Patologia molarului

de 6 ani

3
 Patologia Molarului de 6 ani
 Molarulprim permanent aparţine
unei categorii speciale în ceea ce
priveşte patologia DPtineri datorită
particularităţilor sale morfoclinice, în
special prin deosebitavulnerabilitate
la carie.
 La aceasta se adaugă şi confuzia
părinţilor cu un dinte temporar
Caracteristici generale
 M6 ani nu au predecesori

3
  Molarii superiori se dezvoltă în interiorul
osului maxilar cu suprafețele lor ocluzale
orientate spre distal
 Molarii inferior se dezvoltă la nivelul ramului
orizontal mandibular cu suprafețele ocluzale
orientate oblic spre mezial

3
 Caracteristici generale
 1. Mineralizare deficitară (în momentul
naşterii până la 3 ani) în perioada
dezechilibrelor alimentare frecvente ce apar
în primul an de la naştere (distrofii)

 Linia neonatală ce trece la nivelul

gropiţelor feței ocluzale şi delimitează
mineralizarea postnatală (deficitară) de cea
prenatală
 2. Perioada lungă de erupţie (peste un
an) până la atingerea planului ocluzal
6
 Caracteristici generale
 Fenomenul de autocurăţire este insuficient,
rezultând acumulare masivă de placă dentară
microbiană pe suprafaţa ocluzală
 3 Maturarea posteruptivă se face în condiţii
dificile create de dinţii temporari afectați de leziuni
carioase
4 Particularităţi morfologice
 suprafaţa ocluzală este accidentată cu şanţuri şi fisuri
adânci retentive, dificil de curăţat
 Contact dezavantajos larg pe suprafaţa mezială cu M2
temporar care determină retenţii alimentare
 suprafaţa distală este supusă retenţiei după erupţia M de
12 ani
 Fața vestibulară a molarilor inferiori prezintă fosete adânci
retentive, sediul unor leziuni carioase
 pe faţa palatinală a molarului prim superior se găseşte tuberculul
Carabelli care împiedică curăţirea şi autocurăţirea corectă
6
 Caracteristici generale
4 Particularităţi morfologice
 Creşterea rădăcinii se desfăşoară într-o
perioadă lungă posteruptivă, fiind necesari 4
ani pentru atingerea lungimii definitive
 Apexul își va încheia dezvoltarea în jurul
vârstei de 10 ani

6
 Rolul molarului de 6 ani
 Primul care a evidenţiat rolul molarului de 6
ani în sfera oro maxilo-facială a fost Angle
care l-a considerat „cheia de ocluzie“
 Rolul său în evoluţia relaţiilor ocluzale l-a
făcut pe Stöckli să-l denumească „regina
jocului de şah“
 Stabilește limita distala a culoarului C-Pm și
limita anterioară a culoarului molar
 controlează toate mișcările dentare ce au loc în
segmentul anterior și cel posterior

3
2
  influențează malpozițiile dentare
existente între cele două segmente

 produce a II-a înălţare a ocluziei şi

stabilizează relaţiile în plan vertical
 este considerat deschizătorul
ocluziei (Schudi aşa cum frontalii sunt
închizătorii acesteia deoarece prin
forţa sa de erupţie compensează
imperfecţiunile din plan vertical în
timpul rotaţiei celor două maxilare

3
2
  preiao parte din ghidajul mişcărilor
mandibulare în perioada permutărilor
din dentaţia mixtă, fiind singurul element
stabil din această perioadă
 are roldecisiv în normalizarea relaţiilor
ocluzale realizând untampon între
determinantul anterior în formare (incisivii)
şi cel posterior, (A.T.M.)
 participă prin „cheia lui Angle“ la realizarea
clasificării anomaliilor dento-maxilare în
plan
sagital clasificarea Angle

3
2
 După Angle, poziția
M1 este fixă,
neinfluenţată de
pierderile molarilor
temporari (idee
neconfirmată)

3
2
 Clasificarea lui Angle
 Autorul folosește această relație molară
pentru a defini poziția celor două
maxilare în plan sagital, unul față de
altul
 Astfel, în relația neutrală, cele două
maxilare sunt plasate corect

