TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2017

Tema 46.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
Boboc, Gh. Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare p. 317-347, 350-369, 433-445

1. *Din atitudinile anormale de postura ale corpului si capului, la originea unei D p.434-
relatii prognate (in raport cu maxilarul superior) ar putea sta: 435
A. Angrenaje inverse in zona frontala
B. Dormitul cu capul in hiperextensie
C. Respiratia orala
D. Dormitul cu capul in hiperflexie
E. Dormitul cu capul intrun singur decubitus lateral
2. *Dupa Max muller, dintii ce pot suporta cele mai mari presiuni verticale sunt D p.340
A. Molarii 1
B. Caninii
C. Premolarii 2
D. Molarii 3
E. Grupul incisiv
3. Anomaliile dento-maxilare odata instalate pot micsora eficienta masticatorie BCE p. 345-
prin urmatoarele mecanisme: 347
A. Secretia salivara mai scazuta
B. Reducerea suprafetei de contact ocluzal
C. Absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
D. Deglutitia infantila
E. Lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist
4. In dezvoltarea unei anomalii dento-maxilare pot interveni urmatoarele ADE p. 434
obiceiuri vicioase:
A. Atitudini de postura ale capului si corpului in timpul somnului sau
in starea de veghe
B. Deglutitia somatica la adult
C. Deglutitia viscerala la nou nascut
D. Interpozitii heterotrope
E. Interpozitii autotrope
5. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea calitativa si cantitativa a BCD p. 318
curentului de aer inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara datorita:
A. Tesutului arterial erectil
B. Functiilor glandulare
C. Inervatiei
D. Arhitectonicii speciale
E. Functiilor nespecifice ale epiteliului
6. Urmatoarele tulburari ale dexvoltarii aparatului dentomaxilar influenteaza CDE p. 326
negativ asupra respiratiei:
A. Hiperextensia capului
B. Pozitia anterioara a limbii
C. Ocluzia deschisa
D. Retropozitia mandibulei
E. Ingustarea maxilarului superior

1
7. Fata de alaptarea a san, alimentatia artificiala prezinta unele inconveniente ce AC p. 332
constau in:
A. Aerofagie
B. Copilul este nevoit sa realizeze miscari de propulsie a mandibulei
C. Se reduce secretia salivara
D. Copilul este nevoit sa realizeze un efort mai mare in timpul
suptului
E. Nu exista implicatii ale alimentatiei artificiale in dezvoltarea unor
anomalii dento-maxilare

Tema 47.
Anodontia
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.15-33)

8. *In ceea ce priveste anodontiile, care este ordinea corecta a lipsei dentare: A p.18
A. Incisivul lateral superior, molarii de minte inferiori si superiori,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
B. Molarii de minte inferiori si superiori, incisivul lateral superior,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
C. Incisivul lateral superior, premolarii doi inferiori, molarii de minte
inferiori si superiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
D. Incisivul central superior, incisivul lateral superior, molarii de
minte inferiori si superiori, premolarii doi inferiori, incisivul lateral
inferior, incisivul central inferior, premolarii doi superiori, molarii
doi, primii premolari si molari.
E. Incisivul central superior, molarii de minte inferiori si superiori,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul lateral superior.
9. *Care dintre urmatorii factori generali nu sunt cauza anodontiilor: E pg.22
A. Bolile infecto-contagioase ale mamei
B. Bolile constitutionale
C. Deficientele nutritionale din timpul sarcinii
D. Traumatisme intrauterine
E. Extractii brutale ale dintilor temporari
10. Examenul clinic, functie de varsta, conduce la diagnosticul de anodontie, prin ACD pg. 24
urmatoarele elemente:
A. Absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
B. Absenta dintilor temporari la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
C. Persistenta dintilor temporari mult peste termenul de permutare
dentara
D. Dismorfoze ale dintilor permanenti existenti

2
 E. Tulburari in procesul de eruptie al dintilor temporari existenti
11. Anodontia de incisivi centrali inferior antreneaza tulburari functionale complexe, cum ABCD pg. 27
ar fi:
A. Fizionomice
B. Fonetice
C. Ocluzale
D. Parodontale
E. In masticatie
12. In anodontiile de premolari doi, predecesorul temporar nu poate persista pana la ABCD pg. 28
varsta de:
A. 20-25 ani
B. 30-35 ani
C. 35-40 ani
D. 40-45 ani
E. 45-50 ani
13. Anodontia intinsa are ca si caractaristici: ABDE pg. 30
A. Intereseaza ambele maxilare
B. Este simetrica
C. Este asimetrica
D. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor partiale
E. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor totale
14. Anodontia de premolar doi este: BCDE pg. 28-
A. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie anormala 29
B. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie normala
C. Simetrica, cu reincluzia molarului temorar
D. Asimetrica, cu persistenta corespondentului temporar
E. Asimetrica, cu absenta temporarului

Tema 48 .
Dinti supranumerari
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.40-63)

15. Dintii supranumerari se regasesc: ACE Pag. 41

A. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul superior;
B. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul inferior;
C. In regiunea incisiva, mai ales la arcada superioara;
D. In regiunea laterala, mai ales la arcada inferioara;
E. Cu o frecventa mai mare in dentitia permanenta
16. Dintii supranumerari ce se formeaza inainte de aparitia dentitiei normale: ABD Pag. 49
A. Formeaza dentitia predeciduala;
B. Apar in primele luni ale vietii;
C. Sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv superior;
D. Sunt atasati simplu la gingie si nu poseda radacini;
E. Prezinta un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat,
acoperit de un strat gros de smalt
17. Semnele clinice particulare pentru prezenta dintilor supranumerari sunt: ABC Pag. 50
A. Existenta unor bombari la nivelul crestelor alveolare;
B. Persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste varsta

3
 obisnuita de permutare;
C. Absenta inchiderii unei diasteme interincisive, dupa eruptia
incisivilor laterali sau caninilor
D. Prezenta distopiilor multiple;
E. Prezenta inflamatiei gingivale de cauza bacteriana
18. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: BD Pag. 51
A. Apare doar la nivel mandibular;
B. Este unicuspidat, uniradicular;
C. Coroana are forma dreptunghiulara;
D. Poate provoca incluzia incisivilor centrali permanenti;
E. Eruptia sa precede intotdeauna eruptia incisivului central permanent
superior.
19. In cazul fuzionarii dentare se disting: BD Pag.
A. Fuzionari coronare – coroane solidarizate corespunzand la doua 59-60
radacini normale si un singur organ pulpar;
B. Fuzionari coronare – coroane solidarizate corespunzand la doua
radacini normale si doua organe pulpare;
C. Fuzionari radiculare – coroane clinic normale, cu radacini atipice;
D. Fuzionari dentare totale – juxtapunere completa a dintilor;
E. Fuzionari dentare totale – formarea concomitenta a coroanei si
radacinii a doi dinti vecini
20. In cazul dintilor supranumerari, sunt utile urmatoarele tipuri de radiografii: ABCE Pag.
A. Ortopantomografie; 61-62
B. Radiografia cu film retroalveolar;
C. Radiografia ocluzala
D. Teleradiografia de profil;
E. Metoda excentrica Clarck.
21. Importanta clinica a depistarii dintilor invaginati este data de: ABD Pag. 58
A. Aparitia cariilor dentare datorita conditiilor de retentie alimentara
B. Existenta unei cai preformate ce favorizeaza progresia cariei in
profunzime
C. Dispunerea tesuturilor dentare ce favorizeaza efectuarea corecta a
tratamentelor endodontice
D. Instalarea necrozei puplare in absenata vreunui proces carios;
E. Inchiderea precoce a apexului dentar

Tema 49.
INCLUZIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 73-90)

22. In ceea ce priveste fenomenul incluziei, acesta se intalneste cel mai frecvent: BE p. 74
A. La nivelul incisivilor centrali maxilari;
B. La nivelul caninilor maxilari;
C. La nivelul premolarilor II maxilari;
D. La nivelul caninilor mandibulari;
E. La nivelul premolarilor II mandibulari.
23. *In ceea ce priveste incluzia de canin, aceasta este: A p. 75
A. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea stanga;

4
 B. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea dreapta;
C. Mai frecvent unilaterala, la sexul masculin, pe partea dreapta;
D. Mai frecvent orala;
E. Mai frecvent vestibulara.
24. In etiopatogenia incluziei dentare, micsorarea spatiului pe arcada poate avea drept DE p. 76
cauza macrodontia, relativa sau absoluta, astfel incat:
A. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
B. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
C. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
D. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
E. Macrodontia absoluta descrie situatia in care incisivii centrali
depasesc 1 cm ca latime mezio-distala.
25. Obstacolele in calea eruptiei dintilor care pot determina incluzia acestora pot fi ABDE p. 77-
reprezentate de: 79
A. Existenta dintilor supranumerari erupti pe arcada;
B. Existenta dintilor supranumerari neerupti pe arcada;
C. Pozitia intraosoasa profunda;
D. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
E. Persistenta caninilor temporari peste termenul de exfoliere.
26. Dintre caracteristicile particulare ale dintelui ramas inclus, incriminate in producerea ABC p.79
incluziei dentare, fac parte:
A. Modificarile de pozitie;
B. Particularitatile conformatiei anatomice;
C. Pierderea potentialului de eruptie;
D. Lipsa exfolierii corespondentului decidual;
E. Existenta obstacolelor pe traseul de eruptie.
27. Dupa gradul de severitate reprezentat de distanta in mm pana la planul de ocluzie, AB p.80
incluzia poate fi:
A. Usoara – distanta mai mica de 12 mm;
B. Severa – distanta mai mare de 15 mm;
C. Usoara – distanta mai mica de 10 mm;
D. Medie – distanta intre 10 si 15 mm;
E. Medie – distanta mai mare de 15 mm.
28. Incluzia „à cheval”: DE p.83
A. Este o incluzie in retroversie, cu coroana dintelui orientata invers
sensului de eruptie;
B. Coroana dintelui se situeaza mezial, iar radacina distal;
C. Coroana dintelui se situeaza distal, iar radacina mezial;
D. Este o incluzie vestibulara/vestibulo-palatinala;
E. Coroana dintelui se gaseste vestibular, iar radacina palatinal.

