Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A B
1 Tahipnee a Ritm respirator rar
2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii
2.
A B
1 Anorexie a Foame exagerata, fara control
2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp
3 Polifagie c Absenta sentimentului de satietate
1
4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala
5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare
3.
A B
1 Insomnie cronica a Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c Cauzata de administrarea unor tranchilizante
4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30’ pana la adormire
4.
A B
1 Hiperpirexie a 36° - 37°C
2 Temperatura normala b 38° - 39°C
3 Febra moderata c 39° - 40°C
4 Subfebrilitate d 37° - 38°C
5 Febra ridicata e 41° - 42°C
2
a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in
timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
b) senzatia de mictiune
c) lipsa urinei in vezica urinara
9. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei
c) mictiuni involuntare nocturne
10. Polakiuria este definita ca:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici
b) cresterea diurezei peste 3000 ml
c) inposibilitatea de a urina
11. Poliuria reprezinta:
a) cresterea concentratiei acidului uric in sange
b) tulburare de mictiune
c) tulburare a diurezei
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a) disuria, micturia, polakiuria
b) poliuria, anuria, hematuria
c) polakiuria, izestenuria, glicozuria
13. Enurezisul este:
a) pierderea de urina in timpul noptii
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani
c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte
14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste:
a) poliurie
b) anurie
c) oligurie
15. Mictiunea dureroasa se numeste:
a) disurie
b) oligurie
c) anurie
16. Urina cu sange defineste :
a) hematuria
b) hematemeza
c) hemoptizia
17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a) sete de aer
b) sete de apa
c) ambele
18. Tahipneea este cauzata de:
a) suprafata respiratorie marita
b) suprafata respiratorie redusa
c) efort intelectual
19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de:
a) 16 – 18 resp./min.
b) 12 – 16 resp./min.
c) 8 – 12 resp./min
20. Dispneea in patru timpi se numeste:
a) Kussmaul
3
b) Cheynes-Stokes
c) Bauchut
21. Dispneea matinala este cauzata de:
a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare:
a) malnutritia
b) obezitatea
c) casexia
23. Greutatea la inghitire se numeste:
a) disfagie
b) polifagie
c) anorexie
24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si
hidratarea deficitara:
a) dementa
b) depresia
c) deshidratarea
25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la:
a) dezecchilibru hidroelectrolitic
b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor
c) obezitate
26. Obezitatea atrage dupa sine:
a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati
b) pierderea elasticitatii tegumentelor
c) hipertermie
27. Insomnia se manifesta prin:
a) agitatie in timpul somnului
b) desfasurarea activitatilor de rutina
c) cresterea starii de confort
28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
d) acuze verbale din partea familiei
e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
f) starea de letargie
29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in:
a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic
b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic
c. interzicerea consumului de excitante, seara
30. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
31. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de:
a. 40° C
b. 38° C
4
c. 39° C
33. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
5
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie
b. diaree
c. ileus
46. Constipatia spastica este urmare a:
a. hiposensibilitatii nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
47. Afectiunile anusului pot genera:
a. diaree
b. ileus
c. constipatie
48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la:
a. constipatie habituala
b. constipatie sigmoida
c. constipatie atona
49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de:
a. cresterea functiei vizuale
b. deficitul functiei auditive
c. cresterea functiei tactile
50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de:
a. cresterea sensibilitatii cutanate
b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase
c. tulburari de motilitate
51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
52. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara,
este:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea fata de propria persoana
54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara,
este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare
deficitara, este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
56. Paloarea pielii este cauzata de:
6
a. anemii si deficit de irigarea pielii
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
57. Cianoza reprezinta:
a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor
b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor
58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce:
a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
7
68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b. carenta de igiena tegumentara
c. carenta de vitamine
69. Epistaxisul este:
a. o hemoragie bucala
b. o hemoragie nazala
c. o hemoragie anala
70. Hematemeza este:
a. o eliminare de sange pe nas
b. o eliminare de sange prin urina
c. o eliminare de sange prin varsatura
71. Hemoptizia este:
a. o eliminare de sange din plamani
b. o eliminare de sange din stomac
c. o eliminare de sange din rect
72. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
73. Intertrigo este localizat la:
a. fata
b. palme
c. interdigital
74. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica
b. venoasa fiziologica
c. capilara
75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
76. Escara apare in urma:
a. deficitului alimentar
b. deficitului de nutritie locala
c. deficitului hidric
8
BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
9. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
2.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
3.
