Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 PDF
1 PDF
BUCUREŞTI – 2008
UNIVERSITATEA Titu MAIORESCU BUCUREŞTI
Facultatea Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei
Învăţământ la Distanţă
ANALIZĂ MATEMATICĂ I
Analiza matematică este una din disciplinele de pregătire fundamentală care,
pentru profilul INFORMATICĂ, este impusă de către Agenţia Naţională pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) ca esenţială pentru
pregătirea studenţilor şi pentru depăşirea procedurilor de evaluare şi acreditare.
Modul de prezentare a acestui material are în vedere particularităţile
învăţământului la distanţă, la care studiul individual este determinant. Pentru
orice nelămuriri faţă de acest material vă rugăm să contactaţi tutorele de
disciplină care are datoria să vă ajute oferindu-vă toate explicaţiile necesare.
Disciplina de Analiză matematică îşi propune următoarele obiective specifice:
Însuşirea noţiunilor fundamentale şi a algoritmilor specifici de rezolvare a
problemelor privind şiruri şi serii numerice şi de funcţii, limită,
continuitate, calcul diferenţial (una sau mai multe variabile), calcul
integral;
Formarea şi dezvoltarea bazei matematice a studenţilor pentru disciplinele
fundamentale şi de specialitate din anii superiori;
Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză logică,
formulare corectă şi argumentare fundamentată, în rezolvarea problemelor
tehnico-economice şi de specialitate;
Identificarea corectă a tuturor dimensiunilor unei probleme matematice
precum şi a procedurilor ce pot fi utilizate pentru rezolvarea acesteia;
O comparaţie critică a metodelor de rezolvare evidenţiind, eventual, calea
optimă de soluţionare.
Vă precizăm de asemenea că, din punct de vedere al verificărilor şi al notării, cu
adevărat importantă este capacitatea pe care trebuie să o dobândiţi şi să o probaţi
de a rezolva toată tipologia de probleme aplicative aferente materialului teoretic
prezentat în continuare. De aceea vă recomandăm să parcurgeţi cu atenţie toate
problemele rezolvate, să rezolvaţi problemele propuse prin testele de
autoevaluare si temele de control; fiţi convinşi că examenul final apelează la
tipurile de probleme prezente în secţiunile menţionate anterior.
SUCCES!
2
MODULUL 1
3
LECŢIA 1
Exemple
⎛ nπ ⎞
1) Şirul cu termenul general xn = sin ⎜ ⎟ , n ∈ , are ca puncte limită pe
⎝ 4 ⎠
2 2
−1, − , 0, , 1.
2 2
1
2) Şirul cu termenul general xn = , n ∈ * , va avea L = {0} , deci
n
limsup ( xn ) = liminf ( xn ) = 0 , şirul fiind convergent.
n →∞ n →∞
Definiţia 1.1.3. Un şir care are limita infinită sau un şir pentru care cele
două limite, inferioară şi superioară, sunt diferite se numeşte şir divergent.
4
Teorema Töplitz. Fie o matrice infinită de numere reale
A = ( amn )( m, n )∈ *
× *
cu proprietatea că există M ∈ *+ , astfel încât:
n →∞
∑
( ∃) lim anm = l < ∞ , atunci afirmaţia 1) devine ( ∃) lim yn = l ⋅ lim xn .n →∞ n →∞
m ≥1
Indicaţie de rezolvare:
an − an −1
Se aplică Teorema Töplitz şirului ( xn ) n , xn = , iar şirul dublu
bn − bn −1
bk − bk −1
( Anm )n,m∈ , Ank = , k ≤ n şi Ank = 0, k > n .
bn
⎛b −b b −b ⎞
În aceste condiţii lim ⎜ 1 0 ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn ⎟ = lim xn = l .
n →∞ ⎝ bn bn ⎠ n →∞
b −b b −b a
De asemenea, 1 0 ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn = n , ( ∀ ) n ∈ * .
bn bn bn
Consecinţa 2. Dacă ( an ) n , ( bn ) n sunt două şiruri de numere reale cu
proprietăţile:
5
n
1) lim
n →∞
∑ bk = ∞, bn ∈ *
+, ( ∀) n ∈ ;
k =1
2) ( ∃) lim an = a .
n →∞
a1 ⋅ b1 + ... + an ⋅ bn
Atunci ( ∃) lim = a.
n →∞ b1 + ... + bn
Criteriul radicalului
Dacă şirul ( an ) n este convergent şi are termenii pozitivi, atunci
lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim an .
n →∞ n →∞
Indicaţie de rezolvare:
Se aplică teorema Cesaro-Stolz pentru şirurile ( lg an )n şi bn = n . Atunci
lg a1 + lg a2 + ... + lg an
lim = lim lg an ⇒ lim lg n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim lg an ,
n →∞ n n →∞ n →∞ n →∞
de unde rezultă ( n →∞
) (
lg lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lg lim an
n →∞
) şi de aici cerinţa
problemei.
Criteriul raportului
an +1
Dacă şirul ( an ) n are termenii pozitivi, atunci lim n an = lim , dacă
n →∞ n →∞ an
ultima limită există.
Criteriul majorării
Dacă an − a ≤ bn şi lim bn = 0 , atunci lim an = a .
n →∞ n →∞
bn
3) ( ∃) lim = b∈ \ {1} .
n →∞ bn +1
6
a n+1 − a n
Atunci (∃) lim = l.
n→∞ bn +1 − bn
Recurenţă de ordinul 1
xn +1 = a ⋅ xn + b, n ≥ 0, x0 ∈ .
Cazul 1. a ≠ 0, b = 0 ⇒ xn +1 = a ⋅ xn ⇒ xn = a n ⋅ x0 , ( ∀ ) n ∈ .
Cazul 2. a = 1, b ≠ 0 ⇒ xn +1 = xn + b ⇒ xn = n ⋅ b + x0 , ( ∀ ) n ∈ .
Cazul 3. b ≠ 0, a ∉ {0,1} ⇒ xn +1 = a ⋅ xn + b, ( ∀ ) n ∈ .
Se caută un şir cu termenul general de forma yn = xn + α, α ∈ .
y n +1 − α = a ⋅ ( y n − α ) + b ⇒ y n +1 = a ⋅ y n + α ⋅ (1 − a ) + b . Impunem condiţia
α ⋅ (1 − a ) + b = 0 şi rezultă y n+1 = a ⋅ y n ⇒ y n = a n ⋅ y 0 şi deci
⎛ b ⎞ b
xn = a n ⋅ ⎜ x0 + ⎟+ , ( ∀) n ∈ .
⎝ a − 1 ⎠ a − 1
Recurenţă de ordinul 2
a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = d , n ≥ 1, a, b, c, d ∈ .
Observaţie. Printr-o translaţie a şirului ( xn )n se poate obţine o recurenţă
de forma a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = 0, n ≥ 1, a, b, c ∈ .
Pentru această problemă se caută soluţii de forma xn = r n , r ≠ 0 .
Înlocuind aceasta în relaţia de recurenţă, vom obţine ecuaţia a ⋅ r 2 + b ⋅ r + c = 0
numită ecuaţia caracteristică asociată recurenţei.
7
Se disting trei cazuri:
Cazul I: Dacă Δ > 0 , ecuaţia caracteristică are două rădăcini reale şi
distincte r1 , r2 .
Lema 1. Şirurile cu termenii generali yn = r1n , zn = r2n , n ∈ , sunt soluţii
ale relaţiei de recurenţă.
Lema 2. Orice combinaţie liniară a şirurilor yn = r1n , zn = r2n , n ∈ , este
soluţie a relaţiei de recurenţă.
Lema 3. Soluţia generală ( xn )n a relaţiei de recurenţă şi şirurile ( yn )n ,
( zn ) n sunt liniar dependente.
Prin urmare, soluţia generală a relaţiei de recurenţă este:
xn = A ⋅ r1n + B ⋅ r2n , n ∈ , A, B ∈ .
