Capitolul 12

MAŞINI-UNELTE PENTRU DANTURAREA ROŢILOR DINŢATE

S. 23.Maş
ini de danturat, clasificare, schema dantură rii cu freze disc ş
i
deget modul pe maş ina universalăde frezat

12.1. Generalităţ
i, clasificare, metode de danturare
Roţ ile dinţ ate sunt organe de maş ini folosite în construcţ ia de automobile,
tractoare, maş ini-unelte, aparate de mă surăş i control, ceasornică rie etc. cu scopul
transmiterii ş i transformă rii frecvenţ ei miş că rii de rotaţ ie.
Prelucrarea roţ ilor dinţ ate trebuie realizatăcu precizia impusăde destinaţ ia
angrenajelor ş i de condiţ iile de exploatare. Printre procedeele cunoscute de obţ inere a
danturii roţ ilor dinţ ate, ca: turnarea, forjarea (matriţ area), presarea, ş tanţarea,
prelucrarea electroerozivă , electrochimicăş i sinterizarea, prelucrarea prin aş chiere este
procedeul care asigurăcea mai înaltăprecizie dimensională . Danturarea roţ ilor dinţate
prin aş chiere se realizeazăpe diferite tipuri de maş ini-unelte, cu ajutorul unor scule
specifice.
Asupra tipului de maş ină -unealtăutilizatăla prelucrare, volumul producţ iei de
roţ i dinţ ate are o influenţ ăhotă râtoare. Astfel, dantura roţ ilor dinţ ate într-o producţ ie
de unicate se poate executa pe maş ini de frezat universale cu freze profilate de tip disc-
modul sau deget-modul, în timp ce pentru fabricaţ ia de serie ş i de masăse folosesc
maş ini-unelte specializate, care pot dantura o roatădinţ atăîn doar câteva minute.
Clasificarea maş inilor pentru danturarea roţ ilor dinţ ate se poate face dupămai
multe criterii. O primăclasificare a maş inilor-unelte de danturat se poate face după
modul de realizare a curbei generatoare, care defineş te profilul dintelui, distingându-
se:
- maş ini de danturat cu generatoare materializată(prin copiere);
- maş ini de danturat cu generatoare cinematică(prin rulare).
Ţinându-se seama de tipul roţ ilor dinţ ate ş i de modul cum acestea sunt
constituite în angrenaje (cilindrice cu axe paralele ş i conice cu axe concurente), se
poate face o altăclasificare a maş inilor-unelte de danturat în:
- maş ini de danturat roţ i dinţ ate cilindrice;
- maş ini de danturat roţ i dinţ ate conice.
Aici trebuie avut în vedere faptul căangrenajele de tranziţ ie: angrenajul pinion-
cremalieră(între cele cilindrice cu danturăexterioarăş i cele cu danturăinterioară );
angrenajul melc-roată -melcată (între cele cilindrice ş i cele conice cu axe
perpendiculare situate în plane diferite), angrenajul globoid, angrenajul elicoidal (cu
axe oarecare în spaţ iu), angrenajul conic hipoid ş i angrenajele al că ror corp nu este de

218
rotaţie (eliptice, spirale etc.) se realizeazăpe unele sau altele din maş inile amintite mai
sus.
În fabricaţ ia de serie mare ş i de masă , pentru menţ inerea preciziei de prelucrare
a maş inii-unelte, se folosesc maş ini de degroş at şi maşini de finisat. Din acest punct de
vedere maş inile-unelte de danturat se clasificăîn:
- maş ini-unelte de degroş at dantura roţ ilor dinţate;
- maş ini-unelte de finisat dantura roţ ilor dinţ ate.

12.2. Maş
ini pentru danturarea roţ
ilor dinţ
ate cilindrice prin copiere
La maş inile pentru danturarea roţ ilor cilindrice prin metoda copierii, pentru
generarea profilului flancului dintelui se folosesc scule profilate de tipul frezelor disc-
modul, deget-modul, cuţ ite profilate şi broş e profilate, a că ror profil reprezintăprofilul
golului dintre dinţ ii roţii dinţ ate.
Dezavantajele metodei dantură rii roţilor cilindrice prin copiere sunt:
- precizia de prelucrare nu este ridicată , din cauza erorilor de profilare a frezei
(arcul de evolventăeste înlocuit cu arce de cerc pe muchia aş chietoare a dintelui
sculei), ca ş i din cauza impreciziei introdusăde divizare. Precizia este afectatăş i
de faptul căpentru fiecare modul se folosesc seturi de freze (cu 8 freze în set la
module mici, 15 respectiv 26 freze în set la module mari ş i roţ
i mai precise). Cu
fiecare frezădin set se prelucreazănu numai roata dinţ atăcu numă rul de dinţi ce
are profilul golului identic cu cel al frezei, ci ş i alte roţi dinţ ate cu numere de
dinţi apropiate;
- productivitatea prelucrării este scăzută , datoritămiş cărilor de retragere ale
sculei pentru efectuarea diviză rii.
Cu toate acestea procedeul este folosit în producţ ia de unicate, serie mică , în
general la unele reparaţ ii ale utilajelor nepretenţ ioase etc. Prelucrarea roţ ilor dinţate
cilindrice cu generatoarea materializatăpe tă işul sculei se poate realiza pe: maş ini
universale de frezat cu freze profilate, pe maş ini de frezat specializate cu freze
profilate, pe maş ini de mortezat cu capete cu cuţ ite profilate, pe maş ini de broş at
universale cu broş e profilate.

12.2.1. Danturarea roţ ilor

dinţ ate pe maş ina universalăde
frezat
Pentru danturarea roţ ilor
dinţate pe maş ina universalăde
frezat se folosesc freze disc-modul
(Fig.12.1,a.) pentru module m 20
mm şi freze deget-modul
(Fig.12.1,b.) la module m  20
Figura. 12.1 - Danturarea prin copiere cu
mm. Miş cările necesare dantură rii
frezădisc-modul şi cu frezădeget-modul
fiind urmă toarele: miş carea
https://www.youtube.com/watch?v=9Dl5J9b8GBw
principalăde aş chiere I care este

219
executatăde sculăprin turaţ ia sa, miş carea de avans longitudinal (axial) II - executată
de regulăde piesă .
Dupăexecutarea unui gol se face divizarea prin rotirea semifabricatului cu 1/z
(miş carea III).
În vederea dantură rii pe
maş ina de frezat universalăse
realizeazăun montaj cinematic
cu ajutorul capului divizor CD ca
cel din figura 12.2. Pentru
danturarea roţ ilor dinţ ate cu dinţ i
drepţ i, capul divizor serveş te
doare pentru divizarea
semifabricatului la numă rul de
dinţ i ai roţ ii dinţ ate.
La prelucrarea roţ ilor cu
dinţ i înclinaţ i mai este necesarăo
miş care suplimentarăde rotaţ ie,
Figura 12.2 - Montaj cinematic pentru danturarea în vederea realiză rii traiectoriei
roţilor dinţate cu dinţ i înclinaţ i pe maş ina elicoidale. Traiectoria elicoidală
universalăde frezat a dinţ ilor se obţ ine prin
combinarea miş că rii rectilinii a
mesei maş inii cu miş carea de rotaţ ie a semifabricatului, miş care asiguratăde capul
divizor, care primeş te miş carea de rotaţ ie de la şurubul conducă tor al mesei cu care
este legat prin roţile de schimb A/B.
Raportul roţ ilor de schimb se calculeazădin ecuaţ ia lanţ ului cinematic constituit
pentru danturarea unei roţ i dinţate cu dinţ i înclinaţ
i pe maş ina universalăde frezat(Fig.
12.2):
A z z
n p nsc  1 3 , (12.1)
B z2 z4
din care se obţ
ine:
A n p z1 z4
   .
B n sc z 2 z3
Ţinându-se seama de relaţ
ia:
np psc
 ,
nsc pE
ş
i înlocuind-o în raportul de transfer al roţ
ilor de schimb, se obţ
ine:
A psc
  C , (12.2)
B pE D
în care: CD este constanta capului divizor; psc- pasul ş urubului conducă
tor al mesei; iar
p E este pasul elicei dinţ
ilor roţ
ii dinţ
ate cu dinţ
i înclinaţi.

