79

O versiune a acestui reductor cu pinion dublu – cremaliera este cel cu roti

dintate cilindrice fig. 4.54.b, la care miscarea la cele 2 pinioane se bifurca de la o
roata dintata comuna, una din ramuri se poate decala unghiular fata de cealalta si
se poate pretensiona folosind o canelura cu profil inclinat si impingere axiala
hidraulica, iar ambele ramuri au roti dintate cilindrice. Pretensionarea pe flancurile
danturilor celor doua ramuri, si deci la flancurile stinga si respectiv dreapta ale celor
doua pinioane pe cremaliera este reglata prin presiunea hidraulica. Avantajul
metodei este randamentul ridicat al transmisiei totale, dar dezavantajele sunt:
raportul de reducere general redus, lipsa autofrinarii (datorate lipsei angrenajelor
melc – roata melcata), precum si gabaritul mare al reductorului, iar canelura
inclinata ridica probleme tehnologice. Varianta descrisa anterior, cea cu roti cu
dantura inclinata pe ramura axului 4, este mai usor de executat tehnologic.

4.2.6. Mecanisme de avans de rotatie

Acestea se folosesc la mesele rotative, mese inclinabile, capete divizoare,

capete de frezat orientabile, toate acestea folosind axe de coordonate CNC. Ele
sunt actionate de servomotoare de avans cu viteze variabile, folosite fie in regim de
pozitionare, fie de conturare.
Conditiile de functionare sunt similare cu cele expuse la mecanismele de
avans liniare, dar cu extrapolare la miscarea de avans rotativ. Aceasta se refera la
scoaterea jocului, pretensionarea, eliminarea hysterezisului, randament ridicat al
intregii transmisii si a mecanismului de avans, rigiditate, lipsa stick – slip, viteze de
avans pe o gama larga (mici de pozitionare si mari pentru rotatii rapide).
Vitezele de avans de rotatie sunt intre 0 – 5 rot/min pentru mesele de
pozitionare si 0 – 40 rot/min pentru cele mai noi mese cu avans de conturare. Deja
de la 10 rot/min pentru viteza rapida a mesei, devine foarte dificila solutionarea fara
compromisuri a mecanismului de avans.

Tipurile mecanismelor de avans de rotatie sunt urmatoarele (acstea sunt prezentate

in fig. 4.55 (a, b, c. d, e):
a, d - mecanism de avans cu pinion dublu – coroana dintata;
b, c - mecanism de avans cu angrenaj melc dublu – roata melcata;
e - mecanism de avans cu angrenaj melc DUPLEX – roata melcata;
f - mecanism de avans cu angrenaj melc globoidal – roata melcata;
 80

Fig. 4.55 – Mecanisme de avans de rotatie

(cazurile a, b, c, d, e), avand: pinion dublu
-coroana dintata (a, d), melci dubli – roata
melcata (b, c), melc DUPLEX – roata melcata
(e), melc globoidal – roata melcata (e).

In cazul variantei cu pinion dublu – coroana dintata interioara sau exterioara,

exista doua variante, similare cu cele de la mecanismele de avans liniare, respectiv
cu doua angrenaje melc – roata melcata pentru actionarea pinioanelor si respectiv
cu roti dintate cilindrice exemplificate in fig. 4.55(a, d), fig.4.56, [47].
Raportul total de reducere de la motor pana la platoul mesei trebuie sa fie
minim 1:300. In cazul angrenajului melc-roata melcata se impune o pretensionare
variabila, invers proportionala cu viteza.
In al doilea caz al angrenajului melc dublu-roata melcata sunt doua variante:
melci paraleli cu sensuri inverse de rotatie fig. 4.55.c, si respectiv melci
perpendiculari cu transmisie cu roti dintate conice fig. 4.55.b. Aici sunt aceleasi
probleme de restrictii privind viteza si pretensionarea ca si in cazul precedent.
 81

Fig. 4.56 – Mecanism de avans rotativ cu 2 ramuri paralele de roti dintate cilindrice si pinion
dublu – coroana dintata (JUARISTI – SPANIA).

