Sunteți pe pagina 1din 3

Tudor Mușatescu (n. 22 februarie 1903, Câmpulung, România – d.

4
noiembrie 1970, București, RS România) a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român.

Cuprins

 1Date biografice

 2Farsa „Birlic“

 3Opera

o 3.1Teatru

o 3.2Scenete umoristice

o 3.3Romane

o 3.4Schițe umoristice

o 3.5Aforisme

o 3.6Versuri

 4Referințe și note

 5Legături externe

Date biografice[modificare | modificare sursă]


A absolvit facultatea de litere și filozofie și facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat,
"contaminat" de înclinațiile artistice ale mamei sale, Tudor Mușatescu este cuprins de patima
scrisului încă din anii de școală.
Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, "Ghiocelul", cu versuri, schițe și
chiar cu o piesă de teatru, intitulată "Ardealul". A scris schițe, romane, piese de teatru dar succesul i-
a fost adus de teatru.
La maturitate, atât ca vârstă, cât și ca formație artistică, Tudor Mușatescu se dedică trup și suflet
teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător și proprietar de
teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de
moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut la Paris, în 1923, în
piesa Focurile de pe comori.
Piesele de teatru ale lui Mușatescu, cu deosebire comediile "Titanic-Vals", "...escu" și melodrama
"Visul unei nopți de iarnă", au avut succes și în străinătate. Titanic-Vals și „...escu” au fost
ecranizate.
Multe dintre ele au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, italiană, greacă, poloneză,
cehă etc.
A fost căsătorit cu actrița Kitty Stroescu. Fiul lui, Bogdan (Bobiță) Mușatescu, a fost actor la TNB.

Farsa „Birlic“[modificare | modificare sursă]


In 1934 Tudor Mușatescu a tradus și adaptat o farsă a autorilor vienezi Franz Arnold și Ernst Bach,
pe care regizorul Sică Alexandrescu a pus-o în scenă la deschiderea primei stagiuni a Teatrului
Vesel din București. Pe afiș spectacolul a apărut cu titlul „Birlic“. Acțiunea farsei a fost plasată în
nordul Moldovei, eroul principal fiind contabilul Costache Perjoiu, poreclit Birlic, din Fălticeni. Rolul
lui Costache Perjoiu a fost încredințat tȃnărului actor Grigore Vasiliu, care a rămas și el ulterior cu
porecla Birlic. Numele „Birlic“ este de origine turcească („birlik“), însemnȃnd „as la jocul de cărți“.

Opera[modificare | modificare sursă]


Teatru[modificare | modificare sursă]

 Focurile de pe comori (1923)

 Panțarola (1928)

 Sosesc deseară (1931)

 Titanic-Vals (1932)

 ...escu (1933)

 Visul unei nopți de iarnă (1937)

 Țara fericirii (1946)

 Madona (1947)

 Profesorul de franceză (1948)

 A murit Bubi (1948)[1]

 Geamandura (1950)

 Burtă Verde (1952)

 Trenurile mele
Scenete umoristice[modificare | modificare sursă]

 Titanic vals(1974)
Romane[modificare | modificare sursă]

 Mica publicitate (1935)


Schițe umoristice[modificare | modificare sursă]

 Nudul lui Gogu (1928)

 Ale vieții valuri (1932)


Aforisme[modificare | modificare sursă]

 Fiecare cu părerea lui (1970)


Versuri[modificare | modificare sursă]

 Vitrinele toamnei (1926)


și cinci volume de Scrieri (1969) - postum 1978.

S-ar putea să vă placă și