3
2
 Clasificarea lui Angle
Clasa II/1
Clasa II/2
Rapoarte Rapoarte
distalizate distalizate
bilateral și
bilateral și ocluzie
ocluzie
adâncă „în adâncă
acoperiș” „acoperită”

3
2
 Clasaa III-a
Raporturi
mezializatela nivelul
molarilor: șan țul
intercuspidian
inferior este plasat
mezial fa ță de vârful
cuspidului mezio-
vestibularsuperior

3
2
 Consecinţele pierderii
precoce
Pierederea precoce a M1permanent
atrage după sine o serie de perturbări, în
special în plan sagital care se desfăşoară
conform legilor generale ale migrărilor
dentare
 amplitudinea deplasării e cu atât mai
mare cu cât pierderea a avut loc la o
vârstă mai mică
 amplitudinea deplasării e mai mare la
arcada superioară şi limitată inferior
3
2
  amplitudinea deplasării este mai mare
pentru dinții distali breşei comparativ cu
cei meziali
 pierderea timpurie este urmată de o
deplasare corporeală (gresiune)

Extracția M6 ani 6-8 ani

 În plan sagital
 deplasarea amplă corporeală de translație
(coroană+rădăcină) a M2 permanent
 deplasarea spre distal a Pm2 pe o distanță
egală cu dimensiunea coroanei

 În plan vertical
3
2
  deplasări ample ale antagoniștilor
 relații ocluzale deteriorate
 Inchiderea breșei complet – arcada își
recapătă continuitatea
 Relatii ocluzale normale, dacă nu apar
modificari în plan vertical

Extracția M6 ani 8-10 ani

 deplasarea mezială a M2 parțial prin
translație, parțial prin înclinarea coroanei
 deplasarea spre distal a Pm2 pe o distanță
egală cu ½ din dimensiunea coroanei
3
2
  deplasări limitate ale antagoniștilor
 închiderea breșei prin înclinări coronare
 apariția unor blocaje în plan vertical

Extracția M6 ani 10-12

ani
 înclinarea coronară accentuată a M2
permanent
 poziția Pm2 este fixă

În plan vertical
3
2
  lipsa deplasărilor
 închiderea breșei prin înclinari coronare
 apariția unor blocaje în plan sagital

3
2
 Consecinţele extracţiei
precoce
Relaţiidento-ocluzale nemodificate datorită
unei bune intercuspidări molare
 La nivel parodontal bascularea
dinţilor duce la reducerea distanţei
dintre creasta alveolară şi joncţiunea
smalţcement, numită „distanţa biologică
”, care va avea ca efect compresia
fibrelor gingivale şi apariția pungilor
parodontale false

3
2
 Datorită basculării, curăţirea şi
autocurăţirea vor fi îngreunate, iar
acumulările de placă şi tartru vor duce
la apariţia unui proces inflamator cronic

Alte consecinţe ale

extracţiei
 trauma ocluzală prin dezechilibre
ocluzale cauzate de contactele
premature şi interferențele ce apar în
urma migrărilor dentare
 accidente de erupţie ale M3 a căror
evoluţie va fi accelerată pe partea unde
3
2
 a avut loc extracţia, M3 inferior va erupe
mezial, blocând erupţia normală a M3
superior care va erupe rotat, oralizat şi
va traumatiza mucoasa jugală

bruxism temporar datorat interferenţelor şi

contactelor premature în sensul mişcărilor
mandibulare

Consecințele acestui tip de bruxism apar nu

numai la nivelul dinţilor malpoziţionaţi, ci şi
la distanţă în special în zona frontală, la
nivelul caninului şi incisivului lateral

3
2
  modificarea dimensiunii verticale de
ocluzie posibilă mai ales dacă apare înainte
de erupţia premolarilor sau a molarului
secund

 laterodeviaţii mandibulare ce apar

frecvent în edentaţiile unilaterale ale
molarilor primi permanenți în situația în care
egresiunea molarului de 6 ani superior a
produs bascularea M2

3
2
 Metode de prevenţie
Sigilarea suprafeţelor ocluzale este
procedeul profilactic care constă în
aplicarea unui material de sigilare la nivelul
şanţurilor, fisurilor şi fosetelor dinţilor
cuspidaţi care realizează o barieră
mecanică între mediul bucal şi zonele
retentive

