
acest mediu căruia îi
aparţin şi alte dispozitive.
 Definiţii

Interferenţa Electromagnetică (IEM) este acţiunea

unor fenomene electromagnetice asupra circuitelor
electrice, aparatelor, sistemelor sau fiinţelor.

Perturbaţiile - modul de manifestare a unei
interferenţe
a) reversibile
• produc reduceri de funcţionalitate
• conduc la o funcţionare eronată
b) ireversibile
 Introducere

Interferenţele :
• intersistem Element Element
perturbator perturbat

Sistem I Sistem II

• intrasistem
Element Element
perturbator perturbat

Sistem
 Introducere

Model de interferență

Element Mecanism Element

perturbator de cuplaj perturbat

Măsuri pentru asigurarea CEM la :

- Emiţător (elementul perturbator): ecranare, limitare
spectru, antene directive;
-Mecanismul de cuplaj :ecranare, filtrare, topologia reţelei,
transmisie optică;
- Receptor (elementul perturbat) : ecranare, filtrare,
proiectare în acord cu cerințele CEM
 Introducere

Aspecte esenţiale urmărite:

 Modul de producere a proceselor fizice prin care

se influenţează semnalul util

 Cuantificarea influenţării

 Mijloacele tehnice de neutralizare a influenţării

 Mijloace tehnice de măsurare a influenţării

 Clasificarea surselor de perturbatii

Perturbaţie- rezultatul unui fenomen de interferenţă

(adică afectarea funcţionării normale a aparatului
“victimă”).
1 . Surse funcţionale
produc energie electromagnetică în mod intenţionat
şi o radiază în mediul înconjurător, în scopul
transmiterii sau culegerii informaţiei:
• sistemele fixe de emisie radio,TV,
• radar
• posturile mobile de emisie folosite în telecomunicaţii
şi procese tehnologice
 Clasificarea surselor de perturbaţii

2 .Surse nefuncţionale
 instalaţiile energetice, în care comutaţia se
realizează cu sau fără arc electric;
 descărcările electrice atmosferice.
 lămpile cu descărcare în gaze,
 motorul cu colector,
 tracţiunea electrică,
 sistemul DELCO,
 redresoarele, invertoarele
 Receptoare
- sistemele de recepţie a informaţiilor (telefonice,
radio, televizate, radar) ;
- sistemele de automatizare cu semiconductoare;
- sistemele de măsurare electronică a mărimilor
electrice şi neelectrice;
- sistemele de achiziţii şi prelucrare a datelor;
- sistemele de calcul, reţelele de calculatoare;
- microscopul electronic, sistemele de scanare
din tehnica medicală etc.
- organismele
Cuantificarea nivelurilor de interferenţă

Semnalul de inteferenţă – ”zgomot electromagnetic”

(zgomot- prezenţa lui deformează informaţia transmisă
de la sursă la receptor şi o face mai puţin clară)

Nivelul (amplitudinea) zgomotului (de ordinul µA, µV,

pW în domeniul transmisiei informaţiei) poate atinge (în
absenţa unor măsuri tehnice) acelaşi ordin de mărime
cu semnalul util şi ca urmare semnalul util nu se mai
poate distinge faţă de zgomot.
 Cuantificarea nivelurilor de interferenţă

In orice punct al spaţiului există un “zgomot

electromagnetic natural” sau “zgomot galactic” ( produs
de radiaţii cosmice, descărcari electrice îndepărtate.etc)

Funcţionarea echipamentelor electromagnetice

construite produce efectul propriu-zis de interferenţă sau
“ zgomotul electromagnetic funcţional”
 Nivelurile semnalelor

Descriere calitativă :

Nivelul de referinţă al zgomotului electromagnetic-

nivelul zgomotului galactic

Nivelul zgomotului electromagnetic funcţional (se
măsoară în raport cu nivelul de referinţă)

Nivelul semnalului util (se măsoara tot în raport cu
nivelul de referinţă şi , în mod normal se situează
deasupra nivelului interferenţei funcţionale)
Nivelurile semnalului util
 Niveluri de mărimi în tehnica CEM

Mărimea Marimea de Nivelul în dB

referinţă
Tensiunea electrică ux[µV] u0 = 1[µV] u [dB]= 20 log ux/u0

Curentul electric ix[µA] i0 = 1[µA] i [dB]= 20 log ix/i0

Câmp electric Ex[µV/m] E0 = 1[µV/m] E [dB]= 20 log Ex/E0

Câmp magnetic Hx[µA/m] H0 = 1[µA/m] H[dB]= 20 log Hx/H0

Putere Px[pW] P0 = 1[pW] P[dB]= 10 log Px/P0

Niveluri de mărimi în tehnica CEM
In cazul liniilor electrice şi al ecranelor este
convenabil să se cuantifice amplitudinea semnalului de
ieşire ae, faţă de amplitudinea semnalului de intrare ai;

Atenuarea:
a[dB] =20 log ai/ae
a[Np]= ln ai/ae
Trecerea de la nivelul exprimat în Np la cel exprimat
în dB se face utilizând relaţia:
ln x[Np]= 20 log x [dB]
1 Np= 8,686 dB; 1 dB=0,115 Np
Interferenţe de mod diferenţial şi de mod
comun
Interferenţe de mod diferenţial
- curentul de interferenţă (ca valoare instantanee)
intră printr-o bornă a receptorului şi iese prin borna
cealaltă

Interferenţe de mod comun

- curentul de interferenţă(ca valoare instantanee)
intră prin ambele borne ale receptorului şi se închide
prin capacităţi parazite
Interferenţe de mod diferenţial
Exemplu:
Schema electrică de măsurare a unui curent intens
i1(t) cu ajutorul unui şunt S, cu rezistenţa electrică Rs
mică (2 mΩ).
Şuntul –sursă
Impedanţa de intrare (Rr = 1 MΩ) în aparatul de
măsurare- receptor
i1(t)- conţinut propriu de armonice
Pentru armonica de ordin m căderea de tensiune pe
şunt este practic egală cu tensiunea la bornele
receptorului: Rs Im = Umr
Interferenţe de mod diferenţial

a) b)
 Interferenţe de mod diferenţial
Prezenţa unui conductor, parcurs de curentul intens
i2(t) variabil în timp, produce prin inducţie electromagnetică
o tensiune de interferenţă ce determină un curent care intră
printr-o bornă (A) şi iese prin borna cealaltă(B).
Interferenţa- de mod diferenţial (în tact opus)
i2(t)- are un conţinut propriu de armonice, ca urmare şi
curentul de interferenţă are acelaşi conţinut de armonice;
In fig. b-circuitul echivalent
Idn -armonica de ordin n Idn= Udn / (Rs+ Rr +Zdn)
Interferenţe de mod diferenţial
Udn – armonica n a tensiunii de interferenţă induse
Rs, Rr - rezistenţa electrică a şuntului, respectiv a
receptorului, mărimi presupuse constante
Zdn- impedanţa transformatorică raportată la secundar
(bucla de măsurare) datorită cuplajului inductiv
(transformatoric) realizat între conductorul parcurs de
curentul i2(t) şi bucla de măsurare.
Udnr – tensiunea de interferenţă la bornele A, B ale
receptorului , la nivelul armonicii n este :
Udnr=Udn Rr / (Rs+ Rr +Zdn)
 Interferenţe de mod comun
Curentul de interferenţă (ca valoare instantanee) este
orientat în acelaşi sens în ambele borne ale receptorului.
Exemple:
a) Alimentarea cu energie electrică a unui receptor
electric sau electronic
b) cuplajul prin radiaţie

a) Alimentarea unui receptor

Sursa – transformator cu neutrul conectat la pământ
Receptorul- are carcasa conectată la pământ
Interferenţte de mod comun

Explicative
Interferente de mod comun

In cordonul de alimentare cele două conductoare

sunt situate practic în aceeaşi poziţie şi distanţa faţă de
pământ. Inchiderea curenţilor de interferenţă are loc
prin capacităţile parazite, prin pamant şi neutrul
transformatorului

Interferenţa este mare dacă intensitatea curentului I
este mare, iar frecvenţa armonicelor de ordin superior
(ex. MHz)
b) cuplajul prin radiaţie

Două conductoare 1,2- situate la distanţă mică între
ele si la distanta h faţă de pământ
 Interferente de mod comun

Bucla de dimensiune l x h este situată în câmpul de

radiaţie electromagnetică , cu vectorul B perpendicular
pe planul buclei şi vectorul E în planul buclei

Se obţin curenţi de aceeaşi orientare în conductoarele 1
şi 2, iar tensiunile faţă de pământ sunt practic aceleaşi în
ambele conductoare.

Obs. In practică pot apărea simultan ambele tipuri de

interferenţe.
Mecanisme de cuplaj

Modul de transmisie al
perturbaţiei este numit şi
mecanism de cuplaj sau pe
scurt cuplaj.

Mecanismele de cuplaj între

sursă (emiţător) şi victimă
(receptor):

- galvanic (prin conducţie);

- electric (capacitiv);
- magnetic (inductiv) ;
- prin radiaţie electromagnetică
Cuplaj galvanic

Cuplajul galvanic se produce atunci când există

o impedanţă comună între cel puţin două circuite
electrice.
Cuplajul galvanic poate să apară în două situaţii
distincte:
 între circuitele funcţionale (sau de
alimentare), cum este cazul consumatorilor
aflaţi în derivaţie şi alimentaţi de la aceeaşi
reţea.
 datorită legării la pământ
 Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

Cuplajul galvanic între circuitele funcţionale

apare dacă două sau mai multe circuite au o
impedanţă comună, când trecerea curentului prin
impedanţa comună este de natură să distorsioneze
curenţii din toate circuitele cuplate galvanic.
În fig.1 (a) este dată schema de principiu privind
cuplajul galvanic dintre circuitele 1 şi 2 prin
intermediul impedanţei comune, Zc.
Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

a) b)

Fig.1 Cuplajul galvanic intre circuite functionale

Notaţiile sunt :
E1, E2 - tensiunile electromotoare ale surselor
Zs1, Zs2- impedanţele interne ale surselor
Zr1, Zr2 - impedanţele receptoarelor
Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

În cazul funcţionării la o anumită frecvenţă se poate aplica

pentru determinarea curenţilor calculul în complex, pe baza
schemei simplificate din fig.1 (b), în care:
Zs1 +Zr1 =Z1 şi Zs2 +Zr2 =Z2.
În această situaţie ecuaţiile de funcţionare ale circuitului sunt:

E1 = Z1 ⋅ I1 + Z c ⋅ ( I1 + I 2 )

E 2 = Z 2 ⋅ I 2 + Z c ⋅ ( I1 + I 2 )
Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

Determinarea curenţilor

Dacă Zc ar fi nulă, curenţii neinfluenţaţi ar fi:

 Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

Datorită cuplajului galvanic, receptoarele sunt

excitate cu tensiunile Zr1.I1, respectiv Zr2. I2
Curentul fiecărui circuit provoacă pe impedanţa
comună, Zc, o cădere de tensiune care reprezintă,
pentru celălalt circuit, o tensiune perturbatoare.
În absenţa cuplajului galvanic aceste tensiuni ar fi:
Zr1. I01, respectiv Zr2.I02.
Fig.2 Neutralizarea cuplajului
galvanic-masa într-un singur
punct
Cuplaj galvanic între circuitele funcţionale

Măsuri de neutralizare :
 Reducerea impedanţei conductoarelor liniilor de
alimentare prin reducerea lungimii lor, torsadare,
circuite imprimate dublu sau multistrat, etc.
 Realizarea unor linii de alimentare separate până la
sursa de alimentare pentru fiecare unitate funcţională
 Folosirea unor surse de alimentare separate acolo
unde unităţile funcţionale au nevoie de puteri sensibil
diferite
 Realizarea unor condensatoare de decuplare pe
intrarea de alimentare, dimensionate astfel încât în
timpul fenomenelor de comutaţie rapide să fie capabile
să furnizeze curenţi de valoare mare la variaţii mici de
tensiune pentru o durată scurtă.
Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Cuplajul galvanic datorat legării la pământ reprezintă

cauza cea mai frecventă de apariţie a interferenţelor
electromagnetice.
Pentru înţelegerea modului de realizare a cuplajului
galvanic datorat legării la pământ trebuie cunoscute
noţiunile :

"tensiune electromotoare echivalentă între două

prize de pământ" şi respectiv
"impedanţa de cuplaj a cablului coaxial".
Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Tensiunea electromotoare echivalentă între două

prize de pământ P1 şi P2 situate la distanţa d una faţă
de alta (fig.5) se măsoară cu ajutorul unui voltmetru şi
are valori cuprinse între 0,1 V şi 2,5 V.
Aceste valori au un caracter aleator, depinzând de
poziţia geografică a terenului şi de eventualele instalaţii
industriale din zonă (cale ferata electrificată, conducte
de apă şi gaze).
Diferenţa de potenţial se atribuie curenţilor
vagabonzi din pământ.
Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Fig.5 Tensiunea electromotoare

de interferenţă

Din punct de vedere al CEM se poate considera că între

prizele de pământ există o tensiune electromotoare
echivalentă de influenţare edp. Impedanţa de transfer a
cablului coaxial are în vedere faptul că într-o serie de
aplicaţii conexiunea între un senzor (de exemplu un şunt)
şi aparatul de măsurat (de exemplu un osciloscop) se
realizează prin intermediul unui cablu coaxial cu
impedanţa caracteristică de ordinul 50...75Ω
 Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Cablul coaxial in astfel de cazuri reprezinta soluţia

tehnică optimă deoarece inductivitatea specifică (H/m)
este sensibil mai mică decât cea a unei linii de
transmisie a semnalului cu două conductoare.Dacă prin
ecranul cablului coaxial, de lungime l,scurtcircuitat la o
extremitate se trece un curent armonic I(ω) se constată că la
extremitatea liberă se obţine o tensiune U(ω).

Fig. 6. Definirea impendanţei

de transfer la un cablu coaxial
 Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

În acest fel impedanţa de transfer sau de cuplaj a

cablului coaxial este definită de relaţia:
U (ω )
Zt =
I (ω )l

Din punct de vedere teoretic ar trebui ca Zt sa fie nulă .

U(ω) nu e nulă datorită :
- execuţiei imperfecte a cablului coaxial (secţiunea
transversală nu e perfect circulară, iar conductorul central
nu este aşezat centric)
- realizării ecranului din tresă împletită prin ochiurile căreia
poate pătrunde câmpul magnetic variabil
Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Măsurarea curentului intens cu variaţie rapidă cu şuntul

coaxial

Fig.8. Schema greşită – Cuplaj galvanic prin ecranul cablului coaxial

Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Există două fenomene de interferenţă:

 Producerea tensiunii de tipul U(ω) la intrarea în
aparatul de măsurat
 Interacţiunea între circuitul de măsurare prin care
trece curentul im şi cel care se închide prin pamant
prin care trece curentul ip

Neutralizare- prin izolarea AM. Curentul de interferenţă

e limitat de capacitatea parazită Cp, cu reactanţa
Zc=1/jωCp
Cuplaj galvanic datorită legării la pământ

Fig.9. Neutralizarea cuplajului galvanic prin izolarea aparatului de măsură AM

Cuplaj inductiv

Cuplajul inductiv, sau transformatoric, apare când o

parte din fluxul magnetic produs de trecerea curentului
într-un circuit străbate bucla formată de celălalt circuit .

Fig.10 Cuplaj inductiv

Cuplaj inductiv

Circuitele se influenţeaza reciproc, datorită

dispunerii lor, fără a avea legatură galvanică.
Es1, Es2 tensiunile electromotoare ale surselor
Zs1, Zs2 impedanţele interne ale surselor
Zr1, Zr2 impedanţele receptoarelor
Z1, Z2 impedanţele de racord
Ecuaţiile de funcţionare ale celor două circuite cuplate
Cuplaj inductiv

Expresiile curenţilor influenţaţi :

Curenţii neinfluenţaţi sunt :

Cuplaj inductiv

In cele două circuite apar tensiuni electromotoare de

interferenţă :
-jω2M2I2, respectiv –jω1M1I1

Mijloace de neutralizare
Soluţii generale:
- Conexiuni scurte, conexiuni dus întors răsucite
- Conexiuni în cablu coaxial şi pe circuitele de forţă
- Aşezare geometrică potrivită pentru transfer minimal
de flux magnetic
Cuplaj capacitiv

Cuplajul capacitiv sau electric se

datorează existenţei capaciţăţilor parazite;
el apare între conductoare care se găsesc
la potenţiale diferite.
Ca urmare a diferenţei de potenţial, se
produce între conductoare un câmp electric
care este modelat în schemele echivalente
printr-o capacitate parazită.
 Cuplaj capacitiv

Linia 1 este supusă tensiunii U1 fata de pământ .

