CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................ 1

STADIUL CUNOAŞTERII........................................................................... 3

Capitolul 1 CONŢINUTUL ŞI PARTICULARITĂŢILE TURISMULUI

SPEOLOGIC.................................................................................................. 19
1.1. Tendinţe în evoluţia turismului internaţional şi necesitatea diversificării
formelor de turism............................................................................................ 19
1.2. Începuturile turismului speologic. Conţinut, particularităţi şi locul
acestuia în relaţiile cu celelalte forme de turism.............................................. 27
1.3. Speoturismul şi dezvoltarea durabilă....................................................... 34
1.4. Organizaţii internaţionale în domeniul speologiei. .................................. 37

Capitolul 2 PEŞTERA – OBIECTIV TURISTIC DE IMPORTANŢĂ

DEOSEBITĂ.................................................................................................. 44
2.1. Elemente de atracţie turistică a peşterii.................................................... 44
2.2. Infrastructura actuală a peşterilor.............................................................. 55
2.2.1. Accesibilitatea peşterilor................................................................. 56
2.2.2. Amenajarea peşterilor..................................................................... 58
2.3. Managementul şi protecţia peşterilor........................................................ 64
2.3.1. Procesul de deteriorare al peşterilor................................................ 64
2.3.1.1. Cauzele deteriorării peşterilor................................................ 65
2.3.1.2. Metode şi tehnici de evitare a deteriorării peşterilor
turistice................................................................................. 73
2.3.2. Probleme vizate de managementul domeniului subteran................ 84
2.4. Planul de management …………………………………………………. 90

Capitolul 3 EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL

SPEOTURISMULUI..................................................................................... 96
3.1. Caracteristici ale pieţei internaţionale a turismului speologic.................. 96
3.2. Organizarea turismului speologic pe plan mondial.................................. 100
3.3. Succintă analiză a principalelor coordonate ale pieţei speoturistice......... 103
3.3.1. Oferta speoturistică a principalelor zone şi ţări ale lumii............... 103
3.3.1.1. Potenţialul speologic, componentă fundamentală a
speoturismului...................................................................... 104
3.3.1.2. Aspecte privind posibilităţile de acces şi gradul de
amenajare al peşterilor.......................................................... 110
3.3.2. Cererea speoturistică, profilul psihologic al turistului speolog...... 126
3.4. Perspective pe piaţa turismului speologic………………………………. 133

Capitolul 4 TURISMUL SPEOLOGIC ÎN ROMÂNIA................................................. 138

4.1. Activitatea speologică în România........................................................... 138
4.1.1. Istoricul speologiei în România, punct de pornire în apariţia şi
dezvoltarea speoturismului............................................................ 138
4.1.2. Structura organizatorică a mişcării speologice.............................. 144
4.1.3. Legislaţia existentă în domeniul protecţiei peşterilor..................... 148
4.2. Potenţialul speoturistic al României ........................................................ 152
4.2.1. Potenţialul de atractivitate............................................................... 152
4.2.2. Potenţialul de poziţie....................................................................... 159
 4.2.3. Potenţialul de amenajare................................................................. 162
4.3. Valorificarea turistică a potenţialului speologic....................................... 169

Capitolul 5 PEŞTERILE DIN ZONA CARSTICĂ DINTRE OLT ŞI DUNĂRE –

EVALUARE, AMENAJARE, VALORIFICARE TURISTICĂ............... 176
5.1. Prezentarea generală a zonelor carstice dintre Olt şi Dunăre................... 176
5.1.1. Relieful zonei dintre Olt şi Dunăre................................................ 176
5.1.2. Cadrul juridic de valorificare turistică a peşterilor......................... 179
5.2. Peşteri amenajate (deschise turismului speologic) pe teritoriul zonei
Studiate..................................................................................................... 181
5.3. Analiza SWOT a peşterilor din zona carstică cuprinsă între Olt şi
Dunăre....................................................................................................... 186
5.4. Dezvoltarea speoturismului în zona carstică cuprinsă între Olt şi
Dunăre....................................................................................................... 189
5.4.1. Măsuri de îmbunătăţire a turismului în peşterile amenajate.......... 190
5.4.2. Propuneri de noi amenajări turistice.............................................. 193
5.4.2.1. Infrastructura de acces pentru zona dintre Olt şi Dunăre...... 193
5.4.2.2. Gradul de atractivitate a peşterilor turistice.......................... 196
5.4.2.3. Valorificarea turistică a peşterilor din zona dintre Olt şi
Dunăre................................................................................... 201
5.5. Impactul turismului asupra peşterilor din zona carstică cuprinsă între
Olt şi Dunăre............................................................................................. 206

