Perioada: 18-22.01.

2010
Tema: Cum a fost şi va fi aici pe pământ?

PROIECT TEMATIC

NIVEL II (5-7 ANI)

GRUPA MARE
Educatoare: MOISĂ FLORICA

1
Am amenajat în sala de grupă:
2
 a)colţul tematic.
Pe parcursul săptămânii 12-16 ian 2010, copiii au adus obiecte cum ar fi:
fotografii, imagini dinVrancea pe care le au din excursie, albume, atlasul
geografic al ţării noastre, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, obiecte Pe care le-
au cupărat când au vizitat magazinul ARTIZANAT, stema, drapelul
ţării,drapelul oraşului ADJUD. Au fost expuse în clasă planşe după ,, Povestirile
istorice” ale lui Dumitru Almaş, etc.
b)calendarul naturii
Sub ,,Calendarul naturii „am aşezat „un bolovan”. Am purtat
o discuţie despre aşezarea „bolovanului” .Am prezentat pozele
trecând în revistă momentele excursiei ,,Pagini de istorie
vrânceană,,.Cănd au ajuns la Casa memorială ION ROATĂ, copiii
şi-a amintit că moşul nu mai trăieşte, iar ei au pus flori (trandafiri roşii)pe prispa
casei.
Împreuna cu ei am hotărât ca în zilele ce urmează să desfăşurăm
activităţi dedicate UniriiPrincipatelor Romane Le-am promis ca dacă va fi
vreme bună vom merge duminică (24 ianuarie)la Focşani să ,,dăm mână cu
mână,,.

24 IANUARIE 1859
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNESCĂ

3
 ALEGEREA TEMEI PROIECTULUI
1.
Educatoarea la sugestia copiilor .

2. OBIECTIVE URMARITE

 Obiective cadru

4
  1.Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
să participe la activitătile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât si în calitate de auditor;
 2.să manifeste interes pentru citit;
 3.să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare
necesare folosirii acestora;
 4.să înţeleagă că istoria înseamnă momentele trăite de poporul român;
 5. să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se
folosească de această descoperire;
 6.să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice);
 7.să numere de la 1 la 9, recunoscând grupele de obiecte si cifrele corespunzătoare. Să
compuna si descompuna numerele în limitele 1-9.Să identifice poziţia unui obiect într-
un şir utilizând numeralul ordinal;
 8.să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi
reguli de securitate personală; să aprecieze în situatii concrete unele comportamente si
atitudini în raport cu norme prestabilite si cunoscute;
 9.să redea liber teme plastice specifice desenului; să obţină efecte plastice, forme
spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii; Să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor teme plastice;
 10.să efectueze operatii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;
 11.să descrie, identificand elemente locale specifice ţării noastre şi zonei vrăncene, în
care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice);
 12.să cânte acompaniaţi de educatoare, instrument; să diferentieze auditiv intensitatea
sunetelor din mediul înconjurător si al sunetelor muzicale;
 13.să fie apţi să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte în dans şi în alte
situaţii.

 Obiective de referinta
1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
 să participe la activităţile de grup, inclusiv la cele de joc, atât în calitate
de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
 să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze
că l-au înţeles;

să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza celor acumulate şi să

utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
 Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
2. ŞTIINŢE
 Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din
mediul înconjurător.
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca
parte integrantă a mediului.
 Să comunice idei, impresii pe baza celor observate.
 Să trăiască sentimente de mândrie şi preţuire a portului popular.
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date
cantitate, numar si asocierea cifrei 9.

