UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA RESURSE UMANE

UN SECOL DE PROBLEME. RESURSELE UMANE ÎN

SPITALELE GERMANE

Student: Ioana-Raluca Bîja

Coordonator: Lector Doctor Mihai Burlacu

BRAȘOV
2018
 1

Cuprins
Rezumat.................................................................................................................................... 2
Introducere................................................................................................................................
2

Capitolul 1: Problema expusă și cercetarea amănunțită............................................................

3
1.1 Importanța cercetării...................................................................................................... 3
1.2 Originalitatea argumentării........................................................................................... 4
1.3 Instrumentele de investigare.......................................................................................... 5
1.4 Claritatea ipotezelor demersului.................................................................................... 6

Capitolul 2: Rezultatele cercetării............................................................................................. 8

2.1 Evitarea plagiatului...................................................................................................... 8
2.2 Publicarea rezultatelor................................................................................................. 9
2.3 Aplicativitatea rezultatelor...........................................................................................
10

Concluzii..................................................................................................................................
11

Bibliografie.............................................................................................................................. 13
 2

UN SECOL DE PROBLEME. RESURSELE UMANE ÎN SPITALELE GERMANE

Rezumat
Problemele cu care sistemul medical german s-a confruntat în ultimii ani a atras
atenția cercetătorilor, deoarece acestea afectau în mare parte și departamentul de resurse
umane din aceste instituții. Un număr mare de spitale nu mai făceau față crizelor solicitând
ajutorul unor experți. S-au folosit o multitudine de metode pentru remedierea problemelor,
precum combinarea metodelor calitative și cantitative, utilizarea chestionarelor,
interacționarea cu pacienții. Aceste metode au fost aplicate cu succes, obținându-se rezultate
surprinzătoare și remediindu-se în totalitate problemele cu care spitalele din Germania se
confruntau, dar s-a concluzionat o anumită rată a apariției acestor crize într-un viitor apropiat,
iar numărul a fost unul ridicat. Cercetătorii sunt conștienți de faptul că, aceste probleme nu au
fost remediate în totalitate, ci doar parțial.
Analiza a ajutat la evitarea problemelor de acest gen și a adus rezultatele așteptate.
Oamenii fiind pregătiți pe viitor să înfrunte astfel de crize, deoarece au o un exemplu de
perseverență și reușită.

Introducere
Lucrarea intitulată ,,Un Secol de Probleme. Resursele umane în Spitalele Germane”
este un studiu amănunțit ce se axează pe cercetarea în detaliu a problemelor din domeniul
resurselor umane cu care se confruntă sistemul medical din Germania.
În ultimul deceniu, medicina s-a dezvoltat într-o manieră remarcabilă, mai ales pe
plan tehnologic. S-au inventat instrumente care ușurează munca medicilor, dar de asemenea
oferă un plus de eficacitate în procesul de recuperare al pacienților. De aceea și-au făcut
apariția diferite probleme care la început păreau minore, dar de-a lungul timpului au evoluat
în gradul de dificultate. Aceste probleme afectau în mare parte domeniul resurselor umane,
deoarece tehnologia evoluând cu rapiditatea, forța de muncă nu a putut ține pasul cu ea. De
aceea în cadrul spitalelor germane, personalul capabil să îndeplinească sarcinile și să lucreze
după standardele impuse era într-o scădere masivă. Diferite procedee medicale se desfășurau
 3