8
2) se scrie soluţia generală a relaţiei de recurenţă ca o combinaţie liniară a
soluţiilor parţiale.
k
1.3 Şiruri în
⎧ ___ ⎫
Fie = ⎨ x = ( x1, x2 ,..., xk ) xi ∈ , ( ∀ ) i = 1, k ⎬ . Elementele lui
k k
se
⎩ ⎭
numesc puncte sau vectori.
complex y, x .
Pentru K = condiţia 4) din definiţia produsului scalar devine
x, y = y , x , ( ∀ ) x, y ∈ X .
k
Definiţia 1.3.2. Fie X ⊂ . O aplicaţie ⋅ : X → + se numeşte normă
pe X, dacă:
1) x = 0 ⇔ x = ( 0,0,...,0 ) ∈ k ;
2) α ⋅ x = α ⋅ x , ( ∀ ) x ∈ X , ( ∀ ) α ∈ K ;
9
3) x + y ≤ x + y , ( ∀ ) x, y ∈ X .
Observaţie. Pe ( k
, +, ⋅ ) se introduce norma ⋅ 2
:X → + definită cu
ajutorul produsului scalar prin x 2
= x, x , ( ∀ ) x ∈ k
.
Rezultă că x 2 = x12 + x22 + ... + xk2 .
k * k
Definiţia 1.3.8. Se numeşte şir în , k∈ , o aplicaţie f : → ,
definită prin f ( n ) = an , n ∈ (
, unde an = an1 , an2 ,..., ank ∈ ) k
.
10
Notaţie: ( an ) n∈ .
Exemplu
⎛ nπ ( −1) ⎞
n
Şirul ( an )n∈ , an = ⎜ sin , ⎟, n ∈ *
este din 2
.
⎜ 2 n ⎟
⎝ ⎠
k
Observaţie. Pentru an , a0 ∈ avem:
k k
∑( ) ∑ an − a0
2
ani − a0i < ani − a0i = an − a0 2
< i i
.
i =1 i =1
1.4 Aplicaţii
11
Indicaţie de rezolvare:
1 1 1
a) pentru n număr par, un = + → ; pentru n număr impar
a n a
1 1
un = a + → a ; deci, punctele limită sunt a şi ;
n a
1
b) e şi ;
e
2 2
c) −1, − , 0, , 1;
2 2
d) −1, 1;
2k
e) pentru n = 2k avem u2 k = 2 ⋅ , deci lim u2k = 2 . Pentru
2k + 1 k →∞
n = 2k + 1 avem u2 k +1 = 0 , deci lim u2k +1 = 0 . Se obţin punctele limită 2 şi 0.
k →∞
n 4
n
⎛ 1 ⎞ ⎡1 n⎤ π
c) a n = ⎜1 + ⎟ ⋅ ⎢ + (− 1) ⎥ + cos n .
⎝ n ⎠ ⎣2 ⎦ 2
Indicaţie de rezolvare:
a) se determină punctele limită ale şirului; pentru n număr par
n 3 n 1
an = 1 + → , iar pentru n număr impar a n = − → − ; deci,
2n + 2 2 2n + 1 2
⎧ 1 3⎫ 3
mulţimea punctelor limită este L = ⎨− , ⎬ , de unde rezultă că lim sup a n =
⎩ 2 2⎭ n →∞ 2
1
şi lim inf a n = − ;
n →∞ 2
1
b) lim sup a n = 2 şi lim inf a n = ;
n →∞ n →∞ 2
3 e
c) limsup an = ⋅ e + 1 şi lim inf a n = − .
n →∞ 2 n→∞ 2
Indicaţie de rezolvare:
a) şirul ( an ) n∈ este cu termeni pozitivi, iar raportul
1 ( n + 1)
n n
an +1 1 ⎛ 1⎞ 1
= ⋅ = ⋅ ⎜ 1 + ⎟ < ⋅ e < 1, ( ∀ ) n ∈ *
,
an n +1 nn n +1 ⎝ n ⎠ n +1
de unde rezultă că şirul este monoton descrescător. Cum toţi termenii sunt
pozitivi, şirul va fi mărginit inferior de 0, deci este convergent.
Pentru calculul limitei, dacă l = lim a n , introducând limita în relaţia de
n→∞
n
1 ⎛ 1⎞
recurenţă a n +1 = a n ⋅ ⋅ ⎜1 + ⎟ , se va obţine l = l ⋅ 0 ⋅ e , de unde l = 0 ;
n +1 ⎝ n⎠
b) şirul ( an ) n∈ este un şir de numere pozitive şi monoton crescător,
demonstraţie ce se poate realiza prin inducţie matematică după n. Presupunând
că ar exista l = lim a n , aceasta va trebui să verifice relaţia de recurenţă, adică
n→∞
1 + 1 + 4a 1 − 1 + 4a
l = a + l , de unde l 2 − l − a = 0 şi se obţin l1 = , l2 = .
2 2
Cum l 2 < 0 nu convine, termenii şirului fiind pozitivi, rezultă ca limită posibilă
l 1 . Cum şirul este crescător, adică a n −1 < a n şi a1 = a < an , ( ∀ ) n ∈ , n ≥ 2 ,
an −1 a a a
rezultă < 1, 1 = < 1, de unde < a.
an an an an
Din relaţia de recurenţă ridicată la pătrat se va obţine a n2 = a + a n −1 , adică
a an −1
an = + < a + 1, ( ∀ ) n ∈ * , adică şirul este mărginit superior, deci este
an an
convergent, iar l 1 este limita sa;
c) convergent;
d) convergent;
e) convergent;
13
2
f) cum a0 > 0 rezultă că an > 1, ( ∀ ) n ∈ şi an = 1 + <1+ 2 = 3,
an −1
deci şirul este mărginit.
Pentru studiul monotoniei, se consideră
⎛ 1 1 ⎞ 4
an + 2 − an = 2 ⋅ ⎜ − ⎟= ⋅ ( an − an − 2 ) ,
⎝ an +1 an −1 ⎠ an − 2 ⋅ an −1 ⋅ an ⋅ an +1
deci ( an + 2 − an ) are acelaşi semn cu ( an − an − 2 ) .
Deoarece a2 − a0 > 0 , rezultă că subşirul ( a2k )k∈ este monoton
crescător. Similar, deoarece a3 − a1 < 0 , subşirul ( a2 k +1 ) k∈ este descrescător.
Cum ambele subşiruri sunt şi mărginite rezultă că există limitele lor, de
forma l1 = lim a2 k , l 2 = lim a2 k +1 .
k →∞ k →∞
2 2
În acelaşi timp a2 k +1 = 1 + , a2 k + 2 = 1 + . Trecând la limită în cele
a2 k a2 k +1
2 2
două relaţii de recurenţă, obţinem l 2 = 1 + , l1 = 1 + , echivalent cu
l1 l2
( l 2 − l1 ) ⋅ ( l1 ⋅ l 2 − 2 ) = 0 . Dacă l1 ≠ l 2 , rezultă că l1 ⋅ l 2 = 2 , adică l1 = 0 , ceea
ce este fals. Rezultă l1 = l 2 , deci şirul este convergent;
a +b a + 2 ⋅ b0
g) a1 = 0 0 > a0 , b1 = 0 < b0 , a1 < b1 . În continuare se
2 3
demonstrează prin inducţie matematică an < an +1 < bn +1 < bn , ( ∀ ) n ∈ , deci
putem scrie a0 < a1 < ... < an < ... < bn < bn −1 < ... < b1 < b0 . Rezultă că există
l1 = lim an şi l 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, obţinem
n →∞ n →∞
l1 = l 2 .