5
 Tema 50.
Reincluzia dentară
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 107-117)

29. *Reincluzia dentara este o anomalie de: C p107

A. Evoluție dentară;
B. Poziție dentară;
C. Erupție;
D. Grup;
E. Situație dentară.
30. *Școala franceză integrează reincluzia dentară în anomalie dentară: D p.107
A. Monocauzală;
B. De clasa I;
C. De eruptțe;
D. Izolată;
E. De grup.
31. Pentru a denumi reincluzia dentară se mai folosesc și alți termeni ca: AB p.107
A. Reintruzie dentară
B. Anchiloză dentară;
C. Incluzie dentară;
D. Involuție dentară;
E. Incluzie parțială.
32. După momentul apariției, reincluzia dentară poate fi: CD p.108
A. Rapidă;
B. Lentă;
C. Precoce;
D. Tardivă;
E. Întarziată.
33. După momentul apariției, reincluzia dentară poate fi: AD p.108
A. Precoce, cand apare cu 4-5 ani înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
B. Precoce, cand apare cu 6 luni înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
C. Precoce, cand apare cu 2 ani înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
D. Tardiva, cand apare la minim 1 an după perioada fiziologica de
permutare dentară;
E. Tardivă, cand apare în dentația definitivă.
34. Reincluzia dentară se întalneste mai frecvent: BCD p.109
A. La sexul masculin;
B. La sexul feminin;
C. În dentiția mixtă;
D. În dentiția temporară la mandibulă:
E. În dentiția pemanentă la mandibula.
35. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt: ABCE p.110
A. Teoria mecanica;
B. Teoria opririi în dezvoltarea osoasa verticală;
C. Teoria tulburărilor metabolismului local;
D. Teoria reincluziei dentare;

6
 E. Teoria anchilotică.

Tema 51.
ECTOPIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 121-127)

36. *Ordinea descrescătoare a incidenței ectopiei este: (Complement simplu) A p. 121

A. Canin superior, Premolar II inferior, Canin inferior, Premolari
inferiori
B. Canin inferior, Premolar II inferior, Canin superior, Premolari
inferiori
C. Canin superior, Premolari superiori, Canin inferior, Premolar II
inferior
D. Canin superior, Canin inferior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori
E. Canin inferior, Canin superior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori.
37. *Cauze ale ectopiei dentare nu include : C p.122
A. Prezența unor formațiuni supranumerare erupte sau incluse
B. Reducerea sau absența spațiului necesar erupției
C. Fibromucoasă subțire
D. Dinte temporar fără rizaliză sau rizaliză atipică
E. Macrodonție absolută sau relative.
38. Care dintre următoarele afirmații despre ectopia dentară sunt adevărate: BD p.122
A. Ectopia evoluează asincron cu incluzia dentară
B. În ceea ce privește caninul, incidența maximă este între 12 și 14 ani
C. Încluziile de canin superior reprezintă ¾ din totalul ectopiilor
D. Frecvența cea mai mare o înregistrează cel superior în poziție
vestibulară
E. Frecvența cea mai mare o înregistrează cel inferior în poziție
vestibulară.
39. Cele mai des întâlnite obstacole în calea erupției dentare sunt reprezentate de ABCD p.122
(pg 122):
A. Persistența dintelui temporar fără rizaliză sau cu un tipar atipic de
rizaliză
B. Existența unui capac osos dens
C. Existența unei fibromucoase dure
D. Prezența unor formațiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse
E. Prezența unei anodonții de incisiv lateral.
40. Reducerea spațiului pe arcadă se poate datora : ABDE p.123
A. Macrodonție absolută sau relativă
B. Dezvoltare insuficientă a maxilarului în plan transversal
C. Microdonție absolută sau relativă
D. Dezvoltare insuficientă a maxilarului în plan sagital
E. Meziopoziție generalizată.
41. Următoarele afirmații despre ectopia dentară sunt false: BCE p.125-
A. Ectopia, în zona frontală, induce tulburări fizionomice prin 126

7
 deformarea buzei
B. Ectopia palatinală, poate determina ulcerații ale mucoase
vestibulare
C. Erupția anormală antrenează tulburări de ocluzie mai frecvente în
ectopia vestibulară
D. Caracteristic pentru ectopie este întreruperea continuității arcadei
dentare
E. În întreruperea continuității arcadei dentare apare o transmitere
fiziologică a forțelor orizontale.
42. Afirmația adevărată despre ectopia dentară este: ABC p.126
A. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei clinice
B. Examenele complementare au rol de a conduce către o conduită
terapeutică de elecție
C. Examenul radiologic confirmă o anumită etiologie a ectopiei
D. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenelor complementare
E. Examenul clinic confirmă o anumită etiologie a ectopiei .

Tema 52.
Diastema
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 133-140)

43. Care dintre urmatoarele afirmatii despre diastema sunt adevarate: BCE pag
A. Nu se regaseste niciodata la mandibula 133
B. Se mai numeste si diastema adevarata, diastema interincisiva
C. Reprezinta un spatiu intre incisivii centrali permanenti
D. Reprezinta un spatiu intre incisivul central si incisivul lateral
E. Diastema adevarata este cauzata de dezvoltatea exagerata a frenului
buzei superioare.
44. Diastema secundara sau falsa: ABD pag
A. Poate aparea in cazul anodontiei incisivului lateral superior 133
B. Poate aparea in cazul existentei meziodensului
C. Apare in cazul insertiei joase a frenului labial
D. Poate fi simetrica sau asimetrica
E. Nici una dintre afirmatii nu e adevarata.
45. Diastema primara prezinta ca factor etiologic: ACE pag
A. Existenta unui fren lat care genereaza o diastema cu laturi paralele 134-
B. Fren lat cu insertie joasa care genereaza o diastema convergenta 135
ocluzal
C. Transmitere ereditara de tip recesiv
D. Transimitere ereditara de tip dominant
E. Fren lat cu insertie inalta care va induce o diastema convergenta
ocluzal.
46. Diagnosticul diferential al diastemei se face cu: ACDE pag
A. Diastema tranzitorie de eruptie 138-
B. Spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si 139
inghesuire
C. Spatierile din dizarmonia dento-alveolara cu spatiere datorata
microdontiei

8
 D. Spatierile interdentare ca rezutat al dezvoltarii exagerate a
arcadelor
E. Spatieri datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii.
47. Cauzele aparitiei recidivei dupa tratamentul diastemei sunt: ABCE pg 140-
A. Inserarea foarte joasa a frenului labial 141
B. Prezenta papilei hipertrofiate
C. Spatiul interdentar ocupat de tesut conjunctiv care se comprima
D. Spatiul interdentar ocupat de un sept interdentar
E. Nu s-a indepartat factorul ce a determinat aparitia diastemei.
48. Tratamentul diastemei presupune: ACDE pg 141
A. Indepartarea cauzei ce a determinat aparitia acesteia
B. Nu e necesara contentia dupa obtinerea rezultatului
C. Inchiderea ortodontica a spatiului existent
D. Se opereaza cu forte de intensitate mica
E. Se foloseste principiul actiunii reciproce.
49. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diastemei sunt false: CD pag
A. Se folosesc Aparate cu actiune reciproca a fortelor 141-
B. Trebuie evitata miscarea de rotatie a dintelui in jurul axului sau 142
C. Este necesar sa se foloseasca forte ortodontice mari pentru a
inchide spatiul
D. Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce, indifferent de gradul
de formare al radacinilor
E. Se folosesc tractiuni elastice sau metalice.