în medii ,,high-tech” ce necesita o cunoștință avansată în domeniu, dar lipsa cadrelor

medicale adecvate a condus la apariția crizelor.
Cercetătorii sunt de părere că, spitalele ar trebui să se axeze mai mult pe o modalitate
de a împiedica aceste crize să evolueze sau să apară. Pentru ca angajații să fie conștienți de
aceste probleme ce apar în deosebi în domeniul HR, aceștia trebuie informați în amănunt,
deoarece consecințele sunt grave.
Pentru a pune capăt acestor crize ce amenință spitalele din Germania, un grup de
experți au realizat un studiu în domeniul resurselor umane unde au combinat metode
calitative și cantitative pentru a identifica problemele principale cu care se confruntă forța de
muncă, iar pentru a fi conștienți de gravitatea problemelor, aceștia au comparat problemele
identificate în prezent cu cele din trecut și cele ce pot apărea din nou într-un viitor apropiat.
În urma cercetărilor s-au identificat 6 crize din domeniul resurselor umane precum:
scăderea personalului, pierderea acută a personalului din cauza unei crize pandemice, pagube
asupra reputației, lipsa comunicării în timpul restructurării, hărțuirea și folosirea greșită a
medicamentelor.
Concluzia la care au ajuns cercetătorii este aceea că spitalele nu sunt pregătite pentru
a face față unei asemenea crize ce afectează forța de muncă într-o manieră critică. De
asemenea, aceștia sunt de părere că astfel de crize pot apărea și în viitor din cauza pregătirii
precare de care spitalele din Germania dau dovadă. Acest studiu se adresează tuturor
spitalelor din lume, dorind să evidențieze probleme ce la început nu se află într-un stadiu
foarte dezvoltat, dar își vor face simțită prezența cât mai curând.

CAPITOLUL 1: Problema expusă și cercetarea amănunțită

1.1 Importanța cercetării

Autorii articolului cercetează o problemă ce afectează nu doar spitalele germane, ci și
spitalele din țările vecine. Având în vedere că în țările industrializate, spitalul reprezintă o
instituție foarte importantă având ca scop vindecarea bolilor, recuperarea pacienților sau
ameliorarea unor probleme minore, nu putem trece cu vederea faptul că astfel de crize pot
duce la probleme pe termen lung care vor afecta funcționarea spitalelor lăsând oamenii ce
suferă de probleme de sănătate neprotejați.
Cercetătorii, prin intermediul acestui articol vor să sublinieze că, mediul de lucru din
cadrul spitalelor este unul hazardos, deoarece sunt multe funcții de îndeplinit, oamenii trebuie
 4

să își îndeplinească sarcinile, pacienții trebuie îngrijiți cu atenție, deci nu putem spune că este
un mediu de lucru chiar plăcut pentru forța de muncă fiind predispus în mare parte acestor
crize care bifează domeniul resurselor umane. Un studiu recent a arătat faptul că, această
condiție critică a spitalelor poate fi îmbunătățita dacă administrația spitalelor s-ar axa mai
mult pe protejarea instituției de aceste crize ce sunt mai des întâlnite în mediul urban decât în
mediul rural.
Cel mai surprinzător lucru este acela că, în mass-media au apărut o multitudine de
articole ce se adresează acestui subiect cu scopul de a informa populația cu privire la
pericolele ce sunt prezente in sistemul medical, dar niciun articol nu subliniază crizele de HR
din cadrul spitalelor care sunt la fel de importante deoarece, dacă forța de muncă este
insuficientă și incapabilă să își ducă la bun sfârșit sarcinile atunci siguranța pacienților nu mai
este garantată.
Experții care au identificat această problemă în cadrul sistemului medical din
Germania au organizat un studiu amănunțit în care cercetează cele mai importante si grave
probleme din domeniul resurselor umane. Aceștia s-au axat si pe aplicarea unor chestionare
în rândul angajaților pentru a identifica problemele chiar de la rădăcini având ca scop
soluționarea acestor crize.
Într-o țară atât de dezvoltată precum Germania este uluitor faptul că, cetățenii nu
conștientizează încă problemele care îi pândesc, deoarece trăim într-o eră atât de avansată
încât suntem expuși la o multitudine de chimicale și deșeuri toxice pe care nu le putem sesiza
cu ochiul liber, de aceea această nevoie continuă pentru îngrijire medicală este mereu
prezentă printre oameni. Importanța acestui studiu este una semnificativă, deoarece el se
axează pe identificarea problemelor, dar și pe soluționarea acestora într-o manieră cât mai
constructivă.

1.2 Originalitatea argumentării

Carsten Schermuly și echipa sa au acceptat această provocare, deoarece au fost siguri
că vor realiza ceva. Scopul lor principal a fost identificarea problemelor cu care spitalele
germane se confruntau și mai ales găsirea unor metode de a le remedia și de a salva sistemul
medical german.
Autorii deschid articolul folosind diferite argumente prin care doresc că evidențieze
într-o manieră cât mai explicită problemele pe care le abordează, importanța lor, dar și
diferite metode de a le rezolva pentru bunăstarea spitalelor germane.
 5

Pentru a-și întemeia argumentele, cercetătorii se axează pe importanța spitalelor în

țările industrializate, precum Germania. Se presupune că, scopul spitalelor este de a vindeca
boli, de a avea grijă de pacienți, dar toate aceste lucruri nu pot fi posibile fără personalul
calificat și în măsură să îndeplinească aceste sarcini, de aceea spitalele sunt vulnerabile atunci
când trebuie să se confrunte în mod direct cu consecințele crizelor.
Un alt argument care favorizează scopul acestei analize este acela că în urma unei
cercetări efectuate în 663 de spitale, s-a dovedit că 85% din aceste unități nu erau pregătite
pentru o criză ce le-ar afecta în mod primordial, acest lucru fiind surprinzător, deoarece într-o
țară atât de dezvoltată, precum Germania, problemele de acest gen nu ar trebui să existe.
Cercetătorii intenționează să analizeze și să identifice crizele care își fac simțită
prezența într-o manieră dură ce ar putea avea urmări destul de grave, deoarece în ziua de
astăzi, mass-media face înconjurul lumii, dar se pare că nicio revistă, ziar, sau articol de
specialitate nu publică problemele cu care se confruntă sistemul medical german, de aceea
cercetătorii au fost de părere că acest lucru trebuie remediat. Strategia lor se axează în
principal pe metodele calitative și cantitative, deoarece întotdeauna trebuie să existe un raport
echilibrat între calitate și cantitate.
Argumentele folosite de autori pentru a justifica originalitate cercetării sunt destul de
convingătoare, deoarece oamenii care au realizat acest studiu sunt persoane specializate,
doctori, psihologi, directori executivi care se lovesc zilnic de astfel de probleme, având o
experiență destul de vastă în domeniu oferind cititorilor o multitudine de informații
referitoare la problemele cu care sectorul de resurse umane din spitalele germane se
confruntă.
Astfel, opiniile unor persoane specializate au o importanță destul de semnificativă,
deoarece aceștia reprezintă o cale de salvare și remediere a problemelor prezente printre
domeniile de bază ale sistemului medical, întemeindu-și argumentele într-o manieră propriu-
zisă și bine pusă la punct, punând în prim plan doar subiectele principale și crizele cele mai
importante ce pot avea rezultate grave pentru toate domeniile.

1.3 Instrumentele de investigare

Scopul principal al acestui articol se concentrează în special pe identificare crizelor
prezente în sistemul medical german, dar și pe găsirea unor metode de a le remedia. Astfel,
instrumentele de investigare au un rol esențial în îndeplinirea acestui scop, deoarece o dată cu
rezolvare acestor crize, toate probleme se vor remedia, iar aceste instrumente de investigare
 6

au fost alese și utilizate într-o manieră constructivă de către cercetătorii specializați în

domeniu.
Prima parte a procesului de remediere s-a axat pe utilizarea unor metode de
investigare, precum: chestionarele, cercetările amănunțite, analize, evaluări și controlul
crizelor în cadrul spitalelor din Germania. Toate aceste instrumente au un singur scop, acela
de rezolva problemele cu care se confruntă acest domeniu, în special departamentul de
resurse umane.
Chestionarele au reprezentat un instrument destul de benefic pentru crearea unei
prime impresii în legătura cu problemele ce trebuiau rezolvate. S-au folosit 50 de chestionare
în cadrul a 50 de spitale, atribuind un singur chestionar doar unei persoane din fiecare spital,
deoarece opiniile sunt diferite de la om la om, nu fiecare percepe problema la fel ca ceilalți,
rezultând că personalul calificat în domeniu lipsește, iar pacienții nu beneficiază de îngrijirea
necesară.
Cercetările efectuate într-o manieră amănunțită au adus un plus în procesul de
remediere a crizelor. În urma acestor analize s-a dovedit că majoritatea spitalelor din zonele
rurale sunt mult mai pregătite pentru astfel de probleme față de cele din zonele urbane. De
asemenea, numărul mare de pacienți ce au nevoie de îngrijire medicală este foarte mare, acest
lucru agravează crizele din departamentul de resurse umane care nu conține personalul de
care spitalele au nevoie.
Controlul crizelor din spitalele germane se poate efectua prin realizarea unei apărări
propriu-zise. Conducerea acestor unități trebuie să se axeze mai mult pe crearea unor procese
de apărarea ce pot fi utilizate doar în momentele de criză având rezultate imediate și
constructive mai ales în domeniul resurselor umane care are de suferit cel mai mult, afectând
persoanele ce își exercită meseria, dar și pacienții care nu au parte de îngrijirea necesară.
Să acceptăm sau să respingem aceste instrumente de investigare? Într-o manieră
categorică nu putem respinge aceste metode de cercetare, deoarece au fost realizate de
persoane calificate în domeniu, formând împreună o echipă foarte bună. Astfel, cum nu
putem respinge aceste instrumente de investigare, putem adăuga unele pe care noi le
considerăm utile, precum experimentul, cercetarea pe teren ce se poate concentra pe
chestionarea cetățenilor și nu doar a pacienților, să luăm la cunoștință opiniile oamenilor în
legătură cu astfel de probleme, dar totodată această cercetare pe teren se poate face și prin
investigarea spitalelor ca și anonimi pentru a putea analiza procedeele de îngrijire ce ne sunt
atribuite și exercitate.
 7

1.4 Claritatea ipotezelor demersului

Efortul pe care l-au depus cercetătorii în îndeplinirea scopului principal al acestei
analize a fost unul major, deoarece studiul amănunțit efectuat a fost unul de lungă durată
format din procedee și metode constructive de ameliorare sau remediere totală a problemelor.
S-au utilizat metode calitative și cantitative ce au fost combinate pentru a identifica crizele
din domeniul resurselor umane. De asemenea, specialiștii au realizat un studiu pentru a afla
cu ce probleme se confruntă resursele umane, clasificându-le în funcție de importanța și
gravitatea lor, iar în final s-a realizat un studiu online pentru a avea o imagine clară asupra
ratei de apariție a crizelor în trecut, în prezent, dar și în viitor.
Nivelul calitativ și cel cantitativ s-au axat pe identificarea crizelor relevante din
domeniul resursei umane, deoarece cercetătorii nu se puteau întoarce la analiza vechilor
articole în acest domeniu, având nevoie de informații actuale. Astfel, din fiecare spital s-au
recrutat 50 de persoane pentru a participa la acest studiu ce a fost condus de 12 experți.
Pentru început, moderatorul a explicat în detaliu cum se va desfășura analiza. Timp de 10
minute, participanții au fost rugați să scrie pe hârtie cel puțin 5 crize din domeniul resursei
umane, iar în timpul unei pauze toate crizele au fost scrise pe bucăți de hârtie și puse pe o
tablă. Experții au oferit participanților 10 puncte roșii pentru a evalua toate crizele în funcție
de gravitate lor. În final s-au identificat 6 crize: scăderea personalului, pierderea acută a
personalului în urma unei epidemii, prejudiciu asupra reputației, comunicarea insuficientă în
timpul restructurării, hărțuirea și folosirea iresponsabilă a medicamentelor de către cadrele
medicale.
Claritatea cu care sunt enunțate ipotezele demersului este surprinzătoare, deoarece
cercetătorii descriu în amănunt toate procedurile pe care ei le folosesc pentru a identifica cele
6 crize ce afectează spitalele germane.
Prima criză denumită ,,scăderea personalului” avea următoarele caracteristici: lipsa
diferitelor abilități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor, locurile vacante nu erau acoperite,
îngrijirea pacienților nu era realizată corespunzător, iar suferinzii erau trimiși în alte spitale.
Lipsa personalului în cadrul spitalelor împiedică îndeplinirea unor sarcini de care oamenii pot
beneficia doar în acel loc. Putem spune că este fatal pentru o națiune să aibă probleme în
acest domeniu, deoarece nu afectează doar sistemul medical, ci și pe cel economic și
administrativ, iar pentru a împiedica această criză să evolueze s-au propus metode de a atrage
personalul, de a-i motiva precum, oferirea unor programe de dezvoltare personală, oferirea
unei sume de bani drept răsplată.
 8

Cea de-a doua criză cu care se confruntă spitalele germane este ,,pierderea acută a
personalului în urma unei epidemii”, o epidemie ce s-a întins de-a lungul întregii țări și care
s-a caracterizat prin: numărul mare de pacienți care nu sunt îngrijiți cum ar trebui, expunerea
forței de muncă la boli și diferiți viruși. Astfel, aceste epidemii spontane ce își fac simțită
prezența printre personal poate duce la o scădere masivă a forței de muncă.
A treia criză este ,,prejudiciu asupra reputației” care surprinde răspândirea zvonurilor
printre angajați și odihna precară, deoarece este un nivel alert de muncă, lipsa angajaților îi
pune pe cei ce își exercită sarcinile să se împartă și să acopere mai mulți pacienți decât ar
trebui fiind supuși la o muncă dublă. Certurile în rândul angajaților pot crea o atmosferă
tensionată, deoarece angajații nu se mai concentrează pe îndeplinirea sarcinilor, ci pe aceste
dispute.
,,Lipsa comunicării în timpul restructurării” este cea de-a patra criză și se
concentrează asupra nivelului redus de comunicare între conducere și forța de muncă în
timpul unei reorganizări. Acest lucru duce la nesiguranța și neîncrederea angajaților la adresa
conducerii. Lipsa comunicării unor decizii importante ce ar putea schimba capacitate sau
nivelul de muncă al angajaților, conduce la o îndoială din partea forței de muncă, deoarece
oamenii consideră că poziția pe care o ocupă este în pericol
,,Hărțuirea”, cea de-a cincea criză evidențiază felul în care unii angajați sunt tratați de
personalul ce ocupă un post mai înalt care folosește diferite cuvinte atunci când se adresează
angajatului propriu-zis. Acest lucru afecteză forța de muncă în mare parte într-o manieră
psihică, deoarece intervine acea frică de a lucra, de a nu greși, iar mulți oameni pot suferi
chiar și de o depresie fără să realizeze.
Ultima criză și totodată surprinzătoare este ,,folosirea iresponsabilă a medicamentelor
de către cadrele medicale” ce constă în neîncrederea în capacitățile și cunoștințele cadrelor
medicale și poate conduce la punerea în pericol a pacienților care nu sunt tratați
corespunzător. Acesta este una dintre crizele cele mai pragmatice, deoarece oamenii merg la
spital să își vindece bolile, dar nu sunt tratați corespunzător de către medici, aceștia neavând
capacitățile necesare să își îndeplinească sarcinile.
Demersul surprins în articol este unul care își atinge scopul. Acțiunea întreprinsă este
bine descrisă, evidențiind toate punctele forte ale cercetării. Articolul surprinde analiza,
identificare crizelor și remediile necesare pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă
sistemul medical din Germane. Acțiunile ce duc la rezolvarea acestor crize sunt bine gândite
de către cercetători, analizând fiecare problemă în parte și oferind o descriere amănunțită în
legătura cu conținutul lor.
 9

Întreg articolul este un exemplu clar de capabilitate și dorință de remediere a

problemelor ce afectează în mod pragmatic acest domeniu. Autorii subliniază cu tenacitate
principalele cauze care au condus la apariția acestor crize.

CAPITOLUL 2: Rezultatele cercetării

2.1 Evitarea plagiatului

Andra Șerbănescu (2000) ne învață cum să evităm plagiatul oferindu-ne o serie de
metode pe care le putem folosi. Pentru început, pentru a ne asigura ca avem o lucrare care
respectă standardele etice referitoare la evitarea plagiatului trebuie să consultăm mai multe
reviste, articole de specialitate, să analizăm diferite opinii, să parafrazăm și nu să extragem
pur și simplu ideea unui alt autor. În al doilea rând, trebuie sa ne exprimăm ideile cu propriile
gânduri, deoarece noi putem primi un avânt de la altă persoană, dar trebuie să o formulăm din
punctul nostru de gândire. Și la final trebuie să oferim trimiteri bibliografice, să parafrazăm,
să fim convingători.
Analizând aceste repere, putem identifica dacă articolul respectiv respectă standardele
etice referitoare la evitarea plagiatului. Autorii au scris acest articol drept rezultat al
investigației realizate în urma identificării crizelor ce afectează domeniul medical din
Germania.
De-a lungul articolului, cercetătorii ne demonstrează că respectă standardele etice,
evitând plagiatul, deoarece aceștia analizează rezultatele identificate de către ei. Diferitele
metode de a la identifica sunt gândite si aplicate de cercetători. Aceștia își formulează ideile
și opiniile din punctul lor de vedere, oferind argumente întemeiate și convingătoare.
Cercetarea în totalitate este realizată de oameni specializați, doctori, directori executivi,
psihologi ce au o anumită cultură, lovindu-se de astfel de probleme și fiind familiarizați cu
ele.
Analizând articolul în amănunt am remarcat că acesta respectă normele de evitare a
plagiatului, fiind o lucrare realizată într-o manieră amănunțită și originală.

2.2 Publicarea rezultatelor

Cercetarea realizată cu scopul de a remedia problemele cu care se confruntă spitalele
din Germania este realizată la un nivel foarte avansat, deoarece ea cuprinde modalitățile
 10

explicite de identificare a crizelor, metodele de remediere ale acestor crize, rezultatele

obținute în urma utilizării acestor metode, dar și concluziile ce au degenerat ulterior.
În primul plan al cercetării, autorii se axează pe descrierea în amănunt a scopului
principal pe care această lucrare îl posedă, el fiind identificarea problemelor și remedierea
lor. O atenție foarte mare este acordată acestui prim proces de evaluare, deoarece în acest
stadiu se determină gravitatea problemelor cu care cercetătorii se vor confrunta de-a lungul
analizei.
Aceștia cercetează în amănunt, se documentează, organizează anchete, oferă
chestionare, folosesc toate mijloacele necesare pentru a putea duce această cercetare la bun
sfârșit fără să excludă probleme pe care unii oameni nu le-ar considera grave. Pentru
cercetători contează chiar și cele mai mici detalii, deoarece acestea pot ascunde o modalitate
de remediere a problemelor.
În cel de-al doilea plan al cercetării, metodele de remediere ale acestor crize sunt în
prim planul cercetătorilor. Aceștia găsesc diferite modalități de a remedia problemele în
funcție de gravitatea lor. Metode calitative și cantitative, implicările practice, dar și
originalitatea și tenacitatea autorilor de a analiza crizele din trecut, prezent, dar și din viitor
oferind o imagine de ansamblu asupra capacității lor de a le remedia, deoarece crizele
existente în trecut nu au fost remediate în totalitate, făcându-și apariția în prezent. Astfel,
cercetătorii se concentrează asupra remedierii problemelor în prezent pentru a distruge orice
șansă de apariție a acestor crize și în viitor.
Rezultatele obținute în urma utilizării acestor metode au fost surprinzătoare, dar
totodată și așteptate, deoarece cercetătorii au depus eforturi majore pentru a duce la bun
sfârșit această cercetare. Rata fiecărei crize a scăzut într-o manieră alerta așa cum este arătat
în tabelul 2, posibilitate de apariție a crizelor în viitor a scăzut, deoarece au fost remediate
într-o manieră constructivă, astfel rezultatele obținute sunt satisfăcătoare atât pentru
cercetători, cât și pentru oamenii care pot avea conștiința împăcată.
Articolul se află printre singurele publicații în acest domeniu, deoarece prezența
acestor crize nu a stârnit interesul mijloacelor de comunicare în masă, ele nepublicând niciun
articol ce are acest subiect sau cel puțin unul asemănător. Mass-media este un beneficiu pe
care îl putem folosi cu ușurință pentru a transmite populației problemele care ne pândesc, dar
se pare că acestea nu consideră crizele din spitale și cele din domeniul resurselor umane
importante, nici măcar pentru o scurtă publicație informativă. De aceea, cercetătorii au decis
să ia măsuri în legătură cu acest lucru și au reușit. Realizarea unui studiu amănunțit și bine
pus la punct de către cercetători aduce un punct în plus sistemului medical german și totodată
 11

trebuie menționat faptul că, această cercetare este valabilă doar pentru spitalele din Germania,
deoarece autorii nu asigură că astfel de probleme sunt întâlnite și în alte unități medicale.
Publicarea rezultatelor este una întemeiată, deoarece cercetarea se află într-un stadiu
destul de avansat și explicit. Cititorii care vor avea oportunitatea să se documenteze și să
urmărească în amănunt metodele de identificare și de remediere folosite de către cercetători,
vor avea o impresie plăcută și vor fi ușurați, deoarece crizele care își făceau simțită prezența
și amenințau spitalele și domeniul resurselor umane aproape au dispărut.

2.3 Aplicativitatea rezultatelor

Cercetarea realizată de specialiști a avut rezultate excepționale, deoarece și-a
îndeplinit scopul și a remediat problemele cu care spitalele germane se confruntau. Fiecare
criză în parte s-a bucurat de metodele de rezolvare identificate de către cercetători, având o
rată de aplicabilitate destul de ridicată.
Remedierea primei crize intitulată ,,scăderea personalului”, a avut drept rezultat
diminuarea numărului de muncitori care renunță la locul de muncă. Astfel numărul forței de
muncă a crescut masiv, iar prin remedierea acestei crize, rezultatele au fost benefice pentru
fiecare problemă în parte.
A doua criză este ,,pierderea acută a personalului în urma unei epidemii”. Epidemiile
fiind cauze majore ce afectează și cadrele medicale, dar și pacienții. Astfel, angajații care
suferă de boli din urma acestor pandemice vor rămâne în repaus, deoarece există o șansă
destul de mare ca epidemia să nu se răspândească, remediindu-se problema de la rădăcini.
Pentru a remedia cea de-a treia criză, denumită ,, prejudiciu asupra reputației”,
angajații ce erau într-o dispută continuă erau separați pentru a evita astfel de disconforturi și
pentru a îmbunătăți relația dintre personal, crescând astfel și eficacitatea procesului de
muncă.
În legătură cu remedierea celei de-a patra crize, numită ,,lipsa comunicării în timpul
restructurării”, cei ce se ocupă cu conducerea spitalelor s-au axat mai mult pe interacționarea
cu angajații, pe comunicare și mai ales pe bună starea lor.
Penultima criză, ,,hărțuirea” a fost remediată prin îndepărtarea angajaților ce ocupau
un post mai înalt și care îi tratau pe ceilalți cu o anumită superioritate. Acest lucru a atras
atenția cercetătorilor, deoarece comportamentele de acest gen afectează și forța de muncă, dar
și îndeplinirea sarcinilor și atingerea obiectivelor.
Ultima criză, ,,folosirea iresponsabilă a medicamentelor de către cadrele medicale”
chiar dacă se clasifică pe ultimul loc, eu o consider cea mai importantă, deoarece într-un
 12

