dosarul nr.

2-1940/19
12-2-50949-27072018
HOTĂRÎRE
În numele Legii
15 august 2019 mun.
Chişinău
Judecătoria Chişinău (sediul Centru)
În componenţă:
preşedintele şedinţei, judecătorul Lupașcu
Natalia
grefier Corjița
Adrian
interpret Seinic Rodica

examinând în ședință publică, în procedura contencioasă, cauza civilă intentată la

acțiunea depusă de Maximciuc Alexandr, Maximciuc Valentina, Maximciuc
Anghelina, Maximciuc Nichita, Ignatiuc Vitali, Ignatiuc Alina, Andrușceac Ivan şi
Andruşceac Elena către Î.S. ”Poșta Moldovei”, intervenienți accesorii Svetlana
Balchivschi, Agenţia Proprietăţii Publice și Chiaburu Tamara, privind constatarea
vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației
unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea
întreținătorului, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată,
a constatat:
Argumentele participanților la proces
La data de 24.07.2018, avocatul Dumitru Codreanu acționând în interesele
reclamanților Maximciuc Alexandr, Maximciuc Valentina, Maximciuc Anghelina,
Maximciuc Nichita, Ignatiuc Vitali, Ignatiuc Alina a acționat în justiție Î.S. ”Poșta
Moldovei” cu atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Svetlana
Balchivschi privind constatarea vinovăţiei pârâtului în producerea accidentului de
muncă, obligarea achitării indemnizaţiei unice pentru deces în accident de muncă,
compensarea venitului ratat pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului
moral şi restituirea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii se menționează că la data de 26 ianuarie 2018 s-a produs
accidentul rutier care a fost calificat ca accident de muncă din urmă căruia au decedat
4 persoane-angajați ai pârâtului, printre care şi Maximciuc Alexandr, fiul
reclamanților Maximciuc Alexandr, Maximciuc Valentina, soţul lui Maximciuc
Anghelina şi tatăl copilului Maximciuc Nichita, la fel a decedat și Ignatiuc Denis fiul
reclamanţilor Ignatiuc Vitali și Ignatiuc Alina.
Se indică faptul că potrivit proceselor-verbale de cercetare a accidentului de
muncă mortal nr.ISM-2018-PVA-22/2 pe cazul de deces a lui Maximciuc Alexandr și
nr.ISM-2018-PVA-22/l pe cazul de deces lui Ignatiuc Denis, s-a decis că evenimentul
face parte din categoria accidentelor de muncă.
Astfel, conform celor constatate de Inspectoratul Muncii s-a constatat că decedatul
Maximciuc Alexandr a fost primit la muncă prin contractul individual de muncă din
30.11.2015 nr.63/15 în funcție de inginer-electronist, la data producerii accidentului,
26.01.2018 se afla în automobilul de alt salariat al pârâtului, şoferul Chiaburu Boris cu
ocazia sarcinii de a efectua în toate secțiile poştale din r.Râşcani controlul asupra
funcţionării corecte a programelor de calculator şi tehnicii de calcul în perioada de
22.01.2018 - 31.01.2018, sarcină pusă prin ordinul angajatorului nr.З din 22.01.2018,
iar decedatul Ignatiuc Denis se afla în acel automobil cu ocazia faptului că aceasta şi
era atribuţia nemijlocită de serviciu ori el a fost primit la muncă în funcţie de poştaş de
însoţire la data de 25.05.2015 .
Relevă că accidentul s-a produs aproximativ la orele 09:30 la data de 26.01.2018
în apropierea de o curbă acoperită cu asfalt cu lăţimea de 7,3 pe traseu secundar G17
situat între traseele R7 şi M5 la cotitură automobilul de model VAZ a derapat ieşind
pe contrasens lovindu-se cu un camion. Conform raportului de expertiză tehnică a
autoturismului VAZ în care se aflau decedaţii, s-a constatat că automobilul dat pe
timp de iarnă contrar Regulamentului de circulaţie rutieră în faţă avea anvelope de
vară, profilul anvelopei era sub nivelul admisibil şi însăşi automobilul este afectat de
acţiunea de coroziune metalică datorită vechimii sale de exploatare .
Prin procesul verbal sus indicat s-a mai constatat faptul că automobilul VAZ
21074 cu n/î ***** cât şi şoferul Chiaburu Boris a fost admis în acea zi pe rută de
către directorul interimar Svetlana Balschivschi cu abateri de la Regulamentul cu
privire la asigurarea securităţii circulaţiei radere de către întreprinderi ce efectuează
transporturi de pasageri şi mărfuri 9/12 din 09.12.1999 emis de Ministerul
Transporturilor şi Comunicaţiilor publicat în MO nr.046 la data27.04.2000 și anume
pct.3.3.3 care indică „Organizaţia este obligată să asigure controlul stării sănătăţii
şoferilor, de a nu admite pentru conducerea mijloacelor de transport persoanele, care
se află în stare de ebrietate sau cu starea sănătăţii şubredă, pentru aceasta e necesar:
- a organiza examenul medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi
după efectuarea curselor cu înscrierea obligatorie în foaia de parcurs sau în alt
document a rezultatelor; - a asigura evidenţa şi analiza datelor examinării medicale a
şoferilor în scopul de a depista şoferii predispuşi de a întrebuinţa băuturile alcoolice,
întrebuinţează droguri, suferă de boli cronice.’’ şi pct.4.3 care indică „ Organizaţiile
sunt obligate: 4.3. A asigura un control zilnic asupra stării tehnice a unităţilor de
transport înainte de a ieşi la traseu şi la întoarcerea la locul parcării. Persoanele cu
funcţii de răspundere ale întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor
de transport, sunt obligate în foile sau alte documente să facă înscrieri despre starea
tehnică bună a unităţilor de transport."
Indică reclamanții că potrivit explicaţiilor date de directorul interimar Svetlana
Balschivschi în faţa inspectorului de muncă, persoanele cu funcţii de răspundere ale
întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general la ei
în unitate lipsesc şi nu în ultimul rând prin procesul verbal de cercetare a accidentelor
de muncă s-a constatat că însăşi interimar Svetlana Balschivschi, numită în funcţia
respectivă la data de 16.01.2018, a fost admisă de către pârât la muncă fară a fi
instruită corespunzător în domeniul securităţii şi sănătății în muncă contrar
prevederilor art.17 alin.7 din Legea nr.186 din 2008 privind securitatea şi sănătate în
muncă .
Avînd în vedere de cele sus menţionate, consideră reclamanții că deja este
suficient de a concluziona că prin atitudinea angajatorului neserioasă faţă de regulile
de securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă ori automobilul echipat cu
anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat şi a ieşit pe contrasens unde a fost
tamponat de camion.
Menționează că în condițiile art.18 al.2 din Legea nr.186 din 2008 și pct.18 şi 20
al Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a
indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în
urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale aprobat prin HG nr.513
din 1993, a formulat o cerere prealabilă în adresa Î.S. ”Poșta Moldovei” referitor la
achitarea plăților prevăzute de lege.
Relevă reclamanții că la data de 18.06.2018, pârâtul a recepţionat cererile
prealabile şi prin răspunsul dat din 10.07.2018 a comunicat că datorită faptului că nu
sunt concluziile organelor competente referitor la accidentul din 26.01.2018 este
imposibil examinarea cererii respective. Cu prezenta abordare reclamanții nu sunt de
acord deoarece unica autoritate competentă de a cerceta accidentele de muncă grave şi
mortale şi-a dat concluziile sale prin ancheta făcută şi fisată cu procesele verbale de
cercetare a accidentelor de muncă iar referitor la dosarul penal consideră că nu pot
aştepta deciziile penale irevocabile în proces penal . Or, asemenea dosare durează
aproximativ 4-6 ani până la finisarea cazului în toate cele 3 instanţe inclusiv şi din
acest motiv nu pot aştepta atât timp pentru a avea careva probe în plus despre
vinovăţia angajatorului în producerea accidentului. În acest sens se reține că decedatul
Maximciuc Alexandr are şi un copil minor de 3 ani, Maximciuc Nichita care figurează
ca şi reclamant fiind reprezentat de reprezentantul legal mama sa, reclamanta
Maximciuc Anghelina care a fost şi soţia decedatului, care la fel a rămas fară
întreţinător iar cheltuieli pentru creşterea şi întreţinerea copilului minor sunt necesare
în fiecare zi.
Se menționează că potrivit extrasului din contul salarial al decedatului
Maximciuc Alexandr dumnealui are lucrate 24 luni la Î.S. "Poşta Moldovei", și tot în
această perioadă lucra prin cumul la SRL CHITALEXPLUS. Prin urmare, suma
indemnizaţiei unice pentru deces în accident de muncă constituie 1713722 lei 52 bani,
potrivit următorului calcul : suma de 118187.85 lei /24 luni=4924 ,49 lei (salariu
mediu lunar) *12=59093,88(salariu mediu anual) *29 (ani netrăiţi până la vârsta de 62
ani).
 Cu privire la indemnizaţia unică pentru deces în accident de muncă a lui Ignatiuc
Denis se menționează că suma indemnizaţiei unice pentru deces în accident de muncă
este de 1364865, 84 lei, ținînd cont că salariul acestuia se acumulează suma de
69993,35 lei /24 ( perioada de potrivit pct.9 din Regulament) =2916,38 salariu mediu
lunar *12=34996,56 salariu anual *39 ani netrăiţi până la vârsta de 62 ani deoarece
avea 23 ani la momentul decesului.
Cu privire la pretenția privind repararea lunară a prejudiciului pentru pierderea
întreținătorului până la vârsta de 18 ani sau 23 ani a copilului decedatului Maximciuc
Alexandr se subliniază că potrivit art.18 al.2 din Legea nr.186 din 2008, în caz de
deces al lucrătorului în urma unui de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea
care poartă vina pentru accidentul de sau pentru boala profesională repară
prejudiciul material persoanelor care au dreptul la în modul şi în mărimea stabilită
de lege, şi, în plus, le plăteşte, din contul mijloacelor o indemnizaţie unică, luîndu-se
ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit d anilor compleţi pe care
acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de 62 de ani, dar nu mai de 10 salarii medii anuale.”