Tema 53.
TRANSPOZITIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 149-154)

50. *Dintele cel mai interesat in transpoziție este: C pag

A. incisivul central 149
B. incisivul lateral
C. caninul superior
D. premolarul 2
E. caninul inferior .
51. *Transpozitia de găsește mai frecvent la : D pag
A. genul feminin(3/5) 149
B. genul masculin (4/5)
C. genul masculin (3/4)
D. genul feminin (4/5)
E. genul feminin (2/4)
52. Majoritatea transpozitiilor se întâlnesc la : AC pag
A. maxilarul superior 149
B. maxilarul inferior
C. la nivelul caninului și premolarului 1
D. la nivelul caninului și incisivului lateral
E. la nivelul incisivului central și incisivului lateral
53. Majoritatea transpozitiilor sunt : DE pag
A. bilaterale 150

9
 B. totale
C. pe partea dreapta
D. unilaterale
E. parțiale
54. Factorii favorizanți in producerea transpoziției sunt: ACD pag
A. poziția intraosoasa a germenilor dentari 150
B. pierderea precoce a caninului temporar
C. persistenta pe arcada a caninului temporar
D. cronologia dentară
E. persistenta pe arcada a incisivului central
55. Transpozitia completa presupune : AC pag
A. inversarea totala a doi dinti vecini 151
B. inversarea partiala a doi dinți vecini
C. alinierea dinților in curbura normala a arcadei
D. prezenta celor doi dinti unul in dreptul celuilalt
E. linia arcadei trece printre cei doi dinti
56. Transpozitia incompleta se caracterizează prin : ACDE pag
A. cei doi dinti se afla unul in dreptul celuilalt 152-
B. inversarea totala a doi dinti vecini 153
C. când linia arcadei trece printre cei doi dinti se pot produce blocaje
ocluzo-articulare
D. se pot inversa numai coroanele
E. se pot inversa numai rădăcinile

Tema 54.
Tratamentul cariei dentare
(4; pag. 169-182, 296-302, 311-322)

57. Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt ABCD 4, pag.
următoarele: 177
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la
forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor şi
crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în
restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub încărcătura ocluzală
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.
58. *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la B 4, pag
joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim: 178
A. 2 mm
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. şanţul suplimentar de retenţie se plasează exact în joncţiunea smalţ-
dentină.

10
59. Toaleta finală a cavităţii include: ABC 4, pag.
A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat 182
B. uscarea cavitătii
C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării
D. degresarea cavităţii cu alcool
E. neutralizarea acizilor din cavitate.
60. Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli: BCD 4, pag.
A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei 184
B. au efect toxic
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi doar în coafajul indirect
61. Dezavantajele linerilor sunt: BCDE 4; pag.
A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului 296
de obturaţie coronară
B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei
de priză a răşinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative
E. izolarea termică necorespunzătoare.
62. *Unul dintre avantajele linerilor din eugenolat de zinc (EOZ) este: C 4, pag.
A. pH foarte alcalin 298
B. aderenţă chimică la dentină
C. efect sedativ pulpar
D. insolubilitate în lichidele de microinfiltraţie marginală
E. asigurarea polimerizării complete a răşinilor compozite.
63. *Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : A 4, pag.
A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici 311
B. aplicarea unui liner cu hidroxid de calciu
C. condiţionarea plăgii dentinare cu acid citric
D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric
E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic.

Tema 55.
Etiopatogenia cariei dentare
(4, pag. 52-61)

64. Grupa bastonașelor gram pozitive prezente în placa bacteriană cuprinde ACE 4; pag
membrii din genul: 53
A. Corynebacterium
B. Fusobacterium
C. Nocardia
D. Selenomonas
E. Actinomyces
65. *Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: E 4; pag
A. Lactobacillus 53
B. Actinomyces

11
 C. Bacteroides
D. Nocardia
E. Staphylococcus
66. Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: CD 4; pag
A. formarea materiei alba 54
B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare
C. aderarea iniţială a micoorganismelor din salivă la peliculă
D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale
E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe
67. Componenţi adiţionali ai placii bacteriene sunt: ABCD 4; pag
A. celule epiteliale 55
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. microorganisme
68. Din punctul de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă AB 4; pag
următoarele proprietăţi importante: 57
A. acidogeneza
B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari
C. producţia de lipide
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. producţia de amilază
69. *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: C 4; pag
A. Streptococul salivarius 57
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul β hemolitic
70. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE 4; pag
rezidă în: 57-58
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă
mică
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidraţi de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de
hidraţi de carbon prin alimentaţie
E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic
de 5,5

Tema 56:
Forme anatomo clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
(5, P 68-93)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

12
71. Cea mai judicioasă clasificare a pulpitelor este cea care ţine seama de: BCE p 68
A. gradul de afectare a ţesuturilor periapicale
B. evoluţia clinică
C. aspectul modificărilor morfologice respective
D. starea de vitalitate a ţesutului pulpar
E. întinderea leziunii în profunzimea ţesutului pulpar.
72. În clasificările pulpitelor “pulpoza” este un termen folosit de unii autori când: ABDE p 68
A. califică starea de degenerescenţă hialină
B. califică starea de degenerescenţă calcară
C. califică starea de degenerescenţă grăsoasă
D. semnalează formarea de corpi duri coronari
E. semnalează formarea de corpi duri intraradiculari
73. Referitor la caracterele pulpitelor se poate afirma: ABE p 68
A. debutul se face întotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie ce
poate trece neobservată clinic
B. debutul se face întotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie,
excepţie făcând inflamaţiile de origine termică sau chimică cu
acţiune brutală când se instalează direct necroza pulpară
C. finalul oricărei pulpite netratate este gangrena pulpară
D. între hiperemia preinflamatorie şi necroza pulpară succesiunea
diferitelor faze inflamatorii poate să includă pulpita cronică
deschisă
E. pulpita seroasă coronară poate să evolueze spre pulpită seroasă
totală, pulpită purulentă parţială sau pulpită cronică
74. *Modificarile morfologice, în hiepremeia preinflamatorie nu sunt caracterizate de: C p 70-71
A. prezenţa de vase sangvine dilatate, sinuoase, pereţi dilataţi si cu
fenomene de marginaţie leucocitară
B. odontoblaşti şi fibroblaşti măriţi de volum
C. indivizi microbieni în canaliculii dentinari şi pulpă
D. mitocondrii mai mari, rotunjite, cu creste proeminente
E. mai mulţi ribozomi şi lizozomi
75. *Examenul microscopic în pulpita seroasă parţială pune în evidenţă, cu o excepţie: D p 72
A. vasodilataţie pe un teritoriu pulpar întins
B. permeabilitate crescută a pereţilor vasculari
C. marginaţie leucocitară intensă
D. pereţi vasculari subţiri, fără spaţii între celulele endoteliale
E. plasmexodie cu prezenţa serinelor, globulinelor, fibrinogenului
76. In pulpita seroasă totală la nivel celualr se observă fenomene de tipul: ABDE p75
A. degenerescenţă
B. fragmentarea membranelor celulare
C. depolimerizarea substanţei fundamentale
D. preluarea unor funcţii odontoblastice de către celule mezenchimale
primitive
E. preluarea unor caractere morfologice ale odontoblaştilor de către
cellule mezenchimale primitive
77. Pulpita seroasă totală are ca indicaţii de tratament: BC p 76
A. amputaţia devitală
B. extirparea devitală după calmarea durerilor prin pansament
calmant
C. extirparea vitală

13
 D. coafaj pulpar direct
E. coafaj pulpar indirect

Tema 57.
Necroza si gangrena pulpara
(94-102)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti,
2007.

78. *Care din afirmatiile de mai jos este falsa in contextul necrozei de colicvatie: D 98
A. testele de vitalitate cu stimul electric pot da un răspuns fals pozitiv;

B. dintele este schimbat la culoare;

C. testele biochimice sunt negative;
D. este o mortificare septică a pulpei dentare;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv.
79. Afirmatiile care nu se verificã pentru necroza pulparã sunt: ABD 99
A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;
B. extirparea devitală este de elecţie;
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie
radiculară corectă;
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptică;
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.
80. Care din urmatoarele afirmaþii sunt false despre devitalizarea cu preparate pe BC 98
bazã de arsenic:
A. se produce o necroză de coagulare;
B. se produce o necroză de colicvaţie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;
D. pulpa necrozată are aspect uscat;
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.
81. Care din urmãtoarele afirmaþii sunt false despre examenul radiologic în BE 101
gangrena pulparã:
A. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular
B. poate releva o radiotransparenţă periapicală;
C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;
D. poate evidenţia existenţa denticulilor;
E. este elocvent;
82. *Care dintre microrganismele enumerare nu sunt implicate in patogenia E 99
gangrenei pulpare:
A. streptococi beta hemolitici;
B. stafilococul alb;
C. stafilococul auriu;
D. pneumococi;
E. gonococi.
83. *Care din afirmatiile de mai jos nu este caracteristica necrozei de coagulare: E 98

14
 A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. apare adesea dupa arsenic.
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. consistenta pulpara este redusa;
84. Elementele ce nu apar in diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare sunt: BCD 98
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
D. însămanţare bacteriană pozitivă.
E. teste de vitalitate negative;

Tema 58.
Parodontitele apicale acute şi cronice
(pg.103-125)

Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti,
2007.

