CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL ADOLESCENTILOR

1. STABILIREA TEMEI
Tema acestui proiect de cercetare o reprezinta “ Consumul de droguri in randul
adolescentilor” , mai exact “Consumul de droguri in randul adolescentilor in
liceele bucurestene”.

2. FIXAREA OBIECTIVELOR
Au fost stabilite o serie de obiective si acestea sunt:
- identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de
tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului
- stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma
frecvent droguri - motivele consumului de droguri
- factorii care favorizeaza consumul de droguri in
randul adolescentilor - efectele consumului de droguri
- impactul drogurilor asupra elevilor,
parintilor, profesorilor - identificarea atitudinilor
adolescentilor asupra consumullui de droguri
3.
DOCUMENTAREA PRELIMINARA ,
Acest proiect de cercetare contine mai multe puncte si anume:
- definirea drogurilor si a abuzului de droguri
- momentul aparitiei drogurilor
- tipurile de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti
- factorii care duc la consumul de droguri
- teorii si modele explicative
- efecte ale consumului de droguri
- statistici cu privire la consumul de droguri
- institutii si organizatii nonguvernamentale
implicate in lupta antidrog Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite

2
 mai multe surse bibliografice: - Radulescu, Sorin , Damboeanu , Cristina,
Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex, Bucursti, 2006
- Ferreol, Gilles, Adolescentii si
toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed.Polirom, Iasi, 2000
- Campell, Ross, Copiii
nostrii si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001
-
http://www.ana.gov.ro (site-ul Agentiei Nationale Antidrog)

4. DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETARII

Populatia careia ii este specific acest fenomen sunt: adolescentii cu varste

cuprinse intre 15 - 18 ani, mai exact elevii de liceu, persoanele care ii sprijina
(parintii, profesorii), dar si cei care se implica in combaterea acestui fenomen
(institutii si organizatii nonguvernamentale).

5. DEZVOLTAREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETARII

5.1 Definitia drogurilor si a abuzului de droguri

In lucrarea sa, “Copiii nostri si drogurile”, Ross Campbell defineste drogul ca

fiind “ o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul
si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta”.1 Consumul de
droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel ”
intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un
panaceu sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva”.2

5.2 Momentul aparitiei drogurilor

1
Ross Campbel, Copiii nostri si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,
pg.9
2
Idem 1, pg 10

3
 Gilles Ferreol in “Adolescentii si toxicomania” sustine ca momentul aparitiei “
consumului illicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, isi are originea in
anii‘50 –‘60, in cursul dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Acest
fenomen a patruns in toate comunitatile, progresand extrem de rapid in randul tinerilor,
fapt ce se datoreaza mai multor factori.”3

5.3 Principalele tipuri de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de

adolescenti

Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt
in general cele care sunt considerate “droguri usoare”: marijuana, amphetamine,
cannabis, hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party
drugs). Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina.
Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple:
acasa, in aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi.

5.4 Cauzele care conduc la consumul de droguri

Consumul de droguri, supranumit si “moartea alba” este considerat un

fenomen social,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat
in acest moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in
grupele de varsta 15 – 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre
consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala,
dezorientarea, singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele
personale, destramarea familiei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei),
anturajul etc. Totodata “adolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea
ce priveste pericolul consumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat
pentru depasirea momentelor de criza existentiala”.4

3
Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 30
4
Idem 3, pg 30

4
 In opinia lui Ross Campbell, “multi alti adolescenti vor invoca presiunea
colegilor ca scuza pentru consumul de droguri. Acesta de fapt este un mod de a suspenda
responsabilitatea celui ce consuma droguri. Din pacate, acceptarea scuzei cu presiunea
colegilor poate duce la ignorarea unor probleme neurologice (vatamari organice ale
creierului), care pot fi cauza folosirii drogurilor.”5

5.5 Teorii si modele explicative

Exista o serie de teorii si modele explicative, cele din urma impartindu-se in

doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centat pe
societate.

In lucrarea “ Sociologia consumului si abuzului de droguri”, Sorin Radulescu si

Cristina Damboeanu clasifica teoriile in trei mari categorii: biologice, psihologice si
sociologice, astfel:
“ 1. Teorii biologice – pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica:
tendinta indivizilor de a lua contact cu drogurile si tendinta acestora de a continua
consumul odata ce contactul cu drogurile a fost realizat.