14
Indicaţie de rezolvare:
a) Cu notaţiile din teorema Cesaro-Stolz se consideră a n = n, bn = 2 n , de
unde rezultă lim a n = 0 ;
n→∞
1
b) ;
p +1
a −a 1
c) lim n +1 n = lim = 0;
n →∞ bn +1 − bn n →∞ n + 1
1
a − an n +1
d) lim n+1 = lim = 1;
n→∞ bn +1 − bn n→∞ ln (n + 1) − ln n
1
a −a n + 1 = lim n + 1 + n = 2 ;
e) lim n +1 n = lim
n →∞ bn +1 − bn n →∞ n + 1 − n n →∞ n +1
f) 0;
a
g) .
c
15
un
b) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n − p
u1 + u2 + ... + un λ p +1
lim = , ( ∀) p ≥ 1 .
n →∞ un − p λ −1
un
c) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n −1
u1 + u 2 + ... + u n
lim =λ.
n→∞ u1 + u 2 + ... + u n −1
un
d) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n −1
u1 + u2 + ... + un
lim = λ p +1, ( ∀ ) p ≥ 1 .
n →∞ u1 + u2 + ... + un − p
Indicaţie de rezolvare:
a) se consideră an = u1 + u2 + ... + un , bn = un şi se aplică Teorema
Cesaro-Stolz; rezultă
un
a u + ... + u n a − a n−1 un u n−1 λ
lim n = lim 1 = lim n = lim = lim =
n→∞ bn n →∞ un n→∞ bn − bn −1 n→∞ u n − u n −1 n →∞ u n λ −1
−1
u n−1
λ
şi deci λ ′ = ;
λ −1
u + ... + u n u1 + ... + u n u n u n−1 u n− p +1
b) 1 = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ ;
u n− p un u n−1 u n−2 u n− p
rezultă
u1 + ... + u n λ λ p +1
lim = ⋅ λ ⋅ ... ⋅ λ = ;
n→∞ u n− p λ −1 λ −1
u1 + ... + un un u un −1
c) =1+ =1+ n ⋅ =
u1 + ... + un −1 u1 + ... + un −1 un −1 u1 + ... + un−1
un 1
=1+ ⋅ .
un −1 u1 + ... + un −1
un −1
Trecând la limită şi ţinând seama de punctul b), se va obţine:
16
u1 + ... + u n λ −1
lim = 1+ λ ⋅ =λ.
n→∞ u1 + ... + u n −1 λ
Indicaţie de rezolvare:
a) fiind dat ε > 0 arbitrar fixat, se va căuta un rang n ( ε ) ∈ , astfel încât
pentru ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) şi pentru ( ∀) p ∈ *
să se verifice u n + p − u n < ε
sin an +1 sin an + p 1 1
un + p − un = n +1
+ ... + n+ p
< n +1 + ... + n + p =
2 2 2 2
1
1−
1 ⎛ 1 1 ⎞ 1 2p = 1 ⎛ 1 ⎞ 1
= ⋅ ⎜ 1 + + ... + ⎟ = ⋅ ⋅ ⎜1 − p ⎟ < n
2n +1 ⎝ 2 2 p −1 ⎠ 2n +1 1 2n ⎝ 2 ⎠ 2
2
17
⎡ 1⎤
1 ⎢ ln ε ⎥
şi cum lim n = 0 se poate găsi un rang, de exemplu n(ε ) = ⎢ ⎥ + 1, pentru
n →∞ 2
⎢ ln 2 ⎥
⎣ ⎦
1
care un + p − un < n < ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ * , deci şirul este convergent;
2
1 1 1
c) u n + p − u n = − + ... + (− 1) p −1 ⋅ ; dacă p este număr
n +1 n + 2 n+ p
par, atunci
1 1 1 1
un + p − un = − + ... + − =
n +1 n + 2 n + p −1 n + p
⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞
=⎜ − ⎟+⎜ − ⎟ + ... + ⎜ − ⎟<
⎝ n +1 n + 2 ⎠ ⎝ n + 3 n + 4 ⎠ ⎝ n + p −1 n + p ⎠
1 1 1 1 1 1 1 1
< − + − + − ... − + − =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + 4 n+ p−2 n+ p−2 n+ p
1 1 1
= − < .
n +1 n + p n +1
Dacă p este impar, atunci
⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞ 1
un + p − un = ⎜ − ⎟+⎜ − ⎟ + ... + <
⎝ n +1 n + 2 ⎠ ⎝ n + 3 n + 4 ⎠ n+ p
1 1 1 1 1 1 1
< − + − + ... + − + =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + p − 2 n + p −1 n + p −1
1
= .
n +1
1 ⎡1 ⎤
Cum lim = 0 , se poate găsi un rang n(ε ) = ⎢ − 1⎥ + 1 , pentru care
n →∞ n + 1 ⎣ε ⎦
1
un + p − un < < ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ * , deci şirul este convergent;
n +1
1⎡ 1 1 1 1 1 ⎤ 1⎛ 1 ⎞
d) u n = ⎢1 − + − + ... + − ⎥ = ⎜1 − ⎟ , de
3⎣ 4 4 7 1 + 3(n − 1) 1 + 3n ⎦ 3 ⎝ 1 + 3n ⎠
1⎛ 1 1 ⎞ 1 1 1
unde u n + p − u n = ⎜⎜ − ⎟⎟ < ⋅ < <ε;
3 ⎝ 1 + 3n 1 + 3n + 3 p ⎠ 3 1 + 3n n
e)
18
1 ⎡1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ⎤
un = ⎢ − + − + − + − + ... + − + − =
3 ⎣2 5 3 6 4 7 5 8 n n + 3 n + 1 n + 4 ⎥⎦
1⎛ 1 1 1 1 1 1 ⎞
= ⎜ + + − − − ⎟.
3⎝ 2 3 4 n + 2 n + 3 n + 4 ⎠
1⎛ 1 1 1 ⎞ 1
Rezultă u n + p − u n < ⎜ + + ⎟ < < ε , deci şirul este
3⎝n + 2 n + 3 n + 4⎠ n
convergent.
Indicaţie de rezolvare:
⎧u1 = a ⋅ u 0 + b
⎪u = a ⋅ u + b
⎪ 2
⎨
1
şi înmulţim prima ecuaţie cu a n −1 , pe a doua cu a n − 2 şi
⎪...
⎪⎩u n = a ⋅ u n −1 + b
aşa mai departe, ultima cu a. Prin adunare, vom obţine:
n
( 2
u n = a u 0 + b 1 + a + a + ... + a n −1
) n
= a u0 + b ⋅
1− an
1− a
.
19
Indicaţie de rezolvare:
a) ecuaţia caracteristică este r 2 − 5 ⋅ r + 6 = 0 ⇒ r1 = 2, r2 = 3 şi se aplică
propoziţia corespunzătoare cazului I; obţinem xn = c ⋅ 2n + d ⋅ 3n şi punând
condiţiile x1 = 1 şi x2 = 3 , rezultă că xn = 3n −1 , care este divergent;
1 1
b) ecuaţia caracteristică este r 2 − r + = 0 ⇒ r1 = r2 = ; aplicându-se
4 2
n n
⎛1⎞ ⎛1⎞
propoziţia corespunzătoare cazului II, rezultă x n = c ⋅ ⎜ ⎟ + d ⋅ n ⋅ ⎜ ⎟ şi
⎝2⎠ ⎝2⎠
punând condiţia ca x1 = 0, x2 = 1 ⇒ c = −4, d = 4 , rezultă
n n
⎛1⎞ ⎛1⎞
x n = −4 ⋅ ⎜ ⎟ + 4 ⋅ n ⋅ ⎜ ⎟ ⇒ lim x n = 0 ;
⎝2⎠ ⎝2⎠ n →∞
c) divergent.
an2 bn2
an +1 = , a0 = a şi bn +1 = , b0 = b .
an + bn an + bn
bn +1
Să se studieze a n +1 − bn +1 şi şi să se deducă limitele celor două
a n +1
şiruri.