Linia 2 primeşte tensiunea U2, datorată capacităţilor
parazite C1, C2 ca şi rezistenţei de perditanţă R2 .

_1

Schema de producere Schema echivalentă corespunzătoare

Cuplaj capacitiv

1 R2
Z1 = Z2 =
jω C1 1 + jωR2C2

1 + jωR2 (C1 + C2 )
Z1 + Z 2 =
jωR1 (1 + jωR2C2 )
U2 Z2
=
U1 Z1 + Z 2
 Cuplaj capacitiv

De aici se poate deduce tensiunea de interferenţă

(sau perturbatoare) a conductorului 2,datorată cuplajului
capacitiv, la pulsaţia ω
jωR2C1
U 2 = U1
1 + jωR2 (C1 + C2 )
Cazuri limită:
- Rezistenţa corespunzatoare perditanţei R2 este foarte
mare- relaţia pentru un divizor capacitiv

C1
U 2 = U1
C1 + C2
 Cuplaj capacitiv

- Capacitatea C2 este foarte mică ; în acest caz tensiunea

celui de-al doilea conductor fiind data de un divizor de
tensiune la care braţul de înaltă tensiune este constituit
de o capacitate, iar cel de joasă tensiune de o rezistenţă :

jωR2 C1
U 2 = U1
1 + jωR2 C1
 Cuplaj capacitiv

Măsurile de neutralizare
- micşorarea lui C1 (de exemplu prin căi paralele
cât mai scurte între conductoarele aparţinând
celor două linii, mărirea distanţei dintre
conductoare, ecranarea celei de-a doua linii,
etc.).
- micşorarea lui R2, prin utilizarea unor circuite cu
rezistenţa mică de intrare.
 Cuplaj prin radiaţie

În cazul cuplajelor prin radiaţie electromagnetică este

necesară considerarea interdependenţei dintre cele două
câmpuri, prin relaţii de legătură stabilite cu ajutorul
ecuaţiilor lui Maxwell:
∂D
rot H = rot H = jωε 0 E
∂t
∂B
rot E = − rot E = − jµ0 H
∂t
În aceste situaţii discutăm de propagarea unei unde
electromagnetice, în care intensităţile de câmp electric şi
magnetic pot fi indicate individual, fără a mai fi însă
independente una de alta
Cuplaj prin radiaţie
 Cuplaj prin radiaţie

In cazul unei linii fără pierderi, formată din două

conductoare paralele, pentru elementul de linie de lungime
dx, L0 reprezintă inductivitatea pe unitatea de lungime
a buclei formate de conductoarele de ducere şi de
întoarcere, iar C0 reprezintă capacitatea pe unitatea de
lungime dintre aceste conductoare. În astfel de cazuri
elementul de linie dx se poate considera scurt din punct de
vedere electric.
 Cuplaj prin radiaţie

Astfel mărimile variabile în timp u(t) şi i(t) sunt

determinate numai de parametrii concentraţi ai schemei
echivalente a porţiunii de linie considerate. Acest lucru
permite tratarea propagării undelor de-a lungul liniei în
regim cvasistaţionar, cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff.
Cuplaj prin radiaţie
Cuplaj prin radiaţie
Cuplaj prin radiatie

Într-o schemă echivalentă cuplajul prin radiaţie

electromagnetică se poate reprezenta prin surse de
tensiune şi de curent distribuite, pentru care
tensiunea şi curentul surselor corespund funcţiilor
de excitaţie din membrul drept al ecuaţiilor .

Modelarea acestui tip de cuplaj cu ajutorul
inductivitatilor şi capacităţilor corespunzătoare
unităţii de lungime a liniei corespunde numai acelor
funcţii de excitaţie la care timpul de creştere este
mare în comparaţie cu timpul de propagare între
conductoare
 Cuplaj prin radiaţie

Modelarea cuplajului prin radiaţie cu ajutorul unor surse de curent şi de tensiune

distribuite
 Metode de decuplare

1. Decuplarea optoelectrică

2. Decuplarea cu transformator

3.Filtre de semnal util

4. Filtre de reţea

5. Ecrane

6.Tola metalică-barieră pentru câmpul de radiaţie

Decuplarea optoelectrică

Utilizată în tehnica măsurării şi în cea a

prelucrării datelor (informatică) pentru
neutralizarea cuplajelor rezistiv,
inductiv, capacitiv, de radiaţie.

Optocuplorul

Linia optică
Optocuplorul

 Circuit integrat
 Permite transmiterea unui semnal între două
circuite cuplate galvanic; rigiditatea dielectrică
între cele două circuite (0,5-6)kV
a)Schema electrică
D- diodă fotoemisivă(emiţător) de
tipul Ga As (radiaţii în domeniul
infraroşu la excitarea cu Id)
FT- fototranzistor (receptor)
Izolaţia - material plastic
transparent
Optocuplorul

Caracteristica de funcţionare arată dependenţa între

fotocurentul If şi curentul de excitaţie al diodei având
drept parametru tensiunea între colector şi emitor UCE
b) Caracteristica de funcţionare
Banda de frecvenţă a
semnalului transferat este
limitată de timpul de ieşire din
conducţie a fototranzistorului.
(100kHz)
 Linia optică

Dacă tensiunea între circuite este mare (10kV...1000kV)

transmisia radiaţiei luminoase este asigurată de o linie
optică.
Avantaje :
 Transfer de informații între circuite între care există
importante diferențe de potențial
 Eliminarea cuplajelor
 Eliminarea folosirii conductoarelor de cupru
Funcționarea bazată pe fenomenul relexiei totale
 Linia optică

Dacă lumina se propagă într-un mediu transparent, având

indicele de refracţie n=1,6, viteza sa de propagare se
micşorează de n ori faţă de viteza c a luminii în vid.
cn=c/n= 300 000[km/s]/1,6=187 500 [km/s]

Din punct de vedere constructiv există două variante

de linie optică:
a) fără gradient al indicelui de refracţie
b) cu gradient al indicelui de refracţie
Linia optică fără gradient al indicelui de refracţie

Construcție 1-miez cilindric din material

sticlos cu diametrul 50-200
2-manta de sticlă cu indice de
refracţie n2<n1 (n2 =0,99 n1)
La pătrunderea unei radiaţii
luminoase din aer se produce
un fenomen de refracţie
Un neajuns al liniei fără gradient
al indicelui de refracţie- limitarea
în frecvenţă
Linia optică cu gradient al indicelui de refracţie
Linia optică cu gradient al indicelui de refracţie
Linia optică

Principiul transmisiei
Semnalul electric –convertit în
semnal luminos cu ajutorul unei
diode luminiscente
Semnalul –transmis prin intermediul
liniei optice unui fototranzistor sau
unei fotodiode , care realizează o
conversie a luminii în semnal electric
Decuplare cu transformator

Transformator de separare pentru

semnalul util

Transformator de neutralizare

Transformator de reţea
Transformator de separare pentru semnalul util

Decuplarea galvanică cu transformator – soluţie aplicabilă în cazul legării

la pământ a sistemului în două puncte diferite
Transformator de separare pentru semnalul util

Cuplajul galvanic are loc pe segmentul de circuit A-B.

Introducerea transformatorului de separare între sursă şi

receptor elimină cuplajul galvanic.
Există însă un cuplaj capacitiv datorat capacităţii parazite Cp
între cele două înfăşurări ale transformatorului.
Pentru frecvenţe relativ reduse (sub 10kHz) reactanţa
capacitivă corespunzatoare este suficient de mare.

O soluţie mai bună – ecran între înfăşurările

transformatorului (curentul determinat de t.e.m. de
interferenţă se închide prin capacitatea parazită Cp1)
Transformator de neutralizare
Transformatorul de separare nu
transferă o eventuală componentă
de c.c a semnalului util.
Transformatorul de neutralizare:
două înfăşurări bobinate pe miez de
ferită.Sensul de bobinaj al
înfăşurărilor determină pentru
semnalul :
contratact –flux magnetic practic
nul în miezul de ferită (pentru
semnalul util nu oferă reactanţă
semnificativă)
 în acelaşi tact(provenit fie dintr-o
t.e.m. Ed, fie din cauza unui cuplaj
inductiv)- bobinele funcţionează ca
reactanţe sumatoare
Transformator de neutralizare
Efect similar are montajul din stânga în care se observă că
solenaţia pentru semnalul contratact este nulă.
O soluţie mai bună pentru conexiunea între sursă şi
receptorul aflat într-o cabină de măsurare – plasarea
cablului coaxial în golul feritelor coaxiale, ansamblul fiind
plasat într-un ecran metalic.
Transformator de reţea
Transformator de reţea
Transformator de reţea
Conexiunile oferă următoarele efecte benefice:

Neutralizarea efectului t.e.m. Ed ( curentul se
închide pe traseul punctat fara a influenţa
înfăşurările transformatorului T2). Valoarea
curentului- este limitată de reactanţa capacitivă a
capacităţii C1 = 500….1000pF.

Capacitate minimă între înfăşurările primară şi
secundară
FILTRE ELECTRICE
FILTRE ELECTRICE
Filtre de semnal util
Calculul atenuării pentru un filtru trece-jos
 Impedanţa longitudinală
 Impedanţa transversală
 Impedanţa longitudinală şi impedanţa transversală
Filtre de semnal util
Notaţii :
Eds- tensiunea electromotoare perturbatoare
Zs - impedanţa sursei (emiţătorului)
Zr - impedanţa receptorului
Zl - impedanţa longitudinală a filtrului
Zq - impedanţa transversală a filtrului
Udr- tensiunea de distorsiune (interferenţă) ce apare la
bornele receptorului
Obs.
Tensiunea electromotoare (utilă) a sursei nu e
reprezentată
Filtre de semnal util

Zl =jωL
Zq = - j/Cω
Atenuarea depinde de :
- Frecvenţa semnalului perturbator
- Impedanţele sursei şi receptorului
a)Impedanţă longitudinală
Filtre de semnal util
b)Impedanţă transversală

c)Impedanţă longitudinală şi impedanţă transversală

 Filtre de semnal util

Determinarea experimentală a eficienţei unui filtru

 Standardizarea impedanţelor sursei şi
receptorului Zs= Zr = 50 Ω
 Măsurarea tensiunii de interferenţă Udr în
absenţa şi în prezenţa filtrului.
Atenuarea

Schema standard pentru încercare

Filtre de reţea
Rol funcţional
– oprirea semnalelor de interferenţă să pătrundă din
reţea în receptor
– oprirea transmiterii către reţea a semnalelor produse
de funcţionarea unui receptor
Atenuarea:
 la 50 Hz –nesemnificativă
 la frecvenţe superioare (9 kHz….100 MHz…1000
MHz) –semnificativă (pana la 100 dB)
 Filtre de reţea

Schema electrică a
unui filtru “trece jos”

Filtru eficient pentru semnalele de interferenţă de mod

 diferenţial
 comun
Componentele filtrului : L şi C
Inductivitatea L1/2- rol hotarâtor
 Filtre de reţea monofazate
Inteferenţe de mod diferenţial
Bobina compensată cu miez de ferită L1/2
- înfăşurări bobinate în
acelaşi sens
- fluxurile magnetice
se anulează
Efectul de filtrare
produs de C1 şi C2
(1..20 µF)
R= 300 kΩ pt.descarcărea
C1 şi C2
 Filtre de reţea- monofazate
Inteferenţe de mod comun
Semnal de înaltă frecvență datorat
cuplajului prin radiație elmg. al
liniei L și neutrului N.
L și N- au același potențial față de
pământ
Fluxurile magnetice generate în
miezul de ferită al bobinei L1/2 de
curenții i1 și i2 sunt în același sens,
bobina prezentând o reactanță Obs.
proporțională cu frecvența La frecvențe ridicate > 10 MHz
curentului. permeabilitatea miezului de
ferită dispare, funcția de filtraj
preluată de C3 și C4 (0,1 µF)
 Filtre de reţea trifazate
Filtru trifazat Siemens- bobinele compensate:
la funcţionare normală fluxul magnetic produs de curenţii
de exploatare- nul în miezul de ferită.
 Filtre de reţea trifazate
Exemplu de utilizare
Măsuri tehnice pentru o schemă de comandă a unui
motor asincron:

Invertorul – sursă de perturbații ce se propagă pe linia

de alimentare datorită procesului de choppare cu front
drept, cu conținut mare de armonici de înaltă frecvență.
 ECRANE
Natura efectului de ecran
 ECRANE
Factorul de ecranare F stabileşte legătura între
intensitatea câmpului în interiorul unui ecran şi cea din
exterior, în absenţa ecranului
F= Hi/He
( exemplu pentru câmpul magnetic)

Eficienţa ecranării
S= 1/|F|

Atenuarea
a= ln1/|F| [Neper]
a= 20 log1/|F| [dB]
 ECRANE – Câmpuri perturbatoare
Clasificarea câmpurilor perturbatoare
I. Câmpuri statice:
- electrostatice
- magnetostatice
II. Câmpuri variabile:
- cvasistaţionare
electrice
magnetice
- unde electromagnetice
ECRANE – Campuri perturbatoare
 PRINCIPII DE ECRANARE
ECRANAREA CÂMPURILOR STATICE
-Câmpuri electrostatice
Sferă goală din material conductor în câmp electrostatic
Redistribuirea sarcinilor sub acţiunea forţei electrostatice
F=QE
Acţiunea se încheie când componenta tangenţială a lui E la
suprafaţa ecranului devine nulă
Liniile de câmp electric- normale la suprafaţa ecranului
Câmpul sarcinilor distribuite şi câmpul exterior perturbator se
anulează reciproc
Factorul de atenuare-infinit (cuşca Faraday)
Câmpuri electrostatice

Componenta normală a lui E în interiorul ecranului este 0, iar în exterior

E =ρs/ε0
Câmpuri electrostatice
Câmpuri magnetostatice
Câmpuri electrice cvasistaţionare

a) ecran ineficient b) legături de echipotenţializare

Câmpuri magnetice cvasistaționare

Câmp de reacţie produs de circulaţia prin ecranul conductor a curenţilor

datoraţi tensiunilor induse de către câmpul perturbator, rezultând în incintă o
intensitate redusă a câmpului
Câmpuri magnetice cvasistaționare
Câmpuri magnetice cvasistaţionare

Factorul de atenuare depinde de:

• Frecvenţă

• Grosimea ecranului

• Conductivitatea electrică

• Permeabilitatea magnetică

• Geometria ecranului
 Unde electromagnetice

Ecranul situat în câmp îndepărtat, câmpurile

electric şi magnetic fiind cuplate prin impedanţa de
undă Z0=377Ω
Câmpuri de reacţie :
- electric
- magnetic
Ecranul devine emiţător- emite undă
electromagnetică
 Unde electromagnetice

 Câmpul electric solenoidal Eˡ al undei

incidente provoacă curenţi cu densitatea J= σ Eˡ
ce produc un câmp magnetic de reacţie Hr

 Câmpul magnetic de reacţie produce, prin

inducţie un un câmp electric solenoidal Er, ce
formează împreună cu Hr unda reflectată
 In regim stabilizat , în exterior E= Eˡ + Er, în
timp ce în perete se compensează reciproc
Eˡ + Er=0 sau Eˡ =- Er
MATERIALE PENTRU ECRANE
Ecranul tubular cilindric plasat transversal
în câmp magnetic static

Tub cilindric plasat transversal în câmpul magnetic

static H0=H0j
ri - raza interioară
re- raza exterioară
Hi – câmpul în interiorul
ecranului
Sunt delimitate 3 medii:
- mediul I pentru r>re
- mediul II –invelis cilindric de
grosime re -ri
- mediul III pentru r<ri
 Starea electromagnetică în mediile I şi II

Soluţia generală pentru mediul I:

Starea electromagnetică în mediul II:

Excitaţia fiind statică nu se produc curenţi turbionari,
soluţia este:
 Starea electromagnetică în mediul III
Starea electromagnetică în mediul III :
Soluţia este de forma celei pentru mediul I, dar se elimină
termenul de forma C/r ce nu convine fizic

Necunoscutele C2, C3, C4, C5 se determină prin condiţiile de

graniţă conform cărora se conservă potenţialul magnetic
scalar şi componenta normală a inducţiei magnetice:
La graniţa dintre domeniile I şi II (la r=re) se conservă
componenta tangenţială a câmpului magnetic pentru φ=0
componenta normală a inducţiei magnetice pentru φ=π/2
 Factor de ecranare, eficienţa ecranării
Se determină constanta C5 ce reprezintă câmpul magnetic în
interiorul cilindrului
 Factor de ecranare, eficiența ecranării

Prezenţa ecranului are drept urmare “sugerea”

liniilor de câmp , acesta devenind concentrator de câmp
magnetic
Factor de ecranare, eficienţa ecranării
 Ecranul sferic

Câmpul în interiorul ecranului rezultă:

Eficienţa ecranării este

 Ecranul sferic

Eficienţa ecranării
 Ecrane electromagnetice

Folosite pentru ecranarea unor volume împotriva

câmpurilor magnetice variabile în timp.

