Ghicitori matematice

1. Pe o creangă cam uscată

6 vrăbii stau la ceartă
Încă două au venit
Care-i suma la sfârşit ?

2. În căsuţa din pădure

Stau cei 7 piticei
Dacă doi sunt după mure
Câţi acasă sunt cuminţei ?

3. 4 iepuraşi sprinţari
În grădină au intrat
Dar căţelul meu, Azor,
Pe unul l-a speriat.
Câţi mai rod la varză verde
Şi dulăul nu îi vede ?

4. Şaizeci şi patru
Şi cu unul şi cu altul
Şi cu doi legat de patru,
Şi-ncă unul,
Şi-ncă patru
Cât fac ?

5. Doisprezece fraţi aleargă,

Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se ajung.

6. Patru gâşte pe cărare,

Câte aripi sunt sub soare ?
Dar picioare ?

7. La un număr mă gândesc
Tu încearcă să-l găseşti
Decât 10 e mai mare;
Decât 20 mai mic,
Unităţi numai 3 are,
Iară zeci, în fine,
Ştiu că-s mai puţine.
La ce număr m-am gândit ?
Ai ghcit ?

8. Un cioban are 12 oi. În afară de 9 îi mor toate. Câte oi îi rămân ciobanului ?

9. Câte ouă se pot mânca dimineaţa pe stomacul gol ?

10. Pe cărarea din pădure

Se întâlniră cinci arici
Mai sosiră apoi unul
Dară dispărură cinci.
Câţi arici or mai fi oare ?
1
 La plimbare pe cărare ?

Glume matematice
Sarcina didactică:
- crearea unei atmosfere plăcută;
- dezvoltarea perspicacităţii, antrenarea capacităţiilor de gândire.

 - Ionele, cum a decurs astăzi ora de matematică ?

- Foarte bine, tăticule ?
- Câte exerciţii ai avut de rezolvat ?
- Şase !
- Şi le-ai rezolvat pe toate ?
- Desigur tăticule, ... mai puţin pe primele două şi pe ultimele patru.

 - De ce-ai făcut nod la batistă ?

- Mi l-a făcut tata, să nu uit că trebuie să rezolv probleme la matematică.
- Şi le-ai rezolvat ?
- Nu. Tata a uitat să-mi dea problemele.

 - Azi am răaspuns primul din clasă la matematică !

- Bravo ! Şi ce v-a întrebat ?
- Cine nu s-a prgătit pentru astăzi ?

 Doamna învăţătoare întreabă la ora de matematică:

- Dacă ai 9 caise şi le mănânci pe toate, câţi sâmburi îţi mai rămân ?
- Nouă sâmburi, răspunde Gigel

 Câte sute sunt într-o duzină ?

1. Jocuri numărători:
a) - O alună, două, trei...
Veveriţă, câte vrei ?
- Vreau vreo patru, cinci sau şase
- Că alunele-s gustoase !
- Îţi dau şapte, opt sau nouă,
Dacă o să ne spui şi nouă,
Când o să mai vină-ncoace
Iarna cu zece cojoace.
- Veveriţa socoti:
„Parcă nouă zile ar fi !
Parcă opt, ba, sau şapte-mi pare...
Spune-mi vânt, tu, ştii tu oare ?”
Vântul s-a zburlit: „Ba da !”
Şase, cinci, aşa ceva...
Şi-ai să auzi atunci, o hei,
Cât spui patru, cât spui trei,
Cât spui două, cât spui una,
Cântând viscolul întruna...1
1

2
 b) Câţi ani are sora ei ?
Ana are-un an plus şapte,
Vârsta ei pe jumătate,
O are sora mai mică
Şi o are şi Costică.
Câţi ani are sora ei,
Cine ştie, dragii mei.