In al treilea caz, cel cu melc Duplex, aici contactul intre flancurile melcului si
rotii melcate devine punctiform. Scoaterea jocului se face prin reglajul pozitiei axiale
a melcului, prin efectul de impanare a spirei melcului (cu sectiunea variabila ca de
pana inclinata) fata de golul dintelui rotii melcate (fig. 4.55.e). Melcul Duplex are pas
diferit intre flancul stang si flancul drept, deci grosimea dintelui variabila liniar pe
lungimea generatoarei melcului. Pe masura ce uzura se instaleaza pe flancurile
danturii, este necesara o noua reglare a pozitiei axiale a melcului, [57], [73].
In cazul al 4-lea, cu melc globoidal [16], [57], contactul intre flancurile
melcului si rotii melcate este mai bun, numarul de dinti in contact este mai mare,
gradul de acoperire este mai ridicat, randamentul este mai bun. Scoaterea jocului se
face prin reglarea distantei axiale, utilizand o bucsa excentrica de reglare, in care
este montat melcul (fig. 4.57). Fig. 4.57 – Melc globoidal si roata melcata (CON-DRIVE - SUA).
 82
Acesti melci sunt cei mai performanti la ora actuala, cu randamentul cel mai
bun, fara joc si cu pretensionare, fiind melci caliti si rectificati. Tehnologia de
generare a melcilor si frezelor melc este in schimb mai speciala, fiind tehnologie
CNC asistata de calculator si folosind module de axe CNC (vezi paragraful 8.5).
Firme care furnizeaza perechi de angrenaje melc globoidal – roata melcata
dupa catalog sunt CON DRIVE(SUA), OTT(SUA /GERMANIA) - fig. 4.57, [16], [67].

4.2.7. Sisteme de blocare la MUCN

Blocarea axelor CNC este in mod normal un nonsens, aceasta deoarece

axele sunt cuplate in permanenta in bucle inchise active, care oscileaza (cu valori
micronice) in jurul pozitiei data de traductor, in interiorul unei “ferestre” programata
la CNC. Blocarea ar impiedica acest proces de cautare iterativa.
Totusi unele tipuri de blocaje sunt folosite pentru urmatoarele cazuri de axe
de coordonate CNC:
- axe de rotatie la mese rotative, capete de frezat inclinabile si/sau
pivotante, axe de basculare la mesele cu 2 axe CNC etc;
- axe liniare, utilizand blocare/franare de avarie (la cap de cursa,
avand cursa de rezerva prea mica), frana de siguranta (de exemplu
pentru axe verticale);
- axe NC succesive, care sunt abandonate de catre NC in pozitia
programata, si mentinute in pozitie prin blocare.
La masinile conventionale fara CNC, axele de coordonate au blocari
mecanice sau hidraulice in pozitie.
Tipurile de blocaje utilizate la MUCN sunt urmatoarele, [6], [67].
- blocare cu autofranare pe suprafata de ghidare;
- blocare fara autofranare pe suprafata de ghidare;
- blocare cu autofranare pe suprafata de blocare ajutatoare;
- blocare fara autofranare pe suprafata de blocare ajutatoare.
In fig.4.58, 4.59, 4.60 sunt reprezentate diferite tipuri de blocaje.
Suprafetele ajutatoare de blocare de regula sunt membrane de blocare
flexibile, care nu solicita lagarele sau ghidajele si au coeficienti de frecare
controlabili. Autofranarea se obtine prin intercalarea elementului cu autofranare de
tip surub-piulita, sau cama-tachet. Cele fara autofranare sunt de regula pastile de
blocare, sau membrane de blocare actionate hidraulic.
 83

Fig. 4.58 – Mecanism de blocare fara autofranare si strangere pe suprafata speciala.

Fig. 4.59 – Mecanism de blocare cu autofranare si strangere pe ghidaj.