Capitolul 6 ORIENTĂRI STRATEGICE ÎN VALORIFICAREA

POTENŢIALULUI SPEOLOGIC DIN ROMÂNIA ................................. 217
6.1. Strategia dezvoltării turismului din România- element de referinţă în
defnirea obiectivelor speoturismului......................................................... 217
6.2. Principalele obiective strategice ale dezvoltării turismului speologic..... 220
6.3. Măsuri de valorificare ale turismului speologic........................................ 223

CONCLUZII FINALE…………………………………………………… 236

CONTRIBUŢII PERSONALE……………………………………………. 243

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………... 246

 REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
STRATEGIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI SPEOLOGIC ÎN ROMÂNIA

Cuvinte cheie: turism speologic, speologie, amenajri, peşteri, infrastructura de acces,

turism ştiinţific, turism de aventură, Asociaţia Internaţională a Peşterilor Turistice,
strategie, obiective, arii protejate

Pornind de la rolul tot mai important al turismului în viaţa economică şi socială, internă şi
internaţională, a creşterii exigenţelor turiştilor şi a preocupărilor specialiştilor în domeniu de a se
apropia cât mai mult de cerinţele acestora, are loc o intensificare a eforturilor de creare de noi
produse, între acestea situându-se şi turismul speologic. În acelaşi timp acesta răspunde unui
deziderat fundamental al evoluţiei contemporane, reprezentat de dezvoltarea durabilă.
În acest context şi pornind de la realitatea faptului că România dispune de un valoros
potenţial speoturistic, lucrarea de faţă “Strategia dezvoltării turismului speologic în România”
şi-a propus alături de clarificarea unor aspecte generale, teoretico-metodologice, o analiză a
principalelor repere de activitate în domeniu, pe plan naţional şi internaţional, precum şi
formularea unor concluzii şi propuneri.
De asemenea, luând în considerare, atenţia mai redusă acordată acestui domeniu, cel
puţin în ţara noastră, şi ca urmare numărul foarte mic de lucrări publicate şi aproape inexistenţa
unor informaţii practice, elaborarea tezei a necesitat un amplu proces de documentare, mai ales
din cărţi şi lucrări publicate în străinătate, din informaţii furnizate de diferite asociaţii ale
peşterilor turistice, precum şi din datele accesibile pe internet privind peşterile comerciale. În
realizarea lucrării o importanţă mare a fost acordată şi părţii practice, rezultate din efectuarea
de deplasări la peşterile turistice din ţară (Urşilor, Vadu Crişului, Ungurului, Meziad,
Scărişoara, Poarta lui Ionele, Polovragi, Muierii, Liliecilor de la Mănăstirea Bistriţa,
Comarnic), precum şi o deplasare în străinătate (la Vercors, Congresul Federaţiei de Speologie
a Uniunii Europene, în apropiere fiind vizitată peştera turistică Choranche).
Cercetarea efectuată pentru elaborarea lucrării a permis desprinderea a numeroase
concluzii ce pot fi structurate pe câteva direcţii majore: clarificarea noţiunii de turism speologic,
identificarea cauzelor deteriorării domeniului subteran, a tehnicilor de evitare sau diminuare a
acesteia, conturarea principalelor tendinţe în evoluţia speoturismului pe plan internaţional, la
nivelul unor zone sau ţări, evaluarea stadiului de dezvoltare a turismului speologic în ţara
noastră şi formularea unui set de obiective, măsuri şi acţiuni, capabile să stimuleze şi încurajeze
această formă de turism.
 Încă din primul capitol se remarcă necesitatea clarificării noţiunii de turism speologic,
identificarea şi definirea unor forme ale acestuia (turism speologic de masă, ecologic, specializat,
de aventură, ştiinţific şi pentru practicarea speleoterapiei), cu stabilirea particularităţilor şi
interconexiunilor care există între speoturism şi alte forme de turism (turismul în arii protejate,
turismul rural etc.). Toate acestea dovedesc consacrarea turismului speologic ca o formă
distinctă a călătoriilor, dar care, în acelaşi timp, ca şi componentă a turismului durabil, trebuie
să respecte necesitatea asigurării unui echilibru între protecţie şi valorificare, permiţând
satisfacerea cerinţelor turiştilor actuali, doar în condiţiile asigurării protecţiei peşterii.
Conform studiilor efectuate pe o perioadă îndelungată, s-a constatat că domeniul subteran,
deosebit de fragil (care poate fi distrus în câteva minute, dar a cărui refacere necesită mii de ani),
este influenţat puternic de numărul vizitatorilor, dar şi de amenajarea sa interioară.
Numărul vizitatorilor influenţează mediul subteran prin creşterea temperaturii,
modificarea concentraţiei de CO2 ceea ce duce la distrugerea speleotemelor, ca urmare a creşterii
acidităţii apei, îmbrăcăminte şi încălţăminte care determină introducerea de microorganisme
străine în peşteră cu influenţe asupra schimbării faunei subterane, formării florei de lampă în
asociere cu sistemul de iluminare şi distrugerea, în timp a formaţiunilor din peşteră. De