12.2.2. Maş
ini specializate pentru frezare danturii cu freze profilate

220
 Maş inile specializate de frezat dantură cu freze profilate îmbună tăţesc
productivitatea dantură rii prin automatizarea ciclului de lucru. Ele se folosesc în cazul
producţ iei de serie mare sau de masăa roţ ilor dinţate cu module mari, cu dinţ i drepţi
sau elicoidali, în V sau W.
Cele mai utilizate maş ini de acest tip sunt cele ce lucreazăcu frezădeget-modul.
Maş inile ce folosesc ca sculăfreza disc-modul prelucreazădoar roţ i dinţate cilindrice
cu dinţ i drepţ i.
Schema
cinematică
structurală a unei
maş ini de frezat
dantură cu freza
deget-modul este
prezentatăîn figura
12.3. Lanţ ul
cinematic principal
execută miş carea
principală de
aş chiere ns, fiind
antrenat de motorul
electric ME1 ş i este
reglat prin variatorul
de turaţ ii VT.
Lanţ ul
cinematic pentru
avans longitudinal
(axial) sl asigură
prelucrarea dintelui
pe întreaga lă ţ ime a
roţ ii, fiind antrenat Figura 12.3 - Cinematica maş inii de frezat danturăcu
de motorul electric freza deget-modul
ME2 sau manual cu ajutorul manivelei m1, reglarea efectuându-se prin intermediul
roţ ilor de schimb A1/B 1. Pentru deplasă ri rapide, cuplajul C1 este plasat în poziţ ia 2.
Dupăprelucrarea unui gol, capul port-sculăeste retras cu ajutorul unui motor
hidraulic MH, urmând divizarea.
Divizarea se face automat, lanţ ul cinematic de divizare este antrenat de motorul
electric ME3, care conţ ine un mecanism de divizare MD ş i roţile de schimb A4 /B4 pentru
reglarea unghiului de rotire. Lanţ ul cinematic de divizare poate fi antrenat ş i manual
prin manivela m 2, în care caz cuplajul C4 este plasat în poziţ ia 2.
La prelucrarea danturii înclinate, în V sau W, este necesarăo miş care de rotaţ ie
a roţ ii piesă , care combinatăcu miş carea rectilinie a sculei asigurăgenerarea elicei
dinţ ilor. Lanţ ul cinematic pentru rotirea piesei derivădin lanţ ul cinematic de avans
axial, în punctul A ş i cuplajul C3 închis, având ca semnal de intrare turaţ ia n sc a

221
şurubului conducă tor pentru avans axial. Reglarea acestui lanţcinematic se realizează
prin roţ ile de schimb A3/B 3, care vor depinde de unghiul de înclinare a dinţ ilor.
Inversarea sensului de miş care la danturarea în V ş i W se face cu ajutorul
inversorului I.
12.2.3. Maş ini de
mortezat dantura
prin copiere
Maş inile de
mortezat dantura prin
copiere sunt destinate
dantură rii roţ ilor
dinţ ate cilindrice în
producţ ie de serie
mare şi masă
(industria auto).
Ca sculă este
Figura 12.4 - Cap multicuţ ite pentru mortezat utilizat un cap
dantura prin copiere multicuţ ite (Fig.12.4).
Capul cu cuţ ite
profilate are un numă r de cuţite egal cu numă rul de “goluri” ale piesei de prelucrat,
astfel cămiş carea de divizare nu mai este
necesară .
În schimb, pentru fiecare piesă
(roatădinţ ată) trebuie construit un alt
cap, iar cuţ itele vor avea un profil capabil
sămaterializeze golul dintre doi dinţ i
(Fig.12.4,b), ceea ce permite prelucrarea
simultanăa tuturor golurilor.
Schema cinematicăstructuralăa
unei maş ini de mortezat dantura prin
copiere este prezentatăîn figura 12.5.
La această maş ină , pentru
prelucrarea dinţ ilor drepţ i, este necesară
o miş care rectilinie alternativă ncd a
piesei P, miş care realizată de lanţ ul
cinematic principal, care este antrenat de
motorul electric ME1 ş i care este reglabilă
prin roţ ile de schimb A/B. Lanţ ul
cinematic principal mai conţ ine un
mecanism de transformare a miş cării de
Figura 12.5 - Schema cinematică rotaţ ie în miş care rectilinie alternativă
structuralăa unei maş ini de mortezat M T .
dantura prin copiere Avansul radial, necesar prelucră rii
la adâncimea totală a danturii, se

222
realizeazăprin deplasarea radialădupăfiecare cursădublăa cuţ itelor 1, ca urmare a
deplasă rii verticale a suportului 2 al cuţ itelor, care este ghidat de corpul capului
portcuţ ite.
Lanţ ul de avans radial este derivat din lanţ ul cinematic principal în punctul A ş i
conţ ine un mecanism pentru miş carea oscilatorie de rotaţ ie Mo, un mecanism cu clichet
pentru realizarea miş cării intermitente de rotaţ ie Mi ş i o camăK1 ce are profilul dupăo
spiralăarhimedică .
Deplasarea suportului sculelor se face prin intermediul pârghiei Pa, pârghie care
este articulatăîn suportul 2 ş i sprijinităpe cama K2 . Reglarea miş că rii de avans se
efectueazăprin mecanismul cu clichet Mi .
La deplasarea pe verticalăa suportului 2, cuţ itele se retrag pentru a fi protejate
împotriva uzurii. Pentru aceasta, pârghia Pa intrăîn scobitura camei K2, care realizează
o rotaţie la fiecare cursădublă , în timp ce arcul 4 deplaseazăsuportul în sus.
Capul portsculăse poziţ ioneazăcu un lanţcinematic auxiliar, care este antrenat
de motorul electric ME2 sau cu ajutorul manivelei m, în care caz cuplajul C se
deplaseazădin poziţ ia 1 în poziţ ia 2.
Rotirea suplimentarăa piesei, în cazul prelucră rii dinţilor înclinaţ i, se face cu
ajutorul unui ş ablon care are profil elicoidal ş i acelaş i pas cu cel al danturii de
prelucrat.
Alte metode de danturare prin copiere sunt: rabotarea pe maş ini de rabotat
folosind cuţ ite obiş nuite ş işabloane evolventice, broş area danturii cu ajutorul broş elor
profilate pe maş ini universale de broş at.

S 24. Principiul dantură

rii prin rulare, principiul dantură
rii cu freza melc -
lanţul cinematic de rulare

12.3. Maş
ini pentru danturarea roţ
ilor dinţ
ate cilindrice prin rulare
Rularea este o metodăcinematicăde obţ inere a unor curbe care pot fi utilizate
ca generatoare sau directoare la generarea suprafeţ elor pe maş ini-unelte. Prin rulare se
obţin curbe plane ca: cicloidele, evolventele, precum ş i
unele curbe spaţiale.