Totodată, art.1419 Cod Civil prevede că„(2) Dreptul la despăgubire se
recunoaşte: a) minorilor, pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani; b) elevilor şi studenţilor
care au împlinit 18 ani, pînă la finalizarea studiilor (cu excepţia studiilor efectuate la
secţia fără frecvenţă) în instituţii de învățămînt, dar cel mult pînă la împlinirea vîrstei
de 23 de ani; (2) Dreptul la despăgubire se recunoaște: a) minorilor, pînă la
împlinirea vîrstei de 18 ani; b) elevilor şi studenţilor care au împlinit 18 ani, pînă la
finalizarea studiilor (cu excepţia studiilor efectuate la secţia fără frecvenţă) în
instituţii de învăţămînt, dar cel mult pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani; e) unuia
dintre părinţi, soţului sau unui alt membru al familiei defunctului, ce îngrijeşte de
copii, fraţii şi surorile care erau întreţinuţi de defunct, pînă la împlinirea vîrstei de 14
ani sau pînă la îmbunătăţirea stării sănătăţii, confirmată prin aviz de organele
medicale abilitate".
Se susține că potrivit datelor statistice, minimum de existenţă pentru copiii ce
locuiesc în sate pe anul 2017 a constituit în medie 1690, 30 lei lunar iar pentru femei
apte de muncă ce locuiesc în sate în medie 1701,40 lei. Prin urmare datorită faptului
că atât copilul de care era la întreţinerea decedatului cât şi soţia care are la moment în
îngrijire copilul minor comun cu decedatul şi-au pierdut întreţinătorul va fi echitabil
de cerut repararea lunară pentru pierderea întreţinătorului din luna decesului până la
vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 23 ani dacă copilul îşi va continua studiile într-o
instituţie de învăţământ la secţia zi a câte 1690, 30 lei lunar. Se susține că pentru soţia
decedatului care are în îngrijire copil al decedatului până la vârsta de 14 ani în
conformitate cu art.1419 al.2 lit. e) Cod Civil va fi echitabil de reparat prejudiciu prin
achitarea lunară a sumei de 1701, 40 lei din luna decesului până la data de 21
septembrie 2028 când copilul minor al decedatului, Maximciuc Nichita va împlini
vârsta de 14 ani.
 În motivarea pretenţiei cu privire la prejudiciul moral se menționează prevederile
art.1422 al.l Cod Civil, care indică în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu
moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale
nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată
are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent
bănesc. 2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea
prejudiciului patrimonial. ”
Dreptul la compensarea bănească a prejudiciului moral îl au nu numai persoanele
prejudiciate direct, ci şi persoanele apropiate acesteia. Este posibil de a acorda
despăgubiri băneşti pentru prejudiciul moral afectiv cauzat terţelor persoane apropiate
persoanei vătămate, legate de aceasta printr-o relaţie afectivă, familială.
Se indică faptul că evaluarea prejudiciului moral nu presupune determinarea
„preţului suferinţelor fizice şi psihice”, care sunt inestimabile, ci aprecierea
multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi-a implicaţiilor
acestora pe toate planurile vieţii sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să se
aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi
familial atât pentru moment, cât şi pentru viitor.
Se susține că din cauza atitudinii iresponsabile a pârâtului faţă de securitatea
muncii la întreprindere a decedat una dintre cele mai apropiate persoane reclamanților
şi cele mai importante ori decesul ambilor a creat grave suferinţe psihice şi fizice
datorită stresului continuu la care au fost supuşi şi care cu greu va fi uitat ori ambii
decedaţi aveau un comportament familial exemplar , nu duceau un mod de viaţă
amoral, antisocial, multe așteptări au fost puse de către reclamanţi raportate la cei
decedaţi. De exemplu Ignatiuc Alina și Vitali, părinţii decedatului Ignatiuc Denis care
plănuia în scurt timp să îşi întemeieze şi dumnealui o familie, la fel ca şi toţi părinţii
care cresc copii şi-au pus speranţe că vor vedea şi nepoți de la ei şi la bătrâneţe vor fi
ajutaţi de copiii săi şi nepoţi ceea ce nu va mai fi, sau de exemplu din spusele
reclamantei Maximciuc Valentina, care spune că nepoţelul , fiul decedatului întreabă
permanent „undei tata, când va veni, de ce a plecat, etc. ”
Prin urmare, nu se poate nega existenţa prejudiciilor psihice rezultate din
afecţiunea pe care o aveau ei faţă de fiul, soţul şi tatăl reclamanţilor, situaţie care
solicită să fie reparată printr-o compensaţie bănească încasată de la pârât în sumă de
100 000 lei pentru fiecare reclamant, în total 600 000 lei.
Solicită reclamanții:
-constatarea vinovăţiei civil-delictuale a pârâtului în producerea accidentului de
muncă suferit de Maximciuc Alexandr şi Ignatiuc Denis;
-încasarea din contul pârâtului Î.S. "POŞTA MOLDOVEI” în contul
reclamanţilor Maximciuc Alexandr, Maximciuc Valentina, Maximciuc Anghelina şi
Maximciuc Nichita indemnizaţiei unice pentru decesul lui Maximciuc Alexandr în
accident de muncă în sumă de 1 713 722 , 52 lei.
 -repararea prejudiciului pentru pierderea întreţinătorului prin compensarea lunară
din contul pârâtului în contul reclamantului Maximciuc Nichita, fiul decedatului a
sumei de 1690 lei 30 bani sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului
întreţinătorului ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 18 ani sau până la vârsta de
23 de ani dacă Maximciuc Nichita îşi va continua studiile în instituţii de învăţământ
secţia zi;
-repararea prejudiciului pentru pierderea întreţinătorului prin compensarea lunară
din contul pârâtului în contul reclamantei Maximciuc Anghelina soţia decedatului a
sumei de 1701 lei 40 bani sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului
întreținătorului, ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 14 ani a copilului
decedatului, 21 septembrie 2028, copil de care are grijă reclamanta Maximciuc
Anghelina;
- încasarea din contul pârâtului Î.S. "POŞTA MOLDOVEI" în contul
reclamanţilor Ignatiuc Vitali, Ignatiuc Alina indemnizaţiei unice pentru decesul lui
Ipntiuc Denis în accident de muncă în sumă de 1 364 865, 84 lei;
-repararea prejudiciului moral cu o compensaţie încasată din contul pârâtului în
contul fiecărui reclamant a câte 100 000 lei în total 600 000 lei;
-restituire cheltuielilor de judecată mărimea cărora vor fi concretizate la
momentul finirii procesului.
În drept, acțiunea se întemeiază pe prevederile art.7 CPC , Legea nr.186 din
2008 privind securitatea şi sănătatea în muncă, Regulamentul cu privire la plata de
către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea
capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei
afecţiuni profesionale aprobat prin HG nr.513 din 1993, art.art.14, 1418,1419 Codul
Civil.
La data de 24.10.2018, avocatul Dumitru Codreanu acționînd în interesele lui
Andruşceac Ivan și Andrușciac Elena a depus cererea de chemare în judecată către
Î.S. ”Poșta Moldovei” intervenienți accesorii Svetlana Balchivschi, Agenţia
Proprietăţii Publice cu acțiune privind constatarea vinovăţiei pârâtului în producerea
accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizaţiei unice pentru
deces în accident de muncă , repararea prejudiciului moral şi restituirea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea cererii depuse s-a menționat că la data de 26 ianuarie 2018 s-a
produs accidentul rutier care a fost calificat şi ca accident de muncă din urmă căruia
au decedat 4 persoane angajate ale pârâtului, printre care şi fiul reclamanţilor -
Andruşceac Andrei.
Conform Procesului verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal nr.ISM-
2018-PVA-22/3 pe cazul de deces a lui Andruşceac Andrei s-a decis că evenimentul
face parte din categoria accidentelor de muncă. Conform celor constatate de
Inspectoratul Muncii prin Procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă s-a
constatat că decedatul Andruşceac Andrei a fost primit la muncă prin contractul
individual de muncă din 03.11.2008 nr.85/08 în calitate de specialist operaţiuni
poştale, la data producerii accidentului, 26.01.2018 se afla în automobilul condus de
alt salariat al pârâtului, şoferul Chiaburu Boris, cu ocazia sarcinii emise prin „ordinul
nr.l-d din 25.01.2018.
Conform raportului de expertiză tehnică a autoturismului VAZ în care se aflau
decedaţii, s-a constatat că automobilul dat pe timp de iarnă contrar Regulamentului de
circulaţie rutieră în faţă avea anvelope de vară, profilul anvelopei era sub nivelul
admisibil şi însăşi automobilul este afectat de acţiunea de coroziune metalică datorită
vechimii sale de exploatare. Prin procesul verbal sus indicat s-a mai constata faptul că
automobilul VAZ 21074 cu n/î ***** cât şi şoferul Chiaburu Boris a fost admis în
acea zi pe rută de către directorul interimar Svetlana Balschivschi cu abateri de la
Regulamentul cu privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere de către
întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri şi mărfuri nr. 9/12 din emis de
Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor publicat în MO nr.046 la data 09.12.1999
şi anume pct.3.3.3 .
Se subliniază că potrivit explicaţiilor date de directorul interimar Svetlana
Balschivschi în faţa inspectorului de muncă persoanele cu funcţii de răspundere ale
întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general la ei
în unitate lipsesc , la fel cu, şi medic ce ar putea controla starea de sănătatea a
şoferilor şi nu în ultimul rând prin procesul verbal de cercetare a accidentelor de
muncă s-a constatat că însăşi directorul interimar Svetlana Balschivschi numită în
funcţia respectivă la data de 16.01.2018 a fost admisă de către pârât la muncă fără a fi
instruită corespunzător în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă contrar
prevederilor art.17 al.7 Legea nr.186 din 2008 privind securitatea şi sănătatea în
muncă .
Susțin reclamanții că prin atitudinea angajatorului neserioasă faţă de regulile de
securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă ori automobilul echipat cu
anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat şi a ieşit pe contrasens unde a fost
tamponat de camion .
Indică reclamanții că la data de 07 septembrie 2018 Procuratura raionului
Rîşcani prin ordonanţă la pus sub învinuire pe decedatul şofer Chiaburu Boris, salariat
al pârâtului, pentru comiterea infracţiunii prevăzute la art.264 al.5 CP încălcarea
regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport care a cauzat decesul a două sau
mai multor persoane.