1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
9
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.
1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
10
16.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
17.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
18.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
19.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
20.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
21.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
22.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
23.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
24.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
25.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148
26.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148
27.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
28.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
29.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
30.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233
31.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
11
65.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
66.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
67.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
68.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
69.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
70.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
71.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
72.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
73.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
74.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
75.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
76.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
12
b. Sonda Einhorn
c. Sonda Blakemore
7. Este sonda vezicala :
a. Sonda Nelatan
b. Sonda Blakemore
c. Sonda Einhorn
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de
aspiratie
b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
13
c. artera cubitala, radiala,humerala.
18. Recoltarea VSH se efectueaza :
a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
20. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
21. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
23. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice
in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
24. Exsudatul faringian este:
a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
14
29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :
a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 94
2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 116
3. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 107
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
15
pag. 105
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 105
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 105
7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 107
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 110
9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 116
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 122
12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 122
13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 124
14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 131
15. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 135
16. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 44
17. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 44-45
18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 79
19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 80
20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 83
16
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 82
22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 82
23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 92
24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 89
25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 126
26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 53
27. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 56
28. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 54
29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
17
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
18
prelevare
4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori d) materiale din polietilen
de oxid de etilen)
5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla
2.
A B
1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica
3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede
2. Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
19
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
20
9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
83
10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
86
11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
87
12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
88
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
83
14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
82
15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
83
21
1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine
minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat
sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.
5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si
sapun.
6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a
dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei
pastrarea acestora la rece.
8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.
9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.
11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este
obligatorie.
12.Dozele de insulina se masoara in unitati.
13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea
acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.
14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.
15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.
16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
2.
1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre
medicinale,comprese medicinale.
2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri ,
siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii
tablete,droguri,capsule).
22
1.Durere vie. A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas
sanguin.
4.
1.Frison si stare febrila. A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul
circulator.
23
c) embolie gazoasa
7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a) general
b) doar local
c) general sau local
8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:
a) flebalgia si tromboza
b) embolia gazoasa
c) lezarea sau paralizia nervului sciatic
9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a) pe tegumente
b) intramuscular
c) intraarterial
10.Inhalatia este:
a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante
medicamentoase fin pulverizate
b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat
c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos
11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru
care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este:
a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c) anuntarea urgenta a medicului
12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa
a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul
b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c) nu se mai palpeaza
13.Insulina se administreaza cu:
a) orice seringa
b) seringa de 2 ml
c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
14.Fraxiparine se administreaza:
a) subcutanat
b) strict intrevenos
c) intramuscular
15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:
a) HZL
b) completa
c) sucuri carbogazoase
16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in:
a) saloane intens luminate
b) saloane incalzite la 32ºC
c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC
17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este:
a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c) pozitie semisezanda
18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica:
a) pulsul si tensiunea arteriala
b) scaunul
24
c) nu este necesara nici o verificare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
25
2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334
7. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297
8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302
10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
16 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470
17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
26
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
I.
27
4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G
5. angina pectorala E. nitroglicerina
II.
III.
28
b) respiratie normala
c) cicluri de respiratie inversate.
8. Hipoxia reprezinta:
a) cresterea oxigenului in sangele circulant
b) cresterea CO2 in sangele circulant
c) scaderea oxigenului in sangele circulant
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :
a) bronhiile mari
b) bronhiile mici
c) ambele
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:
a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului
b) administrarea penicilinei G
c) administrarea de lichide calde
12. BPOC –ul este complicatia :
a) pneumoniei pneumococice
b) astmului bronsic
c) bronsitei cronice
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a) pneumotorax spontan
b) bronhopneumopatie obstructiva cronica
c) astm bronsic
14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :
a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
b) administrarea corticoizilor
c) tratament antibiotic.
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistica expiratorie
b) dispnee inspiratorie si expiratorie
c) dispnee paroxistica inspiratorie
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a) 15 min- 3 ore
b) 30 min
c) 2 ore
17. Sputa din astmul bronsic este:
a) mucopurulenta
b) ruginie
c) alb- sidefie cu aspect perlat.
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice
b)administrarea de antitusive
c) drenaj postural.
19. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea
bronhiilor terminale” corespunde :
a) astmului bronsic
b) tuberculozei pulmonare
29
c) bronsitei cronice
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare
b) bacilul Koch
c) pneumococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a) edemul pulmonar acut
b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie
c) pneumotoraxul
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator
b) chimioprofilaxia contactilor
c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
30
b) sidefie - perlata
c) spumoasa , aerata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a) sindrom de condensare pulmonara
b) leziuni cozeoase
c) leziuni fibro-cavitare
33. Primoinfectia TBC se face:
a) pe cale cutanata
b) pe cale aeriana
c) pe cale sexuala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice
b) leziuni condensate
c) leziuni cavitare
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :
a) adenopatie traheo-bronsica
b) tuberculoza miliara
c) sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :
a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b) teste de sensibilizare
c) bronhografie
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice
b) IDR la tuberculina
c) IDR la antibiotice
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:
a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b) vaccinare antituberculoasa
c) vaccinare antigripala
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a) sancrul de inoculare
b) caverna
c) adenopatia satelita
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) primoinfectia oculta
b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara
c) tuberculoza fibroasa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:
a) corticoterapie
b) tuberculostatice
c) antibiotice
42.Hemoptizia reprezinta:
a.hemoragia otorinolaringiana
b.hemoragia nazala
c.hemoragia provenita din arborele bronsic
43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
31
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b.contaminarii cu pneumococ
c.comprimarii organelor abdominale
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a.senzatie de voma
b.caldura retrosternala si jena respiratorie
c.varsatura
46.Durerea toracica poate avea drept cauze:
a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare
c.ambele
47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
48.Complicatiile pneumoniei sunt:
a.bronsita cronica
b.emfizemul pulmonar
c.pleurezia sero-fibrinoasa
49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a.febra 39 – 40 grade C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic 30 – 40 minute
50.Spirografia exploreaza:
a.volumele pulmonare dupa efort
b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control
c.volumele si capacitatile pulmonare
51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a.lipotimie, colaps
b.pneumotorax
c.hematemeza
52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a.IDR la tuberculina
b.IDR Cassoni
c.IDR Dick
53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a.Sanda Metras
b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgen
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:
32
a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante
b) intreruperea fumatului
c) medicatie simpaticomimetica
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de:
a) suflu amfonic
b) suflu tubar
c) wheezing
60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii:
a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate
b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie
c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase
61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
a) ameliorarea conditiilor de viata
b) depistarea precoce a bolii
c) vaccinarea antigripala
62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
BAREM DE CORECTARE
33
18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145
19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 146
20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128
II.
R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 123
2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 128
3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 121
4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 154
5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 149
III.
R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 152
2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 129
3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 161
4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 154
5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 123
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c Chiru F. IOBOS pag. 118
2. b Chiru F. IOBOS pag. 118
3. c Chiru F. IOBOS pag. 123
4. c Chiru F. IOBOS pag. 123
5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118
6. b Chiru F. IOBOS pag. 118
7. b Chiru F. IOBOS pag. 117
8. c Chiru F. IOBOS pag. 136
9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25
16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225
18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
19. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.219
22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.219
23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224
24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225
34
25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227
26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.226
27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231
28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232
29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232
30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233
31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232
32. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232
33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246
34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246
35. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.247
36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247
37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247
38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.252
39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253
40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.248
41. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.254
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.263
47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287
48. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.232
49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14
51. c Chiru F. IOBOS pag. 386
52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245
53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.220
58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30
59. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224
60. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.231
61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321
62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
35
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,
mai rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in
jos pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari
paraclinice invazive.
7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos
si antiischemic.
8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.
9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se
afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
simple sau opiacee.
36
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul
si severitatea bolii.