Franarea de avarie sau de siguranta pentru axe verticale, se face cu frane

electromagnetice cu arcuri la lipsa curentului, amplasate direct pe surubul cu bile,
ex. frane FEA 2.5, 5, 10,...(Nm) produse la Cugir (fig. 4.60) – vezi pag. 135.
84
 85
4.2.8. Cuplaje si frane mecanice, hidraulice si electromagnetice

Acestea sunt dispozitive mecanice, hidraulice sau electromagnetice de

cuplare a miscarii de rotatie intre doua parti: antrenoare si antrenata.
Exista 3 tipuri constructive diferite pentru cazul celor electromagnetice:
- cuplaje / frane electromagnetice cu lamele;
- cuplaje electromagnetice cu dinti;
- cuplaje / frane electromagnetice cu membrana.
In cazul ca una din parti, cea antrenoare sau cea antrenata, este fixata de
partea fixa a masinii, atunci este vorba de frana.
Pentru cuplajele mecanice, constructia prevede urmatoarele tipuri
constructive [6], [13], [57] :
- cuplaje mecanice cu dinti;
- cuplaje / frane mecanice cu lamele.
Pentru cuplajele /franele hidraulice tipurile constructive sunt:
- cuplaje / frane hidraulice cu lamele.
Cuplajele mecanice sunt aratate in urmatoarele figuri:
- fig. 4.61.a – cuplaje cu gheare unisens;
- fig. 4.61.b – diferite forme si profile de gheare si dinti;
- fig. 4.62.a/b – mecanism cu pana glisanta;
- fig. 4.63.a – mecanism cu pirghii de actionare a ambreiajului;
- fig. 4.63.b – ambreiaj mecanic dublu;
- fig. 4.63.c – ambreiaj mecanic dublu;
- fig. 4.65 – ambreiaj hidraulic cu lamele;
- fig. 4.66.a – ambreiaj electromagnetic cu lamele alimentat cu bujie;
- fig. 4.64 - cuplaje electromagnetice cu si fara strabaterea
pachetului de lamele de catre fluxul magnetic
- fig. 4.66.b - exemplu de cuplaj electromagnetic si hidraulic cu
lamele intr-un montaj combinat.
La cuplajele electromagnetice cu lamele este de mentionat componenta
cuplajului / franei:
- partea antrenoare, formata din carcasa cuplajului, continand bobina
electromagnetica si armatura fixa;
- partea antrenata (antrenorul) de tip canelat sau de tip cu gheare exterioare;
- pachetul de lamele;
- armatura mobila
 86

Fig. 4.61: a – Cuplaje mecanice cu gheare

actionate prin parghii, b – diferite forme de
profile de dinti la cuplaje mecanice,
c – cuplaje mecanice amortizoare.
Fig. 4.62 – Mecanism cu pana glisanta (jos)

- piulita de reglare a intrefierului.

Exista 2 tipuri distincte de cuplaje electromagnetice cu lamele:
- cu strabaterea pachetului de lamele de catre fluxul magnetic, avand
lamele din otel (fig. 4.64.a);
- fara strabaterea pachetului de lamele de catre fluxul magnetic, (cu
lamele din plastic sau cu lamele sinterizate din bronz pe suport de otel), si la care
presarea pachetului de lamele se face cu ajutorul unor stifturi care trec pe sub
bobina electromagnetica (fig. 4.64.b).
87
 88
Fig. 4.63 – Cuplaje mecanice simple si duble cu lamele (exemplele a, b, c).

Toate aceste dispozitive se aleg din catalog, dupa dimensiunea nominala

(momentul nominal), avand in prealabil un calcul de dimensionare, prescris in
aceste cataloage. Calculul tine cont de momentul de transmis in sarcina, frecventa

Fig. 4.64 – Cuplaje electromagnetice, cu si fara strabaterea pachetului de lamele de catre

fluxul magnetic (cazurile a si b).