85. *Trăsătura reprezentativă a parodontitei apicale cronice condensante este: E 124

A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
C. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
D. percuţia în ax este pozitivă
E. îngustarea spaţiului periapical
86. *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută purulentă: B 111
A. în stadiu endoosos
B. în stadiu subperiostal
C. în stadiu de fistulă
D. în stadiu de hiperemie
E. în stadiu submucos
87. *Zona periferică a granulomului periapical mai este numită şi: E 119
A. zona exudativă
B. zona de iritaţie
C. zona de necroză
D. zona de vindecare
E. zona de stimulare sau de încapsulare (fibroza periferica)
88. *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului în parodontita apicală acută B 106
hiperemică:
A. este numită ‘timpul mut’
B. este caracterizată prin manifestările vasculare şi clinice
C. este faza de alterare tisulară primară
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. durează între câteva ore şi câteva zile
89. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: E 108
A. modificările chimice

15
 B. modificările enzimatice
C. durere
D. resorbţie osoasă
E. modificările vasculare
90. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: CDE 106
A. percuţia laterală este pozitivă
B. percuţia în ax este negativă
C. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
D. percuţia în ax este pozitivă
E. este diferită in funcţie de factorii etiologici
91. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: BCDE 109
A. parodontite apicale cronice
B. foliculita acută a dinţilor incluşi
C. pulpite acute totale
D. parodontita apicală acută supurată
E. nevralgia de trigemen

TEMA 59.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (pag 158-173; 198-202)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

92. *Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie in endodontie datorita C 198

urmatoarelor calitati, cu exceptia:
A. este un puternic bactericid
B. are actiune antitoxica
C. are un pH alcalin scazut, datorita ionilor OH-
D. dizolva detritusurile organice
E. opreste secretiile persistente in canal
93. *In gangrena pulpara simpla, tratamentul mecanic se efectueaza: D 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
C. pana la ½ canalului
D. pana la constrictia apicala
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
94. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la ½ canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
95. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: E 159
A. radacini in baioneta
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara

16
 E. toate de mai sus
96. *Terapia cu antiseptice pe baza de clor NU este indicata in: C 166
A. gangrena pulpara
B. pulpita purulenta totala
C. hiperemia pulpara
D. parodontitele apicale cronice
E. parodontitele apicale acute
97. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi ABCD 165
clasificate astfel:
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. radiologic
98. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele AD 162
instrumente:
A. ace Miller
B. ace tire-nerf fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. ace Kerr fine si foarte fine
E. freze globulare mici

Tema 60.
Obturarea canalelor radiculare
(pg.214-238)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

99. * Unde trebuie sa se opreasca conul master in tehnica de condensare E 235

termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), la proba acestuia:
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 4-3 mm de constrictia apicala
D. la apexul radiologic
E. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
100. * Fata de hand spreadere, finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje: B 223
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii
B. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
C. partea activa are forma cilindrica
D. lungimea partii active este de cca 20 mm.
E. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
101. * In condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, in lipsa stopului apical D 229
se recomanda introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana in treimea medie a canalului

17
 D. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
E. dincolo de limita apicala
102. Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt E 232
reprezentate de:
A. nu necesita instrumente speciale
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
E. asigura o obturatie omogena a canalelor
103. Cat timp este necesar pentru ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului de D 225
gutaperca, prin introducerea lui in cloroform,:
A. 2 minute
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 3-4 secunde
E. 20 minute
104. Ce criterii trebuie sa avem in vedere la alegerea acului Lentulo: ABCE 215
A. volumul canalelor
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor
105. Ce aspecte nedorite pot surveni in tehnica de sigilare a canalului radicular BDE 219
prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,:
A. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
B. solubilitatea sigilantilor
C. dezobturare dificila in caz de necesitate
D. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

Tema 61.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(pg 249-260)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

106. *In cazul persistentei secretiilor pe canal si dupa utilizarea pansamentelor E 259
medicamentoase, putem realiza o obturatie provizorie canalara cu:
A. Endomethasone
B. ciment zinc oxid eugenol
C. ciment fosfat de zinc
D. Dontisolon
E. pasta Walkhoff iodoformata
107. *Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta un factor care sa conditioneze E 251-
severitatea manifestarilor clinice in cazul depasirilor apicale: 252
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie

18
 B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. tipul de reactivitate individuala
E. forma pe sectiune a canalului radicular
108. *Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive acutizarii unui D 255
proces cronic preexistent consta in:
A. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic ( Walkhoff)
B. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
C. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
D. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta
109. *Atunci cand persista o secretie seroasa moderata in canalul radicular, nu se C 258-
indica: 259
A. paste cu antibiotice
B. tratamentul medicamentos cu antiseptice
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. cauterizarea electrica
E. cauterizarea chimica
110. *Care dintre urmatoarele variante reprezinta schema de administrare a D 252
ampicilinei pentru tratamentul parodontitei apicale acute seroase la adulti:
A. 0,500g o data pe zi
B. 0,500g de 2 ori pe zi
C. 0,250g de 4 ori pe zi
D. 0,250g de 6 ori pe zi
E. 0,200g de 5 ori pe zi
111. Care dintre urmatoarele variante reprezinta etape din schema de tratament a BDE 257
parodontitelor apicale acute purulente in stadiul endodosos:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
C. extractie si replantare
D. drenaj alveolar prin extractia dintelui
E. medicatie analgetica, tranchilizante
112. Care dintre urmatoarele variante sunt indicate in cazul secretiei seroase ABDE 259
abundente pe canal din parodontita apicala cronica:
A. lasarea deschisa a dintelui
B. drenaj endodontic
C. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. crearea unei fistule artificiale medicamentoase

Tema 62.
Morfofiziologia parodontiului marginal
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 40-46)

113. *Gingia marginală liberă are următoarele caracteristici cu o excepție: C 42

A. Este partea cea mai coronară a gingiei

19
 B. Corespunde peretelui extern al șanțului gingival
C. Continuă spre apical gingia atașată
D. Grosimea marginii gingivale libere variază între 0,5 și 2mm
E. Conturul marginal este neted, ascuțit, fără neregularități sau
depresiuni
114. *Gingia fixă, ataşată are următoarele caracteristici cu o excepție: E 44
A. Aderă ferm la dinte și la osul alveolar subiacent
B. Are o înălțime ce variază între 1 si 9 mm
C. Are o înălțime mai mare la maxilar decât la mandibulă
D. Se întinde de la baza marginii gingivale libere până la mucasa
alveolară
E. Devine tot mai îngustă pe măsură ce pacientul înaintează în vârstă
115. *Ce afirmație nu este valabilă pentru gingia fixă: E 44
A. Limita sa apicală este linia muco-gingivală
B. Are o înălțime verticală cuprinsă între 1 si 9 mm
C. Este mai înaltă pe fața linguală a primului molar mandibular
D. Constituie o zonă de rezistență împotriva tendințelor de retracție și
deplasare ale marginii gingiale libere
E. Are porţiunea cea mai largă în zona de rotaţie a dintelui
(hypomochlion)
116. *Gingia interdentară (papila) are următoarele caracteristici cu o excepție: A 42-43
A. Forma papilelor interdentare nu variază cu vârsta sau morfologia
osului alveolar subiacent
B. Ocupă spațiul interentar (ambrazura gingivală)
C. Are o formă piramidală în regiunea frontală
D. Are aspectul unui cort în zona laterală
E. Papilele sunt înguste, hipertrofice și hiperplazice atunci când dinții
prezintă înghesuiri
117. *Aspecte clinice ale gingiei sănătoase sunt următoarele cu o excepție: D 45
A. Culoarea gingiei sănătoase este roz deschis
B. Culoarea variază în raport cu prezența și numărul celulelor
melaninoformatoare
C. Consistenţa este fermă, în special în zona de gingie fixă
D. La populațiile mediteraneene, culoare gingiei poate fi, în mod
normal, roșu intens până la roșu-violet
E. Prezintă o consistență mai laxă, ușor depresibilă la comprimare cu
sonda boantă, la nivelul marginii gingivale libere şi vârful papilelor
118. Poziția gingiei față de dinte depinde de: ABDE 46
A. Anomalii dentomaxilare
B. Efectul unor iatrogenii
C. Prezența sau absența liniei muco-gingivale
D. Parafuncții și obiceiuri vicioase
E. Inflamația bacteriană supraadâugate
119. Forma și volumul papilei interdentare variază în raport cu: BC 43
A. Morfologia osului zigomatic
B. Vârsta
C. Diastema și tremele produse prin deplasările patologice ale dinților
D. Înălțimea gingiei atașate
E. Poziția liniei muco-gingivale

20
 Tema 63.
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 109-111, 137-155)

120. *Placa bacteriană supragingială: B 109

A. Este localizată sub marginea gingivală liberă
B. Este dominată de o floră microbiană aerobă și gram pozitvă
C. Flora microbiană dominantă este anaerobă
D. Este greu accesibilă masurilor de igienă obișnuite
E. Se acumulează doar în zonele cervicale ale dinților
121. *In compozitia tartrului supragingival se găsesc: C 140
A. Florură de staniu
B. Hipoclorit de sodiu
C. Fosfat de magneziu
D. Iodoform
E. Clorhexidină
122. *Anomaliile dento-maxilare ce favorizează apariția parodontitelor marginale E 147-
nu includ: 148
A. Incongruențele dento-alveolare cu spațiere
B. Ocluzia deschisă
C. Incongruențele dento-alveolare cu înghesuire
D. Ocluzia adâncă acoperită
E. Edentațiile
123. *Este obicei vicios ce favorizează apariția parodontitelor marginale: A 149
A. Respirația orală
B. Edentația netratată
C. Bruxismul
D. Încleștarea dinților
E. Folosirea periuțelor de dinți soft
124. *Nu este factor general favorizant pentru parodontitele marginale : B 152-
A. Ereditatea 154
B. Bruxismul
C. Stresul
D. Tulburările endocrine
E. Diabetul zaharat
125. Dintre deficiențele de nutriție ce favorizează apariția parodontitelor marginale BCE 155
fac parte:
A. Diabetul zaharat
B. Hipovitaminoza A
C. Hipovitaminoza C
D. Cirozele hepatice
E. Hipovitaminoza PP
126. Ritmul de formare al tartrului depinde de: ACDE 141
A. Natura alimentelor
B. Greutatea indvidului
C. Particularitățile masticației