asemenea, colectarea speleotemelor sau a faunei subterane determină modificarea condiţiilor
mediului cavernicol, stadiul extrem fiind vandalismul.
Ca urmare a unei publicităţi făcute fără discernământ se poate ajunge de multe ori la
supra-aglomerare şi prin aceasta la creşterea numărului turiştilor peste capacitatea de suport a
peşterii, ceea ce duce la distrugerea sa rapidă.
Amenajările interioare contribuie la deteriorarea domeniului subteran prin: utilizarea
vechiului sistem de iluminare care determină creşterea temperaturii, formarea florei de lampă şi
distrugerea speleotemelor, utilzarea lemnului care modifică echilibrul vieţii cavernicole, precum şi
în cazul utilizării unor metale: fier, zinc, cupru, toxice pentru multe forme de viaţă din subteran.
Pe măsura cunoaşterii cauzelor distrugerii mediului subteran, au fost identificate şi
principalele tehnici şi metode de evitare a deteriorării domeniului subteran, referitoare la:
numărul de turişti (limitarea vizitelor, monitorizarea fluxului turistic, stabilirea capacităţii de
suport), condiţiile mediului subteran (monitorizarea principalilior parametri ai mediului
subteran), modul de amenajare (introducerea noilor sisteme de iluminare, utilizarea în
amenajarea peşterii a materialelor compatibile cu mediul subteran, utilizarea perdelelor de aer
etc)., prevenirea distrugerii peşterilor (legislaţia, secretul, educaţia speologilor, educaţia
publicului, închiderea peşterilor, turismul speologic)
Înainte cu cel puţin un an de amenajarea turistică a unei peşteri, pe plan internaţional
s-a ajuns la concluzia necesităţii realizării unui studiu de impact. Acesta se face de obicei la
cererea celui care administrează sau va administra peştera şi poate fi realizat numai de către
specialişti cu experienţă în domeniul subteran şi care au recunoaştere ştiinţifică.
Studiile de impact au ca obiective furnizarea de informaţii referitoare la: valorile
naturale şi culturale ale peşterii, modul în care acestea pot fi afectate de vizitele turiştilor,
găsirea soluţiilor celor mai bune pentru stabilirea unui echilibru optim între protecţia peşterii
şi turism.. Pe baza informaţiilor şi soluţiilor furnizate de studiul de impact, este alcătuit Planul
de management al peşterii.
În ceea ce priveşte turismul speologic pe plan internaţional se poate vorbi despre ţări cu un
turism speologic dezvoltat - Statele Unite ale Americii (peste 200 peşteri turistice), Franţa (138),
Japonia (91 ), Spania (63), Australia (61), Germania (53), Italia (51) etc. Există de asemenea, ţări
cu un turism speologic mediu dezvoltat, cum sunt majoritatea ţărilor vecine, care, chiar dacă au
un număr asemănător de peşteri turistice cu cele din România se caracterizează prin cel puţin
4-5 peşteri cu recunoaştere internaţională.
În fiecare dintre aceste ţări există asociaţii sau organizaţii responsabile pentru
dezvoltarea turismul spelogic din ţara respectivă, organismul la nivel internaţional fiind
Asociaţia Internaţională a Peşterilor Turistice.
Turismul speologic pe plan internaţional prezintă anumite tendinţe în modul de
manifestare, rezultate mai ales din dinamismul şi schimbările în comportamentul cererii.
Aspectele educative devin din ce în ce mai importante pentru o peşteră turistică, datorită
înlocuirii motivaţiei principale a vizitatorilor (recreerea şi plăcerea) cu dorinţa acestora de a
afla informaţii noi, de a cunoaşte cât mai multe lucruri despre peşteră şi domeniul subteran. În
mod practic aceasta se concretizează în necesitatea creşterii pregătirii profesionale a ghizilor,
care trebuie acum să aibă cunoştinţe profunde şi complete despre istoricul peşterii, geologia,
biologia sa, modul în care aceasta relaţionează cu mediul înconjurător, să deţină informaţii
despre peşterile din zonă şi din ţară.
Necesitatea de asigurare a confortului şi siguranţei turistului. Confortul presupune nu
numai ca vizitarea peşterii să fie foarte accesibilă ci şi crearea de facilităţi cum ar fi săli de
aşteptare încălzite iarna şi cu aer condiţionat vara, locuri amenajate pentru copii, evitarea
formării de cozi la casa de bilete printr-o bună organizare, existenţa unor restaurante, cofetării,
fast-food-uri, internet café ân apropierea peşterii sau chiar în interiorul acesteia. Pentru
siguranţa turiştilor trebuie să existe planuri de evacuare, inclusiv o evaluare a riscurilor
potenţiale şi controale regulate, ghizii trebuie să aibă cunoştinţe de acordare a primului ajutor şi
să existe o colaborare cu spitalele din jur sau cu asociaţiile de salva-speo, în cazul producerii
unor accidente.
Utilizarea noilor tehnologii în domeniul protecţiei şi a comunicaţiilor computerizate.,
tehnologia modernă computerizată fiind utilizată pentru a stabili profilele principale ale pieţii,
ale populaţiei locale, venitul mediu şi altor date economice. Prin folosirea internetului există
posibilitatea unui contact rapid cu un număr mare de specialişti care-i pot asista şi sfătui pe