Efectul de ecranare- datorat producerii curenţilor

turbionari în pereţii metalici ai incintelor, ca
urmare directă a legii inducţiei electromagnetice.
Curenţii turbionari crează fluxuri magnetice de
natură să se opună variaţiei fluxurilor magnetice
incidente.
 Ecrane electromagnetice
Efectul fizic: rejecţia (respingerea liniilor de câmp magnetic
incident din vecinatatea ecranului)
Pentru un ecran feromagnetic (µr>>1) liniile de câmp sunt:
“supte” în cazul ecranării magnetostatice

şi“rejectate” în cazul ecranării împotriva

câmpului magnetic variabil.
Ecrane electromagnetice
In aplicaţiile practice prezintă importanţă
următoarele ecrane:

Ecranul cilindric tubular, folosit în construcţia
şunturilor coaxiale

Ecranul sferic, prin asimilare cu incinte cu
geometrie apropiată

Cabina ecranată, folosită în tehnica măsurării
mărimilor cu variaţie rapidă
 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
In cazul situării la mare distanţă de excitator
(conductor parcurs de curent)-câmpul este uniform
Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
Ecran cilindric tubular de diametru 2re şi grosimea
peretelui g=re-ri, situat în câmp magnetic transversal şi
uniform He=Hej.
Se consideră că lungimea ecranului este foarte mare şi
se cercetează starea elecromagnetică departe de
extremităţi(fără efect de capăt)
Se delimitează 3 domenii:
I- pentru r>re
II –inveliş cilindric de grosime g=re -ri
III- pentru r<ri
Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
Soluţia particulară se include în soluţia generală şi ca
urmare m=1 şi B1=0.
Soluţia în domeniul I este de forma:

cu componentele câmpului magnetic:

 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
b) Starea electromagnetică în domeniul II pentru ri<r<re
Există conductivitate electrică, starea electromagnetică
este descrisă de ecuaţia lui Helmholtz:

Câmpul electric E şi densitatea de curent J=σE au

orientarea după direcţia versorului k, deci E= Ek şi J=Jk.
Deoarece vectorul E are orientare numai după k se
renunţă la marcarea vectorială şi ecuaţia se scrie în
coordonate cilindrice :
 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
După separarea variabilelor se obţine:

cu soluţiile corespunzătoare:
 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform

La φ= π/2 soluţia pentru câmpul electric devine

c) Starea electromagnetică în domeniul III

Lipsit de densitate de curent; ecuaţii similare cu domeniul
I din care dispar termenii pentru care câmpul magnetic ar
deveni infinit
 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
Condiţii la graniţă
Rotorul în coordonate cilindrice:

Din ecuaţia lui Maxwell

rezultă
Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
 Ecranul tubular cilindric în câmp
magnetic transversal şi uniform
Atenuarea :
 Cabina ecranată
Schiţa cabinei
 Cabina ecranată
Secţiune transversală
 Cabina ecranată

Ipoteze
 Cabina ecranată
Factorul de
ecranare
 Cabina ecranată

Atenuarea
 Tola metalică- barieră la câmpul de
radiaţie
Relativ la ecuaţiile de propagare a undei plane
Ecuaţiile propagării undei plane
Ecuaţiile propagării undei plane
Ecuaţiile propagării undei plane
Trecerea undei din aer în metalul
conductor
 Trecerea undei din aer în metalul
conductor
In metal nu se regăseşte unda incidentă nealterată.
Ca urmare se justifică acceptarea unui proces de reflexie la
suprafaţa metalului, care modifică în aer, în zona de impact
unda incidentă.
Unda reflectată- sens contrar de propagare cu unda
incidentă
Notaţii :
e- pentru unda externă la departare de suprafaţa
ecranului
r- pentru unda reflectată
i- pentru unda din interiorul metalului
Trecerea undei din aer în metalul
conductor

Inlocuind se obţine:
 Trecerea undei din aer în metalul
conductor
Introducând Er =Ei -Ee rezultă:

F1- factor de refracţie- cuantifică câmpul electric în

semispaţiul conductor
 Trecerea undei din aer în metalul
conductor
Câmpul electric reflectat Er rezultă din ecuaţia
Er =Ei –Ee în care se înlocuieşte expresia lui Ei:

R1- factor de reflexie- cuantifică câmpul

electric reflectat de suprafaţa materialului conductor
 Trecerea undei din aer în metalul
conductor
Pentru cuantificarea câmpului magnetic se se folosesc
relaţiile:
- în exterior la mare depărtare de suprafaţa metalică:
He= Ee/ Z0
- Câmpul magnetic reflectat:
Hr= Er/ Z0
- Câmpul magnetic transmis la graniţă în interiorul
metalului:
Hi= Ei/ Zw
 Trecerea undei din aer în metalul
conductor
Suprafaţa metalică
reflectă, practic total
componenta de câmp
electric.
Această componentă nu
mai pătrunde în metal.
Pe suprafaţa metalului
se formează un nod de
undă electrică staţionară.
Trecerea undei din metalul conductor în
aer
 Trecerea undei din metalul conductor în
aer
Expresia câmpului care iese (la graniţă) din metal şi
trece în aer devine :

factorul de refracţie având expresia:

Câmpul electric reflectat rezultă:

 Trecerea undei din metalul conductor în
aer
Notaţia pentru factorul de reflexie este :

Câmpul magnetic transmis la graniţă are expresia:

Trecerea undei din metalul conductor în
aer

Notă
Relaţiile de calcul pentru factorii de refracţie şi
reflexie la graniţa metal-aer au aceeaşi structură
cu relaţiile de calcul pentru factorii de refracţie şi
reflexie la graniţa aer- metal cu menţiunea că rolul
impedanţelor de undă se inversează.
 Trecerea undei din metalul conductor în
aer

La ieşirea din metal câmpul electric practic se dublează, iar

câmpul magnetic este practic anulat.
 Propagarea undei plane în metal
Starea electromagnetică este descrisă de ecuaţiile
lui Helmholtz

Din cele prezentate privind trecerea undei în metal de

interes este doar ecuaţia a doua, care se scrie în
coordonate carteziene sub forma:

Având în vedere că vectorul H depinde numai de

coordonata x, se renunţă la marcarea vectorială, iar
soluţia ecuaţiei este:
 Propagarea undei plane în metal

Din consideraţia de ordin fizic că procesul de propagare

are un caracter amortizat soluţia devine:

Pentru x=0, deci la suprafaţa de separaţie între aer şi

metal, excitaţia este armonică, rezultând:
 Propagarea undei plane în metal
In metal câmpul are expresia:

Viteza de propagare (a fazei) se obţine prin derivarea relaţiei

 Tola metalică- barieră
Procesul traversării tolei metalice de către unda electromagnetică
plană este prezentat în figură.
Refracţii şi reflexii au loc atât la
suprafaţa de separaţie aer-metal cât şi la
suprafaţa de separaţie metal-aer. Unda i1
care iese din suprafaţa 1 este definită cu
ajutorul factorilor de reflexie R1 şi
refracţie F1. Ea suferă în metal o
amortizare şi o defazare pe parcursul
grosimii g a tolei şi se regăseşte ca undă
i2 pe suprafaţa 2 a metalului. Unda e2
care iese din suprafaţa 2 a metalului
este definită cu ajutorul factorilor de
reflexie R2 şi refracţie F2.
 Tola metalică- barieră
Reflexii şi refracţii multiple
Tola metalică este principalul element
constructiv pentru cabina ecranată şi
pentru incinta lipsită de ecou
electromagnetic.
Efectele:
-Anulează(practic) câmpul electric în
interiorul volumului ecranat, în acord cu
relaţia: Ei= (1+R1) Ee
-Anuleaza(practic) câmpul magnetic în
interiorul volumului ecranat, în acord cu
relaţia He=0
-Din punct de vedere teoretic tola
conductoare electric determină reflexii.
Modelul fizic pentru evoluţia componentei
de câmp electric conduce la factori globali
de refracţie şi reflexie:
 Tola metalică- barieră

Factor de refracţie global

Factor de reflexie global

 Tola metalică- barieră
Dupa tola barieră, în volumul ecranat câmpul electromagnetic are
componentele

In construcţiile de mare performanţa se utilizează ca perete pentru

incinte ecranate un strat dublu:

Tola de CuE în exterior pentru neutralizarea componentei de câmp
electric

Tola de Ol în interior pentru neutralizarea componentei de câmp
magnetic
Materialele compozite Cu-Fe intrunesc condiţiile unei conductivităţi
electrice ridicate şi a unei permeabilităţi magnetice mari

Tola de Ol zincată pe ambele suprafeţe
 Clasificarea perturbatiilor

Mediul electromagnetic

Surse de bandã îngustã

Surse de bandã largã: zgomot alb , surse tranzitorii

Clasificarea surselor de perturbaţii electromagnetice

 după nivelul de frecvenţă:
- de joasă frecvenţă;
- de înaltă frecvenţă.
 după suportul de propagare
- conduse;
- radiante.
 după durată (natura temporală):
- permanente;
- tranzitorii.
Combinarea celor trei criterii permite o mai bună cunoaştere a măsurilor
antiperurbative care trebuie adoptate.
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue)
prin conducţie la joasă frecvenţă

• Prin definiţie o perturbaţie la joasă frecvenţă are o durată lungă (de

câteva zeci de microsecunde). Caracteristic pentru o perturbaţie de
joasă frecvenţă este faptul că ea poate fi măsurată cu mijloace
convenţionale. Într-adevăr se măsoară uşor o diferenţă de potenţial sau
un curent de joasă frecvenţă care are o abatere de cca. 0,2 %.
• Prin perturbaţii întreţinute se înţelege ansamblul de “paraziţi” a cărui
durată depăşeşte 1 secundă, spre deosebire de fenomenele tranzitorii,
sub formă de impuls, care se manifestă într-un interval de timp foarte
scurt şi cu pauze relativ lungi între două apariţii succesive.
• Toate perturbaţiile întreţinute prin conducţie la joasă frecvenţă
afectează reţeaua de alimentare cu energie electrică şi echipamentele
electronice de joasă tensiune.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa

a) Flickerul

• Acesta este un fenomen de scădere uşoară, dar frecventă, a

tensiunii reţelelor electrice de alimentare a unor consumatori
datorită unor scurtcircuite (tăieri rapide) ale curentului provocate
de funcţionarea normală sau în avarie a altor consumatori
învecinaţi.

• În industrie, sursele fenomenului de flicker sunt, în general,

pornirile marilor motoare electrice, pornirea cuptoarelor electrice
cu rezistoare şi cuptoarelor de inducţie, funcţionarea cuptoarelor
cu arc electric în faza de topire, sudarea cu arc electric,
funcţionarea laminoarelor, a pompelorşi compresoarelor cu piston
etc.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa

b) Variaţii de frecvenţă ale reţelei electrice

• Originea acestui fenomen este producerea energiei electrice de către un grup

electrogen a cărui frecvenţă de antrenare (dată de viteza de rotaţie a maşinii
primare) nu este perfect constantă. Cele mai multe cazuri le reprezintă grupurile
electrogene ale căror sarcină este variabilă.Motoarele diesel obişnuite, care
antrenează grupurile electrogene, sunt mai puţin stabile în frecvenţă ca turbinele cu
gaz sau cu abur.

• Normativele prevăd că toate echipamentele electronice trebuie să suporte

variaţii de frecvenţă de pe o durată de 10 minute.

• Echipamentele electronice moderne alimentate de la surse de alimentare tip

chopper sunt insensibile la variaţii de frecvenţă.

• Într-o reţea electrică puternică şi buclată, puterea electrică este practic,

infinită. La o astfel de reţea frecvenţa instantanee are întotdeauna o abatere mai
mică de1 % şi în mod curent, această abatere este mai mică de 0,1%.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa
c) Armonice
• Orice sarcină neliniară consumă un curent nesinusoidal care este compus dintr-un
curent fundamental (la frecvenţa de 50 Hz în Europa) şi din mai mulţi curenţi armonici
având frecvenţe, multipli întregi ai frecvenţei curentului fundamental.

• Sunt luate în considerare până la 40 de armonici (armonica de rang 40 are frecvenţa 2 kHz).

• Într-un sistem electroenergetic, sursele de armonici pot fi grupate în:

– Surse interne, reprezentând neliniarităţile anumitor parametrii electrici, ai elementelor

sistemului electroenergetic, cum ar fi: fenomenul corona în cazul liniilor electrice de înaltă
tensiune şi saturaţia circuitelor magnetice ale transformatoarelor şi maşinilor electrice.

– Surse externe, cauzate de neliniarităţile impedanţelor unor receptoare sau consumatori

electrici ca: atelierele de sudură electrică, transportul electrificat, cuptoarele cu arc electric,
electronica de putere, instalaţiile de electroliza cuprului, calculatoarele electronice,
televizoarele, lămpile fluorescente etc.

• Pentru consumatorii de mică putere, efectul armonicelor de curent asupra formei sinusoidale
a tensiunii este neglijabil, dar pentru marii consumatori,efectul de distorsiune a undei de
tensiune poate deveni foarte important. Distorsiunea undei de tensiune se exprimă în
procente şi este deranjantă pentru celelalte echipamente electrice din zonă.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa
• Distorsiunea undei de tensiune este proporţională cu curenţii armonici
(care reprezintă sursa de perturbaţii) şi cu impedanţa reţelei (cuplajul galvanic), care se
comportă ca o impedanţă comună a sursei şi a receptoarelor.

• Distorsiunea tensiunii în reţelele de înaltă tensiune este slabă (sub 1%). Ea, însă, nu
mai poate fi neglijată în aval de transformatoarele MT/JT.

• Efectul distorsiunii de tensiune este încălzirea suplimentară a motoarelor electrice de

puteri mari la care, de exemplu, o distorsiune de (3 - 4)%) poate crea serioase probleme.

• În cazul unor săli echipate cu calculatoare electronice, o distorsiune de tensiune de

5% poate fi considerată normală, deoarece toate echipamentele electronice sunt astfel
construite încât să suporte un factor global de distorsiune de 8%.

• Armonicele pare de curent sunt slabe şi sunt, în principal, generate de sarcinile care
consumă o componentă continuă a curentului.
• Trebuie avut în vedere că prezenţa unei componente continue a curentului produce
saturarea rapidă a fierului transformatoarelor.Circuitul magnetic al unui transformator de
putere clasic ajunge la saturaţie pentru un curent continuu de valoare mult mai mică
decât cea a curentului alternativ nominal. Un transformator saturat de un curent continuu
generează o mulţime de armonice pare.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa
• Cea mai mare parte a sarcinilor neliniare nu generează decât armonice impare.

• Sarcinile trifazate echilibrate şi alimentate fără conductor neutru nu generează

armonica de ordinul 3 şi nici armonice multipli de 3.

• Curenţii armonici de ordinul 3 şi multipli de 3 pun o problemă specială : chiar şi în

cazul echilibrului sarcinilor monofazate pe cele 3 faze ale reţelei trifazate de
distribuţie, curenţii armonici de rangul 3 se adună în conductorul neutru.

- Se poate face afirmatia: curenţii armonici de rang 3 se comportă ca şi

componentele homopolare de curent. În această situaţie, valoarea curentului prin
conductorul neutru poate să depăşească valoarea curentului din faze

- Frecvenţa curenţilor armonici de rang 3 fiind de 3x50Hz=150 Hz, ei produc în

conductorul neutru o încălzire suplimentară (datorită efectului pelicular), care poate
deveni periculoasă. De aceea, la proiectarea instalaţiilor electrice ale birourilor, sălilor
de calculatoare şi a iluminatului fluorescent trebuie să se prevadă pentru conductorul
neutru o secţiune adecvată trecerii acestor curenţi homopolari, fără să se producă
efecte nedorite.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa

Un alt tip de problemă care poate să apară în reţelele electrice de distribuţie datorită
prezenţei curenţilor armonici este legată de existenţa bateriilor de condensatoare pentru
compensarea circulaţiei de putere reactivă şi îmbunătăţirea factorului de putere în
întreprinderi.

• Bateria de condensatoare – cu un pronunţat caracter capacitiv – este legată în

paralel cu transformatorul de MT/JT care alimentează cu energie electrică întreprinderea.
Ansamblul transformator-baterie de condensatoare formează un circuit oscilant paralel
de tip L - C, care are o impedanţă foarte mare la frecvenţa de rezonanţă. Dacă un
curent armonic este generat la frecvenţa de rezonanţă a circuitului oscilant L - C paralel,
se produce o distorsiune de tensiune deosebit de periculoasă.

Pentru a se evita acest fenomen există două soluţii:

- se măreşte sau se micşorează numărul de condensatoare ale bateriei (cu riscul
de a se realiza o compensare imperfectă),
- se adaugă o bobină în serie cu bateria de condensatoare realizându-se un filtru
refulant.
 Perturbaţii întreţinute, prin conducţie, la joasă frecventa
d) Interarmonice
• Un curent interarmonic este un curent a cărui frecvenţă nu este multiplu
întreg al frecvenţei reţelei electrice. Se disting două tipuri de interarmonice:
- adevărate, care sunt generate la frecvenţe discrete;
- cu frecvenţe în spectru continuu.

• Interarmonicele adevărate sunt create de anumite convertizoare de frecvenţe statice

(convertizoare ciclice cunoscute sub denumirea de cicloconvertoare şi utilizate pentru
antrenarea motoarelor electrice la viteze reduse). Unele motoare asincrone cu rotorul cu poli
aparenţi (proeminenţi) produc interarmonice de frecvenţe multipli ai frecvenţei de rotaţie.

• Pe termen lung, interarmonicele pot conduce la încălziri excesive ale instalaţiilor şi

echipamentelor electrice, dar nu perturba în mod periculos echipamentele electronice.

• Riscul principal al interarmonicelor este de a perturba sistemele de telecomandă

centralizate, în banda de frecvenţe de 110 Hz – 2 kHz. În acest caz, nivelul de
interarmonici, în general tolerat la 0,5 % din Un, trebuie să fie redus la mai puţin de 0,1 % Un.
 Perturbaţii tranzitorii prin conducţie la joasă frecvenţă

Perturbaţiile tranzitorii de joasă frecvenţă sunt mult mai puţin deranjante decât
perturbaţiile întreţinute (continue) de aceeaşi amplitudine

a) Fluctuaţii de tensiune

• O fluctuaţie de tensiune este o variaţie rapidă a tensiunii de alimentare, cuprinsă în

plaja normală de variaţie a acesteia ( 6% - 10%) Un, în timpul funcţionării normale a
reţelei electrice de alimentare (distribuţie).

• Fluctuaţiile de tensiune sunt produse de variaţiile de sarcină: porniri de motoare

electrice mari, cuptoare cu arc electric, reglajul de tensiune cu ploturi la transformatoare
etc. Ele nu sunt permanente, dar au, adesea,amplitudini mai mari ca ale flicker-ului.

• Perturbaţiile produse de fluctuaţiile de tensiune sunt, în general, slabe.

Ele pot, uneori, afecta buna funcţionare a echipamentelor electronice sensibile, cum ar fi:
regulatoarele de putere de mare precizie,calculatoarele din generaţiile mai vechi şi
tuburile fluorescente de mare randament. Un echipament electronic modern poate
suporta fluctuaţii de tensiune de 8% Un.
 Perturbaţii tranzitorii prin conducţie la joasă frecvenţă
b) Goluri de tensiune
• Un gol de tensiune reprezintă scăderea bruscă a amplitudinii sau a valorii
efective a tensiunii într-un anumit nod al reţelei electrice până la o valoare ce poate
atinge 20% din Un şi care durează mai puţin de 3 secunde. Limita minimă de 0,2 Un s-a
ales în funcţie de pragul de sensibilitate al aparatelor de măsură,iar limita maximă de
timp, de 3 secunde, ia în considerare performanţele echipamentelor electrice care
asigură revenirea tensiunii la valoarea normală.
• Cauzele golurilor de tensiune sunt fie diferite defecte care apar în instalaţiile
sistemului electroenergetic (de exemplu: vânt puternic, furtuni, defecte pe liniile electrice
sau în sistemele vecine etc.), fie conectări directe în reţea a unor agregate care necesită
curenţi mari de pornire.
• Golurile de tensiune pot apărea oricând şi oriunde în reţelele electrice, ele fiind
inevitabile şi aleatoare. Aceasta impune ca studiul lor să se facă pe baze statistice.
• Orice gol de tensiune este un proces tranzitoriu în timp, între momentul apariţiei sale şi
momentul revenirii tensiunii la valoarea sa nominală.
• Golurile de tensiune nu afectează întotdeauna toate cele trei faze ale sistemului
trifazat. De aceea, există goluri de tensiune simetrice şi nesimetrice (mono- sau bifazate).
• Deoarece cauzele apariţiei golurilor de tensiune sunt multiple şi alura curbei
tensiunii în timp diferă de la un gol la altul.
 Perturbaţii tranzitorii prin conducţie la joasă frecvenţă
c) Supratensiuni lente

Supratensiunile care afectează reţeaua de alimentare se manifestă ca perturbaţii de

mod diferenţial la bornele consumatorilor.
Cauzele apariţiei acestor supratensiuni sunt multiple:

• Anclanşarea unei baterii de condensatoare la reţeaua de alimentare.

În momentul anclanşării se formează un circuit L – C paralel care are o frecvenţă de
rezonanţă, joasă.
Tensiunea tranzitorie are, după anclanşare, o valoare de vârf de peste două ori mai mare
faţă de valoarea de vârf a tensiunii reţelei. De ex., la un circuit monofazat de 230V,
tensiunea de vârf atinge peste 500 V, dar are energia de doar câteva sute de J.

• Topirea fuzibilului unei siguranţe.

La o siguranţă fuzibilă, în cazul unui scurtcircuit net,fuzibilul se topeşte într-o ms, când
curentul atinge câţiva kA.
Supratensiunea care urmează întreruperii fuzibilului depăşeşte,adesea,1000 V.
Această supratensiune, având o energie de câteva sute de J poate distruge
un echipament electronic sensibil montat în paralel pe aceeaşi bară.
Astfel, deşi curentul a fost întrerupt echipamentul s-a distrus
 Perturbaţii tranzitorii prin conducţie la joasă frecvenţă
d) Supratensiuni sinusoidale amortizate

• Orice manevră în reţeaua electrică de MT (închiderea sau deschiderea întreruptoarelor,) produce

ceea ce se numeşte “şoc de manevră” şi care perturbă linia printr-un impuls de tensiune cu front abrupt
• Acest fenomen este asemănător celui de anclanşare a unei baterii de condensatoare, dar cu o
frecvenţă de rezonanţă superioară şi cu mai puţină energie. Riscul de distrugere de echipamente este
foarte redus,mult mai redus ca acela datorat supratensiunilor lente.

e) Trăsnetul
Trăsnetul este o descărcare electrică de mare energie între nor şi pământ.
• Fenomenul, privit din unghi de vedere electric, se manifestă ca un generator de curent perfect.
Amplitudinea medie a curentului de trăsnet este de cca 25 kA, dar pentru calcule de protecţie, în 95%
din cazuri se ia în considerare un curent de 100 kA, iar pentru o şi mai mare siguranţă, în 99% din cazuri
se consideră un curent de trăsnet de 200 kA.
• Pentru un coeficient de încredere de 95%, panta curentului de trăsnet se adoptă de ∆ l / ∆ t
= 160 kA/ µs, iar pentru un coeficient de încredere de 99%, se alege. ∆l /∆ t = 300 kA/µs.
• Fenomenul de trăsnet rămâne ca fenomen perturbativ de joasă frecvenţă deoarece frecvenţa sa
este < 1MHz.
• Frecvenţa zilelor de furtună, pe an, într-un anumit loc, permite să se determine nivelul isokeraunic,
care uneşte prin curbe de nivel, toate zonele de pe pământ cu aceeaşi frecvenţă a furtunilor.
 Perturbaţii tranzitorii prin conducţie la joasă frecvenţă

f) Curenţii tranzitorii

• Conectarea sarcinilor generează un impuls scurt de curent cu caracter de

perturbaţie de mod diferential, care afectează uşor şi tranzitoriu, tensiunea de
alimentare. Astfel,conectarea unui simplu tub fluorescent cu balast generează
un impuls de curent de peste 10 A valoare de vârf.

• Mai periculos este, însă, impulsul de mod comun care însoţeşte conectarea.
Un astfel de proces tranzitoriu, chiar dacă are o amplitudine redusă (câţiva A max)
este perturbativ pentru că frontul său este foarte abrupt , producand
influentarea conductoareleor circuitelor vecine.
De aceea, pentru a evita astfel de perturbaţii se recomanda păstrarea unei
distanţe mai mari de 30 cm între conductoarele de semnal şi conductoarele de
alimentare de la reţea.
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue) prin radiaţie
de joasă frecvenţă
La joasă frecvenţă numai câmpul magnetic poate crea probleme, dar numai în vecinătatea imediată a
“victimei”. Ecranarea câmpului magnetic la joasă frecvenţă fiind foarte dificilă (sub 10 kHz), reducerea
cuplajului magnetic este singura soluţie practică de protecţie.
Măsurarea perturbaţiilor întreţinute în câmp magnetic este simplă şi uşor reproductibilă.
Pentru aceasta este nevoie doar de o buclă închisă de circuit şi de un osciloscop.

a) Câmpul de dispersie al transformatoarelor

• Transformatoarele de forţă funcţionează, în cele mai multe situaţii, în apropiere de zona de saturaţie
magnetică a fierului. Valoarea de vârf a inducţiei magnetice în fier depăşeşte 1,5 T, iar în unele cazuri (la
transformatoarele care funcţionează în regim intermitent) poate să atingă 2 T. La un astfel de nivel al
inducţiei magnetice, fierul este saturat, iar intensitatea câmpului magnetic poate depăşi 100 A/m în
apropierea transformatorului.
• Consecinţa cea mai frecventă a unui astfel de câmp magnetic este deformarea imaginii tuburilor catodice
(jocul imaginii, ondularea imaginii cu frecvenţa de baleiaj, modificarea culorilor imaginii etc.,). Trebuie precizat
că tuburile catodice neecranate suportă intensităţi ale câmpului magnetic de valori în jurul a 1 A/m, la joasă
frecvenţă.
• Alte consecinţe ale prezenţei unui astfel de câmp magnetic intens sunt:o inducţie de zgomot în capetele
magnetice de citire (magnetofoane,derulatoare de bandă) şi inducţii în buclele de cuplaj.
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue) prin
radiaţie de joasă frecvenţă
Câmpul magnetic de joasă frecvenţă radiat de un transformator şi, în general , de sursele
localizate, descreşte foarte rapid cu distanţa după o lege a lui1 / D³. (de exemplu: în cazul
unui transformator de sector intensitatea câmpului magnetic de dispersie la distanţa de 25 cm
este de 3A/m, iar la distanţa de 1 m de 0,05 A/m).
Un câmp atât de slab nu va putea perturbaniciun circuit electronic.
Rezultă că cea mai simplă şi mai eficientă metodă de protecţie este aceea de a depărta
echipamentele electrice şi electronice sensibile de sursa de perturbaţii magnetice.
În această idee, niciodată nu trebuie instalat un tub catodic la o distanţă mai mică de 5 m de
un transformator de forţă dintr-un post de transformare.

Şi în cazul curenţilor slabi, transformatoarele de alimentare generează câmpuri magnetice de

dispersie la joasă frecvenţă (frecvenţa reţelei de alimentare de 50 Hz sau de 60 Hz).
În acest caz, o soluţie de protecţie a circuitelor electrice şi electronice vecine este ecranarea
prin care realizează o reducere a câmpului radiant de dispersie de până la 10 ori.
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue) prin radiaţie
de joasă frecvenţă

b) Cuptoarele de inducţie

• O sursă localizată foarte intensă de câmp magnetic o reprezintă inductorul

cuptoarelor de inducţie industriale de mare putere. Aceste cuptoare se utilizează pentru
topirea şi menţinerea în stare caldă a metalelor feroase şi neferoase în vederea turnării
în forme sau pentru tratamente termice de suprafaţă
ale oţelurilor.
Frecvenţa curentului prin bobina inductoare este cuprinsă între frecvenţa industrială şi
câteva zeci de kHz, iar puterea lor variază între 10 kW şi câţiva MW;
• Descreşterea intensităţii câmpului magnetic se face ca şi la transformatoare, după
curba corespunzătoare legii 1/D³, deci foarte rapid cu distanţa faţă de inductor.
• Efectele câmpului magnetic de dispersie sunt cele cunoscute: perturbaţii vizuale ale
tuburilor catodice, modificarea culorii imaginilor TV etc.
• Ecranarea sursei fiind imposibilă, iar cea a “victimei” fiind, şi ea, dificilă, cea mai bună
soluţie de evitare a efectelor câmpului magnetic este depărtarea “victimei” de sursa de
perturbaţii.
• Trebuie precizat că la cuptoarele moderne se utilizează pentru reglaj
semiconductoare de mare putere care generează perturbaţii prin conducţie.
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue) prin
radiaţie de joasă frecvenţă
c)Radiaţiile liniilor aeriene de transport a energiei electrice

• Liniile de alimentare a tracţiunii electrice, precum şi liniile electrice aeriene de înaltă tensiune
reprezintă antene lungi şi eficace de câmp magnetic. Bucla radiantă este suprafaţa cuprinsă între
conductoarele de dus şi de întors. O linie aeriană de medie tensiune de 20 kV suportă, în mod
constant,un curent de 500 A; o linie de 110 kV suportă peste 1000 A, iar o linie de 400 kV suportă în
jur de 2000 A.
În industrie, însă, unele bare de joasă tensiune suportă curenţi superiori la 10 kA.
• În toate cazurile, câmpul radiant al unei linii lungi echilibrate descreşte cu distanţa după o lege de
forma 1 / D². Această descreştere, deşi rapidă, este totuşi mai lentă ca cea corespunzătoare unei
surse de câmp localizată.
• Efectul acestui câmp radiant, în afară de a deforma imaginile tuburilor catodice este de a induce
tensiuni perturbatoare în buclele circuitelor electrice vecine şi de a perturba liniile aeriene de
comunicaţii. Acest ultim efect este deranjant pentru liniile telefonice.
• Şi în acest caz, soluţia cea mai eficientă este de a distanţa posibilele “victime” de linia
perturbatoare.
Sub o linie de 220 kV sau de 400 kV,câmpul magnetic la sol atinge 10 A/m sau chiar mai mult.
Pentru a nu se depăşi 1 A/m este necesară o depărtare de câteva sute de metri
 Perturbaţii permanente (întreţinute, continue) prin
radiaţie de joasă frecvenţă
d) Curenţii de scurgere (de fugă) la pământ

• În jurul unui conductor care este legat la pământ şi este parcurs de un

curent de fugă la pământ se generează un câmp magnetic care descreşte cu
distanţa după o lege de forma 1 / D.
• Din acest motiv, îndepărtarea căilor de cabluri nu este, adeseori,eficientă.
În acest caz o soluţie mai eficientă este de a se adăuga un transformator de
izolare care să alimenteze separat echipamentele generatoare de curenţi de
fugă (curenţi homopolari sau armonice de rang 3; 9 etc.) îndepărtând astfel
“victimele” prin mărirea distanţei între ele şi sursele de perturbaţii.
• O altă problemă gravă a curenţilor de fugă este aceea că ei pot declanşa
protecţiile diferenţiale sensibile. De aceea nu trebuie niciodată protejată
alimentarea sistemelor informatice prin protecţii diferenţiale sensibile
 Perturbaţii tranzitorii prin radiaţie de joasă frecvenţă
Câmpurile tranzitorii de joasă frecvenţă nu sunt perturbatoare decât dacă sunt de foarte mare
amplitudine. Ca şi în cazul tuturor impulsurilor şi în acest caz riscul esenţial este de a perturba
funcţionarea echipamentelor electronice mai puţin cunoscute sau prost cablate.

a) Scurtcircuite
• Scurtcircuitele pe liniile electrice se manifestă prin următoarele etape:
- prin conducţie, tensiunea liniei cade la zero cel puţin pe durata necesară eliminării
defectului;
- prezenţa curentul de scurtcircuit generează un câmp magnetic tranzitoriu de valoare
mult mai mare decât cea a câmpului nominal;
- intrarea în funcţiune a întreruptoarelor poate crea impulsuri cu front abrupt (cazul
întreruptoarelor de la înaltă tensiune) sau supratensiuni energetice (cazul topirii
fuzibilului cu fir al unei siguranţe).
• Pentru o reţea electrică, un scurtcircuit generează un curent de 5 până la 50 de ori
mai mare decât curentul nominal. În reţelele de joasă tensiune, curentul de
scurtcircuit nu depăşeşte, însă, valoarea de 25 In, iar un factor de 15 reprezintă un
caz tipic realist.
• Câmpul magnetic radiant pe durata scurtcircuitului nu este, probabil, deranjant decât
pentru echipamentele electronice sensibile la care timpul de răspuns este inferior
câtorva ms la joasă tensiune, respectiv câteva sute de ms la medie tensiune, adică
corespunzător timpului de intervenţie a protecţiei reţelei electrice.
 Perturbaţii tranzitorii prin radiaţie de joasă frecvenţă
b) Conectarea (anclanşarea) liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune
• O linie lungă, în gol, determină apariţia la extremitatea în gol, a unei
supratensiuni care poate atinge valoarea dublă a tensiunii liniei (efectul Ferrantti).
• În cazul unei linii defecte, la reanclanşare, între conductorul de dus şi întors circulă
un curent oscilatoriu, durata fiecărei treceri a curentului fiind funcţie numai de distanţa
până la defect şi având valoarea cuprinsa între 10 µs şi câteva milisecunde. Efectul unui
astfel de curent este apariţia, prin inducţie, a unei tensiuni electromotoare în toate buclele
de masă vecine liniei defecte. Pentru o linie de 20 kV vecină, tensiunea electromotoare
indusă poate depăşi 1 kV max.
c) Flash electronic produs de aparate foto
• Câmpul magnetic radiant produs de flash-ul unui aparat foto provoacă,prin inducţie, o
tensiune electromotoare indusă în buclele de cablaj ale echipamentelor electronice.
Astfel, la distanţa de 2 m de un flash câmpul magnetic produs reprezintă un impuls
magnetic sinusoidal amortizat de intensitate de 0,1 A/m, la vârf şi o frecvenţă de câteva
sute de kHz
• Există două soluţii de protecţie a “victimelor”:
- Să nu se fotografieze cu flash echipamentele electronice neautorizate CEM;
- Să se reducă suprafeţele buclelor de masă.
 Perturbaţii tranzitorii prin radiaţie de joasă frecvenţă

d) Trăsnetul
• Pe lângă fenomenul de conducţie descris anterior, canalul
ionizat al trăsnetului se comportă ca un conductor lung care conduce
curenţi de fugă la pământ de zeci de kA, într-un timp mai scurt decât 1µs,
între două reamorsări. Câmpul magnetic radiant descreşte cu distanţa
după legea 1/D.
• Acest fenomen induce tensiuni electromotoare parazite, de ordinul kV,
în buclele de masă ale instalaţiilor electrice şi electronice. Aceste tensiuni
induse pot distruge componentele de interfaţă ale acestor instalaţii.
Astfel de distrugeri s-au observat şi la o distanţă de 1 km faţă de
locul de impact al trăsnetului.
 Perturbaţii de înaltă frecvenţă
Prin perturbaţii de înaltă frecvenţă se înţeleg toate tipurile de “paraziţi” al căror spectru
semnificativ de frecvenţe se întinde dincolo de frecvenţa de 1 MHz.
• La aceste frecvenţe ale perturbaţilor electromagnetice izolaţiile galvanice devin
ineficiente, lungimile conductorilor de masă sunt critice şi toate conductoarele devin
antene eficace (chiar şi conductoarele scurte pot intra în rezonanţă). Aici predomină
perturbaţiile de mod comun.
• Perturbaţiile de înaltă frecvenţă sunt dificil de măsurat. Este interesantă,în acest sens,
evoluţia pragului de sensibilitate a măsurărilor la înaltă frecvenţă, odată cu dezvoltarea
tehnicilor de măsurare. Astfel, în anii 1970 se considera că perturbaţiile industriale la înaltă
frecvenţă sunt semnificative până la frecvenţa de 30 MHz. În anii 1980, odată cu apariţia
osciloscoapelor de peste 100 MHz, s-a generalizat ideea că perturbaţiile industriale sunt
semnificative din punct de vedere al CEM până la 100 MHz. (Este de remarcat faptul că în
1981, cu ajutorul unui osciloscop de 350 MHz, s-a măsurat timpul de amorsare a arcului
electric, inferior unei ns). În prezent se consideră că pentru perturbaţiile de înaltă
frecvenţă, limita de 7 GHz este suficientă pentru problemele CEM.
• Fenomenele produse la înaltă frecvenţă sunt importante, foarte frecvente, severe şi
puţin intuitive. De aceea studierea lor este foarte dificilă.
 Perturbaţii permanente (întreţinute) de înaltă frecvenţă,
prin conducţie

Fenomenele de conducţie se complică mult dincolo de pragul de 1 MHz.

Dacă se detectează înfăşurătoarea unui semnal de înaltă frecvenţă întreţinut,
acestsemnal “se vede” ca un semnal continuu.

a) “Zgomotul” de comutaţie al motoarelor cu colector

• Motoarele cu colector generează scântei la colector în timpul funcţionării.

O scânteie se comportă ca un întreruptor foarte rapid.Conductoarele de alimentare devin
suportul curenţilor de înaltă frecvenţă, cu un front de creştere de ordinul câtorva zeci de
ns, uneori chiar mai puţin.
• Efectul acestor perturbaţii de înaltă frecvenţă, de mod comun, este de a perturba
direct sistemele de reglare precum şi conductoarele vecine.
• Soluţia cea mai bună de protecţie este de a filtra fiecare conductor în
raport cu masa. La motoarele cu colector utilizate în echipamentele şi
aparatele electrocasnice este suficient, pentru aceasta, să se amplaseze
un condensator de antiparazitare cu capacitatea de câţiva nFîntre fiecare perie
colectoare şi statorul (masa) motorului.
 Perturbaţii permanente (întreţinute) de înaltă frecvenţă,
prin conducţie

b) Convertizoarele statice

• Toate convertizoarele statice generează curenţi de mod comun de înaltă

frecvenţă, cu care se închid între partea de alimentare şi partea de ieşire a
acestora
• Curenţii de mod comun sunt formaţi din impulsuri sinusoidale amortizate de
valoare cuprinsă între câţiva mA şi câteva sute mA. Frecvenţa lor proprie este
cuprinsa intre 5 – 50 MHz;
• Efectul acestor curenţi este bruiajul echipamentelor electronice sensibile
(camere video, monitoare de mare rezoluţie, skanere, receptoare optice, etajele
de frecvenţă intermediară a radioreceptoarelor, aparatele de ecografie medicală
etc.).
• Soluţia de eliminare a acestor bruiaje este de a filtra toate conductoarele
convertizorului prin filtre de înaltă frecvenţă, care să aibă, toate, aceeaşi referinţă
de potenţial sau acelaşi plan de masă.
 Perturbaţii tranzitorii de înaltă frecvenţă, prin conducţie
Frontul de durată foarte scurtă (sub 10 ns) nu se propagă prea departe înconductoare pentru că
radiaţia în “mod comun” este amortizată. În “mod diferenţial ”, se produce o degradarea rapidă a
frecvenţelor foarteînalte, care se transformă în căldură. Se constata ca la înaltă frecvenţă
cuplajele prin conducţie sunt, în mod esenţial, locale.
• Impulsurile de înaltă frecvenţă, prin conducţie, sunt, în mod particular, foarte grave pentru
electronica numerică. Un semnal de câţiva volţi, chiar dacă durează câteva ns, este comparabil
cu un semnal real.

a) Deconectarea bobinelor
• Acest fenomen este, practic, inevitabil deoarece în sistemul electroenergetic exista foarte
multe sarcini inductive: relee, contactoare, bobina, electrovalve,motoare, transformatoare, etc.
• Fenomenul se desfăşoară astfel:
- Când o sarcină inductivă este alimentată cu energie electrică, energia reactivă inductivă
este stocată în bobinaj.
- Dacă un contactor întrerupe curentul de alimentare, energia reactivă inductivă din bobinaj
încarcăcapacităţile condensatoarelor în serie formate între spirele bobinei, care apoi se
descarcă brusc. Apare o supratensiune importantă la bornele bobinei, care, practic, se
manifestă între contactele contactorului.Creşterea tensiunii este lentă, iar frecvenţa de
rezonanţă a circuitului oscilant L– C este cuprinsă între câţiva kHz şi sute de kHz.
-
 Perturbaţii tranzitorii de înaltă frecvenţă, prin
conducţie
Teoretic, tensiunea care apare la bornele bobinei, practic, la bornelecontactorului, este
de ordinul kV.
La această valoare a tensiunii, intre contactele care se deschid se amorsează un arc
electric. Apariţia arcului electric generează un front rapid şi abrupt de câmp magnetic
într-un timp de ordinul ns, care se acumulează în bobină sub formă de energie reactivă
inductivă.
- Tensiunea între contacte scade, dar când arcul se stinge, tensiunea creşte din nou şi
se produce o nouă amorsare a arcului electric.
• Fenomenele se succed de un număr mare de ori şi astfel, se generează o salvă de
impulsuri pe o durată de cca 1 ms până când contactele se îndepărtează suficient de
mult unul de celălalt încât, tensiunea reziduală să nu mai fie suficient de mare ca să
reionizeze spaţiul de arc şi astfel, arcul să nu se mai poată reaprinde.
- Acest fenomen este normalizat de CEI prin norma 1000-4-4.
- Efectul salvei de impulsuri perturbă puternic circuitele numerice fără un plan de
masă sau prost conectate la masă. Pentru a limita acest efect este suficient să se
plaseze un limitator de supratensiuni în paralel cu bobina. (varistor,diodă Zener, diodă
supresoare etc.).
 Perturbaţii tranzitorii de înaltă frecvenţă, prin
conducţie
b) Descărcările electrostatice

Fenomenele electrostatice sunt cunoscute încă din antichitate.

Cauzele electrizării, adică a deplasării sarcinilor electrice spre un corp
izolat de pământ, sunt multiple :
– prin frecare (triboelectricitate);
– prin contact (transfer direct de sarcini electrice);
– prin influenţă (prin câmp electric);
– prin ionizare (emisii de ioni la tensiune înaltă);
– prin baloelectricitate (agitaţie de particule într-un gaz);
– prin clivaj sau prin fragmentare (când se sfărâmă zahărul într-un
mojar);
– prin congelare;
– prin efect termo- sau fotoelectric etc.
 Perturbaţii tranzitorii de înaltă frecvenţă, prin
conducţie
.
• Singură triboelectricitatea, adică frecarea unui obiect izolant nelegat
la pământ,este suficientă pentru a explica cea mai mare parte a
fenomenelor de descărcare electrostatică (DES) care apar în
mediile industriale. Aceste fenomene sunt,practic, inevitabile.
• În cazul corpului uman, capacitatea acestuia faţă de mediul
înconjurător este decca 200 pF. În câteva secunde, o persoană care
se deplasează se încarcă, astfella câţiva kV. Tensiunea maximă la
care se poate încărca o persoană este de cca 20 kV. Această
tensiune depinde, însă, de umiditatea relativă a aerului, de natura
solului şi de materialul încălţămintei
• În momentul descărcării electrostatice, DES, se produce un curent
electric de descărcare de cca 10 A, într-un interval de timp de
descărcare de 200 ns. Frontul curentului de descărcare este, însă,
foarte abrupt ,cca 1 ns, mai ales atunci când persoana ţine în mână
un obiect metalic (o cheie) prinintermediul căreia are loc
descărcarea electrostatică.
 Perturbaţii tranzitorii de înaltă frecvenţă, prin
conducţie
• O persoană încărcată electrostatic se poate descărca complet prin atingerea
unui corp conductor chiar dacă acesta este izolat de pământ. Astfel este posibilă
distrugerea, prin atingere, a unui card.
• Fenomenul este reciproc, adică o persoană descărcată, prin atingerea unui
card încărcat, dar izolat, se poate încărca electrostatic generând o DES care
descarcă cardul.
• Protecţia împotriva DES este, în primul rând, o problemă de concepţie a
instalaţiilor industriale. Măsurile care trebuie luate sunt: ecranările conductoarelor
şi ale cardurilor,filtraje etc.
• Riscul DES se poate limita şi menţinând în încăperi o umiditate relativă în jurul
a 50%. Acest lucru este posibil în sălile de informatică, în sălile de testări şi
verificări (control), în laboratoarele de electronică etc.
 Perturbaţii permanente (întreţinute), de înaltă
frecvenţă, prin radiaţie
Toate perturbaţiile radiante sfârşesc, după cuplaj, sub forma de
perturbaţii prin conducţie.
a) Maşinile de tip ISM
• Un ISM este un aparat Industrial, Ştiinţific sau Medical. În industria
modernă se utilizează astfel de echipamente, care emit radiaţii
electromagnetice de putere pentru a ceda căldură în materialele care
trebuie prelucrate. Este vorba de instalaţii cu jet de plasmă, maşini de sudat
plasticul, de uscare a lemnului, de polimerizare a răşinilor, de deshidratare a
legumelor etc.
• Toate aceste maşini au puteri de emisie de peste 1 kW, depăşind uneori
100 kW.
Frecvenţa lor de funcţionare este cuprinsă între 1MHz – 3 GHz şi
numeroase ISM-uri utilizează frecvenţe autorizate de 13,56 MHz sau 27,12
MHz. Aceste aparate trebuie să fie ecranate pentru a limita câmpul radiativ.
 Perturbaţii permanente (întreţinute), de înaltă
frecvenţă, prin radiaţie
.
b) Emiţătoarele de comunicaţii

• Aceste instalaţii produc energie electromagnetică în mod intenţionat pe care

o radiază în mod controlat, în mediul înconjurător în scopul transmiterii sau
culegerii de informaţii.
Puterile de emisie permise pentru diferite frecvenţe de emisie sunt stabilite
în funcţie de zona geografică, de timpii de emisie şi directivitatea radiaţiei în
înţelegere cu Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (ITU) şi cu
organismele naţionale pentru managementul spectrului electromagnetic.
• Emisiile emiţătoarelor de comunicaţii sunt, de regulă, în bandă îngustă şi
constau dintr-o frecvenţă purtătoare, benzile laterale şi armonici de ordin
superior, inevitabile.
 Perturbaţii permanente (întreţinute), de înaltă
frecvenţă, prin radiaţie
c)Impulsul electromagnetic nuclear (NEMP)

• Eliberarea bruscă a energiei nucleare printr-o explozie este însoţită de un impuls

intens de radiaţie, format din fotoni (radiaţie Roentgen de înaltă energie în domeniul
MeV), care se propagă în toate direcţiile cu viteza luminii.
• Dacă explozia are loc la mare înălţime (peste 400 km) faţă de Pământ,fotonii care
vin spre pământ ciocnesc atomii din straturile dense ale atmosferei terestre şi prin efect
Compton, eliberează electroni,care, menţinându-şi direcţia, datorită ionizărilor prin
ciocnire, produc unmare număr de electroni secundari.
• Electronii formează un dipol electric tranzitoriu împreună cu ioni pozitivi rămaşi;
• În acelaşi timp, datorită mişcării sarcinilor electrice în câmpul magnetic al
Pământului, sub acţiunea forţei Lorentz, se formează şi un dipol magnetic tranzitoriu.
• Apare, astfel, un câmp electromagnetic tranzitoriu, care reprezintă impulsul
electromagnetic nuclear,
• Valoarea maximă a intensităţii câmpului electric este de cca 50 kV/m,iar cea a
intensităţii câmpului magnetic 133 A/m
 Perturbaţii permanente (întreţinute), de înaltă
frecvenţă, prin radiaţie
• Unda de impuls NEMP este asemănătoare undei standard a trăsnetului trăsnetului,
având frontul de undă abrupt, cu durata de cca 5 ns şi durata semiamplitudiniide cca 200ns.

• Efecte similare apar şi la explozii nucleare în apropierea solului, dar aici predomină
efectele termice şi mecanice.

• Caracteristica principală a NEMP este că are acţiune într-un spaţiu larg care poate să
acopere un continent întreg. Cele mai afectate sunt sistemele electrice de mare întindere
cum sunt sistemele electroenergetice naţionale sau internaţionale, precum şi reţelele
telefonice, în care, prin cuplajul distribuit pe întreaga lungime aconductoarelor şi prin
formarea undelor progresive se acumuleaza energii enorme care distrug instalatiile si
echipamentele
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Caracterizarea mediului electromagnetic

ambiant este importantă în perspectiva
asigurării dezvoltării durabile.