Indicaţie de rezolvare:
a n2 − bn2
a n +1 − bn +1 = = a n − bn = ... = a 0 − b0 = a − b > 0 .
a n + bn
2 4 2n+ 2
bn +1 ⎛ bn ⎞ ⎛ bn −1 ⎞ ⎛ b⎞
= ⎜ ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = ... = ⎜ ⎟ .
a n +1 ⎜⎝ a n ⎟⎠ a
⎝ n −1 ⎠ ⎝ a ⎠
b b b a −a+b
Cum < 1 , rezultă lim n +1 = 0 . În acelaşi timp, n +1 = n +1 ,
a n →∞ a n +1 a n +1 a n +1
a −a+b
deci lim n +1 = 0 . Se va obţine astfel lim a n +1 = lim a n = a − b şi
n →∞ a n +1 n →∞ n →∞
lim bn = 0 .
n →∞
20
2) s n = b1 + b2 + ... + bn are limita infinită;
a
3) lim n = l .
n→∞ bn
a + a 2 + ... + a n a
În aceste condiţii se verifică lim 1 = lim n .
n →∞ b1 + b2 + ... + bn n → ∞ bn
Indicaţie de rezolvare:
an a ε a
lim sn = ∞, lim = l ⇔ n − l < , ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) ⇔ k − l = ε k , k = 1,2,..., n.
n →∞ n →∞ bn bn 2 bk
ε
Rezultă a k = (l − ε k ) ⋅ bk ; ε k < . Luând k = 1,2,..., n şi însumând, se va
2
obţine
a1 + a2 + ... + an = l ⋅ ( b1 + b2 + ... + bn ) + ε1 ⋅ b1 + ... + ε n ⋅ bn ⇔
a1 + a2 + ... + an
⇔ −l=
sn
ε1 ⋅ b1 + ε 2 ⋅ b2 + ... + ε N ⋅ bN ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn
= + ,
sn sn
unde N = n(ε ) .
Atunci
a1 + a 2 + ... + a n ε ⋅ b + ... + ε N ⋅ bN ε ⋅b + ... + ε n ⋅ bn
−l ≤ 1 1 + N +1 N +1 .
sn sn sn
ε1 ⋅ b1 + ... + ε N ⋅ b N
lim = 0,
n →∞ sn
iar
ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn ε b + ... + ε n bn
≤ N +1 N +1 <
sn sn
ε bN +1 + ... + bn ε sn − ( b1 + ... + bN ) ε ⎛ b1 + ... + bN ⎞
< ⋅ = ⋅ = ⎜1 − ⎟.
2 sn 2 sn 2⎝ sn ⎠
a1 + a 2 + ... + a n ε ε ⎛ b + ... + bn ⎞
Rezultă − l < + ⎜⎜1 − 1 ⎟⎟ < ε .
sn 2 2⎝ sn ⎠
Indicaţie de rezolvare:
lim an = a ⇔ ( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n1 ( ε ) ∈ ,
n →∞
22
TEST DE AUTOEVALUARE
⎛ 1 ⎞ ⎛ 2 ⎞ ⎛ n ⎞
a n = ⎜1 − ⎟ ⋅ ⎜1 − ⎟ ⋅ ... ⋅ ⎜1 − ⎟
⎝ n + 1⎠ ⎝ n + 1⎠ ⎝ n + 1⎠
este convergent şi să se calculeze limita sa.
n +1
⎛ 1⎞
4 Să se arate că şirul cu termenul general a n = ⎜1 + ⎟ este
⎝ n⎠
n n
⎛ 1⎞ ⎛ 1 ⎞
convergent şi să se deducă inegalitatea ⎜1 + ⎟ < e < ⎜1 + ⎟ .
⎝ n⎠ ⎝ n −1⎠
b) lim n
(a + 1)(a + 2)...(a + n ) , a > −1 .
n →∞ n!
23
LECŢIA 2
Definiţia 1.5.1. Fie (an )n un şir de numere reale şi (sn )n un şir definit
prin: s1 = a1, s2 = a1 + a2 ,..., sn = a1 + a2 + ... + an . Se numeşte serie de numere
∞
reale asociată şirului (an )n , simbolul ∑ an , iar (sn )n se numeşte şirul sumelor
n =1
sale parţiale.
∞
Seria ∑ an de numere reale se numeşte convergentă şi are suma s, dacă
n =1
şi numai dacă şirul sumelor parţiale (sn )n este convergent şi are limita s;
∞ ∞
∑ an = s = nlim
→∞
sn . Seria ∑ a n de numere reale se numeşte divergentă, dacă
n =1 n =1
şirul sumelor parţiale este divergent.
Exemplu
∞
1 1
Seria ∑
n
este divergentă, cu toate că lim = 0 .
n→∞ n
n =1
24
1.6 Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă
Criteriul I al comparaţiei
∞ ∞
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca an ≤ bn ,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 . Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi divergentă.
n =1 n =1
Criteriul II al comparaţiei
∞ ∞
an +1 bn +1
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca
an
≤
bn
,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 .
Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi divergentă.
n =1 n =1
Criteriul la limită
∞ ∞
an
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca lim
n→∞ bn
= K.
n =1 n =1
Atunci:
a) dacă 0 < K < +∞ , cele două serii au aceeaşi natură;
∞ ∞
b) dacă K = 0 , iar seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi
n =1 n =1
convergentă;
∞ ∞
c) dacă K = +∞ , iar seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi
n =1 n =1
divergentă.
25
Criteriul rădăcinii (al lui Cauchy)
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
un număr q ∈ ( 0,1) , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem n an ≤ q < 1, seria
este convergentă, iar dacă n an ≥ 1, ( ∀ ) n > N , seria este divergentă.
Corolar
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi lim n a n = λ . Atunci:
n→∞
n =1
a) dacă λ < 1 , seria este convergentă;
b) dacă λ > 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.
Corolar
∞
a n+1
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi lim
n→∞ a n
= λ . Atunci:
n =1
a) dacă λ < 1 , seria este convergentă;
b) dacă λ > 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.
Exemple
1 1 1 1 1 1
1) Se consideră seria + + 2 + 2 + ... + n + n + ... . Să se arate că ea
2 3 2 3 2 3
u u
este convergentă şi că limsup n +1 > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
Indicaţie de rezolvare:
∞
⎛ 1 1 ⎞
Seria are aceeaşi natură cu seria ∑
⎜ n + n ⎟.
n =1 ⎝ 2 3 ⎠
26
1 1 1 1 1
Cum n
+ n < n + n = n −1 , ( ∀ ) n ∈ , din criteriul I de comparaţie
2 3 2 2 2
rezultă convergenţa seriei.
⎧1 ⎧⎛ 3 ⎞ n 1
⎪⎪ 3 n pentru n par ⎪⎜ ⎟ ⋅ pentru n par
u n+1 ⎪⎝ 2 ⎠ 2
un = ⎨ ⇒ =⎨
⎪1 un n
pentru n impar ⎪⎛ 2 ⎞ 1
⎪⎩ 2 n ⎪⎜ 3 ⎟ ⋅ 3 pentru n impar
⎩⎝ ⎠
u n+1 u
lim sup = ∞ > 1, iar lim inf n+1 = 0 < 1.
n →∞ un n →∞ u n
1 1 1
2) Să se arate că seria + 2 + 2 + 2 2 + ... + n + 2 n + ... este divergentă
2 2 2
un +1 u
şi limsup > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
Indicaţie de rezolvare:
∞
∑ ⎛⎜⎝ 2 n + 2 n ⎞⎟⎠ ,
1
Seria are aceeaşi natură cu seria care este divergentă,
n =1
1
deoarece n
+ 2n > 2n , ( ∀ ) n ∈ .
2
⎧2 n pentru n par ⎧ 1
⎪ u n+1 ⎪ 2 n+1 pentru n par
un = ⎨ 1 ⇒ = ⎨2
⎪ n pentru n impar un ⎪2 2 n+1 pentru n impar
⎩2 ⎩
un +1 u
Rezultă că limsup = ∞ > 1 , iar liminf n +1 = 0 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
27
Criteriul logaritmic
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
1
ln
an
un număr q > 1 , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem ≥ q > 1 , seria este
ln n
1
ln
an
convergentă, iar dacă < 1, ( ∀ ) n > N , seria este divergentă.
ln n
Corolar
1
∞ ln
an
Fie ∑ a n o serie cu termeni pozitivi şi lim
n→∞ ln n
= λ . Atunci:
n =1
a) pentru λ > 1 , seria este convergentă;
b) pentru λ < 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.