12.3.1. Principiul danturării prin rulare

Generarea profilului dinţ ilor roţilor dinţate cu
generatoare cinematică presupune folosirea unei
metode cinematice, numitărulare plană , iar generarea
directoarei dinţ ilor presupune uneori folosirea rulă rii
spaţiale.
La prelucrarea roţ ilor dinţ
ate prin metoda rulă rii
Figura 12.6 - Curbele de pe maş ini-unelte, profilul danturii reprezintăcurba
generare a flancului generatoare G - având profil evolventic, cicloidal sau în
dintelui arc de cerc, iar forma flancului dintelui pe lă ţimea roţii
este datăde curba directoare D (Fig.12.6.). În acest caz,

223
generatoarea este obţ inutăexclusiv pe cale cinematicăca înfă ş
ură toare a poziţ iilor
succesive ale unei curbe materializatăpe muchia aş chietoare a sculei.
Profilul evolventic este cel mai întâlnit la flancurile dinţ ilor roţilor dinţ ate.
Evolventa, din punct de vedere geometric, poate fi generatăde un punct P aparţ inând
unei drepte PK numitărulantă, care ruleazăfă răalunecare pe un cerc de razăRb numit
bază(Fig.12.7,a), evolventa fiind definităde funcţia evolventică :
ev  tg, (12.3)
iar geometric de ecuaţ
ia:
Rb ( ) . (12.4)
Legă ie v ş
tura dintre viteza de translaţ i cea unghiularăa dreptei PK se obţ
ine
prin derivarea în raport cu timpul a ecuaţiei (12.4):
v v
Rb ct sau 1 ct , (11.5)
 Rb
ceea ce pune în evidenţ ăcondiţ ia cinematicăa rulă rii fă
răalunecare.
Pe maş ini-unelte, la generarea danturii roţ
ilor dinţate, sunt folosite douămetode
de generare cinematicăa evolventei, ş i anume:
- metoda rulă rii cu dreaptămobilă(Fig.12.7, b);
- metoda rulă rii cu dreaptăfixă(Fig.12.7, c).
La rularea cu dreaptămobilăbaza are doar miş carea de rotaţie de viteză, iar
dreapta tangentăla aceasta şi care conţ ine punctul generator P se deplaseazăcu viteza

Figura 12.7 - Metode de generare a evolventei

v (Fig. 12.7. b).

În cel de-al doilea caz, dreapta este fixă, ambele miş că ri fiind executate de bază
(Fig.12.7.c), în 12.7,b (generare cu dreaptămobilă )şi 12.7,c (generare cu dreaptăfixă )
fiind reprezentate douăpoziţ ii consecutive ale evolventei (Ev ş i Ev ).
Trebuie menţ ionat faptul că , din motive tehnologice, celor douămetode de
generare prin rulare li s-a adus o modificare prin care se eliminădezavantajul generă rii
evolventei de acelaş i punct P al tangentei T.

224
 Tangenta T este materializatăde muchia aş chietoare a sculei, iar în vederea
eliminării uzurii acesteia, modificarea adusă(Fig.12.8.) se bazeazăpe faptul că
tangenta T - solidarăcu dreapta NN, genereazăaceeaş i evolventădacăNN ruleazăpe
un cerc de razăRr, denumit cerc de rulare, cu viteza v’, cu condiţia ca:

v
v =
cos 
(
12.6)
Având în vedere că
:

v = 
Rr ; v 
Rb ,
atunci:
R v
v v  r  , (12.7)
Rb cos 
deoarece:
Rr 1
 . (12.8)
Rb cos 
Această modificare are Figura 12.8 - Soluţ ie pentru eliminarea
avantajul cătangenta T T` (muchia dezavantajului generării evolventei
aş chietoare a sculei) participă la de acelaş i punct al tăişului
procesul de aş chiere cu o lungime
RP`.
Prin limitarea lungimilor tangentelor corespunză toare înă lţ
imii dintelui se
determinăcremaliera de referinţ ăcare stăla baza generă rii danturilor pe maş ini-unelte.
Cremaliera de referinţ ăpoate fi materializatăpe muchia aş chietoare a sculei
(frezămelc sau cuţ it pieptene) sau generatăcinematic (cuţ it roată).

12.3.2. Maş
ini de danturat cu freza melc
Maş inile de danturat cu freza melc realizeazăcea mai largăgamăde prelucră
ri
de danturare. Acest fapt, precum ş i productivitatea ş
i
precizia ridicatăce le caracterizează , face ca ele să
aibăcea mai mare ră spândire printre maş inile de
danturat.
Principiul prelucră rii danturii cu frezămelc
se bazeazăpe metoda generă rii evolventei cu dreapta
mobilă , în care caz, prin rotirea frezei melc, profilul
cremalierei de referinţ ă2 din secţ iunea normalăpe
elicea melcului se deplaseazăîn lungul normalei cu
viteza v. (Fig.12.9.)Prin înclinarea axei frezei melc

225
 cu unghiul  , unghi format între
generatoarea ş i normala la elice,
cremaliera imaginară 2 va putea
angrena cu dantura roţ ii dinţ
ate 3.
Pentru prelucrarea completăa
flancurilor dinţ ilor, freza melc execută ,
pe lângămiş carea principalăde rotaţ ie
ns , şi o miş care de avans vertical (axial)
sv. Piesa (sau freza melc) mai execută
miş carea de pă trundere (reglare) sr în
vederea obţ inerii înă lţimii
corespunză toare a dinţilor.
Lanţ ul cinematic de rulare, la
prelucrarea danturii cu freza melc, este
prezentat în figura 12.10, unde roata
dinţ atăde prelucrat (zp) se roteş te în
jurul axei sale cu viteza unghiularăp ,
având o vitezăperifericăv’ pe cercul de
rulare egalăcu viteza de deplasare a
profilului cremalierei de referinţ ă .
Figura 12.9 - Principiul danturării
Valoarea vitezei v’ se determinăîn
cu freza melc
funcţ ie de viteza unghiularăa piesei ş i
de raza cercului de rulare:
v’= 60
p 
Rr [mm./min.]
Deoarece viteza perifericăa piesei este egalăcu
viteza de deplasare a cremalierei:
v’ = p s
zs 
ns [mm/min],
se poate scrie:

ps
zs
n s = 60
p
Rr, (12.9)
Înlocuindu-se pe: p = 2 
np /60 ş
i pe
Rr = m zp/2,
rezultărelaţ ia:
ps 
zs
ns = 
mzp 
n p, (12.10)
Figura 12.10 - Lanţul cinematic
Ţinându-se cont de faptul căp s =  m, relaţia de de rulare
mai sus va că pă ta forma urmă toare:
zsns = zpn p,
relaţie ce satisface condiţ ia rulării fărăalunecare.
Lanţ ul cinematic de rulare se regleazăcu ajutorul roţ ilor de schimb AR/ BR, a
că ror raport de transfer i R se determinădin ecuaţ ia lanţ
ului cinematic:
nP = nS 
iC1iRiC2,

226
din relaţ
ie rezultând raportul roţ
ilor de schimb:
A n 1
iR  R  P 
BR n S iC1 iC2
ului de rulare) ş
Notându-se cu CR partea constantăa raportului (constanta lanţ i
ţ
inând cont de relaţ
ia (12.10) se obţ
ine:
AR z
CR s , (12.11)
BR zp
CR având valori caracteristice pentru fiecare tipodimensiune de maş
ină
-unealtă
.