2. Teorii psihologice – accentul cade pe individ, pe mecanismele de ‘reintarire’ a

conduitei celor care abuzeaza de droguri. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se
refera la tipul de personalitate al consumatorului de droguri, mai ales a celui dependent
de droguri.

3. Teorii sociologice – se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau
pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii
sociale (consumul de droguri ca si comportament social invatat), in teoria subculturii, a
“gastilor de cartier” (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de
droguri), in teoria interactiunii sau a socializarii (influenta agentilor de socializare
precum parintii, prietenii, scoala, mass-media) si in teoria controlului social (cu cat

5
Ross Campbell, Copiii nostri si drogurile”, Trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,
pg 22

5
controlul social e mai puternic, cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un
comportament deviant de tipul consumului de droguri).”6

5.6 Efecte ale consumului de droguri

Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite.

Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel:” – excitatie
psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente);
- calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative);
- modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene)”.7

Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxice

asupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C.

5.7 Statistici cu privire la consumul de droguri

“Primele experiente pot duce intr-adevar la dependenta care ameninta viata. Pana la
varsta de 18 ani, 60% dintre tinerii de astazi experimenteaza drogurile, numarul lor
crescand de 60 de ori in ultimii douazeci de ani.” 8 In Romania s-a infiintat Centrul Pilot
National de Toxicomanii in luna iunie 1996 care are un rol esential in tratarea celor
dependenti.

Gilles Ferreol afirma faptul ca in acest centru, “ in perioada iunie- decembrie 1996 au
fost internati 185 de toxicomani, dintre care numarul elevilor si studentilor reprezinta
cam 26%.Dintre acestia 79 erau dependenti de heroina, restul dependenti de fortral,
cocaina, cannabis, inhalanti volatili, barbiturice. Media de varsta a consumatorilor era
intre 20 si 22 ani. In 1997, numarul de internari a ajuns la 430, 279 fiind dependenti de
heroina. Varsta medie a consumatorilor a inceput sa scada spre 19- 20 ani, iar numarul
pacientilor care se injecteaza a inceput sa creasca. In 1998 se poate spune ca factorul
alarmant este faptul ca varsta medie a scazut la 16 ani.”9

6
Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2006, pg 56
7
Idem 3, pg 33
8
Idem 5, pg 15
9
Idem 3, pg 35,36,37

6
 In 2009 varsta medie a scazut semnificativ la 14-15 ani.

5.8 Institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog

Exista o serie de institutii implicate in lupta antidrog printre care numaram:

Centrul de Asistenta Integrata a Adictiilor Obregia, Pantelimon, Pericle.
Conform site-ului Agentiei Nationale Antidrog, aceste centre “acordă
servicii gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de
droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agonişti/antagonişti de
opiacee ca alternativă terapeutică orientată spre:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor

- reducerea incidenţei bolilor sau riscurilor asociate consumului de substanţe

- reducerea consumului droguri

- creşterea nivelului de adaptare şi integrare socială, familială şi profesională

a beneficiarilor”10

Dintre ONG-uri putem enumera: Asociatia Salvati copiii, Asociatia

Adolescentul, Asociatia Mesagerii Sanatatii, Asociatia Romana Antidrog, Aliat,
Open Doors etc.
Serviciile oferite de aceste organizatii sunt:
“- schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile,
- asistenţă specializată pentru cazurile care prezintă leziuni
- vaccinare impotriva hepatitelor A, B, C11”

6. DEFINIREA
UNITATILOR DE ANALIZA SI DE INREGISTRARE Unitatea de
10
http://www.ana.gov.ro
11
Idem 11

7
 analiza este reprezentata de catre adolescentii care invata in liceele bucurestene,
consumatori de droguri.
Unitatea de inregistrare se caracterizeaza prin adolescentii consumatori de
droguri, prietenii acestora, parintii, profesorii, vecinii, politia.

7. ELABORAREA IPOTEZELOR SI A INTREBARILOR

Acest proiect de cercetare si-a propus sa verifice
o serie de ipoteze si sa raspunda la o serie de intrebari.
Ipoteze:
1. Daca in anturaj exista
consumatori de droguri, atunci exista o probabilitate ridicata a consumului de
droguri. 2. Daca adolescentii se
confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceea ce
priveste consumul de droguri. 3. Cu cat varsta
este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat.

Intrebari:
1. Cu cine consuma tinerii droguri?
2. Unde si cand consuma droguri adolescentii?
3. Ce ii determina pe tineri sa consume droguri?
4. Care sunt tipurile de droguri care sunt cel
mai des utilizate? 5. Care sunt factorii care determina
consumul de droguri? 6. In ce segment de varsta se
intalneste consumul de droguri? 7. Cat de frecvent consuma
droguri adolescentii?

8. STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE

Aceasta cercetare este: explicativa, neexperimentala, longitudinala repetata,

statistica, cantitativa( este folosit chestionarul).Acest tip de cercetare ne poate ajuta sa ne

8
atingem obiectivele: sa determinam care sunt cauzele si efectele fenomenului, statistici,
impactul pe care il are consumul de droguri asupra tinerilor, parintilor, prietenilor etc.

9. SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE

Sursele din care putem culege informatii sunt:

- populatia tinta (adolescentii), dar si parintii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- documentele scrise , statistici

- mass-media ( ziare, emisiuni tv)

- internet
Natura informatiei este cantitativa.

10. SPECIFICAREA UNITATILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ pentru elevii din invatamantul

preuniversitar (clasele a IX-a – a XII-a). Acesti elevi reprezinta populatia tinta, care a fost
aleasa dupa anumite criterii din mai multe licee bucurestene indiferent daca sunt sau nu
consumatori de droguri. Cercetarea folosita este una statistica, folosindu-se studiul de
masa (esantionarea).

11. CONSTRUCTIA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVA)

Pornind de la ipotezele si intrebarile formulate la punctul 7, putem distinge

mai multe variabile:

1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista probabilitate ridicata

a consumului de droguri.

9
 Variabilele acestei ipoteze sunt: “anturaj” si “consumatori de droguri”. Indicatorii
“anturajului” sunt: relatiile de prietenie care se stabilesc intre membrii grupului, cum isi
petrec acestia timpul liber, cum se influenteaza intre ei. Indicatorii “consumatorilor de
droguri” sunt: cine a venit cu propunerea in grupul respectiv, ce i-a determinat sa
consume, unde le consuma, tipul de drog pe care il consuma.

2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai

vulnerabili in ceeea ce priveste consumul de droguri.
Variabilele acestei ipoteze sunt: “probleme familiale” si “vulnerabili”. Indicatorii
“problemelor familiale” sunt: ce este o problema familiala, cauzele care le determina,
cum ii influenteaza acest tip de probleme pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt:
factorii care au determinat vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat sa consume droguri.

3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat.
Variabilele acestei ipoteze sunt “varsta frageda” si “riscul de consum”.
Indicatorii pentru “varsta frageda” sunt: varsta la care s-au consumat droguri pentru
prima data, cauzele si efectele consumului de droguri la aceasta varsta. Indicatorii pentru
“riscul de consum”sunt: cantitatea consumata.
In cazul intrebarilor indicatorii sunt: anturajul (cu cine consuma), locul
si momentul in care consuma (contextul), frecventa consumului, cantitatea pe care o
consuma, tipul de droguri, cum le procura, cauzele si efectele consumului, varsta.

12. CUANTIFICAREA ( DESCRIEREA CANTITATIVA)

Vom determina nivelurile de masurare pentru fiecare indicator in parte in cazul

indicatorilor rezultati din intrebari.

Pentru “anturaj” (cu cine consuma droguri tinerii?) este un nivel nominal ( singuri,
prieteni, vecini, familie, rude). Pentru indicatorul “locul in care se consuma” este tot un
nivel nominal ( la prieteni, acasa, in aer liber, in cluburi). “Frecventa consumului” se

10
caracterizeza printr-un nivel de tip interval ( foarte rar, rar, asa si asa, des, foarte des).
“Cantitatea de droguri” se caracterizeaza printr-un raport (1 gram, 2 grame…). In cazul
“tipului de drog” nivelul este nominal ( marijuana, cannabis, ecstasy, hasis). La fel este si
in cazul “cauzelor si efectelor” (cauze: plictiseala, curiozitate, teribilism etc.). In cazul
indicatorului “ varsta” avem un nivel de tip raport.

13. ALEGEREA METODELOR DE CERCETARE

Metoda de cercetare folosita in acest proiect este cercetarea cantitativa realizata

prin intermediul unei anchete sociologice pe baza de chestionar, efectuata pe un esantion
de elevi din invatamantul preuniversitar.
“ Ancheta este metoda de cercetare stiintifica de culegere a informatiilor
pe cale interogativa, prin intrebari adresate oamenilor in diferite modalitati si pe teme din
cele mai variate.”12 Ancheta folosita in acest studiu este cantitativa, deoarece sunt
folosite date numerice, cantitative si este o ancheta selectiva (pe baza de esantion).