5
 Să compare două sau mai multe mulţimi de obiecte în funcţie de anumite criterii
sesizând diferenţe cantitative sau echivalente prin punerea în corespondenţă a elementelor
mulţimilor limitele 1-9.
 Să utilizeze corect numeralul ordinal corespunzător respectând acordul între acesta şi
substantivul pe care-l însoţeşte.
 Să compună, descompună în lim 1-9, identificând poziţia unui obiect într-un şir
utilizând numeralul ordinal.
3.OM ŞI SOCIETATE
 Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care
locuieşte (aşezare geografică, obiective socio-culturale şi istorice).
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie.
 Să exprime sentimente de mândrie şi preţuire a istoriei neamului românesc.
 Să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană valorificând
deprinderile de lucru însuşite.
 Să se raporteze la mediul înconjurător contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările
personale.
4. ESTETIC ŞI CREATIV
 Să redea teme plastice specifice desenului, picturii şi modelajului, utilizând diferite
tehnici cunoscute.
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
 Să intoneze cântece pentru copii.
 Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale corespunzătoare
vârstei preşcolare.
 Să asocieze mişcările şi paşii de dans specifice cântecului audiat.
5. PSIHOMOTRIC
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă.
 Să perceapă comportamentele spaţio-temporale, ritm, durată, distanţă.
 Să se folosească de acţiuni motrice învăţate (paşi de dans) pentru a exprima sentimente
şi a răspunde la diferiţi stimuli (serbări, programe artistice, şezători).

6
3. SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI

Dragi părinţi,
Grupa mare intenţionează să deruleze,
în perioada 18-22.01.2010,

un proiect cu tema

Este bine să ne amintim că data de 24 ianuarie 1859,

reprezintă ziua in care Moldova si Tara Romanească, doua ţări
diferite în acele vremuri, s-au unit sub conducerea lui Alexandru
Ioan Cuza.
An de an, acest moment este marcat prin diverse manifestări,
din care nu lipseşte niciodată “Hora Unirii”, cunoscutul cântec pe
versurile poeziei cu acelasi titlu scrise de Vasile Alecsandri.
Aceasta temă o vom aborda prin metode activ-participative si
acţional-practice: joc, observări spontane si dirijate, experimente,
povestiri (poezii,cântece si jocuri muzicale) astfel încât copiii să-şi
îmbogăţească calitativ şi cantitativ cunoştinţele despre acest
subiect.
În acest sens vă rugăm să discutaţi cu copiii despre acest
subiect, să le daţi informaţii corecte, pe care să le impărtăşească
şi celorlalţi copii din grupă, cât şi materialele care să fie aduse de
copiii dumnavoastră la grădiniţă. Vă amintesc că anul trecut şcolar
aţi adus multe poze, planşe descărcate de pe net, cărţi cu povestiri
istorice, obiecte de artizanat specifice zonei de confluenţă a
SIRETULUI cu TROTUŞUL, zonă cu influenţe vrâncene interferate cu
cele băcăoane.
Toate acestea constituie baza pentru alcătuire şi definitivare a
unei hărti pe această temă, la care va cer să participaţi
joi21ianuarie la ora 11,00..
Vă anunţăm, de asemenea, ca prezentarea şi concluzionarea
muncii de proiect cu acestă tema se va face de către copii, VINERI

7
22.01.2010 ORA 11.00 la BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ADJUD .Sper să
ne însoţiţi şi să ne sprijiniţi în demersul nostru.
Vă mulţumesc ,
Educatoare MOISĂ FLORICA

4. POSTER

5. HARTA PROIECTULUI

Harta am realizat-o cu imagini şi siluete reprezentative şi am afişat-o într-un

loc unde copiii au acces pentru a putea fi văzută şi chiar îmbunătăţită.
Harta proiectului va cuprinde urmatoarele aspecte:

24 ianuarie 1859
MICA UNIRE
 Unirea Principatelor
Române reprezintă
unificarea vechilor state
Moldova şi Ţara
Românească

8
  Alexandru Ioan Cuza şi alegerea sa ca domnitor al ambelor
principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859
în Ţara Românească.

 Povestire,, Moş Ion Roată şi Unirea”

de Ion Creangă

 An de an, acest moment este marcat prin diverse manifestări,

din care nu lipseste niciodata,,Hora Unirii”, cunoscutul căntec
pe versurile poeziei cu acelasi titlu scrise de Vasile
Alecsandri.