Corolar
∞
1
Fie şirul ( cn )n ⊂ *
+, astfel încât seria ∑ cn este divergentă. Atunci
n =1
∞
seria cu termeni pozitivi ∑ an este:
n =1
28
⎛ a ⎞
a) convergentă, dacă lim ⎜⎜ c n ⋅ n − c n +1 ⎟⎟ > 0 ;
n →∞ ⎝ a n+1 ⎠
⎛ a ⎞
b) divergentă, dacă lim ⎜⎜ c n ⋅ n − c n +1 ⎟⎟ ≤ 0 .
n →∞ ⎝ a n +1 ⎠
Exemplu
∞ ∞
1
Se consideră seria ∑ n ⋅ a , a > 0 . În acest caz, cn = n , iar seria ∑ cn
n
n =1 n =1
⎧∞, a < 1;
⎛ an ⎞ n 2 (1 − a ) − 2an − a ⎪
este divergentă; lim ⎜ cn ⋅ − cn +1 ⎟ = lim = ⎨−∞, a > 1;
n →∞ ⎝ an +1 ⎠ n →∞ a ( n + 1) ⎪−2, a = 1,
⎩
de unde rezultă că seria este convergentă pentru a ∈ (0,1) .
Criteriul Raabe-Duhamel
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
⎛ a ⎞
un număr λ > 1, astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem n ⋅ ⎜ n − 1⎟ ≥ λ > 1 ,
⎝ an +1 ⎠
⎛ a ⎞
seria este convergentă, iar dacă n ⋅ ⎜ n − 1⎟ ≤ 1, ( ∀ ) n > N , seria este
⎝ an +1 ⎠
divergentă.
Corolar
∞
⎛ a ⎞
Fie ∑ a n o serie cu termeni pozitivi şi lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ = λ . Atunci:
n→∞ ⎝ a n +1 ⎠
n =1
a) pentru λ > 1 , seria este convergentă;
b) pentru λ < 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.
29
Observaţie. Şirul (a n )n se alege cel mai frecvent ca fiind an = 2n ,
( ∀ ) n ∈ , care satisface condiţiile criteriului de condensare.
Criteriul lui Bertrand
∞
Seria ∑ an cu termeni pozitivi este:
n =1
⎡ ⎛ a ⎞ ⎤
1) convergentă, dacă lim ln n ⋅ ⎢n⎜⎜ n − 1⎟⎟ − 1⎥ > 1 ;
n →∞
⎣ ⎝ a n+1 ⎠ ⎦
⎡ ⎛ a ⎞ ⎤
2) divergentă, dacă lim ln n ⋅ ⎢n⎜⎜ n − 1⎟⎟ − 1⎥ < 1 .
n →∞
⎣ ⎝ a n+1 ⎠ ⎦
Exemplu
∞
n!
Se consideră seria ∑ α(α + 1) ⋅ ... ⋅ (α + n − 1) .
n =1
⎧−∞, α < 2;
⎡ ⎛ an ⎞ ⎤ ⎡ n ( α − 2 ) − 1⎤ ⎪
lim ln n ⋅ ⎢ n ⎜ − 1⎟ − 1⎥ = lim ln n ⋅ ⎢ ⎥ = ⎨0, α = 2; ,
n →∞ a
⎣ ⎝ n +1 ⎠ ⎦ n →∞ ⎣ n + 1 ⎦ ⎪∞, α > 2,
⎩
de unde rezultă că seria este convergentă pentru α > 2 şi divergentă pentru
α ≤ 2.
Exemplu
Seria hipergeometrică
α(α + 1)...(α + n − 1) ⋅ β ⋅ (β + 1)...(β + n − 1) n
∞
F (α, β, γ, x ) = 1 + ∑ n!⋅ γ ⋅ ( γ + 1)...( γ + n − 1)
⋅x =
n =1
α ⋅β α(α + 1) ⋅ β ⋅ (β + 1) 2
= 1+ ⋅x+ ⋅ x + ...
1⋅ γ 2!⋅γ (γ + 1)
*
α, β, γ , x ∈ +.
30
a n+1 (α + n )(β + n )
= ⋅ x → x pentru n → ∞ .
an (n + 1)(γ + n )
Din criteriul raportului rezultă că seria este convergentă pentru x < 1 şi
divergentă pentru x > 1 .
⎛ 1 ⎞⎛ γ ⎞
⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟
Pentru x = 1 ⇒
an
=
(n + 1)(γ + n ) ⎝ n ⎠⎝ n ⎠
= .
a n+1 (α + n )(β + n ) ⎛ α ⎞⎛ β ⎞
⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟
⎝ n ⎠⎝ n ⎠
1 α α2 1
Se utilizează dezvoltarea = 1− + ⋅ 2
α n ⎛ α⎞ n
1+ ⎜1 + ⎟
n ⎝ n⎠
şi
1 β β2 1
= 1− + ⋅ 2.
β n ⎛ β⎞ n
1+ ⎜1 + ⎟
n ⎝ n⎠
an γ − α − β + 1 θn
Se poate scrie = 1+ + 2 , unde (θ n )n este un şir
a n+1 n n
mărginit. Aplicând criteriul lui Gauss, seria este convergentă pentru
γ − α − β > 0 şi divergentă pentru γ − α − β ≤ 0 .
Exemple
∞
1
1) Să se studieze convergenţa seriei ∑ n ln n ⋅ ln(ln n ).
n =3
31
Indicaţie de rezolvare:
1
f ( x) = ⇒ F ( x ) = ln ln ln x , iar lim F ( x ) = +∞ ,
x ln x ⋅ ln ln x x →∞
∞
1
2) Să se studieze convergenţa seriei ∑ n ⋅ ( ln n )1+σ , σ > 0 .
n =3
Indicaţie de rezolvare:
1 1
f (x ) = ⇒ F (x ) = −
x ⋅ (ln x )1+σ σ ⋅ (ln x )σ
şi cum lim F ( x ) = 0 rezultă că seria este convergentă.
x→∞
Exemplu
∞
1
Să se studieze natura seriei ∑ n ⋅ ln n ( ln ln n )1+σ , σ > 0 .
n =3
Indicaţie de rezolvare:
f (x ) =
1
⇒
( )
f e x ⋅ e x (ln ln x )1+σ
= ,
x ⋅ ln x(ln ln x ) 1+ σ f (x ) (ln x )σ
iar lim
(ln ln x )1+σ
= 0 , deci seria este convergentă.
x→∞ (ln x )σ
32
1.7 Serii absolut convergente. Serii alternate
∞
Definiţia 1.7.1. O serie cu termenii oarecare ∑ un se numeşte absolut
n =1
∞
convergentă, dacă seria modulelor ∑ un este convergentă.
n=1
∞
Definiţia 1.7.2. Dacă seria ∑ un este convergentă, dar seria modulelor
n =1
∞
∞
1
Exemplu: Seria lui Riemann ∑ (− 1)n ⋅ n α , pentru α > 1 este absolut
n =1
convergentă, iar pentru α ≤ 1 este semiconvergentă.
33
Exemplu
1 1 1 1 1
Fie seria semiconvergentă S = 1 − + − + ... + − + ... .
2 3 4 2n + 1 2n + 2
Se pot schimba termenii în ordinea
1 1 1 1 1 1 1 1
1 − − + − − + ... + − − + ... ,
2 4 3 6 8 2n + 1 2(2n + 1) 2(2n + 2 )
1
iar noua serie are suma ⋅S .
2
Exemplu
∞
34
Indicaţie de rezolvare:
1 1
1+ + ... +
Şirul cu termenul general u n = 2 n este monoton descrescător şi
n
∞
convergent la zero (utilizând teorema Cesaro-Stolz), iar seria ∑ sin nx are şirul
n =1
x ⎛ 1⎞
cos − cos⎜ n + ⎟ ⋅ x
n
2 ⎝ 2⎠
sumelor parţiale mărginit, deoarece sin kx =∑ x
, de unde
k =1 2 ⋅ sin
2
n
1
∑ sin kx ≤ x
, x ≠ 2k π, k ∈ .
k =1 sin
2
∞
Definiţia 1.7.5. Se numeşte serie alternată o serie de forma ∑ (− 1)n ⋅ u n ,
n =1
unde uk ≥ 0, ( ∀ ) k ∈ *
.