S. 25. Maş
ina de danturat cu freza melc - schema bloc si miscarile aferente

Existăo mare varietate de tipuri

constructive de maş ini de danturat cu
frezămelc. În funcţ ie de poziţ ia axei
roţilor dinţ ate ce se prelucreazăse
disting: maş ini de danturat cu freza
melc cu axăverticalăş i maş ini de
danturat cu freza melc cu axă
orizontală .
Principiul constructiv ş
i
miş că rile ce le executăo maş inăde
danturat cu frezămelc cu axăverticală
sunt prezentate în schema bloc din
figura 12.11.
Pe ghidajele batiului 1 se poate
deplasa suportul mesei radiale 2 ş i Figura 12.11 - Maş ina de danturat cu freza
masa rotativă3. Montantul 4 susţ ine melc - schemăbloc-miscari aferente
suportul frezei melc 5, iar coloana 6 https://www.youtube.com/watch?v=t8Vqe35U
susţ ine pă puş a mobilă7 ş i, în unele 618
cazuri, o traversăde rigidizare 8.
Miş carea marcată cu I este
miş carea de rotaţ ie a frezei, II fiind miş carea de rotaţ ie (rulare) a piesei, III - mişcarea
de avans vertical (axial) a sculei S, IV - miş carea de avans radial a piesei, V fiind
miş carea de fixare a semifabricatului.
Cinematica maş inilor de danturat cu freza melc cuprinde lanţ urile cinematice ce
asigurăciclul de funcţ ionare la danturare, fiind prezentatăsub formăde schemă
cinematicăstructuralăîn figura 12.12.
Lanţ ul cinematic principal este antrenat de motorul electric ME , de turaţ ie no.şi
realizeazăviteza de aş chiere a sculei: o rotaţ ie n S reglabilăprin roţ ile de schimb A1 /B1 .
Din ecuaţ ia lanţ ului cinematic principal:

nS = no 
i 1
i R1
i 2
i3 [rot/min]

227
se poate calcula raportul roţ
ilor de schimb pentru reglarea lanţ
ului cinematic principal:
A n 1
iR1  1  s 
B1 no i1 
i2 
i3
Considerându-se:
1000 va
ns  [rot/min]
de
şi notând cu Cp partea constantăa ecuaţ
iei, se obţ
ine ecuaţ
ia de reglare a lanţ
ului
cinematic principal sub forma:

în care:
Cp
este
cons
tant
a
lanţ
ului
cine
mati
c
prin
cipa
l;
de
Figura 12.12 - Schema cinematicăstructuralăa maş
inii
este
de danturat cu freza melc
dia
metrul exterior al frezei melc în milimetri;
va este viteza de aşchiere [m/min].
Lanţ ul cinematic de rulare este destinat pentru asigurarea miş cării de generare a
profilului evolventic al flancului dintelui, constituind în acelaş i timp lanţ ul cinematic
de divizare, deoarece în procesul de rulare se produce ş i angrenarea dintre piesăş i
sculă , ceea ce dăcaracterul unei diviză ri continue. Fiind un lanţcinematic generator
complex, legă tura cinematicădintre capă tul de intrare (scula) şi capă tul de ieşire
(piesa) al lanţului este datăde relaţ
ia:
n s
zs = nP zp,
din care se deduce:
np z
 s .
ns z p
Reglarea, în cazul prelucră rii roţ
ilor dinţ ate cu dinţ i drepţ i, se face prin
intermediul mecanismului cu roţ
i de schimb A2 /B2, în care caz cuplajul C3 este decuplat

228
iar diferenţialul D funcţ ioneazăca un mecanism de transmitere oarecare - având raport
caracteristic (Fig.12.12).
Ecuaţ ia lanţ rime de intrare ş
ului cinematic de rulare, considerând n S ca mă i nP
ca mă rime de ieş ire, are forma:
1
nP = nS   i 4
id
iR2 
i 5
i 6;
i3
din care raportul de transfer al roţ
ilor de schimb se poate calcula cu relaţ
ia:
A n i3
iR 2  2  p  ,
B2 ns i4 
id  i5 
i6
din care, făcându-se înlocuirile de rigoare şi notând cu CR partea constantă
, se obţ
ine
ecuaţia de reglare a lanţ
ului cinematic de rulare:
A2 z
CR s (12.13)
B2 zp
În cazul prelucrării roţ ilor dinţ
ate cu dinţ
i elicoidali, reglarea lanţ ului cinematic
de rulare se efectueazăţ inându-se cont de faptul cădirecţ ia tangentei dintelui nu
coincide cu direcţ ia mişcă rii de avans ca în cazul dinţ ilor drepţ i, ci este înclinatăcu
unghiul într-un sens sau altul (Fig.12.13), dupăcum dinţ ii sunt cu elicea pe dreapta

Figura 12.13 - Direcţ

ia de înclinare a dinţilor ş
i desfăş
urata elicei
pentru cazul danturii înclinate

(a) sau cu elicea pe stânga (b).

Ca urmare, deplasarea frezei cu avansul axial (vertical) sv, la o rotaţ ie a piesei în
miş carea de rulare, se va face din punctul A pânăîn punctul B (Fig.12.13,c) la
prelucrarea dinţ ilor drepţ
i, în timp ce pentru prelucrarea dinţilor elicoidali freza trebuie
săparcurgăspaţ iul AC pe direcţ ia tangentei la direcţia dintelui. Teoretic existătrei
posibilităţ
i de rezolvare a acestei probleme:
1. - imprimarea unei miş
cări de rotaţ
ie suplimentarăroţ
ii-piesă
, necesarărotirii ei
cu arcul BC;

229
 2. - înclinarea direcţ iei ghidajelor pentru sania de avans dupădirecţ ia tangentei la
elicea dintelui;
3. - imprimarea unui avans
axial frezei melc pentru a
se deplasa la o rotaţ ie a
piesei din punctul B în
punctul C.
La maş inile de frezat se
foloseş te frecvent prima
posibilitate - rotirea
suplimentarăa piesei, deş i la
unele maş ini există ş i
posibilitatea deplasă rii axiale a
frezei melc, deplasare folosităîn
prelucrarea roţ ilor melcate cu
avans tangenţ ial ş i pentru
realizarea avansului diagonal.
Miş carea suplimentară , la
o rotaţ ie a piesei, poate fi
exprimatăprin BC/ Dd ş i care
trebuie săse însumeze algebric
Figura 12.14 - Înclinarea frezei melc, cu miş carea de rulare.
funcţie de sensul de înclinare a danturii Dacă freza melc are zS
începuturi iar roata dinţ atăare zP
dinţ
i, pentru zp/zS rotaţii ale frezei melc vor corespunde 1 BC/  Dd rotaţ ii ale piesei,
dupăcum rezultădin figura 12.13,c.
Semnul plus corespunde
cazului când sensul de înclinare a
elicei melcului corespunde cu cel al
elicei dintelui roţ ii (ambele pe
dreapta sau ambele pe stânga), iar
semnul minus cazului când sensul
elicei melcului este invers în raport
cu cel al elicei dintelui roţ ii
dinţ ate(Fig. 12.14).
Lanţul cinematic pentru
miş carea suplimentarăa piesei este
reprezentat separat în figura 12.15 ş i
are ca elemente finale ş urubul
conducă tor al saniei avansului
Figura 12.15 - Lanţ ul cinematic pentru vertical - ca element conducă tor cu
miş carea suplimentarăa piesei - în cazul mă rimea de intrare nSC1 ş i masa
danturării unei roţ i dinţ ate cu dinţ
i înclinaţ
i maş inii - ca element condus având

230
ca mă rime de ieşire turaţ ie a ş
ia suplimentarăn PS. Pentru o rotaţ urubului conducă
tor
rotirea suplimentarăa piesei este:
p
n ps  l ,
pE
ii ale ş
iar pentru nSC1 rotaţ urubului conducă
tor:
p
n ps n scl  l ,
pE
de unde:
n ps p
 1 ,
n scl pE
în care:
p 1 este pasul şurubului pentru avans vertical, în mm;
p E - pasul elicei dintelui, în mm.
Ecuaţ
ia lanţului cinematic pentru miş carea suplimentarăare forma:
1
n PS = n SC1 i10 
i r4
iR2 
i 5
i 6,
i8

din care se calculeazăraportul de transfer al roţ

ilor de schimb:
A n ps i8 B
iR 4  4 =  2
B4 nsc1 i10 
id  i5 
i6 A2
Ţinându-se seama de relaţ
ia de calcul a pasului elicei:
 mn zp
pE  ,
sin 
ecuaţia de reglare a lanţ
ului cinematic pentru miş carea suplimentarăa roţii se obţ
ine
sub urmă toarea formă :
A4 sin 
Cms  , (12.14)
B4 mn zs
în care valoarea constantei lanţ
ului cinematic se calculeazăcu relaţ
ia:
i8 p1
C ms  .
i10 
id i5 
i6 
CR