manageri în luarea deciziilor.
Promovarea unei peşteri împreună cu zona turistică în care se află. O peşteră turistică,
chiar dacă este un obiectiv izolat, trebuie prezentată în relaţie cu obiectivele turistice din zona
în care se află.
Realizarea unui management de bună calitate care presupune, în principal, două
aspecte: un bun manager trebuie să ţină seama în luarea deciziilor de experienţa altora, având
drept consultanţi oamneni de ştiinţă şi să urmărească, în exploatarea economică a peşterii,
realizarea unui echilibru între protecţie şi valorificare.
Realizarea unor operaţiuni de management cu localţie multiplă caracterizate prin faptul
că un manager poate să administreze, în acelaşi timp, mai multe peşteri turistice, pentru ca
pierderile în cazul peşterilor mici să fie compensate de câştigurile mari obţinute cu alte peşteri,
existând astfel şi posibilitatea de susţinere financiară a peşterilor mai mici.
În ceea ce priveşte amenajarea turistică a peşterilor pe plan internaţional, aceasta
prezintă mai multe trăsături caracteristice: drumul până la intrarea în peşteră este foarte uşor,
căile de acces fiind moderne, fie şosesle asfaltate pe care se pot utiliza toate mijloacele de
transport auto, fie cu telecabină, ascensoare, funiculare sau chiar trenuleţe, dacă peştera este
situată pe versantul unui munte.
De asemenea, gura peşterii este marcată, de obicei, de o clădire (Centrul de Vizitare),
unde se află casa de bilete, sala de aşteptare, centru de informare, bufet, bar, restaurant,
magazine pentru comercializarea de suveniruri, casete video şi audio despre peşteră, expoziţii
cu o anumită tematică sau chiar muzee. Tot aici se află şi spaţii pentru administraţia peşterii
(birouri, vestiare, camere de aşteptare pentru ghizii peşterii) precum şi spaţii necesare cercetării
ştiinţifice (birouri, laboratoare, depozite pentru materialele necesare explorărilor speologice:
echipament propriu şi TSA, diferite substanţe), spaţii de cazare. În apropierea peşterilor
turistice mari sunt construite adevărate orăşele cu hoteluri, restaurante, spaţii de joacă pentru
copii, parkinguri pentru maşini, poştă etc.
Amenajarea interioară a peşterii trebuie făcută astfel încât să asigure mai întâi protecţia
peşterii. În acest sens este necesară înlocuirea sistemului de electrificare clasic, cu sistemul
modern de iluminare bazat pe folosirea diodelor de intensitate redusă Light Emitting Diodes
(LED). Luminile sunt aprinse numai atunci când vizitatorii trebuie să vadă porţiunile relevante
de pe traseu. Pentru amenajarea traseului se utilizează din ce în ce mai des materialele
compatibile cu domeniul subteran: ciment, beton, oţel, inox şi plastic. Utilizarea lemnului este
complet interzisă din cauza duratei sale de conservare redusă în mediul umed cât şi faptului că,
datorită umezelii, devine alunecos, prezentând astfel pericol de accidente.
 Pentru creşterea gradului de atractivitate a unei peşteri turistice pe plan mondial se
utilizează diferite tehnici: realizarea mai multor tipuri de trasee turistice (mai scurte, pentru
turiştii care au mai puţin timp, mai uşoare pentru persoanele handicapate, mai lungi pentru cei
care au mai mult timp la dispoziţie, mai dificile sau periculoase pentru turiştii care doresc să
trăiască senzaţii tari), amenajarea de săli pentru concerte, exploatarea elementelor ştiinţifice,
realizarea de diferite construcţii în interior, organizarea de diferite evenimente: nunţi,
festivaluri, baluri şi chiar filme.
O altă problemă abordată în lucrarea de faţă se referă la starea actuală a turismului
speologic în România. Din analizele făcute se poate spune că România dispune de un potenţial
speologic deosebit, însă foarte slab valorificat, până în prezent. Din punct de vedere al
atractivităţii peşterilor, ţara noastră prezintă o ofertă variată ce o plasează pe un loc bun pe plan
european (există peşteri caracterizate prin speleoteme deosebite, râuri subterane şi lacuri, gheţari,
peşteri termale, peşteri cu portale impresionante şi săli uriaşe etc).
Poziţionarea peşterilor este destul de bună, o mare parte a acestora fiind situate în
apropeierea unor oraşe şi staţiuni turistice importante, în schimb drumul de acces la peşteri,
este în majoritatea cazurilor drum forestier. Peşteri situate la drum asfaltat sunt destul de puţine
(Urşilor, Muierii, Polovragi, Dâmbovicioara, Poarta lui Ionele, Ungurului, Cetatea Bolii, Podul
Natural de la Ponoare, Ponicova, Veterani etc).
Există un număr de 12 peşteri turistice dintre care doar una (Peştera Urşilor de la
Chişcău) amenajată la nivelul standardelor internaţionale, alte 3-4 peşteri având amenajări
destul de bune (Peştera Muierii de la Baia de Fier, Gheţatul de la Scărişoara, Peştera Vadu
Crişului, Peştera Dâmbovicioara), însă nu la nivel internaţional. Cea mai mare parte a peşterilor