Impactul echipamentelor electrice de forţă
asupra sistemelor electrotehnologice
reprezintă o problemă de compatibilitate
electromagnetică,

Definirea şi exemplificarea conceptului de
amprentă electromagnetică cu referire la un
anume port prin care un echipament
interacţionează cu mediul ambiant.
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Amprenta de conducţie de joasă tensiune
poate caracteriza un echipament de conversie
a energiei atât în regim tranzitoriu cât şi în
regim permanent.

Amprenta electromagnetică ne oferă
caracterizarea unui echipament ca „agresor”
spaţio-temporal în mediul său electromagnetic.
Se prezintă câteva astfel de exemple
caracteristice.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Mediul electromagnetic ambiant – reprezintă
ansamblul fenomenelor electromagnetice care
există într-o anumită zonă spaţială.

Amprenta (aura) electromagnetică - este un

concept nou ce caracterizează câmpul
electromagnetic înconjurător al unui aparat (sau
echipament) respectiv curentul/ tensiunea la
porturile de conducţie.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Amprenta individualizează echipamentul şi
reprezintă de fapt agresiunea produsă de
acesta asupra mediului ambiant. Noţiunea este
întâlnită ca amprentă magnetică a navei în
tehnologia militară.

Poluare electromagnetică - existenţa unui
nivel al câmpului electromagnetic superior unei
referinţe convenţionale – spre exemplu unui
fond natural. Întrucât câmpul electromagnetic
natural este foarte redus, sursele de câmp sunt
în special cele artificiale: electroenergetice şi
de telecomunicaţii.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Relaţia unui aparat cu mediul poate fi
caracterizată ca un fenomen de interacţiune la
frontiere; în accepţiunea standardelor actuale
(CEI 1000-2-5) aceste zone se numesc porturi
şi sunt următoarele:
 carcasă,
 borne (de reţea, de comandă, de semnal, de
măsurare şi respectiv de legare la pământ).
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Conceptul de amprentă electromagnetică a
unui echipament are două subdiviziuni:
 distribuţia spaţio-temporală a câmpului
electromagnetic în jurul echipamentului –
amprentă relativă la portul carcasă;
 variaţia temporală a curenţilor şi tensiunilor
perturbatoare produse de echipament la nivelul
porturilor de alimentare, comandă, semnalizare
şi împământare.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Amplasament (CEM) este o poziţie sau loc
definite prin caracteristici electomagnetice distinctive.
Din totalitatea fenomenelor electromagnetice,
perturbaţiile pot fi grupate în trei mari categorii:
 fenomene de joasă frecvenţă (conducţie şi radiaţie);
 fenomene de înaltă frecvenţă (conducţie şi radiaţie);
 descărcări electrostatice;
Perturbarea funcţionării unui aparat se face în urma
interferenţei la nivelul unui port.
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Convenţional se separă şase tipuri de porturi cu
caracter funcţional conform figurii:
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Perturbaţiile de conducţie au acces mai ales prin
porturile de alimentare, comandă, semnalizare şi
pământ; cele de radiaţie mai ales la nivelul carcasei.

Standardele de referinţă (de exemplu SR CEI 1000-2-5)
fac mai multe precizări suplimentare inclusiv privind
considerarea interferenţelor de conducţie de mod
comun, respectiv de mod diferenţial.

Pentru fiecare categorie de perturbaţii se definesc
convenţional grade de perturbare într-o gamă ce are
drept extreme gradul A (controlat), 2 – 5 trepte
intermediare şi gradul X (cel mai sever).
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Clasă de amplasament ansamblu de amplasamente
care prezintă proprietăţi comune legate de tipurile şi
densitatea echipamentelor electrice şi electronice în
funcţiune inclusiv de condiţiile de izolare şi influenţele
externe.

În scopul definirii unor clase de amplasament se
porneşte de la noţiunea de fenomen electromagnetic.
Pentru fiecare fenomen se stabilesc caracteristici
generale şi grade de perturbare.

Pentru un anume fenomen, într-un anume amplasament
se reţine o singură valoare a gradului de perturbare
care devine nivel de compatibilitate pentru respectiva
clasă de amplasament.
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Schema stabilirii unei clase de amplasament
Fenomene
electromagnetice:

Grade de perturbare
A – mediu controlat; 1...5 – medii naturale; X – mediu sever.

Caracteristici
Port
Fenomen Grade
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Pentru clase de amplasament de tip 2 rezidenţial –
urban se menţionează următoarele caracteristici ale
mediilor şi porturilor asociate:
 carcasă
 fără radioamatori mai aproape de 20 m;
 fără emiţătoare de radiodifuziune (<1,6 MHz) mai
aproape de 5 km;
 vecinătate posibilă a unui post de transformare local;
 prezenţă posibilă a sistemelor de sonorizare în locuri
publice;
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 alimentare tensiune alternativă
- cabluri sau porţiuni scurte de linii aeriene;
 alimentare tensiune continuă
- nu se aplică;
 comandă, semnal
- cabluri sau porţiuni scurte de linii aeriene;
 pământ
- numeroase structuri metalice care pot fi sau nu legate
între ele sau la pământ;
- expunere moderată la trăsnet;
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Ca mărime fizică, câmpul electromagnetic este variabil
în spaţiu şi timp:
E(x,y,z,t);
H(x,y,z,t).
Din punct de vedere practic, caracterizarea se poate
face în frecvenţă indicând valori maxime ale câmpului
la o frecvenţă dată în zona portului carcasă sau valori
ale curentului/ tensiunii la porturile de alimentare,
împământare, semnal şi comandă.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ
DE FRECVENŢĂ INDUSTRIALĂ
Determinarea amprentei electromagnetice se poate
face prin calcul sau prin măsurare directă.
Câmpul magnetic de joasă frecvenţă (50Hz) apare în
apropierea liniilor electrice parcurse de curent electric,
în apropierea transformatoarelor de forţă sau a altor
echipamente electrice, în apropierea echipamentelor
industriale, a celor birotice, poluând mediul ambiant.
Nivelurile intensităţii câmpului magnetic admis pentru
diferite zone de poluare sunt indicate in tabel.
 AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Sursa de Instalaţii de tensiune Linii electrice În afara zonelor cu
poluare continuă * 50Hz ** instalaţii electrice***

Nivel de Valori Clasa de Valori Clasa de Valori Clasa de

perturbaţie admise mediu admise mediu admise mediu
A/m A/m A/m
1,2,3,4,6,7,8
1 3 1,2,3,4,6,7,8 1 5 0,015

1,2,3,4,6,7,8
2 10 10 0,05

3 30 5 30 0,15

4 100 100 0,5

AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

• * Intensitatea câmpului magnetic terestru este

cuprinsă în intervalul (20-60)µA/m în funcţie de zonă,
la 1m deasupra solului.

**În cazul liniilor aeriene, măsurări la 1m deasupra

solului, pentru spaţii sociale şi comerciale, măsurările

la 0,3 m de sursă dau valori de (1-10)A/m.

AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

***În cazul apariţiei de bucle în domeniul

audiofrecvenţei, intensităţile medii ale câmpului

magnetic pot avea valori de până la 0,1A/m în
domeniul (100....5000)Hz.

Câmpul electric de joasă frecvenţă are valori

relativ ridicate sub liniile electrice aeriene, în

staţiile electrice de înaltă tensiune şi de foarte

înaltă tensiune.
Nivelurile admise pentru intensitatea
câmpului electric
Sursa de Instalaţii de tensiune Linii electrice
poluare continuă * 50Hz **

Nivel de Valori Clasa de mediu Valori Clasa de mediu

perturbaţie admise admise
kV/m kV/m

1 0,1 1,2,3,4, 7,8 0,1* 7,8

1,2,3,4,
2 1 ≤1**

3 10 6 ≤10***

5
4 20 ≤20**** 5,6
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
* Zone rezidenţiale departe de liniile electrice
aeriene;
** Sub linii electrice aeriene cu tensiune
nominală ≤30kV;
*** Sub linii electrice aeriene cu tensiune
nominală ≤400kV;
**** În staţii electrice cu tensiune nominală
≤400kV şi sub LEA cu tensiune nominală
≤765kV.
 Amprenta relativă la portul carcasă –
echipamente electrotehnice
Exemple de amprentă electromagnetică la
frecvenţă industrială pentru :
 o aerotermă cu ventilator (230 V, 50 Hz, 2000 W),
 un transformator de putere cu răcire in aer,
 un sistem de bare monofazat.

Se prezintă câmpul magnetic de dispersie de

frecvenţă industrială.
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Una din metodele experimentale folosite pentru
măsurarea inducţiei câmpului electromagnetic este
folosirea unui Gaussmetru (aparat de măsură a
componentei câmpurilor electromagnetice şi anume
componenta magnetică considerată poluantă în
domeniul de frecvenţe 0-100 kHz).
S-au efectuat o serie de măsurări la diferite
distanţe (0 cm, 10 cm, 20 cm, 30 cm) faţă de
echipamentele electrice respective supuse măsurării
(stânga, dreapta, faţă, spate, deasupra).
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
AMPRENTA ELECTROMAGNETICĂ A
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Bara cu sectiune variabila

700

600

500

400
B (micro T)

Series1

300

200

100

0
0 10
Inducţia magnetică funcţie20 de distanţă
30 35
înY cazul
(cm)
40
barelor cu 50secţiune60variabilă
70
 AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
O categorie importantă a perturbaţiilor electromagnetice
care se manifestă în reţelele de distribuţie o constituie
perturbaţiile de regim tranzitoriu.
Aceste perturbaţii se propagă prin conducţie, atât în mod
diferenţial (direct), cât şi în mod comun (prin bucle de
curent cu pamântul), manifestându-se ca supratensiuni,
supracurenţi, impulsuri şi salve de impulsuri.
Studiu de caz- Redresor în punte trifazata,
necomandat, cu sarcina RL
Simulările realizate cu ajutorul programului Pspice ne
oferă posibilitatea obtinerii graficelor tensiunilor şi
curenţilor, dar şi analiza Fourier
AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA

Amprenta de conducţie în regim staţionar
 AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
Analiza Fourier a curentului I(V1)

THD = 2,239727E +01 = 22,39727 % = 0,2239727

2

AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL

RETEA
Din analiza datelor de mai sus, rezultă
Componenta continuă, Idc = − 4,376856 A
Valoarea efectivă a fundamentalei,
I1 =116,4 / √2= 82,55A
Valoarea efectivă a componentei armonice,
Ih = I1 ∗ THD = 82,55 ∗ 0,2239727 = 18,4889A
Valoarea efectivă a curentului absorbit de la sursă,

2
dc 1
2
I +I +I = 2
h (−4,376) + 82,5 +18,48 = 84,70 A
2 2 2
 AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA

Diagramele prezentate pun în evidenţă faptul că

redresoarele polifazate sunt generatoare de armonici în
reţea; amplitudinea şi numărul acestora scad pe măsură ce
numărul de pulsuri creşte, iar fenomenul de comutaţie
asigură un anume filtraj al curentului.
Anumite conexiuni secundare ale transformatorului sau o
asociere de tipul sistemului dodecafazat pot conduce la 12
pulsuri şi la un conţinut şi mai redus de armonici.
AMPRENTA RELATIVA LA PORTUL
RETEA
Perturbaţii de înaltă frecvenţă în cazul unui redresor trifazat necomandat
(amprenta de conducţie în regim tranzitoriu)
Amprenta electrică a unui cablaj imprimat
(spectrul de câmp - amprenta spaţială)

Cablaj imprimat cu două conductoare din cupru în paralel

Aşezarea geometrică a circuitului PCB

 Amprenta electrică a unui cablaj imprimat
(spectrul de câmp - amprenta spaţială)

C1 şi C2 sunt două conductoare încărcate la potenţiale diferite

aflate pe un cablaj din pertinax.
a = (2, 3, 5, 10, 15) mm; b = 2mm; h = 1mm;
U1 = 100V;
d1 = 3mm; d2 = 2mm;
;
Pentru pertinax εr = 5.

b ε0 l 2ε 0 l  a + 2 b 
C11 = ∫0 π a dr = ⋅ ln  
  π  a 
 + r
22 
ε 0 lh
C12 = C13 = 0 , 26 ⋅ ε 0 ⋅ l
a
 Amprenta electrică a unui cablaj imprimat
(spectrul de câmp - amprenta spaţială)

C1=C11+ C12+ C13

εr ⋅ ε0 A ε 0 lb
C 21 = C 22 = 0 ,52 ε 0 l +
d1 d2

; C 21 ⋅ C 22 Conductorul C1 este încărcat la un potenţial

C2 = U1 = 100V, în funcţie de distanţa dintre cele 2
C 21 + C 22 conductoare, conductorul C2 se încarcă şi el
(iniţial el are un potenţial de U2 = 0V) cu un
C1 potenţial aproximativ jumătate din valoarea
U 2 = U1
(C1 + C 2 ) primului conductor atunci când conductoarele
sunt situate la distanţa de 2 mm, iar în cazul
când această distanţă creşte conductorul 2 se
încarcă cu mai puţin de jumătate din valoarea
cu care este încărcat conductorul 1.
Amprenta electrică a unui cablaj imprimat
(spectrul de câmp - amprenta spaţială)

Se prezinta simulări efectuate cu ajutorul
programului FEMM (variind distanţa dintre
conductoarele imprimate de la 2 la 15 mm
presupunând că circuitul este montat în
vecinătatea unei plăci metalice
 Amprenta electrică a unui cablaj imprimat
(spectrul de câmp - amprenta spaţială)

Liniile echipotenţiale în cazul în

care cele 2 conductoare sunt
situate la distanţa de 2 mm
EVALUAREA PRIN UTILIZAREA METODOLOGIEI
LIFE CYCLE ASSESSMENT (LCA)

Life Cycle Assessment (LCA) este un cadru pentru

descrierea posibilului impact asupra mediului a materialelor/
intrărilor şi ieşirilor de energie ale unui produs sau proces pe
durata lui de viaţă.
LCA este utilizat mai ales în evaluarea impactului
asupra mediului a tehnologiilor energetice, iar rezultatele
sale sunt tot mai mult utilizate în luarea deciziilor cu privire
la fondurile de cercetare/dezvoltare şi la politicile energetice.
EVALUAREA PRIN UTILIZAREA METODOLOGIEI
LIFE CYCLE ASSESSMENT (LCA)

Evaluarea ciclului de viaţă (LCA)

caracterizează şi evaluează impactul total al
unui produs asupra mediului, de la achiziţia de
materii prime până la sfârşitul vieţii acestuia.