35
∞ ∞
Dacă seriile ∑ an şi ∑ bn sunt convergente şi au sumele A şi B, atunci
n =1 n =1
∞
seria ∑ (an ± bn ) este convergentă şi are suma A ± B .
n =1
k
1.9 Serii în . Serii de numere complexe
36
∞
Definiţia 1.9.1. Seria ∑ an este convergentă, dacă şirul sumelor parţiale
n =1
este convergent.
Suma seriei este limita şirului sumelor parţiale.
∞
Consecinţă. Dacă seria ∑ an de elemente din k
este convergentă,
n =1
atunci lim an 2
= 0 , iar aceasta reprezintă o condiţie necesară, dar nu suficientă
n →∞
de convergenţă a unei serii.
s1 = z1
s2 = z1 + z2
...........
sn = z1 + z2 + ... + zn
...........
∞
Definiţia 1.9.3. Seria ∑ zn de numere complexe este convergentă, dacă
n =1
şirul sumelor parţiale este convergent.
∞
Teorema 1.9.4. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn ,
n =1
pentru ( ∀ ) n ∈ , este convergentă dacă şi numai dacă seriile de numere reale
37
∞ ∞ ∞
∞
Teorema 1.9.8. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn este
n =1
∞
absolut convergentă dacă şi numai dacă seriile de numere reale ∑ an şi
n =1
∞
38
1.10 Aplicaţii
Indicaţie de rezolvare:
a) Şirul sumelor parţiale are termenul general
n
⎛ 1⎞
1− ⎜− ⎟
1 1 1 1 ⎝ 3 ⎠ ⇒ lim s = 1 ,
s n = − + ... + (− 1)n +1 ⋅ n = ⋅ n
3 9 3 3 1 n →∞ 4
1+
3
1
deci seria este convergentă şi are suma s = ;
4
1 2 n
b) s n = + 2 + ... + n . Pentru calculul limitei şirului sumelor parţiale
a a a
2 n
x ⎛x⎞ ⎛x⎞
se consideră funcţia f ( x ) = + ⎜ ⎟ + ... + ⎜ ⎟ , x ∈ . Atunci s n = f ′(1).
a ⎝a⎠ ⎝a⎠
În acelaşi timp,
n
⎛ x⎞
1− ⎜ ⎟
x ⎝ a⎠ x n +1 − a n ⋅ x 1 n − (n + 1)a + a n +1
f (x ) = ⋅ = ⋅ n ⇒ sn = .
a
1−
x x−a a (1 − a ) 2
⋅ a n
a
a
Deoarece a > 1 , rezultă lim s n = şi astfel seria este convergentă
n →∞ (1 − a )2
a
şi are suma s = ;
(1 − a ) 2
c) s = a − a + 1 ;
39
1 1 1 1 1
d) a n = − ⇒ sn = − ⇒ lim s n = , deci
a + n a + n +1 a + 1 a + n + 1 n →∞ a +1
1
seria este convergentă şi are suma s = ;
a +1
1
e) s = ln ;
2
f) s = 1 .
Indicaţie de rezolvare:
a) s n = ϕ(n ) − ϕ(0 ) , deci pentru lim ϕ ( n ) = l ⇒ s = l − ϕ ( 0 ) ;
n →∞
1⎡ 1 1 ⎤ 1
b) u n = ⎢ − ⎥ ⇒s= ;
k ⎣ n(n + 1)...(n + k − 1) (n + 1)...(n + k )⎦ k ⋅ k!
c) n 4 + 2n 2 + 9 = ⎡( n − 1) + 2 ⎤ ⋅ ⎡( n + 1) + 2 ⎤ ;
2 2
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
rezultă
an + b cn + d 1 1 5
un = + = − ⇒ s= ;
( n − 1)2 + 2 ( n + 1)2 + 2 ( n − 1)2 + 2 ( n + 1)2 + 2 6
1
d) s = ;
x −1
1 1 1
n ( n + 1) −
1
e) arctg 2 = arctg = arctg n n + 1 =
n + n +1 1 1 1
1+ 1+ ⋅
n ( n + 1) n n +1
1 1
= arctg − arctg
n n +1
40
1 π
sn = arctg1 − arctg ⇒ s = lim sn = arctg1 = ;
n +1 n →∞ 4
2 1 1 π
f) u n = arctg = arctg − arctg ⇒ s = lim s n = ;
(n 2
)
−1 +1 n −1 n +1 n →∞ 4
1 1 1 1 1
g) u n = − ⇒ sn = − ⇒ s = lim s n = ;
ln n ln(n + 1) ln 2 ln(n + 1) n →∞ ln 2
h) s = lim s n = 27 ⋅ e .
n→∞
Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 , se observă că lim ≠ 0 , deci seria este divergentă.
n →∞ n α
Pentru 0 < α ≤ 1, se aplică criteriul lui Cauchy; deci:
1 1 p
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≥ α
, ( ∀) p ∈ .
( n + 1) (n + p) (n + p)
Luând p = n , se va obţine
n 1
a n +1 + ... + a n + p ≥ α α
= α
⋅ n1−α
2 ⋅n 2
şi cum 1 − α ≥ 0 rezultă că nu se verifică condiţia din criteriul lui Cauchy, deci
seria este divergentă.
Indicaţie de rezolvare:
1 1 1 1
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≤ + ... + <
( n + 1) (n + p) ( n + 1) 2
(n + p) 2
1 1 1 1 1
< + ... + = − < ,
n ( n + 1) ( n + p − 1)( n + p ) n n + p n
41
deci seria este convergentă.
Indicaţie de rezolvare:
7n 1 un
a) se consideră u n = şi v n = 3
; cum lim = 7 ∈ (0, ∞ ) ,
n 2 + 3n + 5 n →∞ v n
n2
∞
rezultă că cele două serii au aceeaşi natură şi cum seria ∑ vn este convergentă,
n =1
∞
şi seria ∑ un este convergentă;
n =1
1 2 n 1 2 1
b) u n = ⋅ ⋅ ... ⋅ < ⋅ = 2 ⋅ 2 = v n ,
n n n n n n
∞ ∞
iar seria ∑ vn este convergentă, deci şi seria ∑ un este convergentă;
n =1 n =1
c) divergentă;
d) convergentă;
1 1
1 + + ... + ∞
n ≥ 1 =v
e) u n =
2
n n
n şi cum seria ∑ vn este divergentă
n =1
∞
rezultă că şi seria ∑ un este divergentă;
n =1
42
∞
1
f) pentru a = 1 , seria devine ∑ n2 care este convergentă; pentru
n =1
∞
1
a > 1 ⇒ un ≤
an
= v n şi cum seria ∑ vn este convergentă rezultă că şi seria
n =1
∞
1 1− a 1− a
a ∈ (0,1) ⇒ u n = = ≥ = vn
⎛ 1 − a n +1 ⎞
n⎜⎜ ⎟
(
n 1 − a n +1 ) n
1 − a ⎟
⎝ ⎠
∞ ∞
şi cum seria ∑ vn este divergentă, rezultă că şi seria ∑ un este divergentă;
n =1 n =1
∞
1
pentru a = 0 , seria este divergentă, ea fiind ∑ n
;
n =1
n
1 ⎛1⎞ 1
g) u n = n ≤ n = ⎜ ⎟ = v n ⇒ pentru a > 1 seria este convergentă;
a +n a ⎝a⎠
∞
1 n
pentru a ∈ (− 1,1) se compară cu seria
n
; cum lim n ∑
n →∞ a + n
= 1∈ (0, ∞ ) rezultă
n =1
∞
1
că seria va fi divergentă; pentru a = 1 , seria este divergentă, ea fiind ∑ n +1;
n =1
h) divergentă;
i) convergentă.