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale
37
c) sedentarismul
5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:
a) efectuarea tratamentului antibiotic
b) efectuarea tratamentului anticoagulant
c) efectuarea tratamentului antiinflamator
6. Medicatia antianginoasa cuprinde:
a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata
b) antialgice cu actiune retard
c) opiacee si sedative
7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de:
a) 20-30 minute
b) 3-5 minute
c) cel putin 2-3 ore
8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia:
a) tromboza cerebrala
b) glomerulonefrita hipertensiva
c) infarctul miocardic
9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in
salon
a) la 48-72 ore de la debut
b) la 12-24 de ore de la debut
c) dupa 8-10 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a) preparatele greu digerabile
b) reducerea severa a grasimilor animale
c) condimentele
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a) hipercalorica, hiperglucidica
b) hipocalorica, hipolipemianta
c) hipercalorica, hiperlipidica
12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a) senzatie de frig in zona cefalica
b) cefalee
c) hipertensiune ortostatica
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) expunerea la frig
b) efectuarea de efort fizic
c) hiperglicemiile
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina
c) expunerea la frig
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a) administrarea de Heparina
b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a) stresul, infectii ale tractului urinar
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
38
17. Cateterismul cardiac este:
a) un examen scintigrafic
b) un examen radiologic
c) o metoda invaziva de diagnostic
18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:
a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic
b) medicamentele cu efect antiinflamator
c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) durerea
b) insuficienta respiratorie
c) edemul
20. In angina pectorala durerea este:
a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superior
b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c) localizata in regiunea lombara, unilateral
21. In HTA, cefaleea:
a) apare de obicei dimineata, la trezire
b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c) se insoteste de paloare a fetei
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a) hipertiroidism, feocromocitom
b) glomerulonefrita acuta si cronica
c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:
a) are o evolutie rapida
b) are o evolutie progresiva
c) are o mortalitate ridicata
24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:
a) stadiul de hipertensiune intermitenta
b) stadiul prehipertensiv
c) stadiul de hipertensiune permanenta
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) insuficienta cardiaca globala
b) encefalopatie hipertensiva
c) infarct miocardic
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b) incidenta este mai mare la barbati
c) formele mai grave apar la femei
27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:
a) hipersodat
b) normosodat
c) hipo sau desodat
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a) limitarea eforturilor fizice
b) respectarea orelor de somn si de masa
c) implicarea in situatii conflictuale
29. Regimul hiposodat contine:
a) mai putin de 0,5 g sare/zi
39
b) 10-14 g sare/zi
c) 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c) EKG de efort, ex. sputei
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul:
a) arterei radiale
b) carotidei
c) venei femurale
32. Tahicardia reprezinta:
a) frecventa normala a respiratiei
b) frecventa scazuta a respiratiei
c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
33. Bradicardia reprezinta:
a) accelerarea frecventei pulsatiilor
b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c) scaderea frecventei respiratiilor
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) dispneea
b) insuficienta respiratorie
c) durerea
35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este:
a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului
b) scaderea transaminazelor
c) examenul EKG
36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter:
a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min.
b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta
respiratorie
c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie
37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de:
a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace
38. Infarctul miocardic este produs de:
a) scaderea contractiilor ventriculare
b) diabetul zaharat
c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii
respective a miocardului
39. In IMA conduita de urgenta vizeaza:
a) oprirea hemoragiei
b) intreruperea efortului fizic
c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite
40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore
sunt:
a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c) asigurarea confortului
41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:
40
a) indicele de protrombina
b) creatina
c) colesterol
42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:
a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
43. Organul tinta afectat in IMA este:
a) ficatul
b) creierul
c) ganglionii limfatici
44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:
a) regim alimentar hiposodat
b) regim hipercaloric
c) regim hipoglucidic
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b) antibioticelor
c) tonicardiacelor
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a) dupa varsta de 25 ani
b) dupa varsta de 40 ani
c) dupa varsta de 60 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a) boala hipertensiva
b) hipertensiune permanenta
c) feocromocitom
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:
a) la 48 – 72 de ore de la debut
b) la 12 – 24 de ore de la debut
c) la 14 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a) ionograma sanguina
b) hemoleucograma
c) probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b) ateroscleroza coronoriana
c) umiditatea si poluarea atmosferica
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
BAREM DE CORECTURA
41
5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
42
26 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225
35 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227
36 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
43
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
44
b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
c) dureri mari si repetate, varsaturi
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a) hematemeza, hemoptizie
b) hematemeza, melena
c) hematemeza, hematurie
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a) scaun acoperit cu sange rosu
b) scaun negru ca pacura
c) varsatura alimentara
11.Paracenteza este:
a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale
b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice
c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice
12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:
a. tomografia
b. ecografia
c. radiografia abdominala pe gol.
45
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
BAREM DE CORECTURA
46
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
2.
47
2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina
5. Piuria e.emisia involuntara de urina
3.