turistice se află în prezent în Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali având însă reale perspective
de a deveni o zonă favorabilă dezvoltării turismului speologic. Din cercetarea făcută se poate
concluziona că cel puţin 17 de peşteri din Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali şi Munţii
Banatului prezintă condiţii optime de amenajare.
Amenajările interioare ale peşterilor turistice din România sunt în general de gradul I şi
II, foarte simple, rudimentare, marea majoritate pe bază de lemn cu sisteme de electrificare
învechite, incompatibile cu protecţia domeniului subteran. În afara Peşterii Urşilor, Peşterii
Dâmbovicioara (unde începând cu 2007, traseul turistic a fost construit din grunduit şi vopsit,
prevăzut cu balustrade metalice) şi Peşterii Vadu Crişului (unde pe şinele de metal au fost
amplasate dale de beton, iar vechile balustrade din fier beton care nu mai prezentau siguranţă
au fost înlocuite cu balustrade metalice din inox), amenajările în celelalte peşteri sunt prioritar
pe bază de lemn, ceea ce contravine Standardelor Internaţionale de Amenajare a Peşterilor.
Aceasta, în ciuda faptului că, în ultimii ani, au fost derulate importante proiecte internaţionale
pentru amenajarea de peşteri, însă rezultatele acestora s-au concretizat doar în materiale
promoţionale, panouri şi centre de informare, site-uri pe internet etc.
Peşterile turistice din România nu au amenajate Centre de Vizitare şi spaţii de cazare în
apropierea cavităţii decât la peşterile Urşilor şi la Peştera Muierii, însă la un nivel inferior faţă de
cel existent pe plan internaţional. Infrastructura de cazare şi alimentaţie este mult mai dezvoltată
în zona Munţilor Apuseni, unde în ultimii ani au fost înfiinţate importante staţiuni turistice, cu
numeroase pensiuni rurale (ANTREC) în localităţile Gârda, Arieşeni, Albac, Vîrtop, Padiş, Ic
Ponor etc. În schimb, în zona Carpaţilor Meridionali şi a Munţilor Banatului, turismul rural este
foarte slab dezvoltat cu excepţia Culoarului Rucăr Bran şi a zonei Munţilor Bucegi, care dispun
însă de un număr redus de peşteri
În ceea ce priveşte promovarea, peşterile din Munţii Apuseni sunt mult mai bine
cunoscute decât cele din partea de sud-vest, în mare parte şi datorită numeroaselor proiecte
internaţionale care s-au derulat în această zonă.
Capitolul 5, referitor la zona carstică dintre Olt şi Dunăre, realizează o analiză
complexă a regiunii din punct de vedere al reliefului, cadrului juridic, al nivelului de amenajare
a peşterilor existente şi al posibilităţilor de amenajare pentru noi peşteri. Au fost identificate
un număr de 12 peşteri posibile a fi amenajate într-o primă etapă de dezvoltare a turismului
speologic, iar pe baza unei analize SWOT au fost evaluate principalale caracteristici pozitive
sau negative atât pentru întreaga zonă cât şi pentru dezvoltarea turismului speologic.
Pe baza acestei analize au fost identificate o serie de măsuri de valorificare a potenţialului
speologic în zona cercetată, cu privire la îmbunătăţirea structurii de acces atât pentru peşterile
amenajate cât şi cele propuse spre amenajare, îmbunătăţirea amenajărilor interioare şi exterioare,
amenajarea de noi peşteri, îmbunătăţirea serviciior de animaţie şi a celor oferite de ghizi. În final a
fost realizat, pe baza informaţiilor disponibile, un plan de management pentru Peştera Topolniţa,
cea mai importantă din zona studiată, şi care prin amenajarea turistică a Galeriei Prosăcului ar
deveni comparabilă cu marile peşteri turistice internaţionale.
Ultimul capitol al tezei a necesitat, în baza cercetărilor şi analizei efectuate asupra
turismului speologic din ţara noastră, stabilirea unui set de obiective, a acţiunilor ce trebuie
întreprinse pentru îndeplinirea acestora, a factorilor responsabili, precum şi a unui program de
monitorizare a realizării obiectivelor.
Principalele obiective ale unei strategii la nivel naţional privind dezvoltarea turismului
speologic, identificate în urma studiilor întreprinse, vizează: valorificarea potenţialului speologic
al României şi crearea unei oferte competitive pe piaţa internaţională, îmbunătăţirea
amenajărilor existente pentru peşterile deja intrate în circuitul turistic şi amenajarea de noi
peşteri, stimularea circulaţiei turistice, ridicarea nivelului pregătirii profesionale a persoanelor
implicate, intensificarea acţiunilor de promovare a peşterilor turistice.
 Dintre acţiunile considerate a fi esenţiale pentru realizarea acestor obiective, pot fi
enumerate: înfiinţarea unei Asociaţii a Peşterilor Turistice din România, modernizarea
infrastructurii de acces, de cazare şi alimentaţie în zonele cu peşteri, îmbunătăţirea amenajărilor
interioare a peşterilor turistice şi amenajarea de noi peşteri, cu respectarea standardelor
internaţionale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de ghizi, diversificarea ofertei turistice,
stimularea promovării peşterilor turistice (vezi tabelul 1).
Tabelul nr. 1