Se observă , calculul de reglare a lanţ ului de rulare pentru dinţ i elicoidali s-a
făcut în douăetape: în prima etapăs-au calculat roţ ile de schimb pentru rulare ca la
prelucrarea dinţ ilor drepţ i, iar în a doua etapăs-au calculat roţ ile de schimb pentru
miş carea suplimentară . Aceastămiş care se însumeazăalgebric, prin intermediul
diferenţialului, cu miş carea de divizare (rulare).
Lanţ ul cinematic pentru avansul vertical (axial) are rolul realiză rii danturii pe
întreaga lăţime a roţ ii. Intrarea lanţului cinematic de avans vertical (Fig.12.12) este

231
piesa iar ieşirea este ş urubul conducă tor SC1. Deoarece avansul se considerăpentru o
rotaţie a piesei, mărimea de intrare este o rotaţ ie a piesei, iar mă
rimea de ieşire avansul
vertical sV. Reglarea lanţ ului cinematic pentru avansul axial se face prin roţ ile de
schimb A3/B 3 al că ror raport de transfer i R3 se calculeazădin ecuaţ ia lanţ
ului cinematic,
care este exprimatăsub forma:
1
s  
v i 
7 iR3 i p .
8 1
i6
Avansul vertical se poate exprima ş
i prin relaţ
ia:

s v = 1 rot.piesăsz 
zS
zP [mm/rot.piesă
],
în care:
sZ - avansul pe dinte, în mm/dinte;
zS ’ - numă
rul de dinţ i ai frezei melc;
zP - numă rul de dinţi ai roţ ii piesă
.
Din cele douărelaţ
ii, raportul roţ
ilor de schimb are forma:
A i
i R3  3  6 s 
z 
z
B3 i7 
i8 p1 Z s P
notându-se cu CSV constanta lanţ ului cinematic
pentru avans vertical, ecuaţ ia de reglare a
lanţ
ului cinematic pentru avans vertical devine:
A3
Csv 
sz 
zs 
zp
B3
Freza melc mai poate fi deplasată
vertical ş i prin lanţ ul cinematic manual,
manevrând maneta m1 ş i decuplând cuplajul C1
(Fig. 12.12.).
Lanţ ul cinematic pentru avansul radial
realizează apropierea între piesă ş i sculă ,
apropiere necesarăpentru stabilirea adâncimii
de aş chiere, în acest caz miş carea de avans este
intermitentă , însă pentru prelucrarea roţ ilor
melcate cu avans radial aceastămiş care de
avans se poate considera că este continuă .
Miş carea de avans radial se realizeazăde că tre
masa maş inii. Ca urmare, capă tul de intrare a
acestui lanţcinematic este întotdeauna piesa de
prelucrat, având ca mă rime de intrare o rotaţ ie a
Figura 12.16 – Scheme ale danturării sa, iar ca mă rime de ieşire avansul radial sr prin
cu avans tangenţ ial ş
i diagonal a b sania radială a mesei.
Avansul radial se exprimăîn mm la o
rotaţie a piesei (fig.12.12.), ecuaţ
ia lanţului cinematic pentru avansul radial fiind dată
de expresia:

232
 1
sr = 1rot.piesă i 7
iR3 
i 9
p 2 [mm/rot],
i6
expresie din care se poate calcula raportul de transfer al roţ
ilor de schimb pentru
reglarea lanţ
ului cinematic pentru avansul radial:
A i6
iR 3  3  
sr .
B3 i 7 i 9 p2
Ţinându-se seama de constanta lanţ ului de avans radial Csr, raportul roţ
ilor de schimb
pentru realizarea avansului radial se calculeazăcu relaţia:
A3
Csr 
sr (12.15)
B3
Miş carea de apropiere poate fi efectuatăş i prin intermediul manivelei m2 ,
decuplând cuplajul C2, sau cu ajutorul unui lanţcinematic auxiliar care primeş te
miş carea de la un motor electric separat.
Lanţ ul cinematic pentru avansul tangenţ ial (axial) al frezei melc se utilizeazăîn
cazul prelucră rii roţ
ilor melcate cu avans tangenţ ial (Fig.12.16,a) şi la prelucrarea
roţilor dinţate cilindrice cu avans diagonal (Fig. 12.16,b). Prin avans diagonal se
înţelege un avans axial al frezei compus cu un avans vertical.
Considerând avansul tangenţ ial st , [mm] pentru o rotaţ ie a piesei, ecuaţ ia
lanţului cinematic pentru avans tangenţ ial, dupăschema cinematicăstructuralădin
figura 12.17, are forma:
1
st = 1rot.piesă  i 7i R3
i8 
i11 
p 3 [mm/rot] ,
i6
de unde:
A3 i6
iR3 = = 
st .
B3 i7 
i8 i11 p 3
Notându-se cu Cst partea constantăa ecuaţiei, relaţ
ia de reglare a lanţului
cinematic pentru avans
tangenţ
ial devine:
A3
Cst st (11.16)
B3
În acest caz,
calculul roţ ilor de reglare
a lanţ ului cinematic de
rulare-divizare se
efectuează ţ inând seama
de faptul că , în timpul
prelucră rii roţilor melcate
cu avans tangenţ ial, sunt
necesare două miş că ri
relative între piesăş i sculă Figura 12.17 - Lanţ
ul cinematic pentru avans tangenţ
ial
şi anume: o miş care de

233
rulare care produce angrenarea între melcul sculăş i roata melcată -piesăş i o miş care de
avans axial a sculei care reprezintăo înş urubare a melcului în roata melcată(fig.
12.16.a).
Ca urmare, pentru a menţ ine angrenarea, ceea ce conduce la o prelucrare corectă
a roţii melcate, este necesarăo miş care suplimentarăde rotire a roţ ii melcate. Roţ ile de
schimb A2/B 2 (Fig.12.17) pentru rulare se calculeazăca ş i în cazul roţ ilor dinţ ate
cilindrice cu dinţ i drepţi.
Miş carea suplimentarăse obţ ine cu ajutorul lanţ ului cinematic ce trece prin
diferenţ ial, al că rui cap de intrare este ş urubul conducă tor sC3, iar capă tul de ieş ire
masa maş inii, reglarea fiind realizatăcu roţ ile de schimb A4/B 4 (Fig. 12.17). În timpul
prelucră rii roţilor melcate cu avans tangenţ ial, cuplajele C1 ş i C2 sunt decuplate, în
timp ce cuplajele C3 ş i C4 sunt cuplate.
Pentru a scrie ecuaţ ia lanţ ului cinematic pentru miş carea suplimentarăde rotire
a piesei, se considerăcăla o deplasare a frezei melc cu pasul p m, ş urubul conducă tor
sC3 se va rotii cu pm/p3 rotaţ ii (Fig. 12.17), în timp ce piesa se va rotii cu 1/zP rotaţ ii:

1 p 1 1
 m  i  i  i i  i i ,
z p i i 10 R 4 d R2 5 6
p 3 11 8
de unde se obţ
ine:
A p i  i
i R4  4  3 8 11 1  1 ,
B p  z i  i i i i
4 m p 5 6 10 d R 2
înlocuindu-se i R2 = A2 /B2 cu valoarea calculatăanterior, se obţ
ine:
A4 1
Cms
1

B4 pm zs
în care:
i8 i1 1 p 3
C 1m s 
i5 
i6 i1 0 id  CR

este constanta lanţ ului cinematic, pm pasul elicei frezei melc, iar zS numă rul de
începuturi ale frezei melc.
Ţinându-se seama căpm =  m a, ecuaţ
ia de reglare a lanţ
ului cinematic pentru
miş carea suplimentarădevine:
A4 1
C ms 
1
(12.17)
B4 ma zs
Formulele deduse din schemele cinematice structurale sunt aplicabile pentru
reglarea maş inii de danturat prin frezare FD 320A produsăla Cugir. Alte firme ce
produc maş ini de danturat cu frezămelc sunt: Pfauter, Modul, Reineker, Niles ş
i cele
ruseşti.