Inventarul ciclului de viaţă (LCI) este o
componentă a LCA, care măsoară intrările şi
ieşirile de materiale şi de energie
corespunzătoare ciclului de viaţă al unui
produs.
EVALUAREA PRIN UTILIZAREA METODOLOGIEI
LIFE CYCLE ASSESSMENT (LCA)

Designul ciclului de viaţă (LCD) a fost

dezvoltat pentru a ghida îmbunătăţirea
impactului unui produs asupra mediului,
totodată optimizând performanţa, costul şi
cerinţele legale.
Obiectivul LCD este de a minimiza sarcinile şi
impactul asupra mediului, inclusiv consumul
de energie, generarea deşeurilor solide şi
efectele asupra sănătăţii oamenilor produse
de emisiile poluante.
 UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA SISTEMELE
FOTOVOLTAICE

Eficienţa conversiei, definită ca procentajul

radiaţiei solare convertită în electricitate, a fost
unul din factorii principali de evaluare a
tehnologiilor PV alternative, însă acestea se
adresau numai eficienţei energetice operaţionale
a unui dispozitiv PV.
O analiză energetică mai complexă include ciclul
de viaţă complet al unui sistem PV.
 UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA SISTEMELE
FOTOVOLTAICE

Evaluarea ciclului de viaţă (LCA) este o unealtă

critică în ghidarea dezvoltării tehnologiilor PV şi
a aplicaţiilor acestora în direcţia eficienţei
energetice şi a costului redus.
Rezultatele analizei ciclului de viaţă pentru un
sistem PV depind direct de limitele sistemului
investigat.
 UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA SISTEMELE
FOTOVOLTAICE
Costurile de producţie ale dispozitivelor PV au
restricţionat extinderea pe scară largă a acestei
tehnologii.
LCA – utilă pentru a distinge tehnologii alternative
în termeni de performanţă energetică ale acestora.
O comparaţie sistematică a tehnologiilor PV
cristaline şi amorfe este utilă pentru evaluarea
eficienţei de conversie şi producerea de energie,
care sunt mai mari în cazul tehnologiei cristaline.
OBIECTIVELE STUDIULUI DE IMPACT PRODUS
DE SISTEMELE PV
Este extrem de important să fie examinat şi impactul
ştiinţific, economic, social şi asupra mediului înconjurător
produs de utilizarea surselor fotovoltaice montate pe
clădiri.
Din analiza aplicaţiilor cu sisteme PV implementate la
nivel mondial, se desprind câteva concluzii importante:

dezvoltarea unui nou concept de ECO-DESIGN în
producerea de electricitate din surse de energie
regenerabilă;

îmbunătăţirea calităţii energiei electrice din reţelele de
distribuţie de joasă tensiune, la nivel de utilizator;
OBIECTIVELE STUDIULUI DE IMPACT PRODUS DE
SISTEMELE PV

introducerea conceptelor legate de faptul că arhitectura
clădirilor joacă un rol important în captarea pasivă a
energiei solare prin amplasarea, orientarea,
compartimentarea spaţiilor clădirilor, adaptarea
elementelor de arhitectură la noile tehnologii de captare
şi transformarea optimă a energiilor solare active;

transformarea elementelor de construcţie pasive din
punct de vedere energetic în elemente de construcţie
active energetic, mărind capacitatea de câştig maxim de
energie.

scăderea preţului energiei electrice şi termice utilizate
pentru clădiri;
OBIECTIVELE STUDIULUI DE IMPACT PRODUS DE
SISTEMELE PV

creşterea veniturilor din producerea energiei electrice
curate (verde) pentru investitorii în acest domeniu;

creşterea nivelului de instruire a personalului din
exploatare, instalare şi mentenanţă a sistemelor
fotovoltaice şi termice;

pregătirea oamenilor din toate categoriile sociale privind
utilizarea energiei regenerabile şi conştientizarea
importanţei acestui domeniu la nivel de individ;

crearea unor noi mentalităţi privind protejarea mediului
înconjurător;
OBIECTIVELE STUDIULUI DE IMPACT PRODUS DE
SISTEMELE PV

creşterea nivelului de satisfacţie şi al confortului
consumatorilor de energie electrică şi termică;

crearea de oportunităţi pentru participarea studenţilor,
inginerilor, specialiştilor la activitatea de cercetare din
domeniu, atragerea şi implicarea lor în viaţa ştiinţifică.
Studierea impactului asupra mediului înconjurător
produs de sistemele PV presupune analiza privind cele
trei etape tehnologice ale sistemelor PV: fabricare,
funcţionare şi depozitare (reciclare).
UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA SISTEMELE
FOTOVOLTAICE
Limitele sistemului trebuie definite atent, ţinând
seama de funcţia sau serviciul produsului.
 În cazul în care obiectivul analizei este de a
evalua cerinţele totale de energie pentru
producerea de energie electrică şi livrarea până la
punctul de utilizare, atunci produsul ar include, de
asemenea, componentele suplimentare necesare
pentru a conecta modulul PV la liniile de transport
de energie electrică (reţea) şi de la reţea la cutia
de conexiuni a unei clădiri.
UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA SISTEMELE
FOTOVOLTAICE

Energia electrică generată de un modul PV

este de curent continuu şi trebuie convertită
în curent alternativ printr-un invertor înainte
de a fi transmisă la reţea
Obs.
In prezent a sunt disponibile şi module PV cu
invertoare integrate
UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA
SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Ciclul de viaţă al produsului este un sistem logic,

prezentat în figură, utilizat pentru a determina limitele
de analiză energetică, deoarece urmăreşte un set
total de materiale şi energie asociat cu producerea
de energie electrică prin PV.
UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA
SISTEMELE FOTOVOLTAICE
In figura notatiile sunt:

Emtl=energia producerii materialelor

Emfg=energia fabricării

Esol=energia radiaţiei

Euse=energia utilizata

Edstr=energia de distribuţie

Egen=energia generată

Eelm =energia de distrugere

Producţia de materiale poate fi împărţită în achiziţia

materiilor prime (minerit, foraj, recoltare) şi prelucrarea
materialelor (topire, polimerizare), în timp ce fabricaţia
poate fi împărţită în procese de fabricaţie a părţilor şi
componentelor şi, în final, asamblarea sistemului.
UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA
SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Fiecare etapă a ciclului de viaţă poate fi de

asemenea organizată în componente de
produs, componente de proces şi componente
de distribuţie.

Componenta de produs, în cazul unui sistem
PV, constă din materialele care sunt
încorporate în modulul PV, cum ar fi oţelul
inoxidabil şi acetat de etilenă ±vinil (EVA),
urmărind aceste materiale de la achiziţionarea
materiei prime până sfârşitul vieţii.
 UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA
SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Componenta de proces include transformarea

şi paşii de asamblare care implică materialele
produsului.
Componente de proces specifice stadiului de
fabricaţie sunt :
- materialele de proces,
- instalaţiile şi echipamentele de producţie.
Materialele de proces se deosebesc de
materialele procesului prin faptul că ultimele nu
sunt încorporate în produsul final.
 UTLIZAREA METODOLOGIEI LCA LA
SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Componenta de distribuţie include modurile de

ambalare şi de transport necesare pentru a
transfera materialele produsului între etapele
ciclului de viaţă.

Analiza fluxurilor de materiale şi de energie
pentru celulele solare, produse în Germania cu
tehnologii cristaline şi amorfe pe bază de siliciu,
a fost realizata în jurul anului 1990 de către
Hagedorn, un pionier în domeniul LCA.
Lucrarile acestuia au stat la baza a numeroase
studii de mai târziu.
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

În conformitate cu standardele ISO 14040 şi 14044, Life

Cycle Assessment se desfăşoară în patru etape distincte
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

a) Obiective şi domeniu de aplicare

În prima fază, utilizatorul LCA formulează şi
specifică scopul studiului în interdependenţă cu
aplicaţia dată. Obiectul de studiu este descris în
termeni de o aşa numită unitate funcţională.

Limita de sistem determină procesele unitare care
sunt incluse în LCA şi trebuie să reflecte obiectivul
studiului.

Obiectivul şi domeniul de aplicare includ o
descriere a metodei aplicate pentru evaluarea
impactului potenţial asupra mediului şi care sunt
categoriile de impact incluse.
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

b) Inventarul ciclului de viaţă

Această a doua fază "Inventar" implică colectarea de date
şi modelarea sistemului de produse, precum si descrierea
şi verificarea datelor. Acest lucru cuprinde toate datele
referitoare la mediu (de exemplu CO2) şi tehnice (de ex.
substanţe chimice intermediare), cantităţile pentru toate
procesele unitare în cauză, în limitele studiului care
compune sistemul de realizat. Exemple ale mărimilor de
intrare şi ieşire includ intrări ale cantităţilor de materiale,
energie, produse chimice şi altele şi ieşiri precum emisiile
atmosferice, emisiile de apă sau deşeuri solide. Pot fi
incluse alte tipuri de schimburi sau intervenţii: radiaţiile etc.
ILUSTRAREA FAZELOR LCA
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

c) Evaluarea impactului ciclului de viaţă

Are ca scop evaluarea contribuţiei la categoriile de impact,
cum ar fi încălzirea globală, acidifiere, etc.

Primul pas este denumit caracterizare. Aici, potenţialele de
impact sunt calculate pe baza rezultatelor etapei LCI.
Următorii pasi: normalizarea şi ponderarea în conformitate
cu standardul ISO.

Normalizarea oferă o bază pentru a compara diferite tipuri
de categorii de impact asupra mediului (toate efectele
negative obţin aceeaşi unitate).

Ponderarea presupune atribuirea un factor de ponderare
pentru fiecare categorie de impact, în funcţie de importanţa
relativă. Pasul de ponderare nu este întotdeauna necesar
pentru a crea un aşa-numit "indicator unic".
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

d) Interpretarea

Etapa de interpretare este cea mai importantă.
O analiză a contribuţiilor majore, analiză de sensibilitate
şi analiză de incertitudine conduc la concluzia dacă
cerinţele privind scopul şi domeniul de aplicare pot fi
îndeplinite.
Mai important este: ce poate fi învăţat de la LCA?
Toate concluziile sunt redactate în această fază.
Uneori, este necesară o revizuire critică independentă,
în special atunci când se fac comparaţii care sunt
utilizate în domeniul public.
ILUSTRAREA FAZELOR LCA

Ca exemplu este prezentată analiza LCA a unui sistem

PV de referinţă: Si multi-cristalin (mc-Si), conectat în
reţea şi poziţionat pe acoperişul unei clădiri în Roma, cu
radiaţia medie în plan orizontal 1530 kWh/m2 an.
La sfârşitul ciclului de viaţă sistemul se depozitează fără
niciun proces de recuperare a materialelor sau energiei.

In figura sunt evidentiate limitele sistemului LCA.

ILUSTRAREA FAZELOR LCA
 UTILITĂŢI ŞI INSTRUMENTE LCA

Cele mai multe evaluări ale duratei ciclului de viaţă sunt

efectuate cu pachete de software dedicate:
 Gabi Software, dezvoltat de către PE International,
 SimaPro dezvoltat de către PRE-Consultants,
Ca urmare a unui sondaj s-a constatat ca LCA este
folosit în principal pentru a sprijini strategia de afaceri
(18%) şi cercetare-dezvoltare (18%), ca intrări în
produsul sau procesul de proiectare (15%), în educaţie
(13%), precum şi pentru etichetarea sau declaraţiile de
produse ( 11%), importanţa studiului LCA fiind în
creştere.
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

Deoarece întregul ciclu de viaţă al produsului ar trebui să fie

privit dintr-o perspectivă integrată, reprezentanţi din
dezvoltarea avansată, proiectare, producţie, comercializare,
achiziţionare şi management de proiect ar trebui să lucreze
împreună în materie de proiectare ecologică a unui produs
dezvoltat în continuare sau nou, deoarece au împreună cea
mai bună şansă de a prezice efectele modificărilor produsului
şi impactul lor asupra mediului

Aspectele de mediu, care ar trebui să fie analizate pentru
fiecare etapă a ciclului de viaţă sunt:consumul de resurse
(energie, materiale, apă sau suprafaţa de teren), emisiile în
aer, apă şi sol ca fiind relevante asupra mediului înconjurător
şi sănătăţii umane ,diverse (de exemplu, zgomote şi vibraţii)
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

Deşeurile (deşeuri periculoase şi alte deşeuri care sunt

definite în legislaţia de mediu) sunt doar un pas intermediar
al emisiile finale de mediu (de exemplu, metan şi scurgeri de
la depozitele de deşeuri sunt inventariate). La fel sunt toate
consumabilele, materialele şi piesele folosite în fazele ciclului
de viaţă indirect, precum şi toate aspectele de mediu legate
de producerea acestora.

Având alcătuită o listă a fiecărei faze a ciclului de viaţă, care
are un aspect particular de mediu, aceste aspecte sunt
evaluate în funcţie de impactul lor asupra mediului, pe baza
unui număr de parametri, cum ar fi extinderea potenţialului
de impact asupra mediului sau potenţialul de schimbare.

În conformitate cu acest clasament modificările recomandate
sunt realizate şi sunt revizuite după un anumit timp.
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

Analiza de impact asupra mediului

Un instrument pentru a identifica factorii care sunt
importanţi pentru reducerea impactului asupra
mediului în toate etapele ciclului de viaţă este
analiza impactului asupra mediului -
Environmental Effect Analysis (EEA). Pentru EEA
sunt luate în considerare următoarele:
• dorinţa clienţilor
• cerinţele legale, cerinţele pieţei (concurenţi) şi
datele privind produsul şi procesul de fabricaţie
 ILUSTRAREA FAZELOR LCA

Fabricarea PV

Datele necesare pentru evaluarea factorilor de materiale şi
de energie din procesul de fabricaţie PV sunt specifice
procesului, se schimbă odată cu procesul. Scenariile
viitoare trebuie să ia în considerare o mai bună rată de
utilizare a materialelor şi a straturilor subţiri.
Utilizarea PV

Sistemele fotovoltaice nu emit niciun poluant în timpul
funcţionării lor, dar nu a existat preocuparea cu privire la
emisiile accidentale în timpul incendiilor din sistemele PV
rezidenţiale. Simulările de incendiu au arătat, că astfel de
emisii pot să fie neglijabile;
Exemplu – centrala 30 kWp FIE
Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Diferitele tipuri de emisii în funcţie de impactul asupra mediului

 Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Cantitatea de dioxid de carbon rezultată în urma producerii de aluminiu şi siliciu

Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Gazele cu efect de seră rezultate în urma producerii de aluminiu şi siliciu

 Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Emisiile de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră pe kWh în ciclul de viaţă al centralei
Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Evaluarea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect

de seră corespunzătoare unui kWh în ciclul de viaţă
al sistemului PV conduce la observatia că CO2 are
cele mai mari emisii, de 30 g/kWh.

Trebuie menţionat că în timpul funcţionării, sistemul
PV nu emite niciun poluant sau gaz cu efect de seră.
Valorile figurate sunt datorate fabricaţiei panourilor,
transportului acestora şi construirii sistemului
Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Conform studiilor de specialitate, efectuate de diverşi
cercetători sau organizaţii preocupate cu protejarea
mediului, sistemele PV au o emisie medie de gaze cu
efect de seră în intervalul 25-35 g / kWh pe durata
întregului lor ciclu de viaţă, care ia în considerare
tehnologiile de fabricaţie, transportul, implementarea
şi depozitarea/reciclarea tuturor materialelor
componente ale sistemului.

Prin comparaţie, o centrală termoelectrică pe gaze
naturale emite 400-599 g / kWh, o centrală
termoelectrică pe petrol 893 g / kWh, şi o centrală
termoelectrică pe cărbune 915-994 g / kWh.
Exemplu – centrala 30 kWp FIE

Analiza LCA cu ajutorul SimaPro în cazul sistemelor PV
demonstrează existenţa factorilor poluanţi şi a gazelor
cu efect de seră în tehnologia de fabricaţie, transportul
şi implementarea componentelor sistemului.

Emisiile acestor substanţe nocive se pot reduce prin
îmbunătăţirea tehnologiilor existente de producere a
aluminiului şi siliciului, reducerea distanţelor de
transport, dar şi prin găsirea unor procedee moderne
nepoluante pentru reciclarea acestor materiale.

În această primă etapă a analizei LCA nu s-au
prezentat evaluările legate de impactul asupra mediului
produs prin depozitarea sau reciclarea componentelor
unui sistem PV
 DIRECTIVA ECODESIGN
În anul 2005, energia electrică produsă prin sursele
regenerabile a economisit aproximativ 2,8 miliarde de euro,
conform unui raport scris de specialişti de la "Deutsches
Zentrum für Luft- und Raumfahrt (DLR, Stuttgart)" and
"Fraunhofer Institut für System und Innovationsforschung
(ISI, Karlsruhe)", iar costurile emisiilor de CO2 sunt
presupuse a fi aproximativ 70 euro/tona CO2.

Obiectivul de a conserva mediul natural şi uneori pe cel
construit, precum şi nevoia din ce în ce mai acută de a
descoperi şi utiliza forme alternative de energie, a condus la
o nouă cerinţă care se impune din ce în ce mai mult
elementelor de anvelopă a clădirii: să aibă şi funcţiunea de
stocare sau/şi generare de energie.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Utilizarea energiei solare nu eliberează gaze CO2, SO2,
sau NO2 şi nu contribuie la încălzirea globală. Sursele
fotovoltaice au o tehnologie care este în mod cert mai
sigură faţă de unele tehnologii periculoase de generare a
electricităţii. Pe durata sa de viaţă estimată, un modul
fotovoltaic va produce mult mai multă electricitate decât
cea folosită la fabricarea sa şi un modul de 100 W va
preveni emisia a peste două tone de CO2.

Sistemele fotovoltaice nu produc zgomot şi nu poluează în
timpul funcţionării. Energia solară este curată, silenţioasă
şi disponibilă în mod gratuit.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Directiva Ecologică Eco-Design a fost adoptată în 2005.
Aceasta stabileşte ca în stadiul de proiectare, fabricanţii
de produse consumatoare de energie să fie obligaţi să
reducă consumul de energie şi alte efecte negative asupra
mediului care apar pe parcursul întregului ciclu de viaţă al
produselor.

Directiva prevede introducerea aşa-numitelor măsuri de
aplicare, care pot fi standardele minime de performanţă
energetică (SMPE) sau alte mecanisme.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Este în general recunoscut faptul că pe durata de viaţă a
unui produs consumul de energie al acestuia este puternic
influenţat de faza de proiectare. "Eco-Design" înseamnă
că va exista un accent mai mare pe consumul de energie
pe durata de viaţă şi alte aspecte de mediu în fazele de
concepţie şi proiectare, înainte de a fi fabricate şi lansate
pe piaţă.