Ghicitori matematice:
c) Soarele cum apune
Basmul bunicuţa-l spune
La nepoţii dumneaei,
Dar se vede că tustrei
Adormiră, şi-aşadară
Basmul, câţi îl ascultară ?

d) Patru pitici în sănioară

De pe deal ca vântul zboară
Când ajung jos râzând
Doi în sanie mai sunt.
Ia ghiciţi câţi în zăpadă
Au căzut pe drum grămadă ?

e) Mândră e pestriţa mea,

Nu e nimenea ca ea
Puii ei mici şi pufoşi
Au crescut toţi sănătoşi
Dar sunt cam zglobii, drăguţii,
Căci dau de furcă, măicuţii.
Patru umblă-ncolo-ncoace,
Doi abia ies din găoace,
Iar sub aripă mai are
Încă patru ouşoare.
Socotiţi şi veţi afla
Puişori câţi va avea ?

2. Glume matematice:
a) „Sugativa”
Tare-mi este dor de 10
Şi de 9 dacă vrei.
C-am uscat de-o săptămână
Urme doar de 2 sau 3 !

b) Copilul se plânge zilnic că la şcoală este persecutat de

profesor. Furios, tatăl merge la şcoală să afle ce se întâmplă cu odrasla.
- De ce îmi persecutaţi copilul ?
Este întrebarea adresată profesorului în loc de bună ziua.
- Veţi afla imediat motivul „persecuţiei”, răspunse profesorul.
- Cât fac 9 x 3 ?
- Tată, vezi ? Iar începe !
3
 c) Ce face iepurele când împlineşte un an ?
(Răspuns: Merge pe al doilea)

Glumele matematice creează o atmosferă naturală de veselie . Ele constituie exerciţii mintale de
perspicacitate şi de antrenare a capacităţilor de gândire. Prin conţinutul lor captează atenţia elevilor
antrenându-i la dezlegarea lor.

d) Ce vârstă au personajele ?
Sarcini de lucru:
- Scrie cifrele ce intră în alcătuirea desenelor;
- Calculează vârsta personajelor adunând numerele găsite;

e) „Iese vulpea din pădure

Şi se duce în sat să fure
Si găini şi-o raţă grasă
Cu câte se întoarce acasă ?”

„Sub straşina casei mele

Stau în cuib 5 rândunele
Vin în vizită la ele
Încă 9 rândunele
Câte-n cuib s-au adunat
Şi s-au pus acum pe sfat ?”

„În grãdina mea cu flori

10 fluturi trec în zbor
2 din ei au obosit
Pe-o frunzã au poposit
Câţi mai zboarã prin grãdinã
Sub a soarelui lumină.”

„Şaizeci şi patru şi cu unul şi cu altul şi cu doi legat de patru, şi-ncă unul, şi-ncă unul
şi-ncă alt patru cât fac ?”

„Vine iarna. Ce să vreau

Săniuţă sau patine ?
- Nota 10 la purtare
Ţi-aş dori să vrei mai bine.”

„Presupun că eşti un pilot de avion. Pleci în cursă de la Bucureşti – Craiova –

Timişoara cu 30 de pasageri. La Craiova urcă 7 pasageri, dar urcă 8. Câţi ani are
pilotul ?”

„Un bărbat se culcă la ora 20. Pune ceasul să sune la ora 9 dimineaţa. Cât timp
doarme ?”

Jocul didactic: Puişorul (specific clasei a III-a şi a IV-a)

Scopul: consolidarea noţiuni de geometrie;
Sarcina didactică: realizarea desenului din figuri geometrice;
Materiale didactice: Instrumente geometrice, fişe de lucru;
Regula jocului: la semnalul învăţătorului elevii realizează desenul în timp ce citesc poezia;
Recompensă: primul elev care realizează desenul corect va primi o trusă de geometrie;
„Un cerc mare şi un cerc mic,
4
 Puişor mai stai un pic
Să-ţi pun unghiul ascuţit
Cioculeţ de ciocănit.
Şi la cap un punctişor.
Să primeşti, măi puişor,
Linii curbe aripioare
Ca la orice zburătoare.
N-ai codiţă, gălbior ?
Stai s-o facem binişor;
Linie frântă am desenat
Şi codiţă eu şi-am dat.
Două drepte la picioare
Termiante c-unghioare
Şi-acum pleacă la plimbare.