48
c. HTA,insuficienta cardiaca
7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat:
a. in perioada de formare a edemelor
b. in perioada de formare si mentinere a edemelor
c. in perioada de mentinere a edemelor
8. Retentia de urina reprezinta:
a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
49
a) hemoragii importante
b) insuficienta cardiovasculara
c) hipotensiune arteriala
18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
a) colica biliara
b) colica abdominala
c) colica renala
19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire:
a) diaree
b) polakiurie, tenesme vezicale
c) anemie
50
28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim:
a) sarac in acizi nucleici
b) sarac in oxalati
c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
29. In insuficienta renala acuta, halena are miros:
a) amoniacal
b) de acetona
c) dulceag – gretos
30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede:
a) repaus absolut la pat
b) reducerea ratiei calorice
c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
51
c) 1-2 luni
40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu:
a) manitol si diuretice de ansa
b) antihistaminice
c) solutii perfuzabile
41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b) obstructia unilaterala a cailor urinare
c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid
42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a) 1500-2000 ml/zi
b) 600-700 ml/zi
c) 500-1000 ml/zi
43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri
b) lactat de sodium
c) saruri de potasiu
44. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a) hipovolemia
b) glomerulonefrite
c) obstructia cailor urinare
45. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a) sughit, sete, anorexie
b) oboseala, somnolenta, astenie
c) facies teros, edeme declive
46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) controleaza balanta lichidiana
b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c) creste sansa de supravietuire a pacientului
47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a) dureri lombare, musculare si abdominale
b) febra si scadere ponderala
c) somnolenta, stare confuzionala
48. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a) polakiurie, disurie
b) agitatie psiho-motorie, transpiratie
c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:
a) alterarea starii generale a pacientului
b) mentinerea stazei urinare unilateral
c) calmarea durerii si a parezei intestinale
50. Poliuria este:
a) o tulburare a emisiei urinare
b) o tulburare a diurezei
c) o tulburare calitativa a urinii
51. Litiaza renala se intalneste indeosebi:
a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani
b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani
c) la adolescenti
52
52. In litiaza urica se recomanda:
a) alimente bogate in oxalati
b) lapte, legume, fructe
c) alimente sarace in acizi nucleici
53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a) tuberculoza renala
b) litiaza renala
c) cancerul renal
54. Proteinuria inseamna:
a) prezenta glucozei in urina
b) prezenta albuminei in urina
c) prezenta sangelui in urina
55. Hematuria de natura renala apare in:
a) adenom de prostata
b) litiaza renala
c) uretrite
53
a) conturul si pozitia rinichilor
b) calculii biliari
c) chistul ovarian
54
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a
55
41 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212
42 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
43 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
44 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
45 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
46 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
47 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210
48 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
49 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.215
50 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
51 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
52 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
53 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
54 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
55 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
56 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
57 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207
58 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
59 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204
60 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
61 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
62 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
63 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
56
10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme
deosebite.
11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune
existenta unei complicatii.
12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din
partea asistentei medicale.
13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
57
b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c) regim hidric
7.Regiunile paroase se rad:
a) in seara dinaintea interventiei
b) cu 1-2 ore inaintea interventiei
c) cu 36 ore inaintea interventiei
8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:
a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sangvinolenta
c) greturi si varsaturi
9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a) cat mai precoce
b) dupa 2 saptamani
c) dupa 1 saptamana
10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b) in prima ora dupa interventie
c) in seara interventiei
11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:
a) decubit ventral
b) decubit lateral
c) decubit dorsal, cu capul intors lateral
12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a) in prima zi
b) dupa 7 zile
c) dupa 48-72 ore
13.Necesarul bazal de apa al organismului este de:
a) 30-40 ml/kg corp
b) 5-6 gr
c) 2-4 gr
14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul
drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
a) colica biliara
b) ulcer gastric
c) pancreatita acuta
15.Cand apare mai frecvent colica biliara:
a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin:
a) sondaj gastric
b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c) efectuarea ionogramei sanguine
17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:
a) antialgice,antispastice,antiemetice
b) antitermice
c) antibiotice
58
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
BAREM DE CORECTURA
59
10.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
60
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit
ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor
de
decubit.
10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea
mobilitatii
fizice a acestuia.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se
hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si
dezbraca
singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati
recreative.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
61
b) patul
c) cadrul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:
a) la cinematograf
b) la telefon
c) la radio si T.V.
