Tema 1

1. Intrebarea de cercetare: Există asocieri între înălțimea persoanelor și viteza de

alergare a acestora?
2. Sursa întrebării: desi ambele au exersat în mod egal, Melissa alerga intotdeauna mai
repede
3. Ipoteza:
o Cu cât o persoană este mai înaltă, cu atât viteza de alergare este mai mare
o Pe masura ce inaltimea creste (in cm), creste si viteza de alergare
4. Tipul cercetarii: Observație; cercetare cantitativa
5. Ce masoara: înălțimea colegilor în centimetri + durata de alergare a unui km in
secunde
6. Cum sunt inregistrate datele: înălțimea a fost masurata in cm si datele au fost
introduse într-un grafic; durata de alergare a fost măsurată cu ajutorul cronometrului
7. Factori ținuți sub control: aceeași distanța parcursa de fiecare participant = 1 km
8. Factori care pot influenta rezultatul: greutatea, starea de sănătate, rezistența la efort
fizic, genul (“fiecare coleg” => nu au fost împarțiți pe gen; băieții pot avea o
rezistență mai mare decât fetele), încălțămintea, nutritia, alti factori situationali
9. Ce aspecte nu a luat in considerare: genul, greutatea, încălțămintea/ echipamentul, etc
10. Alta modalitate:
 Tot prin observatie
 Se impart participantii in functie de gen, astfel rezulta doua categorii
 Se masoara inaltimea fiecarui participant din fiecare categorie
 Se supune fiecare paticipant la aceeasi proba de alergare pe distanta de
un km si se cronometreaza
 NU se compara timpul obtinut de femei cu timpul obtinut de barbati, ci
rezultatele obtinute de femei in functie de inaltime si rezultatele
obtinute de barbati in functie de inaltime
 Prin analiza de continut
 Se pot analiza cazurile in care alergatori de renume au obtinut rezultate
deosebite. De exemplu, Joan Benoit Samuelson – alergătoare
americana de maraton pentru seniori – a avut cel mai rapid timp la
Maratonul din Chicago, avand 157 de cm inaltime => se contrazice
iopteza lui Sally