Acţiuni pentru implementarea strategiei turismului speologic

Nr. Acţiunea întreprinsă Responsabil Modalităţi de realizare

Crt
1. Înfiinţarea Asociaţiei Peşterilor Custozii de peşteră Prin libera iniţiativă
Turistice din România (APTR)
2. Construirea şi modernizarea Administraţiile Prin SNT realizată de
infrastructurii de acces parcurilor (AdP) ANT, proiecte parcuri,
primăriile locale, proiecte locale
consiliile judeţene,
prefecturile
3. Modernizarea infrastructurii de ANTREC– turismul Prin proiecte locale,
cazare şi alimentaţie rural, AdP, Regia parcuri, buget stat,
Naţională a Păduri-
lor (RNP) - cabane
4. Aderarea APTR la Asociaţia APTR Din libera iniţiativă
Internaţională a Peşterilor
Turistice (AIPT)
5. Crearea unei documentaţii APTR şi AdP Prin participarea la AIPT,
privind standardele la conferinţe, congrese,
internaţionale de amenajare stabilrea de legături cu
managerii de peşteri şi
adaptarea experienţei
ţărilor avansate la situaţia
din România
6. Propuneri pentru îmbunătăţirea APTR + AdP + Proiecte APTR sau
amenajărilor existente custozii de peşteră AdP
7. Dezvoltarea turismului de aven- APTR în colaborare Proiecte APTR +
tură, în sistemele mari, cu speleo- cu AdP (multe dintre proiecte ale asociaţiilor
teme deosebite care nu se pretează peşterile care se care organizează
pentru o turismul de masă pretează unui astfel turismul de aventură,
de turism sunt de
clasa B) + asociaţiile
care organizează
turism de aventură.
Pentru promovarea
acestui tip de turism
este însă necesară şi
consultarea Institutut
de Speologie, multe
dintre peşterile din
clasa B fiind
 importante pentru
ştiinţă
8. Cursuri de pregătire pentru APTR şi AdP Proiecte APTR sau
custozii de peşteră AdP
9. Cursuri de calificare pentru ghizi Custozii de peşteră Proiecte APTR
10. Educarea localnicilor în spiritul AdP + primării + Proiecte AdP sau chiar
respectării naturii şi implicit a APTR primării, în cazul în
peşterii care acestea sunt şi
custozi ai peşterilor
11. Identificarea peşterilor ce APTR în colab cu Proiecte APTR sau
urmează a fi amenajate ISER, AdP şi AdP
primării
12. Realizarea studiilor de impact Custozii peşterii în Proiecte ale custozilor
colaborare cu ISER sau APTR
13. Construirea amenajărilor Custozii de peşteră Proiecte ale custozilor
interioare ale peşterii la nivelul în colaborare cu sau APTR
standardelor internaţionale firme de construcţii
14. Introducerea mai multor tipuri de Custozii de peşteră Proiecte de amenajare
trasee sau a unor forme de ca urmare a
divertisment studiilor de impact
15. Realizarea unui ghid al peşterilor APTR Proiecte APTR
amenajate, pliante, broşuri, cărţi
despre peşteri
16. Indentificarea ţărilor unde APTR Participare workshop-uri,
promovarea trebuie să aibă conferinţe internaţionale
intensitate maximă
17. Atragerea agenţiilor de turism APTR Răspândirea de pliante,
broşuri despre peşteri
18. Realizarea de programe turistice Agenţiile de turism Reţeaua proprie
19. Promovarea peşterilor APTR + toţi factorii Emisiuni TV, radio,
interesaţi (mass presă, site-uri internet,
media, AdP, ISER, lucrări de popularizare,
primării, Dept. de participare sau
Promovare a organizare de