∑( ( n + 1)( n + a ) − n ) ∑ (n n − 1)
n n
e) , a > 0 ; f) ;
n =1 n =1
∞ ∞ n
n⎛ α⎞ ⎛ π⎞ ⎛ an + b ⎞
g) ∑ tg ⎜ a + ⎟, a ∈ ⎜ 0, ⎟ ; h)
⎝ n⎠ ⎝ 2⎠
∑ ⎜
⎝ cn + d
⎟ , a , b, c , d ∈
⎠
+;
n =1 n =1
43
∞
an
i) ∑ n p
, a > 0, p ∈ ;
n =1
∞
j) a + ∑ ( 2 − e )( 2 − 3 e )...( 2 − n e ) ⋅ an , a > 0 ;
n=2
k) ∑
∞
(n!)2
; l) ∑
( )
∞ n +1 ⋅ a 3 n
, a ≥ 0;
n =1
(2n )! n =1 ( n + 1)!
∞ ∞ ∞
an an
m) ∑ n!
, a ≥ 0 ; n) ∑ n!
, a ≥ 0 ; o) ∑ nln x , x > 0 ;
n =1 n =1 n =1
∞
1
∞
1
∞
(2n )!
p) ∑ nln( an+1)−ln n , a > 0 ; r) ∑ (ln n )ln ln n . s) ∑ 4 n (n!)2 ;
n =1 n =1 n =1
∞
1 ⎛n⎞
n ∞
a ( a + 1) ...( a + n − 1) 1
t) ∑ n!
⋅ ⎜ ⎟ ; u)
⎝e⎠
∑ n !
⋅ α , a > 0, α ∈
n
\ {a} ;
n =1 n =1
α
∞
⎡ a ( a + r ) ...( a + nr − r ) ⎤
v) ∑ ⎢
b ( b + r ) ... ( b + nr − r )
⎥ , a, b, r > 0, α ∈ ;
n =1 ⎣ ⎦
a
∞
⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1) ⎤
w) ∑ ⎢
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2 n ) ⎥ , a∈ .
n =1 ⎣ ⎦
Indicaţie de rezolvare:
a) convergentă;
1
b) lim n un = a e , de unde rezultă că pentru a < seria este convergentă,
n →∞ e
n2
1 1 ⎛ 1⎞ 1
iar pentru a > seria este divergentă; pentru a = , u n = ⎜1 + ⎟ ⋅ n ;
e e ⎝ n⎠ e
c) convergentă;
⎛ 1⎞
d) lim n u n = lim a ⋅ ⎜1 + ⎟ = a , de unde rezultă că pentru a < 1 seria
n →∞ n →∞ ⎝ n⎠
este convergentă, pentru a > 1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 se obţine
∞ n
⎛ 1⎞
seria∑ ⎜1 + ⎟ care este divergentă;
n =1 ⎝
n⎠
a +1
e) lim n u n = , de unde rezultă că pentru a < 1 seria este
n →∞ 2
convergentă, pentru a > 1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 , u n = 1 , deci
seria este divergentă;
44
f) convergentă;
⎛ α⎞ ⎛ π⎞
g) lim n un = lim tg ⎜ a + ⎟ = tg a , deci pentru a ∈ ⎜ 0, ⎟ seria este
n →∞ n →∞ ⎝ n⎠ ⎝ 4⎠
⎛π π⎞ π
convergentă, pentru a ∈ ⎜ , ⎟ seria este divergentă, iar pentru a = ,
⎝4 2⎠ 4
lim u n = e 2a ≠ 0 , deci seria este divergentă;
n→∞
h) pentru a < c seria este convergentă, pentru a ≥ c este divergentă;
u
i) lim n+1 = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a > 1
n→∞ u n
seria este divergentă, iar pentru a = 1 se obţine seria armonică generalizată
∞
1
∑ n p
, care este convergentă pentru p > 1 şi divergentă pentru p ≤ 1;
n =1
u
j) lim n+1 = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a > 1
n→∞ u n
1
u n +1
seria este divergentă, iar pentru a = 1 avem = 2 − e n +1 ; deoarece
un
1
n +1 1
⎛ 1⎞ 1 u 1
e < ⎜1 + ⎟ , rezultă că e n+1 < 1 + ⇒ n+1 > 1 − = n şi din criteriul III
⎝ n⎠ n un n 1
n −1
de comparaţie, seria este divergentă;
k) convergentă;
l) convergentă;
m) convergentă;
n) convergentă;
1
ln
an 1
o) lim = − ln x , de unde rezultă că pentru x < seria este
n→∞ ln n e
1 1
convergentă, iar pentru x > seria este divergentă; pentru x = , se obţine seria
e e
armonică divergentă;
p) pentru a > e seria este convergentă, iar pentru a < e seria este
divergentă;
1
ln
an
r) divergentă, deoarece lim = 0;
n→∞ ln n
s) divergentă;
45
n
⎛ 1⎞
− n e − ⎜1 + ⎟
⎛ u ⎞ ⎛ 1⎞ n⎠
t) n ⎜ n − 1⎟ = ⎜1 + ⎟ ⋅ ⎝ ;
⎝ n +1 ⎠ ⎝
u n ⎠ 1
n
1
e − (1 + x ) x
se consideră funcţia f : (0, ∞ ) → R , definită prin f ( x ) = şi se
x
determină limita acesteia în punctul x = 0 , se va obţine:
e ⎛ u ⎞ 1 ⎛1⎞ 1
lim f ( x ) = ⇒ lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ = ⋅ lim f ⎜ ⎟ = < 1,
x →0 2 n→∞ ⎝ u n +1 ⎠ e n →∞ ⎝n⎠ 2
deci seria este divergentă;
u) pentru α < a seria este divergentă, pentru α > a seria este
convergentă;
v) pentru r < α(b − a ) seria este convergentă, pentru r > α(b − a ) seria
este divergentă;
w) pentru a < 2 seria este divergentă, pentru a > 2 seria este convergentă.
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n + 1) 1
Pentru a = 2 , se utilizează inegalitatea ≥ , de unde rezultă
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) 2 n
⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n + 1)⎤
2
1
că ⎢ ⎥ ≥ , deci seria este divergentă.
⎣ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) ⎦ 4n
Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 ⇒ lim α ≠ 0 , deci seria este divergentă.
n →∞ n
∑ 2 ⋅ (2 ) k −α
∑ (21−α )
k k
generalizată are aceeaşi natură cu seria = , care este
k =1 k =1
1−α 1−α
seria geometrică cu raţia 2 . Deci, pentru 2 ≥ 1 ⇔ α ≤ 1 seria este
divergentă, iar pentru 21−α < 1 ⇔ α > 1 seria este convergentă.
46
∞
1.10.8 Să se arate că seria ∑ un cu termeni pozitivi şi monoton
n =1
∞
descrescători are aceeaşi natură cu seria ∑ n ⋅ un 2 .
n =1
Indicaţie de rezolvare:
Se consideră vn = u n2 + u n2 +1 + ... + u (n+1)2 . Rezultă
⎡( n + 1)2 − n 2 + 1⎤ ⋅ u ⎡ ⎤
2 ≤ vn ≤ ( n + 1) − n + 1 ⋅ u 2
2 2
⎣ ⎦ ( n +1) ⎣ ⎦ n
de unde (n + 1) ⋅ u (n+1)2 ≤ 2(n + 1) ⋅ u (n+1)2 ≤ vn ≤ 2 ⋅ n ⋅ u n2 şi din criteriul I de
∞ ∞
comparaţie seriile ∑ un şi ∑ n ⋅ u n 2 au aceeaşi natură.
n =1 n =1
Indicaţie de rezolvare:
47
2
d) u n = (− 1)n +1 ⋅ , şir descrescător şi convergent la zero, deci seria este
n
convergentă.