7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:
a) la pat
b) la cabinetul EKG
c) la cabinetul asistentelor
8. Imobilizarea favorizeaza:
a) diareea
b) constipatia
c) varsaturile
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:
a) bogat in proteine
b) bogat in glucide
c) bogat in celuloza si lichide
10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:
a) masaj usor al membrelor
b) tapotaj toracic
c) pudraj cu talc
11. Pneumonia de decubit se previne prin:
a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b) administrare de antibiotice
c) administrare de chimioterapice
12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin:
a) frictionarea zilnica cu alcool diluat
b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat
c) frictionarea lunara cu alcool diluat
13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a) indiferenta
b) blanda
c) violenta
14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:
a) atingeri repetate
b) izolare
c) rabdare, tact, educatie
15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de:
a) starea pacientului
b) starea familiei
c) starea asistentei medicale
62
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
63
14 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
1
A B
1 Fereastra serologica a Perioada a doua
2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra
3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea
4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia
5 Infectii oportuniste e Prima perioada
2.
A B
1 Tratamentul antifungic a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic
3.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
64
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
65
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
66
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos
1.
67
2.
3.
68
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup
de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si
prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.
2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza
de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.
3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste
rebordul costal cu cativa cm.
5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia
persistenta cu virus hepatic B si C.
7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic
si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.
8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline
standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp.
9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele
purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.
10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
imbolnavire,ci si tuturor sugarilor.
11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic
B
13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o
eventualitate posibila.
15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala
acuta de tip B in cursul sarcinii.
16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor
deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.
69
Marcati cu „x” raspunsul corect :
70
c) 2-23 saptamani
BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
71
2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169
3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174
6. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174
7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173
8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173
9. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-172
10. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-170
11. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169
72
b) hipoglicemii
c) diabetul de tip П
7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi :
a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele pricipale
8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza:
a) circa 2 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce:
a) numai dupa valorile glicemiei
b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei
c) dupa valorile glicozuriei
73
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie
1.
A B
74
1 Menoragie prelungita a Tumora de ovar
2 Dismenoree b Chist dermoid
3 Continut grasos c Chistadenoame seroase
4 Lichid clar d Chistadenoame mucinoase
5 Lichid transparent vascos e Fibroame uterine
2.
A B
1 Menoragie a Sangerare uterina
2 Leucoree b Durere la urinat
3 Tuseu vaginal c Scurgere apoasa
4 Disurie d Urocultura
5 Infectie urinara e Examen clinic local
3.
A B
1 Histerometrie a Chiuretaj uterin
2 Testul Lahm-Schiller b Masurarea cavitatii uterine
3 Colposcopie c Examenul trompelor, cu substanta de contrast
4 Biopsie de endometru d Examenul endoscopic al colului uterin
5 Histerosalpingografia e Detectarea cancerului de col uterin
75
c) igiena locala si controlul medical
7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:
a) extirparea totala a ovarelor
b) rezectia partiala a ovarelor
c) extirparea trompelor
8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara:
a) restabilirea permeabilitatii trompelor
b) reimplantarea de trompe
c) indepartarea uterului in totalitate
9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in:
a) regim alimentar
b) montarea unei sonde vezicale permanente
c) baie generala
10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei:
a) hemoragii interne
b) anemii prin lipsa de fier
c) anemii prin lipsa vitaminei B
11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei:
a) complicatii respiratorii
b) complicatii renale
c) complicatii pulmonare
12. Supravegherea pansamentului se urmareste:
a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui
b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii
76
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie
BAREM DE CORECTURA
77
15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139
1.
2.
3.
78
asistentii medicali” Titirca L.
2 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 179
asistentii medicali” Titirca L.
3 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 179
asistentii medicali” Titirca L.
4 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 180
asistentii medicali” Titirca L.
5 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 180
asistentii medicali” Titirca L.
6 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 180
asistentii medicali” Titirca L.
7 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 182
asistentii medicali” Titirca L.
8 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 182
asistentii medicali” Titirca L.
9 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 184
asistentii medicali” Titirca L.
10 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 185
asistentii medicali” Titirca L.
11 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 186
asistentii medicali” Titirca L.
12 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 187
asistentii medicali” Titirca L.
13 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 187
asistentii medicali” Titirca L.
14 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 188
asistentii medicali” Titirca L.
15 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 188
asistentii medicali” Titirca L.
79
4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute
ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii.
5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi
productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen.
6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a
ionogramei sanguine.
7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei.
8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-
molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie
familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau
Fenobarbital I.M.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu
polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori
pirodermite.
15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat
insulinodependent este acidocetoza diabetic.
