INSTRUMENTE PENTRU DETERMINAREA UMIDITĂŢII

AERULUI ATMOSFERIC
profesor Emilia Păuşan

• Umiditate absolută a atmosferei se defineşte ca fiind masa vaporilor de apă,

exprimată în grame, dintr-un metru cub de aer umed.
• Umiditate relativă este definită prin raportul procentual dintre presiunea vaporilor
şi presiunea maximă a vaporilor saturanţi la o temperatură dată:
pv
U= * 100
pm
• Deficit de saturaţie: diferenţa dintre valoarea presiunii maxime a vaporilor
saturanţi şi valoarea presiunii vaporilor din atmosferă la o temperatură dată
(d = pmax – pv).

Pentru determinarea valorii mărimilor ce permit stabilirea gradului de umezeală a aerului

atmosferic la un anumit moment al zilei, respectiv pentru
înregistrarea modului în care variază umiditatea relativă într-un
anumit interval de timp, se utilizează instrumente specifice de
măsură:
fir de păr
− instrumente pentru determinarea valorii umidităţii relative
(higrometre);
− instrumente pentru determinarea valorii actuale a presiunii
vaporilor din atmosferă (psihrometre);
− instrumente pentru înregistrarea variaţiilor umidităţii relative
(higrografe).

Principiul de funcţionare al higrometrelor se bazează pe faptul că Figura 1

Higrometrul Koppe
un fir de păr, respectiv o membrană organică, îşi modifică
dimensiunile în funcţie de valoarea umidităţii relative. În figura
alăturată este prezentat un higrometru cu fir de păr (lungimea acestuia creşte neliniar cu creşterea
umidităţii relative, fiind rotit astfel un ac indicator în dreptul scalei instrumentului, etalonat astfel
încât să permită determinarea umidităţii relative).

Psihrometrele prezintă în alcătuirea lor

Termometru de două termometre (T1, T2) aşezate M
maximă
vertical şi fixate pe un suport.
Rezervorul unuia dintre aceste
termometre este înfăşurat într-un tifon
ce poate fi umezit. În timpul evaporării,
Termometru de T1 proces ce se realizează cu absorbţie de
minimă căldură, temperatura acestui
T2
T2 termometru scade, citirea pe scala
instrumentului efectuându-se în
T1
momentul în care coloana de mercur a
M acestuia se stabilizează. Scăderea de
temperatură încetează atunci când
fluxul de căldură datorită diferenţei
Figura 2 Figura 3
dintre temperatura corpului
Psihrometru cu aspiraţie Psihrometrul Assmann
termometric şi a aerului din jur
compensează fluxul de căldură datorat evaporării. Viteza de evaporare fiind proporţională cu
deficitul de saturaţie (pmax – pv), iar căldura transferată corpului termometric fiind proporţională
cu diferenţa dintre temperatura aerului atmosferic (indicată de termometrul neprevăzut cu tifon
pentru umezire) şi temperatura termometrului umezit, citirea indicaţiilor celor două termometre
permite determinarea valorii presiunii actuale a vaporilor din atmosferă.
Unele psihrometre sunt prevăzute şi cu un sistem de ventilare (morişca de ventilare este introdusă
într-un suport, M). Altele însă funcţionează cu ventilare naturală.
Psihrometrul cu aspiraţie este prevăzut şi cu termometre pentru determinarea valorilor minime şi
maxime ale temperaturii aerului atmosferic pentru un interval de timp dat.

Higrografele permit înregistrarea variaţiilor

umidităţii relative pe diagrame fixate pe un
tambur ce se poate roti (prevăzut cu un
mecanism de ceasornic), fiind trasată curba
acestei variaţii. Principul de funcţionare al
acestor instrumente este asemănător celui al
higrometrelor, existând însă sisteme de pârghii
ce transmit braţului peniţei înregistratoare
modificările dimensiunilor elementelor
sensibile la variaţiile umidităţii aerului
Figura 4: Tremo-higrograf
atmosferic.

Astăzi pot fi achiziţionate echipamente digitale, accesibile şi simplilor utilizatori, care

încorporează senzori pentru temperatură şi umiditate. Unele dintre acestea afişează şi elemente
de prognoză meteo, alături de valorile extreme ale temperaturii şi ale umidităţii relative.

Figura 6: Temo-higrometru cu staţie meteo