6. CUTIA CU ÎNTREBĂRI( ce ştim, ce nu ştim,ce am vrea să mai ştim)

- Ce sărbătoresc românii, în fiecare an, pe 24

ianuarie?
- De ce sărbătorim Ziua Unirii?
- Cum s-a numit aceasta Unire?
- Dar Marea Unire de la Alba Iulia?
- Cine a fost ales domnitor în cele doua ţări
româneşti?
- Cum se numesc cele doua ţări româneşti care
şi-au ales domnitor pe Al.Ioan Cuza?
- Cum s-a numit ţara formată prin unirea lor?(România)
- Cum l-au numit romanii pe Al Ioan Cuza? (Ioan I)
- Cum era acest domnitor, Alexandru Ioan Cuza cu ţăranii şi oamenii
obişnuiţi? Dar cu boierii sau cu răufăcătorii?
Cum au sărbătorit românii acest moment istoric?
9
- Cum se numeste dansul specific acestei sărbători istorice?
- Cine a scris versurile cântecului?
- Ce povestiri cunoasteti legate de acest eveniment istoric?
- Cine a fost Moş Ion Roată?
- Cum a înţeles el ce înseamnă cu adevărat Unirea?
- Cum a explicat boierul ajutorul dat de mai mulţi oameni pentru a căra
bolovanul?
- Dar ION ROATĂ?Reproduceti textul?
- Cum sărbătorim această zi memorabilă de 24 ianuarie în toată România?
- Cum se numeşte piaţa din faţa Prefecturii vrâncene?( PIAŢA UNIRII)
- Cine vine, la această mare sărbătoare ,anul acesta în Piaţa Unirii din
Focşani?

7. INVENTARUL DE RESURSE
a) materiale-obtinerea de materiale necesare:
-existente: veselă din lemn si ceramică, costum naţional, cartea de istorie a
romaniei clsIV, harta României, imagini computerizate legate de acest
eveniment (reproduceri) şi câteva fotografii actuale;

-de care avem nevoie: albume si fotografii sau imagini legate de acest
eveniment, obiecte tradiţionale din zona Munteniei,Olteniei, Moldovei,
.povestiri istorice-literare legate de acest eveniment.

-umane: 20 copii, educatoare

-ANEXE: pag. 12-17 din proiect
b) metode didactice: observaţia, conversaţia euristică, explicaţia,
demonstraţia, execiţiul, jocul, învăţarea prin descoperire şi cooperare,
brainstorming-ul de grup si individual,web qest.
c) Evaluare:
-Album foto;
-expoziţie cu lucrările realizate;
- prezentarea piesei de teatru „Moş Ion Roată şi Unirea;
-împărţirea pliantelor cu mesaje patriotice legate de acest eveniment;

8. CREAREA CENTRULUI TEMATIC

9. Centrul tematic va include zilnic:
a) colţul tematic un mare bolovan, obiecte tradiţionale româneşti, postere
hărţi, fotografii , imagini şi cărţi pe tema proiectului.
b) calendarul naturii, prin aşezarea unei păpuşi costumat în ţăran cu un
steag românesc în mână va marca zilele proiectului
c) Programul zilnic (activităţţile zilnice)

10
 d) cutia cu noutăţi: materiale aduse de copii şi de educatoare pe parcursul
deruării proiectului
10.INVENTARUL DE ACTIVITATI
11.Centre de interes deschise si materiale puse la dispozitia copiilor
12.
Constructii: Artă: Biblioteca:
-Lego mic cu buţţi si cabane -Creioane colorate - imagini A3
-Materiale naturale: -carioca Pentru povestea Mos Ion
castane/ghinde/conuri -Imagini din povestea lui Roata si Unirea,
-cuburi cu imagini tradiţionale Moş Ion Roată si Unirea: -Cărti si albume despre
româneşti -Pensule Unirea Principatelor,
-camioane, tren cu sine, -acuarele(tempera) -imagini A4 cu aspecte de la
siluete si figurine de animale -suporturi pt apa/ amestec acest eveniment din ziua de
si oameni -hartie A4 azi si din trecut,
-hârtie creponată/glasată in -Siluete/jetoane cu obiecte
culorile iernei tradiţionale româneşti
-imagini pentru decupat, -Imagini/fişe de lucru
foarfece individual completat sau
- pasta de lipit stik colorat
-sfoară,carton duplex -caiete individuale
-Plastilină-lut- planşetă
-Colaje din hârtie glasată
Jocuri de masă: Jocuri cu rol: Ştiinţă:
-Alege si grupeaza 9 obiecte - carti specifice acestui
tradiţionale de acelasi fel! Figurine îmbracate în costum eveniment: povesti, albume,
-raspunde corect (asociaza popular, steguleţe, traistă, reproduceri, hărţi, etc.
corect) cuşmă, basma, coş de -imagini si filmuleţe de pe
răchită, recipiente de măsurat Youtub
-Joc cu stampile, sabloane lichidul, balanţă, obiecte -balanta, recipiente de
pentru copiere în contur si pe tradiţionale româneşti, etc măsurat lichid, monezi
contur portul romanesc vechi, etc
-puzzle -incastre,combino -caiete individuale
- jetoane
„Cauta perechea!”
Aşeaza-mă la locul meu”

Inventar de probleme:
Ce ştim?
 Denumirea ţarii noastre ;
 Capitala ţarii noastre ;
 Culorile drapelului şi semnificaţia
lor ;
 Romanii sunt un popor iubitor de
ţara, viteaz şi dornic de libertate.
Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
 Cum se numesc cele doua Principate
Române care s-au unit în 24 ianuarie
1859?;
 Ce înseamna ,,Unirea Principatelor
Române ? ;
 Cine a fost Al. I. Cuza? ;
 Rolul lui Al. I. Cuza în Unirea
Principatelor? ;
 Cum l-au denumit românii pe Al.I.
Cuza dupa înfaptuirea Unirii?

11
 Inventar de activităţi:

TEMA : Cum este,a fost şi va fi aici pe pământ?

SUBTEMA: ,,Hai să dăm mână cu mână!”

DATA/ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA
Activitate integrată:
Luni ADP.: Întâlnirea de dimineaţă: ,, La răscruce de drumuri”; ,,Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de ordine, autoservire
18. 01. 2010 text şi cant ,,Ţară, ţară vrem ostaşi!”
ALA: - ,, Dovezi istorice” (Bibliotecă-citire de imagini; Artă – desen, Ştiinţă); Vizită la Muzeul de Artă Populară Vrancea

ADE.: - D.Ş. – Observare ,,Harta României Mari”

- DEC- Audiţie muzicală ,, Imnul eroilor” de Ionel C. Brătianu; Joc pe text şi cânt,,Hora Unirii”
-
ADP: Întâlnirea de dimineaţă: Interviu imaginar ,, Bună dimineaţa, eroule!”; Joc cu text şi cânt ,, Hora Unirii! »
Marţi ALA: - ,, Eroi ai neamului românesc” (Bibliotecă – citire de imagini, Ştiinţă, Artă); Audiţie muzicală ,,Hora Unirii”
19. 01. 2010
ADE: - DLC :- Lectura educatoarei « Moş Ion Roată şi Unirea »de Ion Creangă
- DŞ - Exerciţii cu marterial individual - Formează mulţimi cu 1-9 obiecte. Recunoaşte cifrele şi asociază-le mulţim

Activitate integrată:
Miercuri ADP:- Întâlnirea de dimineaţă – ,,Ştirea zilei”; Activitate opţională- Limba Engleză
20. 01. 2009 ALA: - ,, Eroi vrânceni şi naţionali: Măriuca Zaharia, Ion Roata,Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu, ” (Bibliotecă – po
Ştiinţă); ,,Chipul eroului drag”- concurs de creaţie literară

ADE: - (Activitate Integrată) DOS:- Poezie ,,Cuza Vodă” –poezie populară

- DPM:- Dans popular ,,Braşoveanca,,

Joi ADP- Întîlnirea de dimineaţa: ,, Continuă povestea?”, ,Calendarul naturii. Jocuri de mişcare ,, Mergem ca soldaţii”
21. 01. 2010 ALA – ,, Eroi de ieri şi de astăzi” – amenajarea expoziţiei de artă plastică; ,, Cum s-a format poporul român?”(Ştiinţă-pove

ADE : - DŞ – Joc didactic ,,Numără şi potriveşte!”

- DEC : Modelaj ,, Pictură ,,Hora Unirii”

Activitate integrata:
Vineri ADP: - – Activitate opţională- « Ne jucam in atelierul fanteziei “; Joc de mişcare la alegerea copiilor
22. 01. 2010 ALA: - ,, Moş Ion Roată şi Unirea » (Joc de rol, Artă, Bibliotecă) ; ATELIERUL FANTEZIEMoment evocativ ,,Hai să dăm m
mână cu mână,,

ADE: - DLC : - Joc didactic ,,Ce şti despre eroii neamului?”

- DOS : ,, Hora” – tăiere, lipire

12
 ANEXE:

Hora Unirii
(1857)
Versuri: Vasile Alecsandri
Muzica: Alexandru Flechtenmacher

Hai să dăm mână cu mână Amândoi suntem de-o mamă

Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi armonie!
Măi muntene, măi vecine
Vina să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creşte
Şi duşmanul nu
sporeşte!
De-o faptură şi de-o samă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!

Moş Ion Roată şi Unirea

La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii
moldoveni liberali, ca de-alde Costache
Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu
cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi,
13
câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act
naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit
frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce
berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt,
ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.
—Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân,
scărpinându-se în cap.
— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe,
Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se,
se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc.
Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi,
moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura,
vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi
le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis,
oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani,
le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta
Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au
putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni
buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai
Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce
v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la
nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi
Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti
dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine
şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu
îndrăzneală unul dintre ţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-
am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră?
Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când
vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că
treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa,
coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a
face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să
ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...
-Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în
ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să
luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi
deopotrivă.
Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe
aceste locuri; despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte
ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit,
se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care
sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot
"pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate
zilele, mai bine de 1.850 de ani.
—Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!

14
 — Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă
ajute la cele bune!

— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.

— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap;
ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în
ogradă la mine, bolovanul cel mare?

—Îl vedem, cucoane.

— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în
mijlocul ţăranilor.

— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.

— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.
În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l
aduc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi
mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi.
Povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni
Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina,
Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să
ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în
vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii,
spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi
verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi
răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş
Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă
oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum ai înţeles,
cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi
până la faptă este mare deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare
boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi
pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea,
că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la
opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă
nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum

15
noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum
suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea
Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul
şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.

Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român, Bucureşti, 1880; retipărită în

Convorbiri literare, 1885, nr. 11, 1 febr. Textul de faţă a fost reprodus după volumul Ion
Creangă, Poveşti şi povestiri, Editura "Minerva", Bucureşti, 1987.

stiati ca:
 Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca
Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la
1918) a avut loc la jumătatea secolului al
XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor
state Moldova şi Ţara Românească.
 Unirea este strâns legată de personalitatea lui
Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca
domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859
în Ţara Românească.
 Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi
economică între cele două ţări.
 Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara
Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
 Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării
unirii.
 Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în
1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care
se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu
unele instituţii comune.
 La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost
ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală.
 În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi
Guvernul, realizând unirea politică.
 După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe
tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel
an a denumit noul stat România.

Urcarea pe tronul de la Bucureşti, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru

Ioan Cuza încheie un proces complex, care se întinde pe durata a trei ani,
între încheierea Războiului Crimeii (1853-1856), ce marca înfrângerea