Directiva Eco-Design stabileşte anumite criterii de
performanţă pe care producătorii trebuie să le
îndeplinească pentru a aduce în mod legal produsul lor pe
piaţă.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Directiva 2005/32/CE privind proiectarea ecologică
instituie un cadru pentru stabilirea cerinţelor de proiectare
ecologică pentru produsele consumatoare de energie.
Respectiva directivă constituie, prin urmare, o
componentă esenţială a politicii UE pentru îmbunătăţirea
performanţei energetice şi ecologice a produselor pe piaţa
internă. Capacitatea acesteia de a acoperi alte produse
având importanţă pentru mediu, şi anume toate produsele
legate de energie, a fost scoasă în evidenţă în planul de
acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica
industrială durabilă.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Directiva garantează libera circulaţie a produselor în
Europa şi încurajează integrarea proiectării ecologice în
întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Global, cadrul
proiectării ecologice aduce beneficii, sub forma produselor
care oferă o mai bună performanţă ecologică, inclusiv
economii de energie.

Directiva privind proiectarea ecologică specifică
publicarea, de către Comisie, a unui plan de lucru care să
stabilească, o listă orientativă a grupurilor de produse
consumatoare de energie care vor fi considerate prioritare
pentru adoptarea dispoziţiilor de aplicare.
 DIRECTIVA ECODESIGN

Priorităţile în materie de mediu rămân aceleaşi, pentru a
utiliza potenţialul produselor consumatoare de energie în
lupta împotriva schimbărilor climatice într-un mod eficient
d.p.v. al costurilor.
Produse consumatoare de energie
 echipamentele de încălzire şi de încălzire a apei,
 sistemele cu motoare electrice,
 iluminatul din sectoarele casnic şi terţiar,
 aparatele de uz casnic,
 echipamentele de birou din sectoarele casnic şi terţiar,
 aparatura electronică pentru public şi sistemele IVC
(încălzire, ventilaţie şi climatizare)
transformatoare
Impactul câmpurilor electromagnetice
asupra ecosistemelor
Studiul impactului câmpurilor electromagnetice de
natură antropică asupra unor structuri complexe
(ecosisteme).
Au fost identificate trei tipuri de asemenea structuri,
de nivel diferit de interes:

ecosisteme industriale, de natura reţelelor de
distribuţie a utilităţilor;

structuri biologice evoluate, de natura ţesuturilor
vii umane şi animale;

structuri celulare şi microorganisme, de natura
celor care contribuie la definirea ambientului curent.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Complexitatea teoretică a problemei rezultă atât din
- multitudinea şi diversitatea structurilor metalice (reţele de distribuţie
a gazelor naturale, reţele de alimentare cu apă, reţele electrice prin
cabluri, magistrale de transport diverse hidrocarburi, armături din
oţel ale structurilor de rezistenţă din beton armat etc.), care, de
obicei, funcţionează fie în acelaşi mediu electrolitic (sol, ape
freatice, apă de mare etc.) fie în medii cuplate (de exemplu, structuri
din beton armat pozate subteran) şi interacţionează galvanic, din
diversitatea mediului electrochimic (soluri cu mineralizări şi încărcări
bacteriologice diferite, betoane cu caracteristici diferite, ape freatice
etc.) cât şi
- din impactul semnalelor electrice perturbatoare (generatoare de
curenţi de dispersie) asupra vitezei şi cineticii reacţiilor de coroziune
electrochimică
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

În practică însă, pe lângă coroziunea accelerată datorată

curenţilor de dispersie atât în c.c., cât şi în c.a., structurile metalice
aferente construcţiilor şi instalaţiilor edilitare sunt expuse şi
încărcărilor accidentale cu sarcini electrice la tensiuni periculoase,
aşa încât, pe lângă controlul coroziunii – în primul rând, al celei mai
periculoase forme, cea datorată curenţilor de dispersie – se impune
şi asigurarea electrosecurităţii acestora. În aceste situaţii, se impune
concepţia şi implementarea unor sisteme complexe de protecţie
activă.
Prin specificul lor, soluţiile tehnice de diminuare a distrugerilor
prin coroziune datorate curenţilor de dispersie, în c.c. şi în c.a., de
obicei, presupun lucrări de implementare atât la instalaţiile şi
infrastructura perturbatorului, cât şi la structurile metalice perturbate.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

De remarcat este faptul că, în practică, semnalele electrice

perturbatoare, în marea majoritate a cazurilor, sunt nişte semnale
compuse, respectiv peste un semnal fundamental (de obicei de 50Hz)
provenit din sistemul energetic se suprapun atât armonicele acestuia
(rezultate din neliniaritatea sistemelor de producere, transport,
distribuţie şi utilizare a energiei electrice), cât şi perturbaţiile datorate
sistemelor de acţionare electrică, precum şi o serie de semnale de
înaltă frecvenţă (provenite de la generatoarele de înaltă frecvenţă
industriale, emiţătoarele de radiofrecvenţă aferente sistemelor de
radiocomunicaţii etc.)
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

În practică, marile magistrale energetice de transport

al energiei electrice pe de o parte (linii electrice aeriene
de foarte înaltă tensiune, LEA-FÎT) şi de gaze naturale,
ţiţei şi alte produse petroliere (conducte metalice
subterane, CMS), de obicei sunt pozate pe trasee
comune.
În aceste condiţii, pe distanţe relativ mari (de ordinul
kilometrilor sau de zeci de kilometri) LEA-FÎT şi CMS au
traseu comun, aproximativ paralel.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
In această situaţie datorită perturbaţiilor
electromagnetice produse de LEA-FÎT şi instalaţiile
aferente (staţii de transformare, etc.) sistemele
electrochimice oţel/sol aferente CMS sunt perturbate, în
sensul că viteza de coroziune a oţelului creşte
apreciabil, cu toate implicaţiile aferente asupra
durabilităţii şi siguranţei în exploatare a conductelor
subterane din oţel.
Perturbaţii similare se constată şi în cazul structurilor
metalice, în special al conductelor metalice subterane,
pozate în vecinătatea liniilor de cale ferată electrificate.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Tensiunile electromotoare induse în conductele
metalice subterane, respectiv curenţii de dispersie din sol
sunt considerate surse generatoare de pericol, cel puţin
din urmatoarele puncte de vedere:
- al electrosecuritătii conductelor şi a instalaţiilor cu care
acestea sunt cuplate galvanic (staţii de pompare, staţii
de predare, instalaţiile de utilizare gaze naturale etc.),
- al siguranţei personalului de întreţinere şi
- al coroziunii electrochimice accelerate
.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Obs. Este posibil ca structura metalică (conducta)
să aibă şi porţiuni pozate aparent (traversări
de râuri, şanţuri etc.), situaţie în care conducta
este expusă simultan şi riscului de încărcare
cu sarcini electrice la tensiuni periculoase
(contact direct cu conductoare electrice sub
tensiune, încărcări electrostatice etc.), situaţii
în care, pe lângă controlul coroziunii, se
impune şi asigurarea electroprotecţiei
conductei.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Un caz aparte de poluare electromagnetică a solului,
deosebit de frecvent, îl reprezintă curenţii de dispersie în
c.a. produşi de liniile de cale ferată electrificată.
În această situaţie, curenţii de dispersie apar în sol şi,
implicit, trec prin conductele metalice pozate în
apropierea căii ferate, atât prin inducţie (între linia de
contact şi/sau şina bine izolate faţă de sol), cât şi datorită
căderilor de tensiune pe calea de rulare (în special pe
tronsoanele unde izolaţia dintre şină şi traversă/sol este
deteriorată).
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
De remarcat este faptul că, datorită
intensităţii curenţilor de tracţiune deosebit de
mari, precum şi variaţiilor acestora (între zero la
staţionarea garniturii şi valoarea foarte mare din
timpul demarărilor), atât semnalele induse,
cât şi cele datorate căderilor ohmice pe şină pot
induce în conductele subterane curenţi de
coroziune cu amplitudini mari, deosebit de
periculoşi.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

DU
i î.T.

1
aer
sol
Inductie

Caderi ohmice Rº-s

Rº-s

omice de tensiune
de tensiune

Inductie + caderi
Rc-s

Int Inductie Rc-s

erf
int ere
re nte
con
du
cte

Interferenţe electromagnetice în sistemul transport / utilizare energie

electrică şi reţele metalice subterane: 1 racord şină, I – curentul de
tracţiune; ∆U – căderea ohmică de tensiune pe şine; Rş-s-rezistenţă de
dispersie şină – sol; Rc-s - rezistenţă de dispersie conductă – sol; Î.T. –
substaţie de alimentare cu înaltă tensiune
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Trebuie remarcat faptul că riscul degradărilor accelerate ale
conductelor metalice subterane este sporit în apropierea căilor
ferate, unde acţionarea electrică a motoarelor de tracţiune se
realizează cu tiristoare (producătoare de regim neliniar).
Spre deosebire de sistemele generatoare de curenţi de
dispersie în c.c., semnale perturbatoare în c.a. ale reacţiilor de
coroziune ce au loc la interfaţa metal / electrolit pot proveni din
reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, atât prin
inducţie (situaţii în care structura metalică subterană este pozată în
apropierea liniilor electrice aeriene), cât şi datorită curenţilor de
dezechilibru care circulă între prizele de împământare aferente
sistemului energetic trifazat
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Schema curenţilor de dispersie în c.a. datorită dezechilibrelor din sistemul energetic

trifazat:
IAC - curent de dezechilibru, care circulă între prizele de împământare ale staţiei de
înaltă / medie tensiune şi ale postului de transformare medie / joasă tensiune; UN1,
UN2 - tensiunile de dezechilibru (de deplasare) pe neutrele transformatoarelor; LE -
linie electrică (ÎT - înaltă tensiune, MT - medie tensiune, JT - joasă tensiune); SIT -
staţie înaltă / medie tensiune; PT - post de transformare.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
Calculul cu ajutorul unui model numeric 2D al
potenţialul magnetic vector (sau curenţilor induşi în
sol) pentru cazul practic al unui sistem de tracţiune
electrică în curent alternativ poziţionat într-un tunel
demonstreză o distribuţie importantă a potenţialului
magnetic în jurul şinelor

Circulaţia curenţilor de dispersie într-un

sistem complex, format din metrou,
structuri metalice subterane şi cale de
rulare tramvaie: IDt – curenţii de dispersie
produşi de tramvaie, IDm – curenţii de
dispersie produşi de metrou.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Autolaborator mobil de epocă destinat monitorizării curenţilor de dispersie (Los

Angeles 1910). În fundal (stânga) se observă săpătura la o conductă subterană
găurită de curenţii de dispersie
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Degradări ale elementelor aferente căii de rulare la metroul şi

tramvaiele din Bucureşti
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Degradări masive ale structurii de rezistenţă din beton armat aferente

tunelurilor metroului din Bucureşti, datorate curenţilor de dispersie în c.c.
a) - levigarea calciului; b) - colonii de micromicete; c) - dizolvarea
fierului din armătură
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
 intensitatea curenţilor de dispersie generaţi de căile de
rulare ale metroului din Bucureşti sunt deosebit de mari –
valorile de vârf înregistrate fiind de peste 650A;
 tensiunile în c.a. care perturbă conductele de gaze
analizate au valori apreciabile, sunt de peste 0,15Vef.,
deci chiar şi în prezenţa unui sistem de protecţie prin
injecţie de curent catodic pot produce degradarea prin
coroziune a conductelor metalice subterane;
 curenţii de dispersie generaţi de căile de rulare ale
metroului din Bucureşti accelerează substanţial viteza de
coroziune a conductelor metalice adiacente tunelurilor şi
galeriilor,
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
 potenţialul conductei analizate, în locul determinării, în
timpul circulaţiei garniturilor de metrou a fost cuprins
între +0,38 VCu/CuSO4 şi –0,085 VCu/CuSO4, valori
mult mai pozitive decât –0,35VCu/CuSO4, valoare relativ
constantă în timp, determinată noaptea la ora 4.oo (după
relaxarea sistemului electrolitic oţel / sol - înainte de
pornirea garniturilor);
 valoarea tensiunilor în c.a. perturbatoare este
determinată de natura surselor perturbatoare şi de poziţia
/ amplasarea conductei faţă de acestea;
 tensiunile perturbatoare în c.a. contribuie substanţial la
degradarea/ îmbătrânirea izolaţiei anticorozive de bază
aplicată conductelor şi implicit la accelerarea coroziunii
oţelului.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
- Implementarea corespunzătoare a unor dispozitive „corp solid”
- specializate, între structura de protejat şi mediu electrolitic (sol), care
să asigure simultan:
 trecerea nelimitată (prin rezistenţă mică de polarizare) a sarcinilor
pozitive din structură spre sol – cu o cădere de tensiune metal/sol
cât mai mică posibil – dar sub 0,15V;
 menţinerea în structura metalică a sarcinilor negative (polarizare
catodică = protecţie anticorozivă activă) – dacă tensiunea
acestora nu depăşeşte valoarea potenţialului maxim de protecţie
[să asigure limitarea polarizării negative la valori nepericuloase
(de obicei tensiunea conductă / sol sub –2,5-3,0 V
 electroprotecţia structurilor protejate la supratensiuni accidentale
de scurtă sau lungă durată – inclusiv la trăsnete.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
-

1 – conducta subterană protejată prin decuplare polarizată; 2 – dispozitive

„corp solid” specializate pentru decuplarea polarizată a semnalelor
perturbatoare în c.a.; 3 – prize de pământare (anozi); IP – curenţii de
protecţie (catodici pentru 2), obţinuţi în urma redresării semnalelor
perturbatoare prin decuplare polarizată

semnalul perturbator, în absenţa protecţiei

semnalul perturbator redresat prin protectie
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Degradarea unor ţevi dintr-o instalaţie de gaze, datorată coroziunii prin curenţi de dispersie
în c.c.

Degradarea unor cabluri electrice subterane datorată coroziunii prin curenţi de dispersie în c.c.
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Degradarea elementelor de susţinere ale unor instalaţii electrice, realizate din beton armat,
care funcţionează în câmp electromagnetic intens

Coroziune generalizată datorată curenţilor de dispersie compuşi (c.c. + c.a.)

 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Detalii privind structura podului analizat:

sub pod trec linii de cale ferată electrificată cu trafic intens, liniile de contact fiind
situate la 0,6 metri sub pod, perpendicular pe acesta
 IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Determinările de potenţial
electrochimic armătură / beton au
indicat valori cuprinse între –335
mVCu/CuSO4 (în zonele nedegradate)
şi –57 mVCu/CuSO4 (în zona cea mai
degradată) – gradul de degradare
constatat vizual fiind cu atât mai mare
cu cât potenţialul măsurat a prezentat
valori mai electropozitive. Degradările
cele mai mari s-au constatat în zonele
în care valorile de calcul ale curenţilor
Distribuţia densităţii de curent J (A/mm2)în
armătura grinzii de susţinere
induşi au fost maxime
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Degradările structurii de rezistenţă din beton armat aferente unor poduri peste căi ferate
electrificate
Resturile corodate - datorată
curenţilor de dezechilibru (c.a.)
aferent sistemului energetic trifazat -
ale sistemului de pământare
aferente unei prize de pământare
dintr-o substaţie de transformare
110/20kV
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE

Tensiunile induse în reţelele metalice „victimă”

de către sursele de poluarea electromagnetică pot
atinge valori periculoase pentru personalul de
deservire şi / sau a consumatorilor de gaze naturale
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
 În scopul evaluării impactului semnalelor
de înaltă frecvenţă (800 ÷ 1200 MHz) asupra
durabilităţii construcţiilor – în special a
structurilor din beton armat – a fost analizată
starea de degradare prin coroziune a unor
construcţii (bloc de locuit) cu sistem de
radiorelee GSM montate pe acoperiş.
Analiza stării de coroziune s-a făcut atât
vizual şi înregistrări fotografice cât şi prin
determinarea (în funcţie de posibilităţi)
potenţialului electrochimic armătură/ beton.
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE
 Determinările electrochimice de potenţial de
coroziune armătură / beton, în zona degradărilor au
indicat valori cuprinse între –24 şi –85
mVCu/CuSO4, iar în zonele fără degradări vizibile
valori cuprinse între – 245 şi –256 mVCu/CuSO4.
De remarcat este faptul că, la acelaşi clădire,
degradări similare NU se constată la nivelele
inferioare şi nici la ultimele două nivele în zonele mai
îndepărtate (de peste 10 m) de sursele
perturbatoare – antenele. – ceea ce sugerează
concluzia că aceste degradări se datorează acţiunii
câmpului perturbator de RF
IMPACTUL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA
STRUCTURILOR METALICE ÎN SISTEMELE
INDUSTRIALE