2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de
medicamente:
a) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine
c) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni:
a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie,
administreaza sirop expectorant, aeriseste camera
b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea
sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau
bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea crizei
80
c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri
expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil
4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta :
a) 4-6 ani
b) 0-3 ani
c) 7-8 ani
5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:
a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj
inter- si subcostal, tuse obositoare
b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de:
a) 6-8 l/min
b) 8-10 l/min
c) 4-6 l/min
7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi:
a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide
c) Alimente preferate de copil
8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:
a) Cord prea lenes
b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite
c) Anemii se vere
9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de:
a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta
b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat
c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi:
a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c) Nu are legatura cu masa sanguine
11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin:
a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza
b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate
c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie,
cianoza
81
b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta
c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome:
a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi
b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea
tensiunii areteriale
c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta,
bradicardie
15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt:
a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii
arteriale E.C.G
b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G
c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este:
a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal
b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate
17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:
a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b) Diuretice + polivitamine + antitusive
c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei:
a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b) Direct de la sursape cateter nazal
c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave
19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric:
a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului
b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate
c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate
20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin:
a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare
generala alterata
b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale
c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna
21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a) Streptococ, stafilococ, pneumococ
b) Escherichia, colii, shigella, salmonella
c) Anotimpul cald si igiena defectuasa
82
c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient
curat si uscat
23. Semnele de dezhidratare acuta sunt:
a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea
fontanelei anterioare la sugar, oligurie
b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½
cm, oligurie
c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
hidratarea se face pe cale orala
24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in:
a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament
etiologic (antibiotic si chimioterapice)
b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si
varsta copilului
25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de
infectia cu:
a) Stafilococ
b) Streptococ B-hemolitic
c) Colibacil
26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate
b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee
27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica,
oligurie hipertensiune arterial
b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri
lombare
c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee
28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de
glomerulonefrita acuta difuza arata:
a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale
b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba Addis-
Hamburger si Stansfeld-Webb modificate
29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel:
a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c) VSH, calcemie, magneziemie
30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut
acasa
b) Limitare activitatii fizice al domiciliu
83
c) Diminuarea activitatii psihice
31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta:
a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat
b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei
32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele
categorii de medicamente:
a) Antibiotic, vitamine si diuretice
b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
33. Convulsiile se defines da fiind:
a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii
de constienta
b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta
c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a) 1-5 ani
b) 0-1 an si 6 luni
c) 3 luni – 5 ani
35. Convulsiile febrile se manifesta astfel:
a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de
maximum 15 minute
b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute
c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile
36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate
foarte mare
b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate
moderata
c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C
37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza
b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat
per os
38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul:
a) In decubit dorsal cu capul pe perna
b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini
c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure
39. Diabetul zaharat este boala:
a) Pancerasului endocrine
b) A intregii glande pancreatice
c) A ficatului
40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt:
84
a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi
b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a
rudelor de gradul I
c) Infectii microbiene netratate la timp
85
50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori:
a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie,
ionograma plasmatica usor modificata
b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina,
ionograma modificata, pH sanguin scazut
c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut
hipercolesterolemie
86
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
87
2) c) pag 234-235 “_”
3) b) pag 248
4) b) pag 237
5) a) pag 238
6) c) pag 240
7) b) pag 240
8) b) pag 265
9) c) pag 266
10) a) pag 266
11) c) pag 266
12) c) pag 267
13) a) pag 267
14) b) pag 267
15) b) pag 267
16) c) pag 268
17) a) pag 268
18) a) pag 268
19) c) pag 269
20) c) pag 289
21) b) pag 279
22) b) pag 208 – Proceduri
23) a) pag 208 - Puericultura si pediatric
24) a) pag 285
25) b) pag 316
26) c) pag 316
27) a) pag 318
28) c) pag 318
29) b) pag 319
30) a) pag 319
31) c) pag 320
32) b) pag 320
33) a) pag 339
34) c) pag 340
35) a) pag 340
36) a) pag 340-341
37) b) pag 342
38) c) pag 342
39) a) pag 408
40) b) pag 409
41) c) pag 409
42) a) pag 410
43) c) pag 410
44) a) pag 411
45) c) pag 411
88
46) b) pag 411
47) c) pag 411
48) a) pag 412
49) a) pag 412
50) a) pag 412
51) a) pag 413
52) c) pag 413
53) b) pag 414
54) c) pag 414
89
90