Imaginii României) manifestări naţionale
sau internaţionale,
realizarea ghidului
peşterilor turustice
20. Educarea turiştilor AdP Afişarea de panouri cu
amenzile care se dau în
cazul distrugerii
formaţiunilor din peşteră
şi aplicarea în practică a
acestor penalizări
Mass media Programe TV despre
turismul speologic din
alte ţări, nivelul de
educaţie al turişilor,
articole în ziare sau
reviste pe aceste teme
Şcolile Organizarea de excursii şi
cursuri în peşteră
21. Modificarea legislaţiei în sensul Guvernul+ Măsuri legislative
 creşterii pedepselor pentru cei Parlamentul + ISER
care nu respectă legile + Ministerul
Mediului + APTR
22. Declasificarea unor sectoare de Guvernul+ Măsuri legislative
peşteri din clasa A şi permiterea Parlamentul + ISER
amenajărilor pentru turismul + Ministerul
ştiinţific (elevi şi studenţi), în Mediului
cazul asigurării protecţiei
peşterii.
23 Elaborarea unor standarde sau ISER + APTR Măsuri legislative
norme privind amenajarea
turistică a peşterilor
Sursa: Elaborat de autor

Responsabilitatea pentru acţiunile ce ar trebui întreprinse în vederea realizării strategiei

revine: custozilor sau administratorilor de peşteră, administraţiilor parcurilor naţionale sau
naturale, Asociaţiei Peşterilor Turistice din România, primăriilor, prefecturilor, consiliilor
judeţene, fiind însă necesară mai multă implicare, iniţiativă şi voluntariat din partea acestora. De
asemenea, este necesară o schimbare a mentalităţii, mai ales din partea administratorilor sau
custozilor, în sensul punerii accentului pe calitate, astfel ca amenajările de peşteri să fie făcute la
un nivel cât mai ridicat. Acelaşi lucru este necesar şi în cazul infrastructurii de acces, de cazare şi
alimentaţie sau al serviciilor oferite.
Dezvoltarea turismului speologic în România constituie astfel o soluţie pentru
rezolvarea multiplelor probleme ale turismului românesc, constituind de asemenea un factor
important de promovare a imaginii României în lume. Amenajarea la nivel internaţional, într-o
primă etapă, a cel puţin 12 peşteri turistice şi realizarea unui ghid al acestora care să fie
promovat pe plan internaţional, poate contribui la considerarea României ca destinaţie turistică
modernă, cu perspective certe de afirmare.
 CURRICULUM VITAE

NUME: CIUMAŞU
PRENUME: IOANA CRISTINA
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: BACĂU, 6 iulie 1970
STAREA CIVILĂ: necăsătorită
ADRESA: Calea Giuleşti, nr. 44, Bl. 7, Sc. D, Et. I, Ap. 107, sector 6, Bucureşti
TELEFON: 0721 907 867
318 81 32 (servici); e-mail: biblioiser@yahoo.com,
STUDII:

1985-1989 Liceul de Matematică-Fizică „George Bacovia”, clasă de
matematică-fizică

1990-1995 Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (A.S.E. –
Bucureşti), specializarea: Economie Mondială

2001 doctorand la Facultatea de Turism-Servicii, specializarea Economia
Comerţului şi Serviciilor
Titlul lucrării de doctorat: Strategia dezvoltării turismului speologic în
România

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ:

septembrie 1997-până în prezent - INSTITUTUL DE SPEOLOGIE „EMIL
RACOVIŢĂ” din cadrul Academiei Române pe post de bibliotecar având şi
responsabilităţi de secretariat.