21
 D. Variațiile individuale ale fluxului saliar
E. Localizarea dintelui

Tema 64.
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 189-199)

127. *Caracteristicile gingivitelor induse de placa bacteriană nu includ: B 191-

A. Sângerare la sondaj 192
B. O aplatizare a septurilor osoase interdentare
C. Pierderea texturii de gravură punctată
D. Senzații de prurit sau usturime gingivală
E. Modificarea consistenței gingiei
128. *La bolnaii cardiaci netratați cu inhibitori ai canalelor de calciu, mucoasa C 193
gingivală nu prezintă:
A. Zone întinse de edem
B. Disjuncții între epiteliu și corion
C. Prezența unui important infiltrat trombocitar în corion
D. Vasele din corion prezintă o îngroșare a pereților și reducerea
lumenului
E. Fibroblaștii prezintă semne de suferință și degradare
129. *Pentru parodontitele marginale cronice, dintre factorii favorizanți prezenți în E 195
mod constant nu face parte :
A. Fumatul
B. Factorii iatrogeni
C. Tartrul subgingival
D. Stresul
E. Medicațiile asociate
130. *Din următoarele, specia microbiană cel mai frecvent întâlnită în parodontitele B 192
agresive este:
A. Fusobacterium nucleatum
B. Porphyromonas gingivalis
C. Eikenella corrodens
D. Campylobacter rectus
E. Micromonas micros
131. *Bolanvii cardiaci tratați cu nifedipin și diltiazem nu prezintă: E 193
A. O matrice fibroasă bine dezvoltată
B. Fibroblaști cu aspect de miofibroblaști
C. Material extracelular asemănător laminei bazale
D. O matrice organizată sub forma unei rețele de benzi groase de
colagen
E. Important infiltrat plasmocitar in corion
132. Diagnosticul pozitiv în parodontologie este rezultatul coroborării între: ACD 189
A. Anamneza pacientului
B. Aprecierea subiectivă a stării parodonțiului marginal
C. Utilizarea examenelor complementare

22
 D. Examinarea obiectivă a parodonțiului marginal
E. Urmărirea evoluției post tratament
133. Criteriile secundare de diagnostic ale parodontitelor agresive includ: BE 196
A. Debutul bolii apare înainte de 30-40 de ani
B. Cantitatea de placă bacteriană este redusă în raport cu distrucția
parodontală
C. Titrul de anticorpi contra S.mutans este crescut
D. Pacientul este în general sănatos
E. Se remarcă anomalii de structură și comportament ale fagocitelor

Tema 65.
Forme clinice și simptomatologie în gingivite și parodontite marginale
(6, pag. 221-245, 254-269, 274-278)

134. *Următoarea afirmație referitoare la gingivita cronică (simplă, necomplicată) A 221-

este FALSĂ: 222
A. Reprezintă o inflamație cronică de cauză microbiană doar a
marginii gingivale libere
B. Denumirea de ”gingivită iritativă” este necorespunzătoare
C. Placa bacteriană este factorul determinant al îmbolnăvirii
D. ”leziunea inițială” se caracterizează prin marginație leucocitară
E. În stadiul de ”leziune precoce” apar fenomene de fragilitate capilară
135. *NU este un semn al gingivitei cronice: C 224-
A. Sângerarea gingivală 225
B. Culoarea roșie deschisă a gingiei
C. Decapitarea papilei interdentare
D. Mărirea de volum a papilelor gingivale și a marginii gingivale
libere
E. Pungile false
136. *Următoarea afirmație referitoare la gingivita de sarcină este ADEVĂRATĂ: D 228
A. Prevalența gingivitei de sarcină variază între 5% și 10%
B. Modificările hormonale din sarcină produc gingivita
C. Gingia are un aspect atrofic
D. Principalele semne de îmbolnăvire gingivală sunt hiperplazia și
sângerarea
E. Hiperplazia gingivală afectează doar papilele interdentare
137. *Obiectiv, parodontita marginală cronică superficială se caracterizează prin: E 261
A. Prurit gingival
B. Durere care apare mai frecvent seara
C. Senzație de egresiune ușor dureroasă
D. Usturimi gingivale
E. Papilă gingivală tumefiată
138. *În afectarea gingivo-osoasă a bifurcațiilor și trifurcațiilor dinților laterali se B 265
descriu următoarele grade:
A. Gradul 0: leziunile sunt incipiente și afectează în principal gingia,
care se retrage și pune în evidență zona de furcație fără ca sonda să
pătrundă interradicular

23
 B. Gradul I: leziunile sunt incipiente și afectează în principal gingia,
care se retrage și pune în evidență zona de furcație fără ca sonda să
pătrundă interradicular
C. Gradul II: Sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar nu
trece pe versantul opus
D. Gradul IV: Sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar
nu trece pe versantul opus
E. Gradul IV: sonda exploratoare pătrunde interradicular pe o distanță
de 1-3mm
139. După localizare și întindere, gingivita cronică poate fi: BDE 224
A. Gingivita generalizată – cuprinde gingia liberă și fixă la unul sau un
număr mic de dinți
B. Papilita, inflamația papilei dentare
C. Gingivita difuză – cuprinde doar papila interdentară și marginea
gingivală liberă
D. Gingivita marginală, care afectează extremitatea liberă a marginii
gingivale și mai puțin sau deloc gingia fixă
E. Gingivita generalizată – cuprinde gingia din întreaga cavitate
bucală
140. În gingivita cronică sunt prezente următoarele semne: ABC 224-
A. Sângerarea gingivală 225
B. Culoarea roșie deschisă a gingiei
C. Pungi false
D. Pungi adevărate
E. Recesiune gingivală

Tema 66.
Evoluție, prognostic și complicații ale parodontopatiilor
(6, pag. 282-286)

141. *Următoarea afirmație este ADEVĂRATĂ: A 282

A. Parodontita prepuberală are un prognostic rezervat și evoluează în
cele mai multe cazuri spre avulsia dinților
B. Evoluția parodontitei diagnosticate ca refractare la tratament este
favorabilă
C. Parodontita marginală cronică profundă a adultului evoluează cel
mai des în mod rapid
D. Parodontita marginală cronică profundă a adultului este mai puțin
frecventă
E. Prognosticul îmbolnăvirilor este independent de gradul de resorbție
osoasă și de mobilitate patologică
142. *Următoarea afirmație este FALSĂ: B 282
A. Mobilitatea patologică de gradul III indică, de regulă, un prognostic
rezervat
B. O resorbție osoasă pe mai mult de o suprafață radiculară indică un
prognostic rezervat
C. Evoluția bolii parodontale este influențată de factorii locali

24
 favorizanți
D. Evoluția bolii parodontale este influențată de efectele secundare ale
unor medicamente
E. Parodontita marginală cronică superficială evoluează în timp, de
regulă, spre forme distructive
143. *Subiectiv, abcesul parodontal se caracterizează prin: C 283
A. Tumefacție circumscrisă, rotundă sau ovalară
B. Dinți limitanți, în general, indemni de carie
C. Jenă dureroasă la masticație
D. Mucoasă roșie, lucioasă
E. Percuție transversală de regulă, mai dureroasă
144. *Următoarea afirmație referitoare la hiperestezia dentinară este FALSĂ: E 285
A. Se poate instala după detartraj
B. Se poate instala după retracții gingivale prin involuție
C. Un factor esențial în producerea hiperesteziei este prezența plăcii
bacteriene și a fenomenelor de fermentație acidă
D. Printre mecanismele posibile de producere se numără stimularea
directă a unor terminații nervoase
E. Devine manifestă după contactul cu alimente reci (mai rar) sau
calde (mai des)
145. *Complicațiile loco-regionale ale parodontitelor includ următoarele, mai puțin: D 286
A. Celulite
B. Sinuzita maxilară
C. Adenite
D. Septicemie
E. Tromboflebita sinusului cavernos
146. Complicațiile locale ale îmbolnăvirilor parodontale sunt: ABD 283
A. Lacunele cuneiforme
B. Necrozele pulpare
C. Adenopatia cervicală
D. Hiperestezia dentinară
E. Gingivo-stomatita ulcero-necrotică
147. Următoarele afirmații referitoare la abcesul parodontal sunt adevărate: CE 283-
A. Mucoasa acoperitoare este boselată 284
B. Abcesul parodontal marginal situat între doi molari superiori se
poate însoți de fenomene de celulită ale buzei superioare
C. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent vestibular
D. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent lingual sau
palatinal
E. Uneori apar microabcese multiple

