ZAHARIA ANTONIA-GABRIELA

FIM 1425

Modalitati de modulare a genomului

Prin genom se înțelege masa totală de gene și alte informații ereditare ale unei unități
structurale cu capacități potențiale, de autonomie în exercitarea funcțiilor legate de ereditate,
diversitate și determinare a caracterelor. Genomii organismelor unei specii constituie
genofondul acelei specii.
Cel mai mare genom artificial creat vreodată în laborator dă naștere unui organism
funcțional
O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, condusă de Dr. Jason Chin a rescris în
laborator ADN-ul unei specii de E. Coli. Acesta este cel mai mare genom artificial construit
vreodată, fiind alcătuit din 4 milioane de perechi de baze, de 4 ori mai mare decât în cazul
altor organisme modificate până în prezent. Pentru printarea întregii secvențe ar fi necesare
970 de pagini. Codul genetic al bacteriei se bazează pe 61 de codoni și nu pe 64 cum se
întâmplă în toată lumea vie.
Noul organism se numește Syn61 și este mai lung decât bacteria naturală, crește mai lent însă
este primul organism viabil cu cele mai multe modificări genomice posibile. Celulele sale
produc aceleași proteine, dar folosind un cod genetic diferit.
Aplicațiile dezvoltării unor organisme cu genom sintetic ar fi nenumărate, de la obținerea
unor bacterii rezistente la infecții virale, până la crearea unor microorganisme care permit
preluarea dioxidului de carbon din atmosferă sau producerea de vaccinuri. Echipa de la
Cambridge lucrează în prezent la determinarea numărului minim de gene necesare pentru
susținerea vieții.
Cum funcționează codul genetic?
Molecula de ADN are ca unități de bază nucleotidele. Există 4 tipuri de nucleotide în funcție
de baza azotată pe care o conțin – adenină, timină, guanină și citozină. Codul genetic este
setul de reguli care arată modul în care acest „alfabet” molecular alcătuit din 4 litere trebuie să
producă cei 20 de aminoacizi naturali care intră în structura proteinelor.
Literele din alfabet capătă sens atunci când formează cuvinte, iar cuvintele formează
propoziții. La fel și cele 4 litere din genomul uman sunt citite după reguli specifice pentru a
căpăta sens și a construi un organism funcțional.
Francis Crick, unul dintre descoperitorii structurii ADN-ului a propus pentru prima dată
conceptul de CODON pentru a defini secvența de nucleotide care dictează construirea unui
aminoacid. Trei nucleotide succesive reprezintă un codon.
Codul genetic este universal, aproape toate organismele din lumea vie utilizează 64 de codoni.
Dintre aceștia, 61 de codoni codifică cei 20 de aminoacizi naturali. Ceilalți 3 codoni au rolul
de a stopa citirea mesajului, marchează încetarea sintezei proteice. De aceea, se discută despre
o redundanță la nivelul codului genetic. Există mai mulți codoni decât aminoacizi. Un
aminoacid poate fi determinat de mai mulți codoni. De exemplu, TTA, TTG, CTT, CTC,
CTA, CTG sunt codonii care specifică aminoacidul leucină. Relația inversă nu este valabilă.

Page 1 of 3
ZAHARIA ANTONIA-GABRIELA
FIM 1425

Un codon specifică un singur aminoacid. Mai mult decât atât, un alt element esențial este
faptul că în codul genetic nu există suprapuneri. Cele trei nucleotide care intră în alcătuirea
unui codon nu pot face parte și din codoni adiacenți. Unii codoni sunt asociați cu un proces de
translație mai rapid la nivelul ribozomilor, în timp ce alții sunt translatați mai lent. Astfel,
codonii sunt procesați în mod diferit și pot influența asamblarea proteinelor. Această
redundanță nu este întâmplătoare și este utilă în anumite circumstanțe. Unele secvențe de
ADN codifică atât o genă cât și o informație importantă pentru reglarea genei, astfel încât
apar structuri ARN specifice cu rolul bine precizate. Activitatea genelor este reglată astfel
mult mai bine. Anumite mesaje sunt decodificate conduc la apariția anumitor proteine mai
ușor decât altfele.
Obiectivul echipei de la Cambridge a fost eliminarea codonilor redundanți pentru a observa
setul minim de gene necesare unui organism să funcționeze.
Cum a fost obținut genomul artificial Syn61?
Cercetările au avut loc în cadrul Medical Research Councils (MRC) Laboratory of Molecular
Biology și s-a optat pentru secvențierea și modificarea genomului bacteriei E. Coli datorită
capacității acesteia de a supraviețui folosind un număr mic de gene.
În peste 18 000 de locuri s-au realizat multiple schimbări ale unor codoni cheie:
 Fiecare codon TCG a fost înlocuit cu AGC, fiecare codon TCA a fost înlocuit cu AGT
 Condonul stop TAG a fost înlocuit cu TAA
 Odată ce s-a stabilit secvența genomului artificial, noul cod genetic a fost introdus în
celule. Genomul a fost fragmentat în componente mai mici și noile piese au fost
introduse treptat.
Anumiți codoni sinonimi determină producerea unor proteine diferite, iar unele caracteristici
pot conduce la incapacitatea celulei de a supraviețui.
„Există multe căi prin care poți să recodifici un genom, însă acestea de cele mai multe ori
sunt problematice. Celulele mor” – Dr. Chin.
Pe baza algoritmului propus de Dr. Chin, bacteria E. coli a supraviețuit folosind doar 59 de
codoni care specifică toți cei 20 de aminoacizi și doi codoni stop în loc de trei.
Producerea unor molecule de ADN sintetic în laborator a fost raportată anterior la specii de
drojdii și la bacteria Mycoplasma mycoides, însă genomul acestor organisme are până la 1
milion de perechi de baze. Genomul E. Coli are 4 milioane de perechi de baze.

Primul organism cu un genom complet sintetic, o specie de Mycoplasma mycoides, a fost

produs în 2010 la Institutul Craig Venter. Proiectul a durat peste 15 ani, iar genomul bacteriei
era mult mai mic decât cel de la E. coli.
În 2016 s-a lansat un alt proiect ambițios „Genome Project – write”, deschizând o nouă etapă
a genomicii. Rescrierea mesajului genetic în laborator ar putea determina aplicații nelimitate
în medicină și biologie, precum crearea celulelor care nu pot fi infectate de virusuri sau
introducerea unor caracteristici care permit celulelor să reziste la transformarea canceroasă.

Page 2 of 3
ZAHARIA ANTONIA-GABRIELA
FIM 1425

Adevărata provocare a înțelegerii genomului uman nu a fost descoperirea secvențelor care îl

alcătuiesc, ci modul în care această informație poate fi folosită. Prima observație importantă a
fost că, de fapt, doar 1-2% din genomul uman codifică produse funcționale și alcătuiește
exomul, ceea ce a demonstrat complexitatea organizării materialului genetic.
Identificarea numărului minim de gene care poate susține viața este un alt punct cheie. La fel
și extinderea „alfabetului” genetic, despre care s-a descoperit deja că este posibilă. În 2018,
experții de la Scripps Research Institute au raportat rezultate fără precedent, folosind încă
două tipuri de nucleotide, X și Y, pe lângă cele 4 de bază, pentru a obține proteine
funcționale. Aceștia au creat primul organism semi-sintetic ce poate stoca o cantitate mult mai
mare de material genetic.

Page 3 of 3