• Umiditate absolută a atmosferei se defineşte ca fiind masa vaporilor de apă,
exprimată în grame, dintr-un metru cub de aer umed. • Umiditate relativă este definită prin raportul procentual dintre presiunea vaporilor şi presiunea maximă a vaporilor saturanţi la o temperatură dată: pv U= * 100 pm • Deficit de saturaţie: diferenţa dintre valoarea presiunii maxime a vaporilor saturanţi şi valoarea presiunii vaporilor din atmosferă la o temperatură dată (d = pmax – pv).
Pentru determinarea valorii mărimilor ce permit stabilirea gradului de umezeală a aerului
atmosferic la un anumit moment al zilei, respectiv pentru înregistrarea modului în care variază umiditatea relativă într-un anumit interval de timp, se utilizează instrumente specifice de măsură: fir de păr − instrumente pentru determinarea valorii umidităţii relative (higrometre); − instrumente pentru determinarea valorii actuale a presiunii vaporilor din atmosferă (psihrometre); − instrumente pentru înregistrarea variaţiilor umidităţii relative (higrografe).
Principiul de funcţionare al higrometrelor se bazează pe faptul că Figura 1
Higrometrul Koppe un fir de păr, respectiv o membrană organică, îşi modifică dimensiunile în funcţie de valoarea umidităţii relative. În figura alăturată este prezentat un higrometru cu fir de păr (lungimea acestuia creşte neliniar cu creşterea umidităţii relative, fiind rotit astfel un ac indicator în dreptul scalei instrumentului, etalonat astfel încât să permită determinarea umidităţii relative).
Psihrometrele prezintă în alcătuirea lor
Termometru de două termometre (T1, T2) aşezate M maximă vertical şi fixate pe un suport. Rezervorul unuia dintre aceste termometre este înfăşurat într-un tifon ce poate fi umezit. În timpul evaporării, Termometru de T1 proces ce se realizează cu absorbţie de minimă căldură, temperatura acestui T2 T2 termometru scade, citirea pe scala instrumentului efectuându-se în T1 momentul în care coloana de mercur a M acestuia se stabilizează. Scăderea de temperatură încetează atunci când fluxul de căldură datorită diferenţei Figura 2 Figura 3 dintre temperatura corpului Psihrometru cu aspiraţie Psihrometrul Assmann termometric şi a aerului din jur compensează fluxul de căldură datorat evaporării. Viteza de evaporare fiind proporţională cu deficitul de saturaţie (pmax – pv), iar căldura transferată corpului termometric fiind proporţională cu diferenţa dintre temperatura aerului atmosferic (indicată de termometrul neprevăzut cu tifon pentru umezire) şi temperatura termometrului umezit, citirea indicaţiilor celor două termometre permite determinarea valorii presiunii actuale a vaporilor din atmosferă. Unele psihrometre sunt prevăzute şi cu un sistem de ventilare (morişca de ventilare este introdusă într-un suport, M). Altele însă funcţionează cu ventilare naturală. Psihrometrul cu aspiraţie este prevăzut şi cu termometre pentru determinarea valorilor minime şi maxime ale temperaturii aerului atmosferic pentru un interval de timp dat.
Higrografele permit înregistrarea variaţiilor
umidităţii relative pe diagrame fixate pe un tambur ce se poate roti (prevăzut cu un mecanism de ceasornic), fiind trasată curba acestei variaţii. Principul de funcţionare al acestor instrumente este asemănător celui al higrometrelor, existând însă sisteme de pârghii ce transmit braţului peniţei înregistratoare modificările dimensiunilor elementelor sensibile la variaţiile umidităţii aerului Figura 4: Tremo-higrograf atmosferic.
Astăzi pot fi achiziţionate echipamente digitale, accesibile şi simplilor utilizatori, care
încorporează senzori pentru temperatură şi umiditate. Unele dintre acestea afişează şi elemente de prognoză meteo, alături de valorile extreme ale temperaturii şi ale umidităţii relative.