Prin răspunsul Inspectoratului de Poliţie Râşcani din 16.05.2018 reclamanților li
s-a comunicat despre deschiderea cauzei penale nr.2018300026 conform semnelor de
infracţiune prevăzute de art.264 al.5 Cod Penal . Prin ordonanţa din 10.08.2018 li s-a
comunicat că celălalt şofer al autocamionului , Adochiţii Mihail a fost scos de sub
urmărire penală prin ordonanţa din 26.04.2018 pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de
el.
 Potrivit art.1403 al.l Cod Civil „Comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu
vinovăţie de prepusul său în funcţiile care i s-au încredinţat. ”
În opinia reclamanților legea prevede clar că vinovăţia angajatorului pentru
faptele prepuşilor săi în funcţiile ce li s-au acordat inclusiv însăşi a angajatorului
persoană juridică care nu a instruit la angajare pe directoarea oficiului poştal Râşcani,
Svetlana Balchivschi despre obligaţiile ce îi revin ei ca şi conducător al unităţii prin ce
au încălcat prevederile art.17 al.7 din LP nr.186 din 2008 privind securitatea şi
sănătatea în muncă ; la întreprindere lipseşte persoana responsabilă de starea auto a
autoturismelor prin ce s-a încălcat pct.4.3 din Regulamentul cu privire la asigurarea
securităţii circulaţiei rutiere de către întreprinderi ce efectuează transporturi de
pasageri şi mărfuri nr. 9/12 din 09.12.1999 emis de Ministerul Transporturilor şi
Comunicaţiilor; lipseşte persoana responsabilă ce trebuie să asigure controlul stării
sănătăţii şoferilor a autoturismelor prin ce s-a încălcat pct.3.3.3 din Regulamentul cu
privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere de către întreprinderi ce efectuează
transporturi de pasageri şi mărfuri nr. 9/12 din 09.12.1999 emis de Ministerul
Transporturilor şi Comunicaţiilor.
Ca rezultat autoturismul VAZ condus de şoferul pârâtului, Chiaburu Boris era
echipat pe timp de iarnă cu anvelope din faţă uzate de vară din această cauză maşina a
derapat şi a ieşit pe contrasens lovindu-se cu un camion de model Mercedes nr. de
înmatriculare *****.
Se subliniază că la data de 03.09.2018 pârâtul a recepţionat cererea prealabilă la
care a răspuns că la moment nu pot să se expună asupra cererii prealabile deoarece
încă nici un „organ competent” nu s-a pronunţat asupra vinovăţiei persoanelor la
producerea accidentului.
Cu asemenea poziţie reclamanții nu sunt de acord ori există probe şi
circumstanţe care demonstrează vinovăţia pârâtului în producerea accidentului de
muncă deoarece unica autoritate competentă de a cerceta accidentele de muncă grave
şi mortale şi-a dat concluziile sale prin ancheta făcută şi finisată cu procesele verbale
de cercetare a accidentelor de muncă. Menționează că nici o normă nu interzice
adresarea în ordinea acţiunii civile pentru tragerea la răspundere delictuală a
angajatorului persoană juridică şi cauza penală va putea fi desfăşurată în paralel unde
se va decide răspunderea penală a persoanelor fizice salariate ale pârâtului. De
asemenea, reclamanții invocă și pct.32 din Hotărârea Plenului CSJ Cu privire la
practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei materiale despre
încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă vătămare
a sănătăţii ori prin deces Nr.6 din 04.07.2005.
Indică că potrivit extrasului din cont, Andrușciac Andrei a început lucrul la Î.S.
Poşta Moldovei din 01.06.2015.Astfel, efectuând un calcul potrivit pct.9 din
Regulamentul aprobat prin HG nr.513 din 1993, suma indemnizaţiei unice constituie 1
611 882 lei 72 bani, avînd în considerație că salariu anual al decedatului constituie
57567,24 lei *28 ani netrăiţi până la vârsta de pensionare (la momentul decesului
Andruşceac Andrei avea 34 ani)
Cu referire la pretenţia cu privire la prejudiciul moral se indică ca temei de drept
prevederile art.1422 al.l Cod Civil. Invocă reclamanții că din cauza atitudinii
iresponsabile a pârâtului faţă de securitatea muncii la întreprindere a decedat una
dintre cele mai apropiate persoane reclamanţilor şi cele mai importante ori decesul
fiului a creat grave suferinţe psihice şi fizice datorită stresului continuu la care au fost
supuşi şi care cu greu va fi uitat ori decedatul aveau un comportament familial
exemplar , nu ducea un mod de viaţă amoral, antisocial, multe aşteptări au fost puse
de către reclamanţi raportate la fiul său inclusiv şi ajutor din partea fiului în perioada
vârstei înaintate a reclamanţilor, care de fapt şi a ajuns ori reclamanţii sunt deja la o
vârstă destul de înaintată (62 şi 58 ani).
Solicită reclamații constatarea vinovăţiei civil-delictuale a pârâtului în
producerea accidentului de muncă suferit de Andruşceac Andrei, încasarea din contul
pârâtului Î.S. "Poşta Moldovei" în contul reclamanţilor indemnizația unică pentru
decesul lui Andruşceac Andrei în accident de muncă în sumă de 1611882 lei 72 bani,
repararea prejudiciului moral a câte 100 000 lei și restituirea cheltuielilor de judecată
mărimea cărora vor fi concretizate la momentul finisării procesului.
În drept, acţiunea se întemeiază preponderent pe prevederile art.7 CPC, Legea
nr.186 din 2008 privind securitatea şi sănătatea în muncă, Regulamentul cu privire la
plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru
pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de
muncă sau unei afecţiuni profesionale aprobat prin HG nr.513 din 1993, art.14,
1418,1419 Codul Civil.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana) din 13 decembrie 2018 s-
a dispus conexarea într-un singur proces a cauzei civile nr.2-2668/18 (12-2-71082-
30102018), la acţiunea înaintată de Andruşceac Ivan si Andruşceac Elena către ÎS
„Poşta Moldovei”, intervenienţi accesorii Svetlana Balchivscaia şi Agenţia
Proprietăţii Publice, cu privire la constatarea vinovăţiei în producerea accidentului de
muncă, încasarea indemnizaţiei unice de deces în urma accidentului de muncă,
compensarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, aflată în examinare la
Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), judecător Sergiu Suvac cu cauza civilă nr.2-
1940/18 (12-2-50949-27072018) la acțiunea lui Maximciuc Alexandr, Maximciuc
Valentina, Maximciuc Anghelina, Maximciuc Nichita, Ignatiuc Vitali, Ignatiuc Alina
către Î.S. ”Poșta Moldovei”, intervenient accesoriu din partea pârâtului Svetlana
Balchivschi privind constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de
muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației unice pentru deces în accident
de muncă, compensarea venitului ratat pentru pierderea întreținătorului, repararea
prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată aflat în procedură
judecătorului Lupaşcu Natalia, cu atribuirea cauzei civile unui numărul unic – nr.2-
1940/18 (12-2-50949-27072018).
 Prin referințele din 12.12.2018 și 19.02.2019, Î.S.„Poşta Moldovei”, a solicitat
respingerea acțiunilor depuse, ca fiind neîntemeiate, nefondate, invocând în susținerea
poziției următoarele considerente de fapt şi de drept.
La caz, se subliniază că, în rezultatul cercetării de către Inspectoratul de Stat al
Muncii, a accidentului de muncă produs la data de 26.01.2018, organul respectiv nu a
constatat vinovăţia I.S.„ Posta Moldovei” în producerea accidentului respectiv, fapt
probat prin procesele verbale nr. ISM-2018-PVA- 22/1 din 06.07.2018 si nr. ISM-
2018-PVA-22/2 din 06.07.2018. Or, în pct. 7 al proceselor verbale menţionate,
Inspectoratul de Stat al Muncii a indicat următoarele „Cauzele producerii accidentului
dependente de Î.S.„Poşta Moldovei” – lipsesc.
Totodată, în pct. 8 al proceselor verbale respective, Inspectoratul de Stat al
Muncii, a indicat că „Cauzele si persoanele responsabile de producerea accidentului
de muncă dat (accident rutier), vor fi stabilite după finalizarea anchetei de către
Inspectoratul de Politie Rîscani”.
În context, Î.S.„Poşta Moldovei” nu a primit până la momentul actual
concluziile/actele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani prin care s-ar constata vinovăţia
Î.S.„Poşta Moldovei” în producerea acestui accident .Totodată, potrivit raportului de
expertiză judiciară, nr. 34/12/1-R-1700 din12.06.2018 la fel nu se constată vinovăţia
Î.S.,, Posta Moldovei” în producerea accidentului respectiv.
În ordinea celor expuse, consideră că solicitarea reclamanţilor privind
constatarea de către instanţa de judecată a vinovăţiei Î.S.„Poşta Moldovei” în
producerea accidentului de muncă din 26.01.2018 una lipsită de temei juridic,
deoarece cercetarea accidentelor de muncă, se efectuează în condiţiile legii, de
Inspectoratul de Stat al Muncii, care comportă nemijlocit obligaţia şi competenţa
exclusivă de a stabili circumstanţele şi cauzele producerii accidentului de muncă şi
implicit de a constata cine se face vinovat în producerea acestuia, dar nu de către
instanţele judecătoreşti, care nu sunt investite, în condiţiile legii, cu asemenea
competenţe.
De asemenea remarcă şi prevederile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie
„Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei materiale
despre încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă
vătămare a sănătăţii ori prin deces”, nr. 6 din 04.07.2005. Indică faptul că pentru a
obliga o întreprindere să achite despăgubirile prevăzute de cadrul normativ, trebuie
deja să existe probe clare, certe şi pertinente care să confirme vinovăţia întreprinderii
în producerea accidentului de muncă şi aceste probe să fie emise/eliberate de organele
competente, împuternicite în condiţiile legii cu cercetarea accidentelor de muncă, iar
în speţă, asemenea probe/acte lipsesc.
Prin urmare, ţinând cont că în speţă nu a fost constatată vinovăţia Î.S.„Poşta
Moldovei” în producerea accidentului de muncă din 26.01.2018 iar legislaţia prevede
expres că despăgubirile atât materiale, cât şi morale se acordă doar în cazul în care
este stabilită vinovăţia întreprinderii în producerea accidentului de muncă, acte care
în speţă nu au fost prezentate, pretenţiile reclamanţilor privind încasarea din contul
I.S.„Posta Moldovei” în beneficiul lor a indemnizaţiei unice pentru deces în legătură
cu producerea unui accident de muncă sunt absolut neîntemeiate.