Tema 67.
Tratamentul gingivitelor și parodontopatiilor marginale
(6, pag. 288-292, 305-336, 342-360)

148. *Faza inițială a tratamentului parodontal NU include: E 289

A. Tratamentul complicațiilor acute

25
 B. Igienizarea efectuată de medic
C. Desființarea microulcerațiilor din pungile parodontale false
D. Instruirea pacienților privind igiena bucală
E. Proceduri chirurgicale
149. *Indicațiile principale ale chiuretelor Gracey sunt: C 315
A. 1/2, 3/4 pentru fețele vestibulare și orale ale dinților laterali
B. 5/6 pentru fețele distale ale molarilor
C. 11/12 pentru suprafețele meziale ale dinților laterali
D. 11/12 pentru suprafețele distale ale dinților laterali
E. E. 13/14 pentru suprafețele meziale ale dinților laterali
150. *Contraindicațiile detartrajului cu ultrasunete NU includ: A 325
A. Graviditatea
B. Boli infecțioase, contagioase
C. Pacienți cu reflexe de vomă accentuată
D. Copii mici
E. Purtători de stimulator cardiac, în cazul aparatelor magnetostrictive
151. *Printre acțiunile tetraciclinei NU se numără: B 348-
A. Acțiune antiinflamatorie 349
B. Concentrare moderată în structurile osoase, în general
C. Acțiune reparatorie și regenerativă
D. Condiționare a suprafețelor radiculare
E. Acțiune antimicrobiană
152. *Posologia antibioticelor pentru afecțiunile parodontale include: D 359
A. Amoxicilina, o dată pe zi
B. Amoxicilina cu acid clavulanic, de patru ori pe zi
C. Azitromicina, de trei ori pe zi
D. Metronidazol, de două sau trei ori pe zi
E. Clindamicina, o dată pe zi
153. Tratamentul parodontal de corectare morfofuncțională include: ABCD 289
A. Proceduri chirurgicale
B. Restaurări odontale
C. Restaurări protetice
D. Tratament ortodontic
E. Tehnici de igienizare la domiciliul pacientului
154. Instrumentele de netezire fină a suprafețelor dentare după detartraj includ: CD 309
A. Sonde exploratorii
B. Săpăligi
C. Perii rotative
D. Benzi abrazive
E. Seceri

Tema 68.
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si
parodontite
(Dumitriu HT 2009/pg 465-477)

155. Tratamentul gingivitei de sarcină se face cu următoarele precauții: BD 467

26
 A. Administrare profilactică de antibiotic
B. Ședințe scurte cu schimbarea poziției șezând în clinostatism ușor
oblic
C. Gingivectomie gingivo-plastică a zonelor hiperplaziate
D. Evitarea tratamentelor în trimestrul al III-lea de sarcină
E. Evitarea tratamentelor în trimestrul al II-lea de sarcină
156. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta în: BE 466
A. Aplicații de perhidrol cu spatula în șanțul gingival
B. Aplicații locale de extracte vegetale cu acțiune antimicrobiană și
antiinflamatoare
C. Gingivectomie gingivo-plastică
D. Modularea gazdei prin administrarea de metotrexat
E. Îndepărtarea și prevenirea acumulării de tartru și placă bacteriană.
157. *La bolnavii cu epilepsie tratați pentru hiperplazii gingivale hidantoinice, în D 468
cazul declanșării unei crize epileptice se administrează intravenos sau
intramuscular:
A. O fiolă de 5 ml Sulfat de Calciu
B. 0,3 ml de Epinefrină
C. 5 ml Dexametazonă
D. Diazepam 0,010 g
E. O fiola de Rodilemid care se poate repeta la fiecare ora.
158. *După H.T. Dumitriu, tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: E 470
A. Administrarea de antibiotic
B. Vitaminoterapie:c, b1, b2, e
C. Aplicații de colutorii cu antibiotice
D. Aplicații locale de orthochrome
E. Decapușonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
159. În formele acute de gingivită și gingivo-stomatită micotice, tratamentul constă BCE 472
în:
A. Administrarea de Amfotericină B,
B. Spălături bucale cu soluție apoasă de bicarbonat de sodiu 10%
C. Administrarea de Nistatin (suspensie)
D. Administrarea de hiposufit de sodiu 1-2g/zi
E. Atingerea leziunilor cu soluție de violet de gnețiană 1% zilnic, timp
de 7 zile .
160. În parodontita marginală cronică superficială, tratamentul constă în: ABE 472
A. Tratament antimicrobian și antiinflamator ca în gingivita simplă
B. Bioterapie de reactivare
C. Reechilibrare ocluzală
D. Antibioterapie țintită, pe baza antibiogramei
E. Debridare gingivală, detartraj.
161. *Tratamentul hiperesteziei dentinare apărute ca și complicație a parodontitei C 475
marginale, se poate face cu:
A. Atingeri stricte cu nitrat de Ag 30%
B. Aplicații cu soluție de Protargol 1%
C. Atingeri cu glicerină caldă
D. Spălături bucale cu soluție de permanganat de potasiu 1/5 000 –
1/10 000
E. Aplicații locale cu Orthochrome.

27
 Tema 69.
Ocluzia dentara
Surse bibliografice:
7. Protetica dentara vol 1, coord. Norina Forna, 2011, pg25-76

162. In miscarea de deschidere a gurii se realizeaza rotatie pura la o amplitudine de:

A. 15 mm
B. 25 mm 7, Pg
AB
C. 30 mm 59
D. 35 mm
E. Nicio valoare anterioara
163. Insertia maseterului se realizeaza la nivelul:
A. Arcadei zigomatice
B. Scizurii sigmoide
AD 7, 39
C. Apofizei coronoide
D. Unghiului mandibular pe fata externa
E. Condilului mandibular
164. *Lungimea aproximativa a pantei tuberculului articular este de:
A. 7 mm
B. 8 mm
C 7, 38
C. 9 mm
D. 10 mm
E. 12 mm
165. *Lungimea medie a arcului dentar maxilar este de:
A. 125 mm
B. 126 mm
D 7, 29
C. 127 mm
D. 128 mm
E. 129 mm
166. *Tabla ocluzala reprezinta din dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori
un procent de:
A. 30-40%
B. 40-50% C 7, 29
C. 50-60%
D. 60-70%
E. 70-80%
167. *Axele dintilor converg spre un punct situat la nivelul:
A. Glabelei
B. Ophrionului
A 7, 27
C. Sfenoidului
D. Nasionului
E. Nicio varianta anterioara
168. Alinierea dintilor pe arcada este influentata de:
A. Musculatura manducatoare 7, 25-
BCD
B. Musculatura linguo-oro-faciala 26
C. Unele instrumente muzicale de suflat

28
 D. Obiceiuri vicioase ca sugerea degetului
E. Toate de mai sus.

Tema 70.
Restaurari unidentare intracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

169. *Inlay-urile realizate din polisticle se fixeaza cu: B 170

A. Ciment oxifosfat
B. Paste adezive composite
C. Glassionomeri
D. Hidroxid de calciu
E. Nu se cimenteaza
170. *Avantajele inlay-urilor metalice sunt: C 171
A. Exigenta privind executia clinica
B. Exigenta privind executia tehnica
C. Refac correct morfologia ocluzala
D. Pot fi utilizate in procese carioase extinse sau profunde
E. Pot fi utilizate si la dintii temporari
171. *Se pot trata prin inlay: A 172
A. Cariile din clasele A,B,C Hess
B. Cariile din clasele D,E Hess
C. Cariile din clasa F
D. Doar cariile din clasa B
E. Doar cariile din clasa C
172. *Prepararea cavitatii pentru inlay presupune: D 175
A. Sa fie retentive in axul de insertie
B. Unghiurile cavo-superficiale sa fie bizotate la 30 de grade in smalt
pentru inlay-urile metalice
C. Unghiurile cavo-superficiale sa fie la 45 de grade pentru inlay-urile
ceramice
D. Profunzimea cavitatii poate fi mai mica pentru inlay-ul metalic
E. Unghiurile cavo-superficiale intereseaza atat smaltul cat si dentina
173. *Caseta dubla reprezinta: B
A. O preparatie specifica inlay-uili MOD
B. O preparatie realizata pebtru realizarea unei cavitati de clasa aII-a
Black 180
C. O modalitate de crestere a retentiei
D. O caseta realizata pe fata vestibulara a molarilor
E. Nu este indicat a se realiza
174. Dupa complexitate inlay-urile se pot clasifica in: ACD 172
A. Inlay cu crampoane
B. Inlay onlay de substitutie
C. Inlay cu glisiera
D. Inlay cu pivot radicular

29
 E. Inlay multifatetat
175. Bizotarea marginilor cavitatii pentru inlay clasa I Black: ACD 178
A. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 35
grade pentru inlay metalic
B. se face bizotare si pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 15
grade in functie de extinderea cavitatii
D. nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic
E. nici un raspuns corect