12.3.3. Maş
ini de danturat cu cuţ
it pieptene

234
 Maş inile de danturat cu cuţ it pieptene sunt printre cele mai precise maş ini de
danturat, datorităposibilită ţii execută rii precise a sculei, adicăcât mai apropiatăde
cremaliera de referinţ ă.
Maş inile de danturat cu cuţ it pieptene au posibilitatea prelucră rii danturii
cilindrice exterioare, dreaptăsau înclinată , precum ş i a danturii în V. Cuţ itul pieptene
se poate considera o porţ iune dintr-o cremalierăde referinţ ăcare este adaptatăpentru
aşchiere, iar fazele de lucru ale unei maş ini de danturat cu cuţ it pieptene sunt
prezentate în figura 12.18, distingându-se:
a) faza de lucru, în care se prelucreazănumărul de dinţ i stabiliţi k, fazăcând piesa se
roteşte (p) ş i se deplaseazăliniar (vS) din poziţ ia 1 în poziţ ia 2 pe o distanţ ăegală
cu kpd , p d fiind pasul danturii. În timpul rulă rii roţ ii, berbecul executămiş carea
principală de aş chiere caracterizată prin numă rul de curse duble pe minut
(Fig.12.18,a);
b) faza de divizare, în care berbecul este oprit sus - la capătul cursei de gol, miş carea
de avans este întreruptăprin cuplajul C3 , iar roata piesăP se deplaseazăliniar cu
vitezămare (vR) din poziţ ia 2 în poziţ ia 1 (Fig.12.18,b). În acest timp se decuplează
cuplajul C1 iar cuplajul C2 se comutădin poziţ ia 1 în poziţ ia 2. Inversarea sensului
de miş care se face cu inversorul I1 . În poziţ ia iniţ ialăpiesa se va gă si rotităcu
unghiul k unghi corespunză tor numă rului de dinţ i prelucraţ i, fiind realizată

Figura 12.18 - Fazele de lucru ale unei maş

ini de danturat cu cuţ
it pieptene

divizarea peste k dinţ i;

c) deplasarea liniarăş i rotirea piesei cu vitezămare în sens invers miş
cării de rulare, pe
’
distanţa l din poziţ ia 1 în poziţ ia 2 . Miş
carea este necesarăpentru ca în faza

235
 urmă toare săfie preluate jocurile din mecanismele lanţ ului cinematic, în scopul
înlă tură rii erorilor de pas la prelucrarea roţ ii;
d) faza de preluare a jocurilor, când deplasarea roţ ii piesăse face din poziţ ia 2 ’ în
poziţ ia 1 cu avans tangenţ ial de lucru (vS) ş i cu miş care de rotaţ ie ca ş i în cazul
rulă rii. În acest timp berbecul port-sculăeste pus în miş care prin cuplarea cuplajului
C1 ş i eliberarea frânei F, iar cuplajul C2 se comutăpe poziţ ia 1. Când roata ajunge în
poziţ ia 1 s-a terminat o rotaţ ie a tamburului, începând o nouărotaţ ie ş i deci un nou
ciclu de lucru.
Ciclul de lucru (de unde reiese ş i principiul de danturare) în care se prelucrează
unul, doi sau trei dinţ i este comandat automat de că tre tamburul cu came TC ş i se
o
produce la o rotire a tamburului cu 360 (Fig.12.19).
Cu toate cămaş inile de danturat cu cuţ it pieptene sunt precise, ele nu sunt prea
răspândite, deoarece în opoziţ ie cu simplitatea sculei cinematica lor este foarte
complicată ş i ca urmare preţ ul de cost ş i întreţ inerea sunt foarte ridicate, iar
productivitatea este mai scă zutăîn comparaţ ie cu alte maş ini de danturat. Ciclul de
lucru complicat se explicăş i prin faptul căla module medii ş i mari nu se pot construi
cuţite pieptene de lungime mai mare decât desfă ş urata cercului de divizare a piesei.
Rularea dintre sculăş i piesăse poate realiza cu dreaptăfixă(maş ini Maag) sau
cu dreaptămobilă(maş ini Sunderland sau Parkinson). La varianta Parkinson unghiul
de degajare al sculei este realizat prin ascuţ ire, iar la Maag unghiul de degajare se
realizeazăprin poziţ ionarea sculei.
Maş inile de tip Maag lucreazăprin mortezare cu una sau douăscule, având
direcţ ia de deplasare a berbecului într-un plan vertical, cele de tip Sunderland ş i
Parkinson lucreazăprin rabotare, în care caz deplasarea berbecului are loc într-un plan
orizontal.
Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de mortezat danturăcu cuţ it
pieptene de tip Maag (acestea fiind cele mai ră spândite) este prezentatăîn figura 12.19.
Lanţ ul cinematic principal este antrenat de motorul electric ME (Fig.12.19) ş i
conţ ine un cuplaj C1 pentru întreruperea miş că rii în faza doua ş i a treia, o frânăF
pentru oprirea berbecului Bb în poziţ ia “sus”, un variator de turaţ ii VT ş i un mecanism
bielă -manivelăMT pentru transformarea miş că rii de rotaţ ie na în miş care de translaţ ie a
berbecului - caracterizatăprin numă rul de curse duble pe minut [cd/min]. Reglarea
numă rului de curse duble se realizeazăprin intermediul variatorului de turaţ ii.
Lanţ ul cinematic de avans tangenţ ial este derivat din lanţ ul cinematic vertical,
punctul A, având ca semnal de intrare o cursădublăa berbecului, iar ca semnal de
ieşire avansul tangenţ ial s t exprimat în mm/cd. Miş carea de rotaţ ie, preluatădin lanţ ul
cinematic principal este transformatăîntr-o miş care de oscilaţ ie de că tre mecanismul
Mo .
Un mecanism cu clichet Mi transmite miş carea mai departe cu intermitenţ ă
şurubului conducă tor Sc. Miş carea de avans tangenţ ial se realizeazănumai în timpul
cursei de gol a berbecului. Lanţ ul mai conţ ine inversorul I1 - necesar schimbă rii
sensului de miş care dupărealizarea diviză rii dupăk dinţ i, mecanismul de multiplicare
Mm folosit pentru reglarea numă rului de dinţ i ce se prelucreazăîntr-un ciclu, inversorul

236
I 2 prin care se stabileş te iniţ ial sensul miş cării de rulare ş i mecanismul cu roţ i de
schimb A1 - B1 pentru reglarea lanţ ului cinematic.
Pentru reglarea lanţ ului cinematic, în prima fază , se calculeazăroţ
ile de schimb
A1 - B1 din condiţ ia deplasă rii roţii-piesăcu k p d, iar în a doua fazăse calculează
numă rul de dinţ i depă şiţi de clichet la o oscilaţ ie a sa, pentru realizarea unui avans
tangenţ ial st impus de procesul de aş chiere.

Figura 12.19 - Schema cinematicăstructuralăa unei maş

ini de mortezat dantură
cu cuţ
it pieptene
Lanţ ul cinematic de rulare realizeazărotirea piesei, în acelaş
i timp cu deplasarea
ei rectilinie, obţ inându-se rularea roţ ii-piesă
pe cremaliera-sculă . Lanţ ul cinematic de
rulare este format din ş urubul conducă tor S c
ca element de intrare, roţ ile de schimb B1 -
A1 , cuplajul C3 , roţ ile de schimb A2 - B2,
mecanismul melc-roatămelcatăş i piesa ca
element final.
Pe maş inile de mortezat cu cuţ it
pieptene, prelucrarea danturii înclinate este
posibilă , caz în care se va ţ ine seama de
modulul axial ş i înclinarea elicei dinţ ilor.
Desigur, berbecul port-sculăva fi înclinat cu
unghiul într-un sens sau altul.