Cu referire cu referire la aplicarea în speţă a răspunderii civil-delictuale a
Î.S.„Poşta Moldovei”, în temeiul art. 1403 Codul Civil al RM, se menţionează că
răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, este acea instituţie juridică care
intervine în caz de răspundere a unei persoane pentru fapta altuia. La caz, reclamanţii
invocă răspunderea civil-delictuală a pârâtului, în lipsa unui careva delict civil, or în
cazul dat, un careva delict civil nu a fost comis de către I.S.„Posta Moldovei” și nici
de către prepusul Chiaburu Boris, deoarece în legătură cu acţiunile comise de către dl
Chiaburu Boris, a fost intentată o cauză penală, și prin ordonanţa din 07.09.2018, a
fost pus sub învinuire, fiind învinuit în comiterea infracţiunii penale prevăzute de art.
264, alin. 5) Cod Penal al RM, „încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei de către
persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul mai multor
persoane.
Subsecvent, în cazul dat, repararea daunelor cauzate în legătură cu accidentul
rutier produs la data de 26.01.2018, urmează a fi solicitate prin intermediul înaintării
unei acţiuni în procesul penal, asa cum indică expres art. 219, alin. 1) CPP al RM.
Indică pârâtul despre inexistenţa în speţă a răspunderii civil-delictuale a
Î.S.„Poşta Moldovei”, în temeiul art. 1403 Codul Civil al RM, pentru fapta d-lui
Chiaburu Boris or un careva delict civil nu a fost comis de către dl Chiaburu Boris,
acesta comiţând o faptă penală, care atrage răspunderea penală personală, în temeiul
art. 219, alin. 1) CPP al RM.
Totodată menționează că potrivit pct. 5.1 al raportului de expertiză judiciară, nr.
34/12/1-R-1700 din 12.06.2018, „partea carosabilă-destinată circulaţiei în două
sensuri, suprafaţa din asfalt, spre extremităţi acoperită cu gheaţă şi zăpadă, în planul
longitudinal, drumul este orizontal (din ordonanţă)”.
Aşadar, potrivit constatărilor efectuate în raportul de expertiză judiciară,
suprafaţa carosabilului unde a fost produs accidentul rutier, era uscată, neacoperit cu
gheată si zăpadă, gheata si zăpada existând doar spre extremităţile carosabilului, fapt
confirmat bunăoară și de pozele efectuate la fata locului. Respectiv, în condiţiile
expuse, conform prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere, se permite
exploatarea autovehiculelor fără ca anvelopele acestora să fie echipate cu marcajul
,.M + S”, „M.S.” sau „M & S”, atunci când suprafaţa carosabilului nu este acoperită
cu gheată sau zăpadă. Prin urmare, anvelopele axei din fată ale automobilului de
model VAZ cu numărul de înmatriculare *****, corespundeau cerinţelor
Regulamentului circulaţiei rutiere.
Suplimentar, evidenţiază că dl Chiaburu Boris, în calitate de şofer al
automobilului de model VAZ cu numărul de înmatriculare *****, a primit 6 anvelope
de iarnă şi în temeiul ordinului nr. 33 din 05.12.2017, fiind obligat să asigure
schimbarea anvelopelor de vară pe cele iarnă. Totodată, în baza Fişei de Post Funcţia
Şofer, dumnealui era obligat să întreţină în stare tehnică corespunzătoare automobilul
de model VAZ cu numărul de înmatriculare ***** şi să refuze plecarea pe rută dacă
automobilul este neasigurat conform cerinţelor. Prin urmare, I.S.„Poşta Moldovei” nu-
i poate fi imputată neschimbarea anvelopelor de vară pe cele de iarnă pentru axa din
faţă a automobilului respectiv. Or, schimbarea anvelopelor de vară pe cele de iarnă
pentru automobilul indicat a fost pusă în sarcina şoferului- d-lui Chiaburu Boris.
În altă ordine de idei, se menționează că dl Chiaburu Boris a fost instruit în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ultima instruire a fost efectuată la data de
08.12.2017. De asemenea, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost instruiţi
corespunzător inclusiv şi salariaţii Maximciuc Alexandru, Ignatiuc Denis și
Andrușciac Andrei.
Totodată, se susține că este neîntemeiat argumentul precum că, profilul
anvelopelor automobilului de model VAZ cu numărul de înmatriculare ***** era sub
nivelul admisibil or, potrivit raportului de expertiză judiciară, înălţimea reziduală a
profilului benzii de rulare a anvelopelor sau media acestora nu era sub limita de 1,6
mm. Subliniază de asemenea că exploatarea autovehiculelor afectate de coroziune
metalică nu este interzisă de prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere, or la data
de 26.04.2017, automobilul de model VAZ cu numărul de înmatriculare *****, a fost
supus verificării tehnice, în rezultatul căreia a fost eliberat raportul de verificare
tehnică a vehiculului, valabil până la 25.04.2018.
De asemenea, indică faptul că atât lipsa medicului, care să asigure organizarea
examenului medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi după
efectuarea curselor, cât şi lipsa persoanei care să asigure controlul zilnic asupra stării
tehnice a unităţilor de transport, în cadrul Centrului de Poştă Rîşcani, filială a
I.S.„Poşta Moldovei”, nu constituie motivele producerii accidentului din 26.01.2018,
nefiind stabilită de Inspectoratul de Stat al Muncii legătura de cauzalitate (cauză-
efect) dintre lipsa acestor persoane și producerea accidentului din 26.01.2018. Mai
mult, potrivit concluziilor din raportul de expertiză medico-legală nr. 201827C0020
din 15.02.2018, „în proba de sînge a cadavrului Chiaburu Boris, şoferul automobilului
de model VAZ 21074, cu numărul de înmatriculare *****, alcool etilic nu a fost
depistat”.
De asemenea, după cum rezultă şi din raportul de expertiză judiciară, nr.
34/12/1- R-1700 din 12.06.2018, careva defecţiuni tehnice la automobilul de model
VAZ 21074, cu numărul de înmatriculare *****, cum ar fi spre exemplu defectarea
sistemului de frânare, nu au fost constatate.
Cu referire la cerinţa reclamanţilor privind încasarea prejudiciului moral se
menţionează că un careva prejudiciu moral nu a fost cauzat de către I.S.„Poşta
Moldovei”. Or, vinovăţia pârâtei în producerea accidentului din data de 26.01.2018,
nu a fost constatată, motiv din care pârâta nu poate fi obligată la achitarea cărorva
prejudicii morale rezultate din accidentul respectiv. Totodată, Î.S. „Poşta Moldovei”
consideră suma indicată de către reclamanţi drept daune morale, ca fiind nefondată şi
neîntemeiată pe probe.
Prin încheierea protocolară din 28.02.2019 în proces a fost atrasă în calitate de
intervenient accesoriu din partea reclamanților Chiaburu Tamara, soția șoferului
Chiaburu Boris.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul reclamanților avocatul Dumitru
Codreanu a susținut cererea de chemare în judecată pe motivele de fapt și de drept
indicate. Suplimentar, a subliniat că faptul nerespectării de către pîrît prevederilor
legale ce țin de securitatea muncii este reflectată atît în procesul-verbal de cercetare a
accidentelor de muncă întocmite la data 06.07.2018 cît și completările la procesul-
verbal vizat din 09.04.2019, întocmit de Inspectoratul de Stat al Muncii. Cu referire la
cuantumul prejudiciului moral a menționat că acesta a fost evaluat reieșind din
suferințele morale cauzate reclamanților, inclusiv comportamentul pârâtului ținând
cont de refuzul de a achita indemnizația stabilită de lege. De asemenea, în pledoarii a
solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în suma de 15 000 lei.
Prezenți în ședință de judecată reclamanții Maximciuc Valentina, Ignatiuc Vitali
și Andrușceac Ivan au susținut acțiunea, solicitând instanței admiterea acțiunii în
sensul formulat.
La rândul său, reprezentantul Î.S. „Poşta Moldovei”, Romina Dragoi a susținut
poziția pârâtului expusă în referință, pledând pentru respingerea integrală a acțiunii
formulate de reclamanți ca fiind nefondată, cu prezentarea în scris a susținerilor
verbale.
Intervenientii accesorii Svetlana Balchivscaia, Agenţia Proprietăţii Publice și
Chiaburu Tamara, fiind înștiințați legal, în ședință nu s-au prezentat. Totodată prin
cererea depusă, Svetlana Balchivscaia a solicitat respingerea integrală a acțiunii
formulate de reclamanți ca fiind neîntemeiată iar Chiaburu Tamara a solicitat
examinarea cauzei în lipsa sa.
În circumstanțele descrise, ținând cont de faptul citării legale a intervenienților
accesorii, instanța de judecată a dispus în temeiul art.206 alin.(5) CPC examinarea
litigiului în lipsa participanților absenți.
Aprecierea instanței de judecată.
Audiind participanții prezenți în ședință, analizând materialele cauzei prin
prisma art. 130 din Codul de procedură civilă în coraport cu normele legale incidente
speței, instanţa de judecată reține următoarele.
Conform art. 118 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă al RM, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi
obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importantă pentru
soluţionarea justă a pricinii sânt determinate definitiv de instanţa judecătorească
pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum
şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.
 Potrivit art. 121 din Codul de procedură civilă al RM, instanţa judecătorească
reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori
pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,
importante pentru soluţionarea justă a cazului, iar art. 122 din Codul de procedură
civilă al RM prevede că, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin
anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace
probante. Admisibilitatea probelor se determină în conformitate cu legea în vigoare la
momentul eliberării lor.
Astfel, instanța reține că circumstanțele faptice ce au importanță pentru
soluționarea cauzei și asupra cărora nu a obiectat nici una din părțile în proces, se
rezumă la faptul că la data de 26 ianuarie 2018, pe traseu secundar G17 situat între
traseele R7 şi M5, la ieșirea din or.Rîșcani în direcția localității Mihaileni rl Rîșcani s-
a produs accidentul rutier dintre automobilele de model Vaz 21074, cu numărul de
înmatriculare ***** şi autocamionul de model Mercedes Atego 815, cu numărul de
înmatriculare *****, în rezultatul căruia au decedat patru salariaţi ai Centrului de
Poştă Rîşcani, filială a Î.S.„Poşta Moldovei”, aflați în automobilul de model Vaz
21074, cu numărul de înmatriculare ***** şi nemijlocit: dl Maximciuc Alexandr,
d.n.30.03.1984 - inginer electronist, dl Andruşciac Andrei, d.n.15.04.1983 - specialist
operaţiuni poştale, dl Ignatiuc Denis, d.n.30.08.1994 - poştaş de însoţire a poştei și dl
Chiaburu Boris -şofer.
Faptul decesului la data de 26.01.2018 lui Maximciuc Alexandr, d.n.30.03.1984,
Andruşciac Andrei, d.n.15.04.1983 şi dl Ignatiuc Denis, d.n.30.08.1994 se confirmă
prin certificatele de deces anexate la materialele cauzei (f.d. 44, 51, vol.I, f.29 vol.II).
Astfel, materialele cauzei atestă că decedatul Maximciuc Alexandr a fost angajat
în funcție prin contractul individual de muncă nr.63/15 din 30.11.2015, Ignatiuc Denis
a fost angajat prin contractul individual de muncă nr.90/16 din 01.11.2016 (f.d.95-98
vol.I), iar Andrușciac Andrei prin contractul individual de muncă nr.85/09 din
03.11.2008.
Se reține că în baza ordinului Centrului de Poştă Rîşcani nr. 1-D din 25.01.2018
„cu privire la deplasare”, s-a dispus ca dl Andruşceac Andrei, specialist operaţiuni
poştale, la data de 26.01.2018, să participe în oficiul poştal Răcăria, la transferul
acestui oficiu poştal doamnei *****. Totodată, în baza ordinului Centrului de Poştă
Rîşcani nr. 3 din 22.01.2018 „ cu privire la deplasări de serviciu ”, în legătură cu
deservirea tehnică a tehnicii de calcul şi a programelor, s-a dispus ca, în perioada
22.01.2018-31.01.2018, dl Maximciuc Alexandr, inginer electronist al Centrului de
Poştă Rîşcani, să verifice tehnica de calcul din toate oficiile poştale în vederea
asigurării unei bune funcţionări a acesteia (f.d.99-100 vol.I). În cazul lui Ignatiuc
Denis, ultimul se afla în automobilul vizat în virtutea funcției deținute, activând ca
poștaș de însoțire a poștei al subdiviziunii respective.
Prin urmare, existența raporturilor de muncă la momentul producerii accidentului
rutier între Î.S.„Poşta Moldovei” și Maximciuc Alexandr, Andruşciac Andrei, Ignatiuc
Denis a fost recunoscută de pârât și rezultă din actele menționate supra. La fel, s-a
constat cu certitudine că la data producerii accidentului, Maximciuc Alexandr,
Andruşciac Andrei, Ignatiuc Denis se aflau în automobilul de model Vaz 21074 cu
numărul de înmatriculare ***** ce aparține pârâtului, în scop de serviciu.
Instanța reține că defunctul Maximciuc Alexandr este fiul reclamanților
Maximciuc Alexandr și Maximciuc Valentina, fapt confirmat adeverința de naștere
seria VIII BM nr.482559, soțul reclamantei Maximciuc Anghlina, fapt confirmat prin
certificatul de căsătorie seria CS-V 1147260, și tătăl copilului minor Maximciuc
Nichita *****, conform certificatului de naștere seria NA-VI 2254371 (f.d.45-50).
De asemenea, în cadrul examinării cauzei s-a constat că reclamanții Andrușciac Ivan
și Andrușciac Elena, sunt părinții lui Andruşciac Andrei, d.n.15.04.1983 fapt
confirmat prin adeverința de naștere seria VIII-BM nr.473615 iar reclamanții Ignatiuc
Vitali și Ignatiuc Alina sunt părinții defunctului Ignatiuc Denis, d.n.30.08.1994, fapt
confirmat prin certificatul de naștere seria EM nr. 430318 (f.d.52-54 vol. I , f.d.30
vol.II).
Potrivit proceselor-verbale de cercetare a accidentului de muncă mortal nr.ISM-
2018-PVA-22/1; nr.ISM-2018-PVA-22/2; nr.ISM-2018-PVA-22/3 întocmite de
Inspectoratul de Stat al Muncii la data de 06.07.2018 (f.d.19-24 vol.I; 14-16 vol.II)
accidentul a fost calificat ca accident colectiv de muncă.
Instanța reține că potrivit constatărilor Inspectoratului de Stat al Muncii expuse
în pct.6 din procesele verbale întocmite, automobilul VAZ 21074 cu n/î ***** cât şi
şoferul Chiaburu Boris a fost admis în acea zi pe rută de către directorul interimar al
Centrului de Poștă Rîșcani Svetlana Balschivschi cu abateri de la Regulamentul cu
privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere de către întreprinderi ce efectuează
transporturi de pasageri şi mărfuri 9/12 din 09.12.1999 emis de Ministerul
Transporturilor şi Comunicaţiilor publicat în MO nr.046 la data 27.04.2000 și anume
pct.3.3.3. care indică „Organizaţia este obligată să asigure controlul stării sănătăţii
şoferilor, de a nu admite pentru conducerea mijloacelor de transport persoanele, care
se află în stare de ebrietate sau cu starea sănătăţii şubredă, pentru aceasta e necesar:
- a organiza examenul medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi
după efectuarea curselor cu înscrierea obligatorie în foaia de parcurs sau în alt
document a rezultatelor; - a asigura evidenţa şi analiza datelor examinării medicale a
şoferilor în scopul de a depista şoferii predispuşi de a întrebuinţa băuturile alcoolice,
întrebuinţează droguri, suferă de boli cronice.’’ şi pct.4.3 care indică „ Organizaţiile
sunt obligate: 4.3. A asigura un control zilnic asupra stării tehnice a unităţilor de
transport înainte de a ieşi la traseu şi la întoarcerea la locul parcării. Persoanele cu
funcţii de răspundere ale întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor
de transport, sunt obligate în foile sau alte documente să facă înscrieri despre starea
tehnică bună a unităţilor de transport."
De asemenea, Inspectoratul de Stat al Muncii a constatat că directorul interimar
Centrului de Poștă Rîșcani , dna Svetlana Balschivschi, numită în funcţia respectivă la
data de 16.01.2018, a fost admisă la locul de muncă fară a fi instruită în domeniul
securităţii şi sănătății în muncă contrar prevederilor art.17 alin.7 din Legea securității
şi sănătății în muncă nr.186 din 2008, fapt care nu a fost negat de pârât.
Potrivit pct.6, 6.1, circumstanţele care au condus la producerea accidentului au
fost calificate drept "prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport pe
drumurile publice”.
În pct. 7 al proceselor verbale menţionate, Inspectoratul de Stat al Muncii a
indicat următoarele „Cauzele producerii accidentului dependente de executant –
lipsesc.
Se reține că potrivit concluziilor expuse de Inspectoratul de Stat al Muncii
moartea angajaților Î.S.„Poşta Moldovei” a survenit în urma unui șoc posttraumatic,
posthemoragic, ca rezultat traumatismului suportat în urma accidentului rutier.
Totodată, în procesele -verbale nr.ISM-2018-PVA-22/1; nr.ISM-2018-PVA-
22/2; nr.ISM-2018-PVA-22/3 întocmite de Inspectoratul de Stat al Muncii la data de
06.07.2018, la pct. nr.8 (persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative și
altor acte normative din domeniul muncii) s-a menționat că cauzele și persoanele
responsabile de producerea accidentului de muncă dat vor fi stabilite după finalizarea
anchetei de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani.
Tot în şedinţa de judecată s-a mai stabilit că, reclamanții a expediat în adresa
Î.S.„Poşta Moldovei” o reclamaţie prin care a solicitat achitarea sumelor cu titlu de
indemnizație unică pentru deces în accident de muncă, venitului ratat pentru pierderea
întreținătorului, repararea prejudiciului moral pe cale amiabilă, iar prin răspunsurile
din 10.07.2018 și 06.09.2018, pârâtul a comunicat despre imposibilitatea examinării
cererilor formulate ținînd cont de faptul că nu există concluzia organelor competente
referitoare la accidentul din 26.01.2018 (f.d.34,35 vol.I, f.d.26 vol.II).
Instanța reține că la 26.01.2018 organul de urmărire penală a IP Rîșcani a pornit
urmărirea penală cu nr.2018300026 conform semnelor de infracțiune prevăzute de
art. art.264 alin.(5) Cod Penal- încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport care a cauzat decesul a două sau mai multor persoane.
Prin ordonanţă procurorului în Procuratura raionului Rîșcani din 07 septembrie
2018 a fost dispusă punerea sub învinuire cet.Chiaburu Boris, şofer decedat în
accidentul rutier produs la 26.01.2018, salariat al pârâtului, pentru comiterea
infracţiunii prevăzute la art.264 alin. (5) CP (f.d.233 vol.I). Astfel, potrivit
răspunsului nr.34/46-1026 din 30.01.2019 oferit IP Rîșcani, la momentul actual sunt
efectuate acțiuni de urmărire penală, fiind dispusă efectuarea expertizei judiciare
complexe (f.d.224 vol.I).
Instanța notează că, unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de
muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, reglementat la art.5 lit.d) din
Codul muncii, este asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de
muncă, inclusiv la condiţii de muncă care corespund cerinţelor securităţii şi sănătăţii
în muncă.
Astfel, raporturile juridice ce ţin de instituirea de măsuri privind asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă sînt reglementate prin Legea
securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186 din 10.07.2008, care la art.2 alin.(2) stabileşte
principiile generale privind prevenirea riscurilor profesionale, protecţia lucrătorilor la
locul de muncă, eliminarea factorilor de risc şi de accidentare, informarea,
consultarea, participarea echilibrată, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor
acestora, precum şi liniile directoare generale privind aplicarea principiilor
menţionate.
În conformitate cu prevederile art.9 al Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.186 din 10.07.2008, angajatorul este obligat să asigure securitatea şi sănătatea
lucrătorilor sub toate aspectele ce ţin de activitatea desfăşurată, în cazul în care
angajatorul apelează la servicii externe de protecţie şi prevenire, el nu este exonerat de
responsabilităţile sale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Obligaţiile
lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului
responsabilităţii angajatorului.
Potrivit art.10 alin.(l) al Legii securităţii şi săntăţii în muncă nr.186 din
10.07.2008, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul este obligat să ia măsurile
necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea
riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea
organizării şi a mijloacelor necesare. Potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, angajatorul
este obligat să vegheze la adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinînd seama de
schimbarea împrejurărilor, cu scopul de a ameliora situaţia existentă.
La fel, în concordanță cu prevederile art.10 alin.(2) lit.e) Codului muncii,
angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare
cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.
Suportul probator administrat la caz atestă că Maximciuc Alexandr, Ignatiuc
Denis, Andruşceac Andrei, dar și Chiaburu Boris la momentul producerii accidentului
rutier din 26.01.2018 au fost angajații în cadrul Centrului de Poştă Rîşcani Filiala
ÎS’’Poşta Moldovei”. Prin urmare, accidentul a avut loc în perioada de acţiune a
contractului de muncă şi nemijlocit în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.
La compartimentul dat e de remarcat că, prin asigurarea securităţii la locul de
muncă, legiuitorul a instituit în sarcina angajatorului nu doar securitatea care ţine
nemijlocit de acţiunile de serviciu, ci şi însuşi aflarea salariatului la locul de muncă, în
timpul programului de muncă.
Din analiza normelor legale sus-indicate, instanţa notează că, legislaţia în
vigoare stabileşte în sarcina angajatorului obligaţia de a organiza activitatea de
protecţie şi prevenire a riscurilor cauzării daunelor asupra sănătăţii salariaţilor.
La caz, angajatorul nu a întreprins măsuri suficiente prevăzute de lege pentru
organizarea securităţii şi protecţiei salariaţilor la locul de muncă.
 Potrivit art. 14 al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de
muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22.12.2005, accidentele grave
şi mortale produse la locul de muncă sunt cercetate de Inspectoratul de Stat al Muncii
Așa fiind se reține că organul împuternicit în condiţiile legii cu cercetarea
accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor producerii acestora şi nemijlocit stabilirea
faptului dacă cauzele producerii accidentului de muncă sunt sau nu dependente de
angajator, este Inspectoratul de Stat al Muncii.
La caz, se subliniază că, în rezultatul cercetării de către Inspectoratul de Stat al
Muncii a accidentului de muncă produs la data de 26.01.2018, organul respectiv a
constatat în pct.6 al proceselor-verbale nr ISM-2018-PVA-22/1; nr.ISM-2018-PVA-
22/2; nr.ISM-2018-PVA-22/3 din 06.07.2019 că automobilul VAZ 21074 cu n/î
***** cât şi şoferul Chiaburu Boris a fost admis în acea zi pe rută de către directorul
interimar Svetlana Balschivschi cu abateri de la Regulamentul cu privire la asigurarea
securităţii circulaţiei rutiere de către întreprinderi ce efectuează transporturi de
pasageri şi mărfuri 9/12 din 09.12.1999 emis de Ministerul Transporturilor şi
Comunicaţiilor publicat în MO nr.046 la data 27.04.2000 și anume pct.3.3.3. care
indică „Organizaţia este obligată să asigure controlul stării sănătăţii şoferilor, de a nu
admite pentru conducerea mijloacelor de transport persoanele, care se află în stare de
ebrietate sau cu starea sănătăţii şubredă, pentru aceasta e necesar: - a organiza
examenul medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi după efectuarea
curselor cu înscrierea obligatorie în foaia de parcurs sau în alt document a rezultatelor;
- a asigura evidenţa şi analiza datelor examinării medicale a şoferilor în scopul de a
depista şoferii predispuşi de a întrebuinţa băuturile alcoolice, întrebuinţează droguri,
suferă de boli cronice.’’ şi pct.4.3 care indică „ Organizaţiile sunt obligate: 4.3. A
asigura un control zilnic asupra stării tehnice a unităţilor de transport înainte de a ieşi
la traseu şi la întoarcerea la locul parcării. Persoanele cu funcţii de răspundere ale
întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport, sunt obligate
în foile sau alte documente să facă înscrieri despre starea tehnică bună a unităţilor de
transport."
De asemenea, Inspectoratul de Stat al Muncii a constatat că directorul interimar
Svetlana Balschivschi, numită în funcţia respectivă la data de 16.01.2018, a fost
admisă la locul de muncă fără a fi instruită în domeniul securităţii şi sănătății în
muncă contrar prevederilor art.17 alin.7 din Legea securității şi sănătății în muncă
nr.186 din 2008, fapt care nu a fost negat de pârât.
În același timp, instanța subliniază că potrivit pct.9, nemijlocit angajatorul
Î.S.„Poşta Moldovei” a fost declarat responsabil de realizarea măsurilor de lichidare a
cauzelor de producere a accidentului și de prevenire a unor evenimente similare.
Totodată, materialele cauzei atestă că la 26.12.2018 prin cererea depusă
reprezentantul reclamanților a solicitat Inspectoratului de Stat al Muncii dispunerea
unei cercetări suplimentare a accidentului de muncă mortal colectiv. (f.d.216-218
vol.I).
 Potrivit completărilor nr.127 din 09.04.2019 la procesul-verbal nr.DR-2018-
PVA-22 din 06.07.2018 privind cercetarea accidentului de muncă mortal colectiv în
urma căruia a decedat soferul Chiaburu Boris, angajat al oficiului Centrul de Poștă
Rîșcani filiala Î.S.„Poşta Moldovei”, Inspectoratul de Stat al Muncii a venit cu
completări la capitolul 7 (Cauzele producerii accidentului) și 8 (persoanele care au
încălcat prevederile actelor legislative și altor acte normative în domeniul muncii).
În conformitate cu completările menționate, persoanele care au încălcat
prevederile actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii sunt:
Svetlana Balchivscaia directorul interimar al oficiului Centrul de Poştă Rîşcani Filiala
ÎS ’’Poşta Moldovei”: care nu a asigurat controlul suficient privind respectarea
normelor şi cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă fapt prin care sa încălcat
prevederile alin. 4, pct.4.3, pct. 4.4. şi pct. 4.5. din Regulamentul cu privire la
asigurarea securităţii circulaţiei rutiere la întreprinderi, instituţii, organizaţii ce
efectuează transporturi de pasageri şi mărfuri nr. 9/12 din 09.12.1999, alin. 122 pct 5
lit. (e) din Regulamentului circulaţiei rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
357 din 13.05.2009 şi art.10 alin.(l) din Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr.186-
XVI din 10.07.2008, precum și Chiaburii Boris, şofer al oficiului Centrul de Poştă
Rîşcani Filiala ÎS’’Poşta Moldovei”: care a plecat pe rută fără a verifica starea tehnică
a automobilul VAZ 21074 cu numărul de înmatriculare *****, fapt prin ce s-au
încălcat prevederile alin. 3, pct. 3.1 din Instrucţiunea nr. 5 de securitate şi sănătate în
muncă pentru conducătorii de automobile şi pct. 11 lit. (a) din Regulamentului
circulaţiei rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 (f.d.10-12
vol.III).
Instanța apreciază critic alegațiile pârâtului precum că la caz nu a fost obligatorie
echiparea automobilului cu anvelope de iarnă ținînd cont că partea carosabilă în ziua
producerii accidentului rutier potrivit pct. 5.1 al raportului de expertiză judiciară cît și
imaginilor video era curată, neînzapezită, fiind acoperită cu gheaţă şi zăpadă doar spre
extremităţi or contravin prevederilor pct. 122, subpct. 5, lit. e) al Regulamentului
Circulaţiei Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009.
Se reține că, potrivit concluziilor expuse în raportul de expertiză judiciară
nr.34/12/1-R-1700 din 12.06.2018, modelul anvelopelor „BELSHINA” ,BИ-391”
montate pe jantele axei faţă a automobilului de model ”Vaz 21074” cu numerele de
înmatriculare *****, sunt destinate utilizării la autoturisme, pe suprafaţă rutieră dură
în stare uscată sau acoperită cu strat de apă, nu în condiţii de acoperire a suprafeţei
rutiere cu zăpada sau noroi (nu sunt omologate pentru a putea fi utilizate pe timp de
iarnă (zăpada, polei, gheaţă)). Utilizarea acestor anvelope pe acoperire cu gheaţă sau
pe zăpadă nu se admite deoarece acestea nu dispun de proprietăţi de aderenţă
corespunzătoare unor astfel de condiţii de drum. Indexul de rezistenţă limită a
anvelope lor date la greutate „82” (475 kg) şi indexul vitezei maxime „H” (2l0 km/h),
denotă că aceste anvelope au o rezistenţă înaltă şi o elasticitate a cauciucului redusă.
Din punct de vedere tehnic utilizarea unor astfel de anvelope în condiţii de
temperaturi joase, pe gheţuș, carosabil înzăpezit, poate duce la pierderea capacităţii de
maniabilitate (pierderea controlului asupra direcției de mişcare), cumulativ la mărirea
spaţiului de frânare a automobilului (f.d.227-232 vol.I).
Reieșind din cele menționate supra, se atestă că automobilul Vaz 21074, cu
numărul de înmatriculare ***** ce aparține angajatorului ÎS ’’Poşta Moldovei”, pe
timp de iarnă, contrar prevederilor Regulamentului de circulaţie rutieră, pe jantele
axei faţă a automobilului avea montate anvelope de vară.
Anume aceste circumstanțe confirmă lipsa oricăror măsuri de securitate
întreprinse de către angajator pentru a asigura securitatea salariaților aflați la locul de
muncă în timpul deplasării. Or, pasibil de a fi reparat de către angajator este și
prejudiciul cauzat printr-un eveniment care a produs vătămarea integrității corporale a
salariatului ca urmare a acţiunii unui factor de risc, în legătură cu exercitarea
atribuțiilor de muncă, provocând decesul salariatului, survenit în timpul când salariații
se aflau în timpul desfășurării activităților stabilite în fișa de post.
Reieșind din coroborarea prevederilor art.5 lit.k) cu prevederile art.9 lit.n) Codul
muncii, instanţa reţine că unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de
muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, este obligativitatea reparării
integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate
salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă. Principiul în cauză
corespunde dreptului salariatului la repararea prejudiciului material şi a celui moral
cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul
cod şi de alte acte normative.
Corespunzător, se constată că, nu și-a exercitat integral obligația stabilită de lege
de a asigura securitatea salariatului la locul de muncă, or, aceasta reprezintă o
responsabilitate proprie calității sale de angajator și obligatorie în contextul respectării
legislației în vigoare care reglementează desfășurarea activității sale.
Se impune a fi precizat că, într-adevăr, răspunderea pentru producerea
accidentului rutier nu poate fi pusă în sarcina angajatorului, însă, acest fapt nu exclude
și angajarea răspunderii angajatorului pentru neasigurarea unui loc de muncă sigur,
dat fiind că, angajatorul urmează a fi sancționat pentru faptul că nu a asigurat în
modul corespunzător securitatea condițiilor de muncă în care activau defuncții.
Nu poate fi reținut argumentul reprezentantului pârâtei potrivit căruia,
responsabili de vătămarea sănătății angajaților conform regulilor răspunderii
delictuale sunt persoanele care urmează a fi identificate de organele de drept, dat fiind
că comiterea faptei ilegale prevăzută de legea penală, cauzatoare de prejudicii, atrage
răspunderea conform legislației penale a făptuitorilor, însă, acest fapt nu absolvă
angajatorul de răspunderea civilă față de salariații săi în situația în care s-a constatat
neexercitarea corespunzătoare a obligației de asigurare a securității la locul de muncă.
Mai mult ca atît, instanţa notează prevederile Hotărîrii explicative ale Plenului
Curţii Supreme de Justiţie nr.6 din 04.07.2005, cu modificările ulterioare, care
stabilesc cu caracter de recomandare că, pentru survenirea răspunderii civile a
angajatorului pentru dauna cauzată sănătăţii salariaţilor sînt necesare, în afara
condiţiilor generale, şi unele condiţii speciale şi anume: a) la momentul cauzării
prejudiciului să existe raporturi de muncă între angajator şi salariat; b) prejudiciul să fi
fost cauzat salariatului în timpul şi în legătură cu executarea obligaţiunilor de serviciu.
La fel, se reține că, la soluționarea prezentei spețe, s-a luat în considerare și
practica judiciară națională pe cauze similare, și anume, cauza Botnari Nina către BC
„Victoriabank” SA (2ra-557/16), Popov Vladislav către ÎM„Rompetrol Moldova” SA
(2ra–2445/18), cauze în care, Inspectoratul de Stat al Muncii a conchis că, persoanele
care au încălcat actele legislative vor fi stabilite de organele de resort, iar instanțele de
judecată au încasat din contul angajatorului indemnizația unică de deces/indemnizația
unică de pierdere a capacității de muncă din contul angajatorilor.
Instanța subliniază că, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a
integrității corporale, prin altă vătămare a sănătății ori prin deces este o răspundere
delictuală, care trebuie să conțină în sine următoarele condiții generale, inclusiv şi în
cazurile vătămării sănătăţii în timpul executării obligaţiunilor de serviciu: existenţa
unei fapte ilicite, adică acţiune sau inacţiune, care are ca rezultat încălcarea drepturilor
subiective sau interesele legitime ale unei persoane; existenţa unui prejudiciu care
constă în rezultatul sau efectul negativ suferit de o persoană prin vătămare a
integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces datorită faptei
ilicite săvârșite de o altă persoană; legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi
prejudiciu; existenţa vinovăției persoanei care a săvârșit fapta ilicită.
Pentru survenirea răspunderii civile a angajatorului pentru dauna cauzată
sănătăţii salariaţilor sunt necesare, în afara condiţiilor generale, şi unele condiţii
speciale şi anume: a) la momentul cauzării prejudiciului să existe raporturi de muncă
între angajator şi salariat; b) prejudiciul să fi fost cauzat salariatului în timpul şi în
legătură cu executarea obligaţiunilor de serviciu.
Caracterul ilicit al faptei angajatorului constă în crearea unor condiţii dăunătoare
de muncă, în nerespectarea normelor de protecţie a muncii şi a cerinţelor securităţii, în
neasigurarea securităţii şi igienei muncii.
Astfel actele cauzei atestă faptul că accidentul a avut loc în timpul și în legătură
cu îndeplinirea de către defuncțiii Maximciuc Alexandr, Andruşciac Andrei şi
Ignatiuc Denis, a obligațiunilor de serviciu, iar angajatorul nu a luat toate măsurile
necesare de a asigura securitatea și protecția angajaților în timpul serviciului, fapt ce a
determinat și a făcut posibilă comiterea accidentului mortal de muncă.
În același timp se reține că, în speță, nu poate fi admisă pretenția reclamantelor
cu privire la constatarea vinovăției angajatorului în producerea accidentului de muncă
or, vinovăția, este o condiție de angajare a răspunderii delictuale a angajatorului,
constatarea separată a căreia nu este necesară.
Cum s-a menționat mai sus, vinovăția angajatorului în comiterea accidentului de
muncă soldat cu decesul lui Maximciuc Alexandr, Andruşciac Andrei şi Ignatiuc
Denis, se confirmă prin înscrisurile cauzei, care denotă în mod cert și explicit că,
angajatorul nu a întreprins măsuri suficiente în vederea asigurării securității muncii
salariaților vizați.
Ca urmare, instanța consideră că pretenția reclamantelor cu privire la constatarea
vinovăției angajatorului în producerea accidentului de muncă, nu poate fi judecată ca
o pretenție în sens procedural, așa cum, vinovăția este o condiție de angajare a
răspunderii delictuale.
Așa fiind, instanța conchide că, angajatorul ÎS’’Poşta Moldovei” este
responsabilă de producerea accidentului de muncă, care s-a soldat cu decesul
salariaților Maximciuc Alexandru, Andruşciac Andrei şi Ignatiuc Denis, și urmează să
repare prejudiciul cauzat prin acțiunile și inacțiunile sale.
Potrivit art. 18 alin. (2) al Legii nr. 186 din 10 iulie 2008 privind securitatea şi
sănătatea în muncă, în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau
a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau
pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au dreptul la
aceasta, în modul şi în mărimea stabilită de lege, şi, în plus, le plăteşte, din contul
mijloacelor proprii, o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu anual al
celui decedat, înmulţit la numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit pînă la
vîrsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii medii anuale.
Conform pct. 1 al Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi,
organizaţii şi instituţii a îndemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau
decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 523 din 11 august 1993, întreprinderile,
organizaţiile şi instituţiile, indiferent de formele lor de proprietate şi de activitate
economică, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova poartă răspundere
materială pentru prejudiciile cauzate angajaţiilor de accidentele de muncă sau
afecţiunile profesionale.
Potrivit pct.pct. 2, 3, 6, 8-9, 18, 21 ale Regulamentului cu privire la plata de către
întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii
de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni
profesionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr.513 din 11 august
1993, întreprinderea este scutită de plata indemnizaţiei unice, prevăzute de legislaţia
în vigoare, dacă dovedeşte că accidentul de muncă sau afecţiunea profesională nu-i
poate fi imputată. Vina Întreprinderii în producerea accidentului de muncă sau
declanşarea afecţiunii profesionale o stabilesc organele de stat special abilitate. În
cazul cînd decesul angajatului a survenit în urma unui accident de muncă sau unei
afecţiuni profesionale, primesc indemnizaţia unică în părţi egale persoanele care, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, beneficiază de dreptul la repararea prejudiciului
cauzat. Dacă persoanele menţionate în prima parte a acestui punct nu există,
indemnizaţia unică se plăteşte în părţi egale soţiei (soţului), copiilor şi părinţilor
decedatului (decedatei), indiferent de vîrstă, capacitatea lor de muncă şi de alte
condiţii. În caz de litigiu, indemnizaţia unică pentru persoanele prevăzute în alineatele
întîi şi doi ale acestui punct se plăteşte în baza deciziei judiciare. În cazul decesului
angajatului, survenit în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale,
cuantumul indemnizaţiei unice pentru persoanele care beneficiază de acest drept se
stabileşte în suma rezultată din înmulţirea salariului mediu anual al celui decedat cu
numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la vîrsta de şaizeci de
ani, dar nu mai puţin decît zece salarii medii anuale. Pentru calcularea indemnizaţiei
unice, salariul mediu anual al accidentatului se determină pentru perioada de
decontare de doi ani (24 luni calendaristice – de la data de 1 pînă la data de 1)
premergători pierderii capacităţii de muncă ori decesului angajatului în urma unui
accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale. Cererea de plată a indemnizaţiei
unice se depune la Întreprinderea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau
pentru declanşarea afecţiunii profesionale. Plata indemnizaţiei unice persoanelor care
beneficiază de acest drept se efectuează de către Întreprinderea vinovată de
producerea accidentului de muncă sau de declanşarea afecţiunii profesionale din
contul mijloacelor proprii.
La acest compartiment, instanța reține că la data producerii accidentului mortal
de muncă, Maximciuc Alexandr era angajat în cadrul Î.S. Poşta Moldovei, în funcția
de inginer-electronist iar în ultimele 24 luni premergătoare decesului, a realizat în
cadrul întreprinderii un venit în sumă de 113388,65 lei, fapt confirmat inclusiv și prin
extrasul din cont nr. 809 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale (f. d. 36
vol.I). Instanța consideră necesar de a exclude din calcul sumele obținute în urma
activității defunctului în cadrul S.R.L. "Chitalexplus", or în sensul cadrului legal
menționat supra angajatorul este obligat de a achita indemnizația unică care se
determină pentru perioada de decontare de doi ani premergători decesului angajatului
nemijlocit în cadrul întreprinderii.
Astfel, ținând cont de normele legale citate mai sus, se constată că, cuantumul
indemnizației unice ce urmează a fi achitat de angajator în rezultatul decesului lui
Maximciuc Alexandr constituie suma de 1 587 442,08 lei, care a fost calculat după
cum urmează: 113388,65 lei / 24 luni = 4724,53 lei * 12 luni =56694,36 * 28 ani
netrăiți până la vârsta de pensionare de 62 ani. Reieșind din cele expuse, instanța va
respinge pretențiile reclamanților în partea încasării sumei 126 280,77 lei cu titlu de
indemnizație unică pentru decesul angajatului.
Cu privire la indemnizația unică pentru deces în accident de muncă a lui Ignatiuc
Denis instanța atestă că data producerii accidentului mortal de muncă, ultimul era
angajat în cadrul Î.S. Poşta Moldovei, în funcția de poștaș de însoțire a poștei, iar în
ultimele 24 luni premergătoare decesului, a realizat un venit în sumă de 69993,35 lei,
fapt confirmat inclusiv și prin extrasul din cont nr. 810 eliberat de Casa Națională de
Asigurări Sociale (f.d.41,42 vol.I). Astfel, ținând cont de normele legale citate mai
sus, se constată că, cuantumul indemnizației unice de deces ce urmează a fi achitat de
angajator în rezultatul decesului lui Ignatiuc Denis constituie suma de 1364865,84 lei,
care a fost calculat după cum urmează: 69993,35 lei / 24 luni = 2916,38 lei * 12 luni =
34996,56* 39 ani netrăiți până la vârsta de pensionare de 62 ani.
Instanța reține că la data producerii accidentului mortal de muncă, Andrușciac
Andrei era angajat în cadrul Î.S. Poşta Moldovei în funcția de specialist operațiuni
poștale, iar în ultimele 24 luni premergătoare decesului, a realizat un venit în sumă de
115134,34 lei, fapt confirmat inclusiv și prin extrasul din cont nr. 1601 din
28.08.2018 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, ținând cont de
normele legale citate mai sus, se constată că, cuantumul indemnizației unice de deces
în deces de muncă ce urmează a fi achitat de angajator în rezultatul decesului lui
Andrușciac Andrei constituie suma de 1611879,36 lei, care a fost calculat după cum
urmează: 115134,34 lei / 24 luni = 4797,26 lei * 12 luni = 57567,12* 28 ani netrăiți
până la vârsta de pensionare de 62 ani. În rest, ținând cont de eroarea de calcul admisă
în cererea formulată, urmează a fi respinse pretențiile reclamanților în partea ce
depășește mărimea plăților prevăzute de cadrul legal.
Instanța enunță că, conform dispozițiilor art. 1419 alin. (2), (3) Cod civil (în
redacția în vigoare la data sesizării instanței), dreptul la despăgubire se recunoaşte: a)
minorilor, pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani; b) elevilor şi studenţilor care au împlinit
18 ani, pînă la finalizarea studiilor (cu excepţia studiilor efectuate la secţia fără
frecvenţă) în instituţii de învăţămînt, dar cel mult pînă la împlinirea vîrstei de 23 de
ani; c) femeilor care au împlinit vîrsta de 55 de ani şi bărbaţilor care au împlinit vîrsta
de 60 ani – pe viaţă; d) persoanelor cu dizabilităţi; e) unuia dintre părinţi, soţului sau
unui alt membru al familiei defunctului, ce îngrijeşte de copiii, fraţii şi surorile care
erau întreţinuţi de defunct, pînă la împlinirea vîrstei de 14 ani sau pînă la
îmbunătăţirea stării sănătăţii, confirmată prin aviz de organele medicale abilitate.
Determinarea cuantumului despăgubirilor pentru pierderea întreţinătorului se
efectuează conform legii. Iar potrivit art. 1420 alin. (1) Cod civil, plata despăgubirilor
pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a
sănătăţii ori prin deces se efectuează în rate lunare.
La acest compartiment se reține că reclamanții pretind la încasarea în beneficiul
lui Maximciuc Nichita a sumei de 1690,30 lunar (minimum de existență pentru copii
pentru a.2017) pînă la vîrsta de 18 sau 23 ani dacă copilul își va continua studiile de
învățământ la secția de zi. În cadrul examinării cauzei reclamanții au pledat pentru
admiterea cerinței în modul formulat. Instanța menționează că potrivit extrasului
datelor de pe portalul Biroului Național de Statistică (f.d.43 vol.I), minimum de
existență pentru copii în vîrsta 1-6 ani în sate în a.2017 a constituit 1435,80 lei. Prin
urmare, instanța conchide că, urmează a fi încasată din contul angajatorului în
beneficiul lui Maximciuc Nichita, ultimul fiind reprezentat în proces de reprezentantul
său legal, mama Maximciuc Anghelina, cu titlu de prejudiciu pentru pierderea
întreținătorului suma de 1435,80 lei lunar pînă la atingerea majoratului. În același
timp instanța conchide că pretenția în partea încasării prejudiciului pînă la vîrsta de 23
ani este neîntemeiată, fiind înaintată prematur, or cadrul legal prevede posibilitatea
încasării sumei pînă la vârsta indicată doar cu condiția că copilul își va continua
studiile de învățământ la secția de zi.
Cu privire la pretenția privind încasarea unei compensației lunare în favoarea
reclamantei Maximciuc Anghelina, soția decedatului Maximciuc Alexandr, instanța
consideră că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. În acest sens, instanța
subliniază că întru respectarea prevederilor legislației naționale și internaționale, a
creat condiţii egale părţilor pentru exercitarea drepturilor lor, şedinţele de judecată
fiind amânate inclusiv, la cererea părților pentru prezentarea probelor necesare, în
sensul confirmării argumentelor invocate.
Astfel cum se stipulează în art.118 CPC RM, că fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor
sale. Potrivit art. 119 alin.(11) CPC, toate probele se prezintă, sub sancţiunea
decăderii, în termenul stabilit de instanţa de judecată, în faza de pregătire a cauzei
pentru dezbateri judiciare, dacă legea nu prevede altfel.
Instanța subliniază că părților i-a fost acordat un termen suficient și rezonabil
pentru a-și prezenta poziția și de a lua măsurile necesare pentru protecţia drepturilor
sale, inclusiv și prezentarea probelor. Așa fiind, se reține că partea reclamantă nu a
prezentat probe concludente în susținerea ipotezei că reclamanta Maximciuc
Anghelina, nefiind angajată în câmpul muncii, s-ar afla la întreținerea soțului.
Cu referire la încasarea prejudiciului moral
Potrivit art. 1422 Cod Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu
moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale
nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată
are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent
bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului
patrimonial. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea
prejudiciului patrimonial. Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei
autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală,
atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a
declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune
administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri
prevăzute de lege.
Conform dispozițiilor art. 1423 Cod Civil, mărimea compensaţiei pentru
prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi
gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de
vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de
măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. (2)
Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată,
luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul
social al persoanei vătămate.
 În acest context, reieșind din specificul raportului litigios, că angajatul,
neîntemeiat a refuzat reclamanților în achitarea indemnizației unice de deces,
incontestabil pricinuindu-le suferinţe psihice, lipsind-o de posibilitatea de a folosi
mijlocele cuvenite, este evident că reclamanții au simţit umilinţă, stare de neputină,
aşa cum adresările legale către pârâtă de achitare benevol a sumei cuvenite au fost
neglijate, cu referire la art.1422, 1423 Cod civil, se impune încasarea despăgubirilor
morale.
În circumstanțele concrete ale speței, instanța conchide că suma de 100 000 lei
este apreciat drept o compensare echitabilă, menită să aducă satisfacție reclamanților.
Cu referire la pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată
Instanța atestă că, în cadrul prezentului proces, interesele reclamanților au fost
reprezentate de avocatul Dumitru Codreanu, ultimul pledând pentru compensarea
cheltuielilor de judecată în suma de 15000 lei .
Conform dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură civilă,
instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze pârții care
a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenta juridică, în măsura în care acestea au
fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează
părții care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un
avocat.
Analizând cerinţa înaintată, instanţa de judecată la determinarea cuantumului
cheltuielilor de asistenţă juridică ţine cont în această materie de practica Curţii
Europene a Drepturilor Omului, potrivit acesteia partea care a câştigat procesul nu va
putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea,
necesitatea şi caracterul lor rezonabil (cauzele Costin vs România, Amihalachioaie vs
Moldova).
La fel, prin prisma art. 96 al Codului de procedură civilă al RM, legea procesuală
consacră expres prerogativa instanţei de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de
judecată cuantumul onorariului convenit între părţile contractului de asistenţă juridică,
prin prisma proporţionalităţii cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse.
Pornind de la practica și jurisprudența dezvoltată de CtEDO, cheltuielile de
asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.
Pentru dovada cheltuielilor suportate, se evidențiază necesitatea prezentării de către
partea care pretinde compensarea cheltuielilor, dovada suportării acestor cheltuieli.
Ținînd cont de faptul că asemenea acte nu au fost prezentate, instanța va respinge
acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
Conform art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării
pricinii, suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată
reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise
din acţiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține că, relevante speței sunt prevederile art. 3 lit. a) și e) a Legii nr.
1216 din 03 decembrie 1992 privind taxa de stat. Astfel pornind de la faptul că la
înaintarea acțiunii reclamanții au fost scutiți prin lege de la achitarea timbrului de stat
și reișind din cuantumul pretențiilor admise, respectiv de la Î.S. ”Poșta Moldovei”
urmează să fie încasată în bugetul de stat în total suma de 50 000 (cinzeci mii) lei cu
titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.
În conformitate cu prevederile art.art. 238 – 241 Codului de procedură civilă al
RM, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e:
Se admite parțial acțiunea depusă de Maximciuc Alexandr, Maximciuc
Valentina, Maximciuc Anghelina, Maximciuc Nichita, Ignatiuc Vitali, Ignatiuc Alina,
Andrușceac Ivan şi Andruşceac Elena, după cum urmează:
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în beneficiul reclamanților Maximciuc
Alexandr, Maximciuc Valentina, Maximciuc Anghelina, Maximciuc Nichita suma de
1 587 442,08 (un milion cinci sute optzeci și șapte mii patru sute patruzeci și doi) lei
cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în beneficiul copilului Maximciuc
Nichita *****, suma de 1 435,80 (una mie patru sute treizeci și cinci)lei lunar cu titlu
de prejudiciu pentru pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitat începând cu
26.01.2018 și până atingerea majoratului.
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în beneficiul reclamanților Ignatiuc
Vitali și Ignatiuc Alina suma de 1 364 865,84 (un milion trei sute șaizeci și patru mii
opt sute șaizeci și cinci)lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în beneficiul reclamanților Andrușceac
Ivan şi Andruşceac Elena suma de 1 611 879,36 (un milion șase sute unsprezece mii
opt sute șaptezeci și nouă) lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul
lucrătorului.
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în beneficiul reclamanților Maximciuc
Alexandr, Maximciuc Valentina, Maximciuc Anghelina, Maximciuc Nichita, Ignatiuc
Vitali, Ignatiuc Alina, Andrușceac Ivan şi Andruşceac Elena suma de 100 000 (o sută
mii) lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.
În rest, pretențiile se resping ca neîntemeiate.
Se încasează de la Î.S. ”Poșta Moldovei” în bugetul de stat suma de 50 000
(cinzeci mii) lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.
Hotărârea este cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în
termen de 30 zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, prin intermediul
Judecătoriei Chişinău (sediul Centru).
Președintele ședinței,
judecătorul /semnătura/ Natalia Lupașcu
Copia corespunde originalului,
Judecătorul Natalia Lupașcu