Septembrie 2006 – până în prezent - FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE
SPEOLGIE (secretar cu funcţie în Biroul Executiv)

iunie1996 - iulie 1997 – S.C. TULA INVEST SRL –importator şi distribuitor
de produse LOCTITE.

octombrie 1995-mai 1996 – economist la FRUCTEXPORT S.A. în cadrul
Departamentului de Export-Fructe.

CURSURI ABSOLVITE:
6 septembrie – 27 octombrie 2005 – Curs de Contabilitate Computerizată, în cadrul
Şcolii Române de Afaceri, pe care l-am absolvit cu nota 10.
10 mai-10 iulie 1996 – Curs de Asistent Manager în cadrul Facultăţii Româno-
Americane.
ŞCOLI ABSOLVITE ÎN DOMENIUL SPEOLOGIEI
 1998 Şcoala de Cartografie – Cloşani
 2001 TSA 1 – Căput
 2001 Şcoala de Carstologie – Cloşani
 2006 Şcoala de Chiropterologie – Cloşani

ARTICOLE PUBLICATE
CIUMAŞU I., 2001 – Potenţialul speologic al Munţilor Apuseni, în volumul “Turismul în
contextul dezvoltării durabile”, Academia de Studii Economice, Ed. ASE, Bucureşti
CIUMAŞU I., 2003 – Particularităţi ale pieţei internaţionale a turismului speologic, masa
rotunda a Catedrei de Turism „Realizări ale turismului românesc în mileniul trei”, ASE,
Bucuresti, 11 iunie 2004, ISBN: 973-594-596-7 (publicare CD)
CIUMAŞU I., 2006 – Turismul speologic în peşterile lumii. Ecocarst nr. 5-6: 41-44.
CIUMAŞU I., 2008 – Principii ale amenajarii peşterilor turistice pe plan mondial. Ecocarst,
7 (in press).

PARTICIPARE MANIFESTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE

CIUMAŞU, I., 2006 – Turismul speologic în România: prezent şi perspective, p. 27. In: 85
de ani de la înfiinţarea Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, Bucureşti, 24 Febr., 2006.
CIUMASU I., 2007 –Necesitatea infiintarii unei Asociatii a Pesterilor Turistice din Romania,
comunicare prezentata la Congresul Federatiei Romane de Speologie, 27 septembrie 2007
CIUMASU I., 2007 – Pesterile din Romania: între protecţie şi valorificare, p.20. In:
Turismul, factor al dezvoltarii durabile, workshop cu participare internationala, organizat de
Facultatea Romano Americana, 9-10 noiembrie 2007.
CIUMASU I., 2008 – The speleological tourism in Romania: present and perspectives.
Congresul Federatiei de Speologie a Uniunii Europene, Vercors, 23-30 august 2008
CIUMAŞU I., TOMA V., 2008 – Amenajarea şi protecţia peşterilor turistice, workshopul
Vulnerabilitatea elementelor de patrimoniu carstic în ariile naturale protejate, 23-25
octombrie, Sinaia.

PRTICIPARE CONTRACTE
2001 -2003 LIFE 00 NAT / RO / 007187 – Conservation program for Bat’s Underground
Habitats in SW Carpathians.
2001 -2003 Proiect 0339720/5 – Bundesministerium fűr Bildung und Forschung Germania –
Posibilităţi de dezvoltare a unei regiuni tradiţionale din Europa de est. Studiu de caz: Munţii
Apuseni, România. Identificarea potenţialului ecologic, economic şi social pentru o dezvoltare
regională durabilă.
2004-2005 GAR 65 – Studiul ordinului Lithobiomorpha (Myriapoda: Chilopoda) din mediile
subterane şi de la suprafaţă din România pe baza unor revizii taxonomice la nivelul mondial
actual
2005- 2006 GAR 69–Studiul impactului antropic asupra biodiversităţii în peştera Cioclovina
Uscată din Parcul Natural Grădiştea de Munte-Cioclovina.

MEMBRĂ ÎN SOCIETĂŢI ŞI ORGANIZAŢII

 CRIFST - Divizia de Istoria Ştiinţei din cadrul Academiei Române
 Federaţia Română de Speologie
 Societatea Română de Speologie şi Carstologie
 Federaţia Română de Chiropterologie