237
 Maş inile de danturat cu cuţ
it pieptene (tip Maag) prelucreazăroţ
i dinţ
ate cu
diametru cuprins între 20 ş
i 6000 mm ş i modulul de 1 30 mm.

12.3.4. Maş
ini de danturat cu cuţ
it roată
Maş inile de prelucrat dantura cu cuţ it roatăsunt construite, în majoritatea lor,
pentru roţ i cu diametru de 500
600 mm ş i modulul de 4 6
mm.
Maş inile de prelucrat
dantura cu un singur cuţ it roată
au axa verticală ş i lucrează
prin mortezare, iar cele cu
douăcuţ ite roată(tip Sykes)
prelucreazăroţ ile dinţ ate mari
şi în special cele cu danturăîn
V, au axa orizontalăş i lucrează
prin rabotare.
Ambele tipuri de
prelucră ri se bazează pe
principiul generă rii evolventei
cu dreaptămobilă , în procesul
rulă rii roata-sculă ş i roata-
piesă angrenează între ele,
având o cremalierăcomună , al
Figura 12.20 - Schema cinematicăstructuralăa unei că rui profil imaginar se
maş ini de danturat cu cuţ it roatăprin mortezare deplasează după direcţ ia
tangentei în punctul comun al
cercurilor de rulare.
Cuţ itele roatăcu dinţ i drepţi sunt pentru prelucrarea danturii drepte ş i cele cu
dinţi înclinaţ i pentru dantura înclinată . Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de
danturat prin mortezare cu cuţ it roată este
prezentatăîn figura 12.20.
Lanţ ul cinematic principal dezvoltăviteza
de aş chiere, este antrenat de motorul electric ME,
cu semnalul de intrare n 0 ş i conţ ine mecanismul cu
roţi de schimb A1/B 1 pentru reglarea mă rimii de
ieşire. În continuare, mecanismul de transformare a
miş că rii de rotaţ ie în miş care rectilinie MT are
posibilitatea de reglare a cursei berbecului Bb .
Acest mecanism este de regulăo bielă -manivelăce
imprimă o miş care rectilinie alternativă a
berbecului printr-un sector dinţ at ce angreneazăcu
Figura 12.21 - Ghidaje elicoidale o cremalierăcirculară .

238
 În cazul prelucră rii danturii înclinate este necesarăo miş care suplimentarăde
rotire a sculei, pentru a se obţ ine deplasarea tă işurilor acestuia dupătraiectoria
elicoidalăa curbei directoare.
Aceastămiş care este imprimatăberbecului prin intermediul unor ghidaje
elicoidale (Fig.12.21) care au o parte (a) solidarăcu roata melcatăce imprimă
berbecului miş carea de rulare, iar cealaltăparte (b) solidarăcu berbecul.
Pasul elicei ghidajelor se calculeazăcu relaţ ia:
z
p EG p EP  s ,
zp
în care:
p EP este pasul elicei dinţ ilor piesei;
zS - numă rul de dinţi ai sculei.
zP - numă rul de dinţi ai piesei.
Ecuaţ
ia lanţ
ului cinematic principal este:

ncd n0 
i1 
iR1 [cd/min],
de unde se deduce raportul roţ
ilor de schimb:
A1 n cd 1
i R1    (12.18)
B1 n 0 i1
Lanţ ul cinematic de rulare-divizare, ca lanţcinematic generator complex, este
un lanţcinematic care se închide între sculăş i piesă, având ca semnal de intrare turaţ
ia
n s a sculei, iar ca semnal de ieşire turaţ
ia np a piesei. Legă tura cinematicăa celor două
elemente finale ale lanţ ului este exprimatăprin condiţ ia angrenă rii:
np zs

ns zp
Elementul de reglare a lanţ ului cinematic este mecanismul cu roţ i de schimb, cu
raportul de transmitere reglabil i R2 . Din ecuaţ ia lanţului cinematic de rulare(Fig.12.20):
1
n p ns   i  i i , [rot/min],
i3 i4 R 2 6 7
se poate deduce raportul de transmitere al roţ
ilor de schimb:
A z i  i
iR 2  2  s 3 4 (12.19)
B2 z p i 6 i7
Lanţ ul cinematic de avans circular este destinat pentru realizarea vitezei de
rulare între piesăş i sculă , imprimându-se sculei o mişcare de rotaţ ie caracterizatăprin
mă rimea avansului circular sc. Avansul circular sc se exprimăîn mm/cd ş i reprezintă
mă rimea arcului de cerc de rulare al sculei corespunză tor rotirii acesteia la o cursă
dublă . Lanţ ul cinematic de avans circular este derivat din lanţul cinematic principal în
punctul A (Fig.12.20) ş i conţine mecanismul cu roţ i de schimb A3/B3 pentru reglarea
vitezei de rulare şi mecanismul melc-roatămelcatăcu raportul de transmitere i 4.

239
 Considerând ca mă rime de intrare turaţ
ia na = ncd, iar ca semnal de ieş
ire turaţ
ia
n s a sculei, ecuaţ
ia lanţ
ului cinematic are forma:
n s n a 
i R3 
i3 
i 4 [rot/min],
din care se poate calcula raportul roţ
ilor de schimb cu relaţ
ia:
A n 1
iR 3  3  s  . (12.20)
B3 n a i2  i3 
i4
Lanţ ul cinematic de
avans radial asigură
adâncimea de aş chiere prin
pă trunderea sculei în roata-
piesă în timpul rulă rii.
Pă trunderea se realizează
continuu pânăla adâncimea
totalăegalăcu înă lţ
imea h a
dintelui - la module mici,
sau în câteva trepte la
prelucrarea danturii la
Figura 12.22 - Schema realiză rii adâncimii module mari, în care caz
golului dintelui la danturarea cu cuţit roată adâncimea totală h este
suma celor douăsau trei
adâncimi (Fig.12.22):
h = h1 + h2 +...
Dupărealizarea fiecă rei adâncimi avansul radial este sistat şi urmeazărularea cu
o rotaţ ie întreagă , pentru prelucrarea tuturor dinţilor. Deplasarea de avans este obţ inută
cu ajutorul unor came K1 profilate dupăo spiralăarhimedică , avansul radial fiind
determinat de înă lţ
imea
camei iar viteza de avans de
unghiul proeminenţ ei camei
şi de turaţ ia acesteia.
Traseul lanţ ului cinematic
de avans radial este
urmă torul (fig.12.20):
piesa, inversorul I2 , punctul
B, şi variatorul de avansuri
VA, respectiv cama K1. Ca
semnal de intrare se
consideră unghiul k de
rotire a camei, unghi corespunză tor pă trunderii sculei la adâncimea h, semnalul de
ieşire fiind unghiul de rotire a piesei (Fig.12.22.). Ecuaţ ia lanţ ului cinematic este
urmă toarea:
1
k  i  i ,
iVA i5 6 7

240
elementul reglabil fiind raportul de transmitere al cutiei de avansuri:
i  i 
iVA  6 7  K , (11.21)
i5 
în care unghiul  de rotire a piesei se poate calcula funcţie de avansul radial sr ş
i de
avansul circular sc.
Maş inile de prelucrat dantura cu cuţit roatăsunt singurele maşini care execută
corect (fă
rădispozitive auxiliare) dantura interioară.