Tema 71.
Restaurari extracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

176. *Dintre indicatiile coroanelor estetice se regasesc: B 190

A. Pot fi applicate in cavitati profunde si extinse
B. Fracture dentare in 1/3 incizala
C. Abrazii avansate
D. Ocluzii adanci
E. Pe canini
177. *In prepararea pentru coroana ceramica Shillingburg recomanda: C 196
A. Realizarea a 3 santuri orizontale
B. Debutul prepararii vestibulare consta in trasarea unui sant de ghidaj
cervical
C. Realizarea a 3 santuri de 1 mm adancime in zona vestibulo-
cervicala si 2 santuri de 1,5 mm adancime in zona vestibule-
incizala
D. Realizarea a 3 santuri de la colet pana la santurile incizale de 0,8-1
mm adancime
E. Un sant vertical adanc de 1 mm
178. *Realizarea componentei metalice pentru coroanele mixte nu se realizeaza B 231
prin:
A. Galvanizare
B. Polimerizare
C. Ambutisare si sinterizare
D. Frezare computerizata
E. Sinterizare
179. *Pragul cervical pentru onlay ¾: A 248
A. Va fi un prag semicircular
B. Va fi plasat supragingival
C. Va fi continuu pe toate suprafetele dintelui
D. Va fi ingust de 0,8-1 mm
E. Se uneste cu santurile de retentie
180. *Dintre instrumentele necesare prepararii pentru coroanele partiale nu face C 303
parte:

30
 A. Sonda parodontala
B. Pietre de finisare
C. Discuri pentru finisare din hartie sau plastic
D. Freza con invers
E. Instrument diamantat in forma de flacara
181. Prepararea pentru coroana partial la dintii frontali presupune: DE 314
A. Santuri de orientare pentru reducerea orala care sa permita un
spatiu interocluzal de 0,5 mm
B. Realizarea de santuri proximale pentru forma de retentie
C. Santuri de orientare pentru reducerea axiala care sa permita o
grosime a metalului de 1 mm la margini
D. Reducerea axiala va include si zona de contact
E. Reducerea orala trebuie sa asigure un spatiu de 1-1,5 mm
182. Coroana partial cu crampoane are avantajele: ACD 318
A. Presupune o reducere minima a dintelui
B. Posibilitea de utilizare in caz de implicare carioasa
C. Acces optim pentru finisare marginala si igienizare
D. Implicare gingivala minima
E. Utilizabila si pe dintii devitali

Tema 72.
Elemente structurale ale punților dentare
Bibliografie: 7. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2011

183. *Cea mai asemănătoare formă cu cea a dinților naturali o au: B 7, 457-
A. corpurile de punte juxtamucozale 459
B. intermediarii care acoperă integral versantul vestibular, depășind
muchia crestei edentate
C. intermediarii de tip șa modificată tangențial
D. corpurile de punte integral ceramice cu contact în semișa
E. corpurile de punte total fizionomice în contact tangențial cu creasta
184. *Pentru a evita retenția alimentelor, corpurile de punte cu contact în semișa: E 7, 459
A. trebuie modelate cât mai anatomic posibil
B. este indicată extensia feței mucozale spre versantul oral
C. deschiderea feței orale trebuie modelată în unghi de cel mult 900
D. deschiderea feței orale trebuie modelată în unghi de cel puțin 45 0
E. nu trebuie modelate în unghiuri ascuțite la nivelul feței orale
185. *Pentru a putea fi plasate în zona laterală mandibulară, corpurile de punte C 7, 461-
suspendate: 462
A. necesită un spațiu M-D egal cu al dinților înlocuiți
B. pentru dimensiunea M-D nu este specificată o valoare anume
C. necesită un spațiu M-D de cel puțin 10 mm
D. spațiul între fața mucozală și muchia crestei trebuie să fie de cel
mult 3 mm, pentru a reduce flexiunea corpului de punte
E. este suficientă o înălțime de maxim 6 mm
186. *Fața vestibulară a corpului de punte poate avea un aspect artificial dacă: A 7, 452-

31
 A. este modelată identic, în jumătatea cervicală vestibulară, cu dintele 453
pe care îl înlocuiește
B. limita vestibulo-mucozală este scurtată
C. este modificată curbura vestibulară în jumătatea cervicală cu scopul
de a ֦masca ֞un intermediar prea lung
D. dacă dă impresia că dintele ֦iese din gingie֞
E. dacă lasă spațiu filmului salivar
187. *Corpurile de punte cu intermediari ovoidali: D 7, 463
A. sunt plasate juxtamucozal
B. indicațiile de elecție sunt pentru punțile provizorii pe implanturi
C. sunt preferate celor cu contact în semișa
D. pot fi plasate în alveole gingivale create chirurgical
E. au indicații restrictive, deoarece, având contact întim cu creasta, se
igienizează dificil
188. Corpul de punte suspendat este cunoscut și sub denumirea de: CDE 7,
A. punte oarbă 457;46
B. ֦ridge lap pontic֞ 3
C. corp de punte supramucos
D. intermediar igienic
E. intermediar ֦în arcadă ֞
189. Suprafața de contact între corpul de punte și creasta edentată: ACE 7, 454-
A. trebuie redusă la minim 455
B. trebuie extinsă cât mai mult posibil, pentru a reduce presiunile
masticatorii
C. se indică a se realiza doar pe zona de mucoasă keratinizată
D. se realizează numai pe muchia crestei edentate, în cazul
intermediarilor cu contact tangențial
E. trebuie astfel concepută încât, profilaxia țesuturilor gingivale să
primeze asupra refacerii fizionomice

Tema 73.
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. II, Editura Enciclopedică, București, 2011
(PG. 116 – 152)

190. *Conectorul principal maxilar în cadrul protezei scheletate are următoarele E Pag.12
caracteristici conform concepţiei americane: 0
A. Utilizează suprafaţa mucozală cu discernământ;
B. Acopera zona biostatica punga lui Fish
C. Urmăreşte plasarea conectorului principal plăcuţa palatinală în
limitele edentaţiei ;
D. Nu ţine cont de principiul profilactic ;
E. Raspuns corect C si D
191. *Conectorul principal în cadrul protezei scheletate are următoarele A Pag.11
caracteristici: 6
A. Realizează unirea şeilor protetice şi transmiterea forţelor de

32
 solicitare ocluzală de la o şea la alta şi de la şea la elementele de
menţinere şi stabilizare;
B. Susţine dinţii artificiali;
C. Face legătura dintre pintenii croşetelor şi şeile protetice
D. Are sprijin mucosal la mandibular;
E. Are grosime de 2 mm.
192. *Conectorul principal metallic maxilar sub formă de bară are următoarele B Pag.11
caracteristici : 6
A. Este poziţionat în contact cu mucoasa;
B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;
C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;
D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;
E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.
193. *Conectorul principal metalic mandibular sub formă de bară are următoarele A Pag.11
caracteristici : 8
A. Distanţa de la parodonţiul marginal este egală cu distanţa între bare
şi planşeul bucal
B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;
C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;
D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;
E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.
194. *Când versantul lingual este vertical bara mandibulara se va plasa la: B Pag.11
A. 1 - 1,5 mm de versantul lingual cănd acesta este vertical; 8
B. la 0,5 mm versantul lingual cănd acesta este vertical
C. la 0,5 mm versantul lingual cănd acesta este oblic
D. 1 - 1,5 mm de retentivitatea mucozala
E. 1 - 1,5 mm de retentivitatea dentara.
195. *Conectorul principal maxilar în cadrul protezei scheletate are următoarele A Pag.
caracteristici conform variantei franceze: 120
A. Utilizează suprafaţa mucozală cu discernământ;
B. Acopera zona biostatica punga lui Fish
C. Urmăreşte plasarea conectorului principal plăcuţa palatinală în
limitele edentaţiei ;
D. Nu ţine cont de principiul profilactic;
E. Are o grosime de 2 mm
196. *Conectorul principal metalic sub formă de plăcuţă are următoarea B Pag.11
caracteristică: 9
A. Are contact doar mucozal;
B. Are o grosime cuprinsă între 0,3-0,5 mm;
C. Are o grosime de 2mm ;
D. Are o lăţime mai mică de 10 mm.
E. Nici un răspuns nu este corect.

TEMA 74.
Determinarea relaţiilor intermaxilare in edentatia totala (p.550-563)
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. II, Editura Enciclopedică, București, 2011

33
 (PG. 550 – 563)

197. Stimularea reflexului de ocluzie molară: CE p. 559

A. este o metodă simplă de determinare a relației de postură;
B. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare posturală;
C. este o metodă simpla de determinare a relației centrice;
D. are ca scop inducerea relației de postură;
E. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică.
198. *Profilul drept: D p. 552
A. reprezintă prototipul normal și prin urmare planurile Camper și cel
de ocluzie vor fi divergente spre distal;
B. apare la pacienții cu clasa a III Angle și prin urmare planurile
Camper și cel de ocluzie vor fi divergente spre distal;
C. apare la pacienții cu clasa a II Angle și prin urmare planurile
Camper și cel de ocluzie vor fi convergente spre distal ;
D. reprezintă prototipul normal și prin urmare planurile Camper și cel
de ocluzie vor fi paralele;
E. nici o variantă corecta.
199. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: ABC p. 550
A. se face în absența pacientului;
B. verifică respectarea indicațiilor date prin șabloane și prin fișa de
laborator;
C. răspunsurile A și B sunt corecte;
D. este o metodă simplă ce utilizează repere preextracționale;
E. toate variantele sunt corecte.
200. *Stabilirea orientării planului de ocluzie : D p. 550-
A. în zonele laterale se face raportându-se la planul Fox; 552
B. în zona frontală se face raportându-se la planul Camper;
C. în zonele laterale se face raportându-se la planul Frankfurt;
D. se face cu ajutorul plăcuţei Fox
E. toate variantele sunt corecte.
201. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a CD p. 554-
etajului inferior sunt reprezentate de: 555
A. profilometrul Sears;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Landa
E. metoda Swenson.
202. Printre metodele funcţionale de determinare a DV a etajului inferior se numără BC p. 556
şi:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
203. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numără şi: AE p. 558-
A. manevra temporală Green 559
B. metoda Willis ;

34
 C. metoda Silvermann;
D. metoda Wild;
E. manevra maseterina Gysi.

Tema 75.
Noţiuni de dezvoltare a dintelui şi structurilor de suport
(9, pag. 7 - 40) - PEDODONŢIE

204. *Dentinogeneza se realizează: A Pag.