3
2
 Avantajele sigilării
 prin obturaţii mici se evită obturaţiile
mari
 obturaţiile mici nu sunt iritante pentru
pulpă
 interesează doar smalţul şi limitat
dentina, nefiind necesară extensia
preventivă

3
2
 Metode de prevenţie
● extracţia sistematică a molarului de 6
ani după Hotz – o metodă de reducere a
indicilor de carie şi a timpului necesar
pentru tratament dar care trebuie
aplicată selectiv şi în situaţii speciale:
1) copii cu vulnerabilitate mare la carie
(grupa cu carioactivitate intensă)
2) dinţi cu afecţiuni pulpare cu rădăcina
incomplet formată
3) dinţi cu distrucţii mai mari de 2/3 din
suprafaţa coronară

3
2
 Metode de prevenţie
Extracţia în scop ortodontic a molarului de 6 ani
recomandată de Hotz este indicată în
următoarele situaţii:
 dizarmonii dento-maxilare cu îngesuire la
vârsta de 8- 9 ani
 relațiile de ocluzie clasa I Angle
 molari de 6 ani cu leziuni carioase
 relații verticale de supraacoperire normale sau
uşor reduse
 Pm2 inferior neerupt nu trebuie să fie înclinat
distal sau distanţat faţă de primul molar

3
2
 Conduita terapeutică
♦ între 6 - 8 ani
- se tratează leziunile de carie simplă
- se extrag dinţii cu pulpopatii
nerezolvabile în cazul în care rădăcina
este incomplet formată şi coroana
prezintă distrucţie pe mai mult de 2/3
din suprafaţa sa Extracţia se poate face
imediat sau tardiv, dar temporizarea sa
presupune tratamente provizorii
efectuate în funcţie de vitalitatea
pulpară sau tardiv

3
2
 Conduita terapeutică
♦ între 8-12 ani
- se tratează caria simplă
- se tratează dinţii cu pulpopatii la care
pierderile de substanţă coronară sunt
limitate sau se pot reface prin tratament
protetic
- se extrag dinţii cu pulpopatii atunci când
distrucţia coronară este importantă în
special înaintea erupţiei M2

3
2
 Principii în tratamentul
edentaţiei
 edentaţia molarului de 6 ani este
considerată urgenţă terapeutică
 terapia edentaţiei molarului de 6 ani
are un caracter curativ şi profilactic în
prevenirea tulburărilor ocluzale,
parodontale şi articulare
 aplicarea temporară a menţinătoarelor
de spaţiu va respecta riguros rapoartele
de ocluzie

3
2
  restaurarea protetică a edentaţiei
molarului de 6 ani depinde de vârsta
pacientului, iar tratamentul de elecţie
este reprezentat de proteza parţială fixă

Situaţii clinice particulare în

tratamentul edentaţiei
1) extruzia antagonistului - care presupune
readucerea lui în planul de ocluzie
 Dacă dintele a depăşit planul de ocluzie cu maxim
1-1,5 mm, remodelarea coronară este suficientă
(coronoplastie)
3
2
 Dacă planul de ocluzie este depăşit cu mai mult de
1,5 mm şi prin şlefuire s-au descoperit porţiuni de
dentină, se impune realizarea unei coroane dentare

Situaţii clinice
speciale
2) bascularea molarului de 12 ani spre mezial –
necesită redresare ortodontică, respectiv o
repoziţionare axială şi ocluzală a M2 care să
corespundă cerinţelor protetice de paralelism
3) migrarea distală a Pm 2 – dacă este însoţită şi
de o basculare accentuată, fie se va repoziţiona
ortodontic, fie se va trece la devitalizarea
dinţilor şi realizarea unui dispozitiv angulat
3
2
 Principii în tratamentul edentaţiei
Utilizarea implantelor în edentaţia molarului
de 6 ani la tineri trebuie să ţină cont de
următoarele aspecte:
- în regiunea posterioară inserarea implantelor
va fi amânată până la vârsta de
15-17 ani din cauza pericolului de
suprasolicitare a implantelor datorită forţelor
masticatorii crescute din această zonă

3
2