Fig. 4.65 – Cuplaj hidraulic cu lamele Fig. 4.66 – Exemple de cuplaje (cazurile a, b)
 89
cuplarilor, temperatura etc.
Toate aceste cuplaje sunt folosite la cutiile de viteze/domenii, cu comanda
program, la mecanismele de avans de gaurire, unde are loc cuplarea miscarilor de
rotatie.
Mai sunt de mentionat cuplajele amortizoare (fig. 4.61.c), care sunt folosite la
cuplarea motoarelor asincrone trifazice la cutiile de viteze, sau la orice alte actionari
(inclusiv pompe), aceasta in scopul amortizarii vibratiilor torsionale specifice acestor
motoare si reducerii zgomotului rezultat din acestea.
Cuplajele amortizoare folosesc elemente elastice din cauciuc, intercalate
intre partea antrenoare si cea antrenata a cuplajului. Aceste cuplaje sunt tipizate si
se aleg din catalog in functie de puterea motorului de antrenare.
Mai sunt si alte tipuri de cuplaje, din care se pot mentiona: cuplaje in cruce
pentru compensarea abaterilor de coaxilitate dintre partea antrenoare si cea
antrenata, cuplaje de depasire unidirectionale si bidirectionale pentru intercalarea in
nodurile lanturilor cinematice de avans la masinile conventionale, cuplaje de
siguranta cu decuplarea miscarii la atingerea cuplului maxim transmisibil etc.
Pentru mecanismele de avans CNC sunt cuplajele elastice din punct de
vedere al coaxilitatii partilor antrenoare si antrenate, dar rigide din punct de vedere
torsional. Acestea sunt specifice lanturilor cinematice CNC.
De asemenea, mai sunt cuplaje mecanice pentru cuplarea traductoarelor
rotative, avand compensarea abaterilor de coaxilitate, dar rigide torsional.
Rigiditatea torsionala se intelege in toate cazurile ca eliminatorie a jocului, a
hysterezisului, a asigurarii pretensionarii torsionale in transmiterea miscarii.
Toate aceste cuplaje speciale sunt tipizate si produse de firme de
specialitate. Cele pentru traductoare sunt produse chiar de catre fabricantul de
traductoare (de exemplu Heidenhain).

4.3. Actionari electrice

Acestea se refera la motoarele principale si servomotoarele de avans, care

au turatii variabile conduse electronic pentru realizarea functiilor masinii.
Actionarile electrice contin, pe langa motoare sau servomotoare, blocurile de
comanda ale acestora, de alimentare si control, formand o furnitura complecta
modulara, [12], [46], [48], [74], [80].
Din tipurile de motoare mai uzuale, se pot mentiona urmatoarele categorii:
 90
- motor principal de curent continuu (DC – Direct Current);
- servomotor de avans de curent continuu (DC – Direct Current);
- motor principal de curent alternativ (AC – Alternative Current);
- servomotor de avans de curent alternativ (AC – Alternative Current).
Motoarele si servomotoarele sunt comandate de variatoare tranzistorizate, iar
cele de curent alternativ sunt actionate de convertizoare de frecventa. Problema
reglajului turatiei motoarelor / servomotoarelor este legata de cerintele masinii:
- reglarea turatiei motorului principal la putere constanta;
- reglarea turatiei servomotoarelor de avans la moment constant.

4.3.1. Actionari electrice DC. Motorul principal DC. Extinderea electrica

si mecanica a domeniului de lucru la putere constanta.

Pornind de la diagrama de functionare a motorului DC clasic (rotor si stator

bobinat, avand excitatie separata), se pot trage concluzii privind modul de reglare al
turatiei in cele doua regimuri de functionare de putere constanta si respectiv de
cuplu constant.
In general, motorul de curent continu DC (abreviere de la Direct Current) se
compune din statorul sau inductorul, avand rolul de creere a fluxului magnetic al
inductorului, si rotorul sau indusul motorului.
In cazul statorului bobinat acesta se mai numeste si bobina de excitatie, si
este alimentat cu tensiunea continua de excitatie, in vederea asigurarii fluxului
magnetic statoric.
Rotorul (indusul) este de asemenea bobinat cu un numar de spire, alimentate
prin ansamblul colector – perii colectoare, alimentarea facandu-se cu tensiune
continua de alimentare.
Modul de legare al celor doua infasuratori (bobine), statorica si rotorica, se
face in serie, derivatie (paralel) si separata. Pentru cazul utilizarii la masini unelte se
prefera conexiunea separata a celor doua infasuratori.
Diagrama de functionare a motorului DC este prezentata in fig. 4.67.a, [74].
Diagrama care prezinta caracteristica naturala si caracteristicile artificiale,
precum si reglajul tahimetric al turatiei este prezentata in fig. 4.67.b, iar constructia
motorului in fig. 4.68. Extinderea electrica a domeniului de turatii la P=const este
prezentata in fig. 4.69, iar extinderea mecanica a domeniului de turatii in fig. 4.70.
Din fig. 4.67.a – rezulta urmatoarele: