REGIM IGIENO-DIETETIC IN BOLILE INFECȚIOASE

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ

Copilul peste 2 ani și adult

Prima zi: supă strecurată de legume, pâine prăjită, orez fiert, mere rase, biscuiți
A doua zi: primesc în plus brânză de vaci sau telemea
A treia – a patra zi, după ameliorarea simptomelor dieta include carne fiartă sau grătar, paste, ou
fiert. Timp de 2 săptămâni se vor evita condimentele, băuturi care fermentează, conservele de
orice natură.

Sugar
În prezent, există un consens referitor la menținerea alimentației naturale, la cerere, pe
toată durata episodului diareic.
Există încă discuții referitoare la dieta optimă și ingredientele necesare unei recuperări și
mențineri ale statusului nutrițional al copilului cu diaree. Malabsorbția lacozei este o complicație
frecventă a diareei, mai ales la cei malnutriți, dar limitarea aportului de lapte poate promova
deficiențe nutriționale dacă sursa de substituție a proteinelor și aportul caloric este insuficient.
Preparatele comerciale pe bază de soia sau fără lactoză, sau alte preparate comerciale pentru
diaree ar putea fi eficiente dar nu sunt disponibile de rutină și în multe cazuri inaccesibile.
În concordanță cu rezultatele studiilor referitoare la regimurile dietetice, în practica clinică
curentă au fost utilizate următoarele recomandări dietetice:
Prima zi: supă de morcov 150-200ml/kgc/zi până la apariția scaunului de morcov care are loc în
primele 16-24 ore. Supa de morcov conține pectoză, un hidrocarbonat similar celulozei. Prin
acțiunea pectazei din intestin, pectoza se transformă în acid pectic, care, combinându-se cu
sărurile de calciu formează gelul pectic. Acesta realizează un bol voluminos, care progresând
prin intestin ca un piston, curăță mucoasa și și împiedică ascensiunea florei colice în intestinul
subțire. Totodată el calmează setea, foamea și crampele prin distensia musculaturii intestinale,
pune în repaus colonul pe cale reflexă, și și reprezintă o sursă de săruri.
Zaharoza din morcovi inhibă flora proteolitică, face să dispară putrefacția intestinală cu rol
important în diareea infantilă.
Dezavantajele sunt: calorii puține (225/litru) și absența vitaminelor
În locul/ alternativ supei de morcovi poate fi folosită făina de roșcove sau merele rase (ambele
conțin pectoză) sau mucilagiul de orez.
Următoarele zile: se introduce la fiecare pranz câte 20 ml lapte matern stors sau supt până la
prânzul integral natural. La sugarii alimentați artificial, realimentarea se face progresiv cu
formule de lapte fără lactoză, cu câte 20 ml la un prânz în loc de supă de morcov, astfel încât în
5-6 zile să revină la alimentația anterioară diareei. La sugarii la care s-a început diversificarea se
pot asocia prânzuri cu brânza calcică, măr ras cu biscuite simplu, banană coaptă, carne fiartă.
Diareea cronică necesită un regim alimentar sărac în celuloză, bogat caloric, calitativ variat,
bogat în vitamine, calciu, fier, fermenți digestivi.

HEPATITA ACUTĂ VIRALĂ

Dieta trebuie să asigure, prin proteine, glucide și lipide 2000-3000 de calorii/zi cu câteva
restricții.
După plac și toleranță:
- fructe (toate cu excepția: căpșuni, fragi, nuci verzi, alune), crude sau sub formă de
compoturi/sucuri
- legume (cu excepția: castraveți, conopidă, varză, vinete), crude sau fierte
supe, borșuri
- făinoase, iaurt, lapte
După 2- 3 zile se adaugă brânza de vaci și uleiul crud. Sarea este permisă de la început.
Când icterul începe să regreseze se introduce carnea slabă (fiartă, grătar) de pasăre, vită, pește,
unt.
Ouăle și smântâna se introduc după dispariția icterului.
Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindică grăsimile prăjite, sosurile, conservele și
alcoolul.
 BOLI ERUPTIVE

Izolare în spital/la domiciliu în funcție de etiologie (scarlatina – izolare obligatorie în spital), pe

perioada cât boala este contagioasă. Repaus la pat cel puțin 7-10 zile de la apariția erupție.
Regimul hidro-lacto-zaharat în perioada febrilă, apoi alimentație obișnuită, hidratare
corespunzătoare.
Pentru calcularea necesarului de lichide în situații patologice este important să știm pierderile de
apă în condiții normale:
Pierderi –
- respiratorii – 20%
- cutanate – 30%
- urinare – 50%
- Total -100%
Un copil febril sau cu tahipnee va avea pirederi suplimentare de apă, cu excepția situației când
primește oxigen umidifiat (în acest caz pierderile respiratorii sunt nule).
Un pacient anuric sau cu poliurie va necesita scăderea sau creșterea pierderilor urinare.
Ex:
Pentru un copil de 10 kg (pierderi de apa 1000ml/zi), pierderile vor fi:
- respiratorii – 200 ml
- cutanate – 300 ml
- urinare – 500 ml
- Total -1000
Tahipneea – se adaugă 20-50% lichide de înlocuit
Febra – se adaugă 10% la pierderile cutanate pentru fiecare grad > 380 C
Anuria - se exclud pierderile urinare din aport
Oliguria – se măsoară volumul urinar/12 ore și se adaugă la pierderile insensibile în următoarele
12 ore
Poliuria – se masoară volumul urinar la fiecare 1-2 ore și se adaugă la pierderile insensibile în
următoarele 1-2 ore.
Exemplu:
Care este necesarul lichidian/24h pentru un copil de 10 kg cu pneumonie care are 400C și
frecvența respirațiilor 70/min?
Este necesară compensarea pierderilor respiratorii și datorate febrei.

Normal Pacient
Pierderi respiratorii 200 ml (cresc cu 50%) 300 ml
Pierderi cutanate 300 ml (cresc cu 20%) 360 ml
Urinare: 500 ml (neschimbat) 500 ml
Total: 1000 ml 1160 ml