Indicaţie de rezolvare:
1
a) u n ≤ n şi utilizând criteriul I de comparaţie, seria este absolut
3
convergentă;
b) divergentă;
c) absolut convergentă;
d) pentru α > 1 seria este absolut convergentă, pentru α ≤ 0 seria este
divergentă, deoarece nu se verifică condiţia necesară de convergenţă a unei serii,
iar pentru α ∈ (0,1] , seria este semiconvergentă, utilizând criteriul lui Leibniz;
e) pentru a < 1 seria este absolut convergentă, iar pentru a > 1 seria
este divergentă, deoarece lim u n ≠ 0 ;
n →∞
f) pentru a = ±1 seria este divergentă, deoarece lim u n ≠ 0 , iar pentru
n →∞
a∈ \ {−1,1} seria este absolut convergentă;
an M
g) seria este absolut convergentă, deoarece u n = ≤ ;
(
nn+ 3 ) n 2
48
h) se utilizează criteriul raportului pentru seria modulelor şi obţinem că
⎛ π π⎞
pentru x ∈ ⎜ k π − , k π + ⎟ , k ∈ , seria este convergentă şi pentru
⎝ 4 4⎠
⎛ π 3π ⎞ π
x ∈ ⎜ k π + , k π + ⎟ , k ∈ , este divergentă; pentru x = k π ± se obţine seria
⎝ 4 4 ⎠ 4
∞
1
convergentă ∑ ( −1)n +1 ⋅
n + 1
;
n =1
i) semiconvergentă;
j) pentru seria modulelor se aplică Raabe-Duhamel şi obţinem că pentru
a ≥ 0 seria este absolut convergentă, iar pentru a < 0 seria modulelor este
divergentă.
Pentru a < 0 avem
a ( a − 1) ⋅ ... ⋅ ( a − n + 1) n ( − a )(1 − a ) ⋅ ... ⋅ ( n − a − 1)
not
= ( −1) ⋅ = ( −1) ⋅ bn ,
n
n! n!
∞
unde bn > 0, ( ∀ ) n ∈ ∑ ( −1)
n
. Am obţinut seria alternată ⋅ bn , pentru care
n =1
bn +1 n − a
= ≥ 1 , pentru a ≤ −1 ; deci, în acest caz şirul ( bn ) n este crescător şi
bn n +1
limita este nenulă, deci seria este divergentă.
Pentru a ∈ ( −1, 0 ) şirul ( bn ) n este descrescător şi se demonstrează că are
limita zero.
u1 + u2 + ... + un u + u + ... + un −1
Pentru aceasta, fie bn = , bn −1 = 1 2 .
n n −1
Rezultă că un = n ⋅ bn − ( n − 1) ⋅ bn −1 şi înlocuind pe bn şi pe bn −1 vom
obţine un = ( −a ) ⋅ bn −1, ( ∀ ) n ∈ . Cum şirul ( bn )n este descrescător şi mărginit
inferior, el este convergent, deci şirul ( un )n este convergent.
Fie l = lim bn , l1 = lim un şi trecând la limită în cele două relaţii de
n →∞ n →∞
recurenţă obţinute anterior, rezultă că l = 0 . Utilizând criteriul Leibniz, seria
∞
∑ ( −1)
n
⋅ bn este convergentă.
n =1
49
Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
a) fie ∑ an o serie convergentă şi ∑ bn o serie divergentă; dacă seria
n =1 n =1
∞ ∞
∑ ( −1) , ∑ ( −1)
n n +1
b) seriile sunt divergente, dar suma lor este seria cu
n =1 n =1
suma egală cu zero, deci este o serie convergentă.
∞
1
1.10.12 Să se efectueze produsul seriilor absolut convergente ∑ n! şi
n=0
∞ ∞
n =0
n! n =0
n!
Indicaţie de rezolvare:
∞
1
Seria valorilor absolute este ∑ n! pentru ambele serii. Pentru aceasta,
n=0
1 1 1
şirul sumelor parţiale este 1 + + + ... + convergent către e, de unde rezultă
1! 2! n!
că ambele serii sunt absolut convergente. Din Teorema lui Cauchy seria produs
∞
Indicaţie de rezolvare:
a) se demonstrează că şirul (a n )n este monoton descrescător de termeni
pozitivi, iar (bn )n este monoton crescător, prin inducţie matematică; notând
l 1 = lim a n şi l 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, rezultă
n→∞ n→∞
că l 1 = l 2 = l ;
∞
b) seria numerică ∑ (l − bn ) este cu termenii pozitivi şi aplicându-se
n =0
criteriul raportului, rezultă că este convergentă.
∑ (a − xn ).
n =1
Indicaţie de rezolvare:
b) fie x = lim xn , λ = lim λ n ⇒ x = λ ⋅ a + (1 − λ ) ⋅ x ⇒ x = a ;
n →∞ n →∞
dacă termenul general al seriei este u n = a − x n , din criteriul raportului, rezultă
că
u a − xn +1 a − ⎡⎣ λ n +1 ⋅ a + (1 − λ n +1 ) ⋅ xn ⎤⎦
lim n +1 = lim = lim =1− λ <1 ,
n →∞ un n →∞ a − xn n →∞ a − xn
deci seria este convergentă.
51
1.10.15 Să se studieze natura seriilor complexe:
∞
cos nθ + i⋅ sin nθ
a) ∑ n 2
, θ∈ [ 0, 2π] ;
n =1
∞
cos nθp + i⋅ sin nθp 2k π
b) ∑ n
, θ≠
p
, k = 0,1,..., p − 1.
n =1
Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
cos nθ sin nθ
a) seriile de numere reale 2 ∑ şi 2∑ sunt absolut
n =1 n n =1 n
convergente, de unde rezultă şi convergenţa seriei complexe;
∞
cos nθp
b) pentru seria ∑ n
se aplică criteriul Dirichlet, considerându-se
n =1
∞
⎛1⎞
şirul ⎜ ⎟
⎝ n ⎠n∈ *
descrescător la zero şi seria ∑ cos nθp având şirul sumelor
n =1
∞
cos nθp
parţiale mărginit. Rezultă seria ∑ n
convergentă. Similar se arată
n =1
∞
sin nθp
convergenţa seriei ∑ n
, deci seria de numere complexe va fi
n =1
convergentă.
52
TEST DE AUTOEVALUARE
∞
xn
2 Să se demonstreze că seria ∑ n!
este absolut convergentă,
n =0
pentru orice x real. Dacă s( x ) este suma seriei, să se stabilească relaţia
s ( x + y ) = s ( x ) ⋅ s ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ .
53
TEMĂ DE CONTROL
1 1
1 Să se arate că şirul cu termenul general a n = 1 + + ... + − ln n
2 n
este convergent.
⎛ π π⎞
4 Să se calculeze lim ⎜ sin + ... + sin ⎟ .
n → ∞⎝ n +1 2n ⎠
2
5 Să se calculeze limitele şirurilor următoare din :
a) ( n
ln n , ( n +1 ( n + 1)! − n n!) ) n∈
;
⎛1 n kπ 1
n
kπ ⎞
⎜n n n ∑
b) ⎜ ⋅ sin , ⋅ cos ⎟
n ⎟
. ∑
⎝ k =1 k =1 ⎠n∈
∞ ∞
π2 1 1
7 Ştiind că
n 2
=∑6
, să se calculeze ∑ n 2 ⋅ (n + 1)2 .
n =1 n =1
54
⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1)⎤
∞ p
1
8 Să se studieze convergenţa seriei ∑
⎢ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) ⎥ ⋅ q ,
n =1 ⎣ ⎦ n
1 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1) 1
ştiind că ≤ ≤ .
2 n 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) 2n + 1
⎧⎪a1 = α
9 Fie şirul definit prin ⎨ .
a
⎪⎩ n = α + an −1 , α > 0, n ≥ 2
a) Să se demonstreze că şirul (a n )n este convergent şi să se calculeze
l = lim a n .
n→∞
∞
b) Să se studieze natura seriei ∑ (l − an ).
n =1
⎛ ⎛ 1 ⎞− n 1 ⎞
∞
11 Să se studieze natura seriei
⎜ ∑
⎜ ⎜1 + ⎟ , ⎟ din
n ⎟⎠
2
.
n =1 ⎝ ⎝
n⎠
55
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU MODULUL 1
56