spital nu ar trebui să existe astfel de probleme. Această criză a fost remediată prin înlăturarea
cadrelor medicale care nu îndeplineau standardele necesare pentru a ocupa un asemenea post
ce pretindea o anumită responsabilitate.
Rezultatele au fost aplicate cu succes. Acestea și-au atins scopul și au remediat
problemele cele mai grave cu care sistemul medical se confrunta, acest lucru rămânând de
domeniul trecutului.
Cercetătorii au depus eforturi majore pentru a avea o asemenea reușită în acest
proiect oferind oamenilor o imagine de ansamblu asupra crizelor ce își pot face apariția
oricând, dar și că orice problemă are și un remediu oferindu-ne dovada vie a acestei afirmații.

Concluzii
Scopul propus de această lucrare a fost acela de a remedia problemele din
departamentul de resurse umane cu care spitalele din Germania se confrunta într-o manieră
directă. De asemenea s-a axat și pe informarea oamenilor în legătură cu problemele pe care
sistemul medical le acumula într-un număr destul de consistent.
În cadrul primului capitol am demonstrat importanța cercetării, originalitatea
argumentării și am arătat care sunt instrumentele de investigare. Cercetarea are o importanță
majoră pe care autorii au subliniat-o de-a lungul articolului. Argumentarea a fost făcută într-o
manieră originală, deoarece oamenii de știință își susțin punctul de vedere prin evidențierea
crizelor și importanța pe care o posedă. Instrumentele de investigare au fost alese de către
cercetătorii cu meticulozitate pentru a le putea folosi exact cu scopul de a remedia crizele și
de a avea rezultate imediate, ceea ce s-a și întâmplat.
În cadrul celui de-al doilea capitol, m-am axat pe evitarea plagiatului, publicarea
rezultatelor și aplicativitatea rezultatelor. Articolul respectă standardele pentru evitarea
plagiatului fiind un exemplu de document care nu prezintă nicio urma de plagiat, deoarece
autorii își exprimă propriile idei, oferă trimiteri bibliografice, parafrazează. Rezultatele
identificate pentru remedierea crizelor au fost analizate și puse în practică de către cercetători
pentru fiecare problemă în parte, iar aplicativitate rezultatelor a fost surprinzătoare, deoarece
acestea au dat rezultate imediate, remediind crizele de la rădăcini și de asemenea oferind
oamenilor o imagine de ansamblu asupra rapidității și eficienței cu care au rezolvat aceste
probleme.
Astfel concluzionând aceste argumente, sper că am reușit să demonstrez importanța
crizelor ce afectează sistemul medical german și consecințele pe care le are asupra
departamentului de resurse umane, dar mai ales modalitatea în care un om percepe toate
 13

aceste amenințări, deoarece sfatul cercetătorilor este de a acorda atenția necesară unor astfel
de probleme pentru a le împiedica și mai ales pentru a le distruge în totalitate.

Bibliografie
Chelcea, S. (2000). Norme de redactare. Cum să redactăm în domeniul științelor socioumane
(pp 27-72). București: SNSPA.
Graff, G. & Birkenstein, C. (2015). Manuel pentru scriere academică: Ei spun/Eu spun.
Pitești: Paralela 45.
Schermuly, C. & Draheim, M. & Glasberg, R. & Stantchev, V. & Tamm, G. & Hartmann, M.
& Hessel, F. Human resource crises in German hospitals-an explorative study.
BioMed Central. 2015. Accesat de pe https://link.springer.com/
Șerbănescu, A. (2000). Cum se scrie un text. Iași : Polirom.
14