16
Rusiei şi diminuarea considerabilă a rolului jucat de Imperiul ţarist în destinul Principatelor,
şi actul de voinţă al românilor, la 5 şi 24 ianuarie 1859, care, eludând cu înţelepciune şi în
deplină unitate opoziţia Marilor puteri, au consfinţit, în pofida prevederilor restrictive ale
Convenţiei de la Paris, unirea de facto a Principatelor prin alegerea unui singur domnitor la
Iaşi şi la Bucureşti.
Prin înlăturarea Rusiei de la gurile Dunării, în urma Războiului Crimeii, Principatele
române au fost scoase de sub condominiul ruso-turc şi, rămânând sub suzeranitatea Porţii, au
fost puse sub regimul garanţiei colective a celor şapte puteri (Turcia, Franţa, Anglia, Prusia,
Austria, Rusia, Sardinia), fiindu-le îngăduit, prin consultarea populaţiei, să-şi decidă statutul
şi organizarea.
În pofida cererilor Divanurilor ad-hoc de la Bucureşti şi Iaşi (alese în 1857, care
solicitaseră unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat, sub numele de România,
care să beneficieze de autonomie şi neutralitate, condus de un prinţ străin dintr-o dinastie
domnitoare a Europei pentru a evita luptele pentru domnie între familiile boiereşti),
Conferinţa de la Paris din 1858 a hotărât ca principatele să rămână entităţi separate, cu
domni proprii şi adunări distincte, dar să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi
Ţării Româneşti, singurele instituţii comune fiind Curtea de Casaţie şi o Comisie Centrală, cu
sediul la Focşani, pentru elaborarea legilor de interes comun.
Folosindu-se de interesele divergente ale Marilor Puteri (Turcia şi Anglia erau
împotriva constituirii unui stat român fiindcă ar fi putut reprezenta cea mai bună cale spre
independenţă, Londra fiind direct interesată de păstrarea integrităţii Imperiului otoman, iar
Viena se temea că un stat român dincolo de Carpaţi va reprezenta o atracţie greu de ocolit
pentru românii din Imperiul austriac), românii au recurs la politica faptului împlinit, cum
spunea Iorga, dovedind o admirabilă capacitate de mobilizare în scopul împlinirii interesului
naţional, peste voinţa puterilor garante.
Prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iaşi şi la Bucureşti ca domnitor al
Principatelor Unite, românii au silit puterile garante să recunoască forţa juridică a actelor
interne contrare prevederilor Convenţiei de la Paris, dar care nu interziceau explicit alegerea
aceleiaşi persoane ca domn în ambele principate. Lăsând deoparte orgoliile şi numeroasele
pricini care îi despărţeau, românii au pus, astfel, temeliile statului român modern.
Avea să urmeze o veritabilă „cursă cu obstacole” pentru ca întreaga societate
românească să se înscrie pe calea modernizării, adesea împrumtând idei şi forme de
civilizaţie pentru a le suprapune apoi realităţii autohtone tradiţionaliste.

In loc de concluzii...
În fiecare an, pe 24 ianuarie, ne amintim de Unirea înfăptuită la 1859, moment crucial pentru
acest popor, când Moldova şi Ţara Românească au ales să fie împreună o singură ţară. Peste 59 de ani
şi celelalte provincii româneşti aveau să se alăture, întregind un vis de unitate pentru o naţiune
întreagă.
Cu toţi am învăţat la şcoală, la orele de istorie, cum s-au desfăşurat aceste evenimente
memorabile şi cât de greu s-a trecut peste atât de mulţi ani de dezbinare şi învrăjbire.
Unire în cuget şi simţiri – iată un ideal atât de greu de împlinit. Iar istoria românilor ne arată că
doar în puţine momente fiii acestui pământ au realizat acea coeziune spirituală pe care o numim atât
de frumos Unire. Şi câtă nevoie este de această unire! Mai ales în clipele grele, în momentele de
cumpănă, în care tocmai solidaritatea, coeziunea gândurilor, aspiraţiilor, simţămintelor, idealurilor,
poate să dea forţă unui popor.
Vorbim despre Unire cu emfază, înşirând cuvinte răsunătoare. Încercăm stângaci să înjeghebăm o
hora unirii care numai unire şi armonie nu exprimă. Privim spre steagul ţării, ţinând mâna la piept ca
nişte adevăraţi patrioţi, dar ne întoarcem repede la frământările noastre meschine, la dezbinările,
împărţirile, orgoliile mărunte de zi cu zi. Şi asta ar trebui să ne facă să recunoaştem, cu mâhnire, cât

17
de departe suntem de dragostea de ţară, de valorile naţionale, de credinţă, de semenii noştri… de tot!
Chiar şi de noi înşine. Căci ceea ce ne caracterizează din plin în aceste vremuri este tocmai…
neunirea.

18