14. STABILIREA TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnica utilizata pentru acest studiu a fost chestionarul, completat simultan de

mai multe persoane. S-a pastrat anonimatul persoanelor intervievate. Astfel interogarea
reprezinta genul proxim, iar interactiunile directe, sunt diferentele specifice ale tehnicilor
de ancheta.

15. IDENTIFICAREA PROCEDEELOR DE CERCETARE

Instrumentul de ancheta al acestei cercetari este chestionarul in care au fost

folosite “intrebari filtru”, intrebari de control si libere (deschise) astfel incat sa fie atinse
si lamurite obiectivele:

12
Traian Rotariu si Petre Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Ed. Polirom, Iasi, 1997,
pg 83

11
 - identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care
studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului
- stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri
- motivele consumului de droguri
- factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor
- efectele consumului de droguri
- impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, profesorilor

- identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri

“Chestionarul sociologic este instrumentul de cercetare al carui
continut il reprezinta un set de intrebari, elaborate in prealabil in cadrul demersului de
lucru adoptat si prin care se concretizeaza indicatorii selectati pentru culegerea de
informatii.”13
Chestionarul cuprinde 10 intrebari.

ESANTIONAREA
Esantionul de adolescenti este stratificat, selectat dintre elevii cuprinsi in
clasele de liceu a IX-a – a XII-a (grupele de varsta 15- 18 ani). Esantionul cuprinde 250
de subiecti, iar ancheta s-a desfasurat in 12 licee bucurestene alese aleator, cate doua pe
fiecare sector, astfel: sectorul 1 (Colegiul National “ Sfantul Sava”, Liceul Teoretic “
Nicolae Iorga”), sectorul 2 ( Colegiul Bilingv “George Cosbuc”, Colegiul National “Spiru
Haret”), sectorul 3 (Liceul Bilingv “Decebal”, Liceul Teoretic “Dante Alighieri”),
sectorul 4 (Colegiul National “Octav Onicescu”, Liceul de Muzica “Dinu Lipatti”),
sectorul 5 (Colegiul National “ Gh. Lazar”, Liceul Teoretic “Ion Barbu”), sectorul 6
( Colegiul National “ Elena Cuza”, Liceul Teoretic “Eugen Lovinescu”). Studiul s-a
desfasurat in perioada 20 octombrie- 20 noiembrie 2009. Pragul de incredere estimat este
de 90 %, iar eroarea de _ 3 %.

16. ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE SI

INTERPRETAREA REZULTATELOR
Chestionarul cuprinde 10 intrebari astfel incat sa fie atinse in totalitate

13
Idem 12, pg. 96

12
obiectivele. Intrebarea 1: Cat de importanta este pentru dumneavoastra
problema consumului de droguri?
1. - deloc importanta
2. – nu prea importanta
3. - importanta

4. – foarte importanta
In urma analizei datelor se observa ca din 250 de subiecti, 9 au
raspuns pentru 1., 13 au raspuns pentru 2., 76 pentru 3. si 152 pentru 4.
Se poate observa faptul ca pentru cei mai multi tineri,
problema consumului de droguri are o importanta foarte mare (152 de repondenti).

Figura 1. Importanta consumului de droguri

Intrebarea 2: Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri?

1. – niciodata
2. – cateodata
3. – am incercat de cateva ori
4. – consum frecvent
In urma analizei datelor rezulta ca
din cei 250 de respondenti, 236 au fost pentru 1., 7 pentru 2., 4 pentru 3.., 3 pentru 4.

13
 La aceasta intrebare, cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu au consumat
niciodata droguri si foarte putini, doar 3 consuma frecvent.

Figura 2. Frecventa consumului de droguri

Intrebarea 3: Cu cine credeti ca pot consuma tinerii de obicei droguri?

1. – cu alte persoane
2.- singur

3. – in familie
4. – cu colegii sau prietenii apropiati
Interpretand datele rezulta ca din 250 de tineri intervievati, 74 au
raspuns pentru 1., 60 pentru 2., 40 pentru 3., 74 pentru 4.

Cei mai multi dintre tineri se simt in largul lor sa consume droguri cu colegii sau
prietenii apropiati si mai putini singuri sau in familie.

14
 Figura 3. Persoanele cu care consuma tinerii droguri

Intrebarea 4: Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri?

1. – in aer liber
2. – in discoteca
3. – acasa
4. – la prieteni apropiati
Din 250 de subiecti, 37 au optat pentru 1.,
48 pentru 2., 76 pentru 3.., 89 penru 4. In opinia acestor adolescenti, locurile
in care se consuma cel mai frecvent droguri sunt la prietenii apropiati, apoi acasa, la
discoteca si in aer liber.

15
 Figura 4. Locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri

Intrebarea 5: Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai
frecvent?
1. – droguri stimulente ( ecstasy, droguri de petrecere)
2. – cele fumate in forma pura ( hasis, marijuana)
3. – injectabile ( heroina)
4. – alt tip de drog
In urma analizei datelor, putem afirma faptul ca 146 de persoane au optat pentru
1., 56 pentru 2., 18 pentru 3., 30 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri considera ca cele
mai consumate droguri sunt stimulentele, cele care provoaca veselie, excitatie
psihologica, urmate apoi de cele fumabile si de cele injectabile.

16
 Figura 5. Principalele tipuri de droguri consumate cel mai frecvent

Intrebarea 6: Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume

droguri?
1. – climatul familial defavorabil
2. – curiozitatea
3. – teribilismul
4. – altceva
Interpretand datele, se observa faptul ca 72
de subiecti au raspuns pentru 1., 58 pentru 2., 92 pentru 3., 28 pentru 4. Asfel, cei mai
multi adolescenti cred ca teribilismul este principala cauza care i-ar determina sa
consume droguri, urmat de climatul familial defavorabil, curiozitate si alte cauze.

17
 Figura 6. Cauzele consumului de droguri

Intrebarea 7: Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori (care impiedica)

ai consumului de droguri?
1.- vointa
2.- constientizarea pericolului
3. – mediul in care traiesc si cum au fost
educati 4. – teama de dependenta
5. – altceva
Analizand datele avem: 53 de subiecti
au optat pentru 1., 65 pentru 2., 56 pentru 3., 52 pentru 4., 24 pentru 5. Cei mai multi
subiecti cred ca principalul factor inhibitor al consumului de droguri este constientizarea
pericolului, urmat de mediul in care traiesc si cum au fost educati si teama de dependenta.

18
 Figura 7. Factorii inhibitori ai consumului de droguri

Intrebarea 8: Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul
de droguri?
1. – 14 – 16 ani
2. - 16 – 18 ani
3. – 18 – 20 ani
4. – peste 20 ani
In urma analizei datelor putem
afirma faptul ca 123 de subiecti cred ca cei mai predispusi sunt cei cu varste fragede,
intre 14-16 ani, 97 au optat pentru cei cu varste intre 16-18 ani, 17 pentru 3., 13 pentru 4.

19
Figura 8. Grupele de varsta predispuse spre consumul de droguri

Intrebarea 9: Care credeti ca sunt consecintele (efectele) de care va temeti cel mai mult
in cazul in care ati consuma droguri?
1. – teama de dependenta
2. – efectele toxice asupra diverselor organe ale corpului
3. – transmiterea unor boli (SIDA, hepatita B, C)
4. – altceva
Dintre cei 250 de subiecti, 83 se tem de dependenta,
77 de efectele toxice, 54 de transmiterea unor boli grave si 36 de altceva.

20
 Figura 9. Efectele consumului de droguri

Intrebarea 10: Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar
putea impiedica sa nu mai consume droguri?
1. – institutia de invatamant
2. – mass-media (filme, articole)
3. – familia / prietenii
4. – altcineva
Analizand datele obtinute, se observa ca cei
mai multi subiecti au incredere in familie si prieteni ca i-ar putea ajuta sa depaseasca
acest moment dificil (83). 58 dinte adolescenti au optat pentru 1., 67 pentru 2., 42 pentru
4.

21
 Figura 10. Factorii care ii pot impiedica pe tineri spre a nu mai consuma
droguri

BIBLIOGRAFIE

1. Campbell, Ross, Copiii nostrii si drogurile ,trad. de Lucian Popescu, Editura

Curtea Veche, Bucuresti, 2001

22
 2. Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz,
Editura Polirom, Iasi, 2000
3. Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului
si abuzului de droguri, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006
4. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si
sondajul de opinie publica, Editura Polirom, Iasi, 1997
5. http://www. ana.gov.ro, data accesarii : 29. 11. 2009

23