A. în două faze 28,
B. în trei faze Pedodo
C. într-o singură fază nţie,Vo
D. în patru faze l. 1,
E. în cinci etape Rodica
Luca
205. *Primii molari permanenţi îşi încep formarea: B Pag.
A. în jurul lunii 3 intrauterine 10,
B. în jurul lunii 4 intrauterine Pedodo
C. în luna a 5-a postnatal nţie,Vo
D. la naştere l. 1,
E. în jurul lunii 2 intrauterine Rodica
Luca
206. *Spre deosebire de papila dentară, sacul dentar conţine o cantitate mai mare C Pag.
de: 16,
A. fibrile ventriculare Pedodo
B. fibrile dentare nţie,Vo
C. fibrile de colagen l. 1,
D. fibrile de reticulină Rodica
E. fibrile de elastan Luca
207. *Îngustarea orificiului apical (închiderea apexului) se realizează prin apoziţie C Pag.
de: 38,
A. smalţ şi cement Pedodo
B. dentină şi predentină nţie,Vo
C. dentină şi cement l. 1,
D. cement Rodica
E. smalţ Luca
208. *Molarii secunzi permanenţi îşi încep formarea: D Pag.
A. în al doilea an de viaţă 12,
B. în jurul lunii a şasea intrauterine Pedodo
C. în jurul lunii a doispreyecea intrauterine nţie,Vo
D. în primul an de viaţă l. 1,
E. la naştere Rodica
Luca
209. Despre formarea dentară (odontogeneză) sunt adevărate următoarele afirmaţii: ACD Pag. 8,
A. este specifică fiecărui grup dentar Pedodo
B. nu continuă postnatal nţie,Vo
C. începe în viaţa intrauterină l. 1,

35
 D. continuă postnatal o perioadă variabilă de timp Rodica
E. continuă postnatal o perioadă fixă de timp Luca
210. În funcţie de forma sa la un momemnt dat, se consideră că dintele trece ABCE Pag. 9,
succesiv prin următoarele stadii morfologice: Pedodo
A. mugure nţie,Vo
B. cupă l. 1,
C. lama dentară Rodica
D. folicul Luca
E. clopot

Tema 76.
Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari
(9, pag. 117-148) – PEDODONŢIE

211. *După sistemul PALMER de notare a dinţilor temporari, incisivul lateral C Pag.
maxilar drept se notează cu: 120,
A. 8.2 Pedodo
B. litera A nţie,Vo
C. litera B l. 1,
D. litera D Rodica
E. 5.2 Luca
212. *Primul molar temporar superior prezintă: C Pag.
A. 2 rădăcini 130,
B. 1 rădăcină Pedodo
C. 3 rădăcini nţie,Vo
D. 1 sau 2 rădăcini l. 1,
E. 4 rădăcini Rodica
Luca
213. *Marginea incizală a caninului temporar inferior are următoarea caracteristică: A Pag.
A. prezintă doi versanţi cu pante inegale 127,
B. prezintă doi versanţi cu pante egale Pedodo
C. versantul distal este mai scurt decât cel mezial nţie,Vo
D. versantul mezial este mai lung decât cel palatinal l. 1,
E. prezintă un singur versant Rodica
Luca
214. *Despre dinţii temporari NU este adevărată următoarea afirmaţie: A Pag.
A. smalţul lor este mai transparent decât al dinţilor permanenţi 120,
B. dinţii temporari au culoarea alb-alburie Pedodo
C. dinţii temporari au culoarea alb-albăstruie nţie,Vo
D. smalţul lor este mai alb decât al dinţilor permanenţi l. 1,
E. culoarea este mai deschisă decât a dinţilor permanenţi Rodica
Luca
215. *După FORTIER şi DEMARS-FREMAULT se consideră că resorbţia B Pag.
rădăcinii dinţilor temporari începe: 139,
A. la vârsta de 2-3 ani pentru incisivi Pedodo
B. la vârsta de 4-5 ani pentru incisivi nţie,Vo
C. în jurul vârstei de 5 ani pentru caninii inferiori l. 1,

36
 D. înaintea vârstei de 7 ani pentru incisivii Rodica
E. la vârsta de 2-3 ani pentru molari Luca
216. Despre coroanele dinţilor temporari sunt adevărate următoarele afirmaţii: ACE Pag.
A. sunt mai globuloase decât coroanele dinţilor permanenţi 121,
B. sunt mai lungi decât coroanele dinţilor permanenţi Pedodo
C. sunt mai scurte decât coroanele dinţilor permanenţi nţie,Vo
D. sunt mai largi la colet l. 1,
E. sunt mai înguste decât coroanele dinţilor permanenţi Rodica
Luca
217. Tuberculul Zuckerkandl se întâlneşte pe: ACDE Pag. 9,
A. jumătatea mezială a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul Pedodo
molarului unu temporar superior nţie,Vo
B. jumătatea mezială a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul l. 1,
molarului unu temporar inferior Rodica
C. jumătatea distală a suprafeţei palatinale la colet la nivelul molarului Luca
unu temporar superior
D. jumătatea distală a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul
molarului unu temporar superior
E. treimea mezială a suprafeţei palatinale la colet la nivelul molarului
unu temporar inferior

Tema 77.
Caria la dinţii temporari: forme clinice şi diagnostic , patologia pulpară şi metode
de tratament în inflamaţia pulpară
(10, pag. 43-82, 99-119, 127-157) – PEDODONŢIE

218. *În cazul unui dinte temporar cu inflamaţie cronică minimă a pulpei, A Pag.
sîngerarea trebuie să se oprească după: 133,
A. 3-5 minute de hemostază Pedodo
B. 3-5 secunde de hemostază nţie,Vo
C. 10 minute de hemostază l. 2,
D. 15 minute de hemostază Rodica
E. 15 secunde de hemostază Luca
219. *În pulpotomia cu sulfat feric, după hemostază, peste plaga pulpară (orificiul B Pag.
canalelor radiculare) se aplică o buletă umectată în soluţie de sulfat feric 13/,
15,5% pentru o perioadă de timp de: Pedodo
A. 10 minute nţie,Vo
B. 10-15 secunde l. 2,
C. 5 secunde Rodica
D. 30 secunde Luca
E. 5 minute
220. *Printre etapele care fac parte din cea de a 2 şedinţă a pulpotomiei devitale a D Pag.
dinţilor temporari NU se regăseşte următoarea: 157,
A. îndepărtarea în totalitate a tavanuui camerei pulpare Pedodo
B. toaleta canalului nţie,Vo
C. obturaţia de canal l. 2,
D. îndepărtarea parţială a tavanului camerei pulpare Rodica

37
 E. reperarea orificiilor canalelor radiculare Luca
221. *În caria de biberon diagnosticul diferenţial se face cu: A Pag.
A. caria rampantă 63,
B. pulpita seroasă totală Pedodo
C. limfadenopatia laterală cervicală nţie,Vo
D. supuraţia de lojă submandibulară l. 2,
E. sindromul de hipermineralizare incisivo-molară Rodica
Luca
222. *La dinţii temporari, caria grefată pe hipoplazia de smalţ interesează: C Pag.
A. incisivii inferiori 71,
B. caninii superior Pedodo
C. molarii 2 nţie,Vo
D. molarii 1 l. 2,
E. molarii 3 Rodica
Luca
223. Pulpotomia dinţilor temporari este indicată în: BD Pag.
A. necroză pulpară septică 130,
B. inflamaţie pulpară coronară Pedodo
C. inflamaţie pulpară radiculară nţie,Vo
D. eşecul coafajelor l. 2,
E. carie simplă superficială Rodica
Luca
224. Tehnica de lucru din pulpotomia vitală a dinţilor temporari cuprinde ABCD Pag.
următoarele etape : 132,
A. îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate Pedodo
B. examinarea pulpei coronare (culoare, consistenţă la palpare, aspect nţie,Vo
general) l. 2,
C. aplicarea peste bontul radicular a unui pansament medicamentos Rodica
D. spălarea cavităşii coronare de resturile de dentină Luca
E. excizia şi exereza pulpei radiculare

38