12.4. Maş
ini pentru finisarea danturii cilindrice
Dantura roţ ilor dinţ
ate cilindrice se finiseazăprin
şeveruire, rectificare, lepuire şi rodare, în care scop se
utilizeazămaş ini-unelte specifice.

ini de ş
12.4.1. Maş everuit dantura
Şeveruirea se aplicăroţ ilor dinţ ate netratate termic
(HRC < 40), urmă rindu-se obţ inerea unei calită ţi
superioare a suprafeţ ei dinţ ilor, eventual ş i bombarea lor,
operaţ ia executându-se cu ajutorul unor scule numite
Figura 12.23 - Principiul
şevere. Principiul de lucru al maş inilor de ş everuit dantura
operaţiei de ş
everuit dantura
constăîn urmă toarele: ş everul roatăş i roata
dinţ atăcare se finiseazăformeazăun angrenaj
încruciş at, la care, în afara miş că rii de rulare I
şi II, existăş i o miş care III de alunecare de-a
lungul flancurilor dinţ ilor. Datorită acestor
miş că ri, muchiile aş chietoare de pe flancurile
sculei ră zuiesc aş chii de grosime micăde pe
flancurile roţ ii de prelucrat (Fig.12.23).
În afarăde avansul longitudinal III mai
este necesarăş i miş carea de avans radial IV,
pentru obţ inerea adâncimii de aş chiere.
Miş carea IV este periodică- la o cursădublăa
miş că rii longitudinale, putând fi executatăde
piesăpentru roţ ile obiş nuite sau de ş ever pentru
roţile dinţ ate mari. Capul portş ever poate fi
rotit în plan orizontal, în vederea obţ inerii
unghiului de avans longitudinal.
În figura 12.24 se prezintă schema
cinematicăstructuralăa unei maş ini de ş everuit Figura 12.24 - Schema cinematică
dantura cu ş ever roată . structuralăa unei maş ini de
Lanţ ul cinematic principal asigură şeveruit dantura cu şever roată

241
miş carea de rotaţ ie ns a ş
everului S, miş carea fiind primităde la motorul M1 ş i reglată
cu roţile de schimb A 1 - B1.
Lanţ ul cinematic de avans longitudinal este antrenat de motorul M2 ş i este reglat
cu ajutorul roţ ilor de schimb A2 - B2.
Frâna F, aflatăpe arborele sculei, face posibilăapariţ ia forţei de aş chiere la
alunecarea dintre flancurile dinţ ilor.
Avansul radial se obţ ine printr-un mecanism cu clichet MC, acţ ionat de o camă
K, care este legatăde lanţ ul cinematic de avans longitudinal. Avansul radial se produce
o datăla o cursădublăa saniei ce poartăpiesa.
Pentru obţ inerea danturii bombate, piesa poate oscila, în timpul avansului
longitudinal alternativ, în jurul unui pivot vertical conţ inut în planul mesei maş inii.
Pentru ş everuirea danturii drepte se folosesc ş evere cu dinţ i înclinaţ i, iar pentru
şeveruirea danturii înclinate se folosesc ş evere cu dinţi drepţi sau înclinaţ i cu un unghi
ce diferăde cel al înclină rii dinţ ilor roţii de prelucrat, axele sculei ş i piesei fiind
încruciş ate.

12.4.2. Maş
ini de rectificat dantura cilindricăprin copiere
Dintre toate procedeele de finisare a danturii, rectificarea este procedeul care
poate corecta toate tipurile de erori: de dimensiune, de divizare, de simetrie, de formă
,

Figura 12.25 - Soluţ

ii tehnologice pentru rectificarea danturii cu pietre profilate

de înclinaţie, de calitate a suprafeţ ei etc. Rectificarea prezintăşi marele avantaj căse

poate aplica roţ ilor dinţ ate tratate termic.
La maş inile de rectificat dantura prin copiere se utilizeazăo piatrăabrazivă
(scula) care este profilatădupăevolventa ce trebuie realizată .
Principiul de lucru al acestor maş ini este asemă nător prelucră
rii danturii cu
freza disc modul. Prelucrarea se poate efectua cu un disc dublu sau simplu profilat
(Fig.12.25, a ş i b) sau cu douădiscuri simplu profilate (Fig.12.25,c). Precizia de
prelucrare depinde de precizia cu care se materializeazăevolventa pe sculă , de precizia
divizării ş
i poziţ ionă rii piesei în raport cu scula.

242
 Maş inile de rectificat dantura cu pietre profilate pot efectua prelucrarea în ciclu
complet pentru fiecare dinte sau se divizeazăadaosul de prelucrare la un numă r dat de
rotiri complete ale piesei.
Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de rectificat dantura cu disc
abraziv dublu profilat este prezentatăîn figura 12.26.
Lanţ ul cinematic principal, acţ ionat de motorul M1 , asigurămiş carea principală
de aş chiere naş.
Lanţ ul
cinematic de avans
asigură miş carea de
avans axial sa, ,
acţ ionat find de
motorul M2, cuplajul
C1 , roţ ile de schimb
Aa -Ba, cuplajul C2 ş i
şurubul conducă tor
S C1.
Pentru
inversarea sensului de
miş care ş i revenire
rapidă a saniei
portpiatră , cuplajul C1
se mutăpe poziţ ia 2,
fiind comandat în
cursăde opritorii O1 , Figura 12.26 - Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini
O 2 prin limitatorii LC1, de rectificat dantura cu disc abraziv dublu profilat
L C2. Acţ ionarea manualăa ş urubului S C1 se poate face cu maneta m 1.
Lanţ ul cinematic de divizare este acţ ionat tot de motorul M2, conţ ine cuplajul
C3, mecanismul de divizare MD , roţ ile de schimb AD-BD. Divizarea piesei se produce
dupăieş irea pietrei din golul dintelui (deci când C1 este pe poziţ ia 2) ş i este comandată
tot de la opritorii O 1, O2 ş i limitatorii L1 , L2 .
Lanţ ul cinematic de filetare, utilizat la prelucrarea danturilor înclinate, corelează
miş carea de rotaţ ie a piesei cu cea de translaţ ie a saniei port-piatră , prin roţ ile AD/B D,
AF /BF, cuplajele C4 ş i C2 şiş urubul conducă tor SC1.
Pentru realizarea avansului de adâncime sr se foloseş te maneta m 2 care
acţ ioneazăprin intermediul ş urubului conducă tor SC2 sania port-piesă . Flancurile
pietrei abrazive sunt profilate de că tre douăvârfuri cu diamant - care sunt conduse
dupăun ş ablon.

12.4.3. Maş
ini de rectificat dantura cilindricăprin rulare
Maş inile de rectificat dantura roţ ilor dinţate cilindrice prin rulare utilizează
urmă
toarele scule abrazive: piatra abrazivă-disc ş
i taler ş
i melcul abraziv.

243
 Maş inile de rectificat dantura prin rulare care lucreazăcu disc abraziv generează
evolventa prin metoda generă rii cu dreaptăfixă , iar cele ce lucreazăcu melc abraziv
genereazăevolventa prin metoda generă rii cu dreaptă
mobilă .
Maş inile ce lucrează cu disc abraziv sunt
fabricate de firmele Niles, Höfler, Kolb, Patt-Witney ş i
ENIMS. Tipurile constructive se deosebesc prin forma
sculei şi prin ciclul de lucru.
Maş inile care folosesc ca sculăun disc dublu
conic ce materializeazăun dinte al cremalierei de
referinţăimaginarăsunt cunoscute sub denumirea de
Figura 12.27. Miş că rile
NILES.
necesare rectificării
danturii prin generare La aceste maş ini (Fig.12.27) scula execută
cu disc abraziv dublu miş carea principalăde aş chiere I - o rotaţ ie a discului
conic abraziv, miş cările de rulare II ş i de translaţ ie III sunt
executate de că tre piesă- fiind necesare generă rii
profilului în evolventă .
Pentru
rectificarea dinţ ilor pe
întreaga lungime
(lăţime) piatra abrazivă
execută ş i o miş care
rectilinie alternativăIV.
După prelucrarea unui
gol piatra se retrage
(miş carea V), iar piesa
execută miş carea de
divizare VI.
Maş inile de
rectificat dantura prin
rulare de acest tip pot
rectifica dantura după
două cicluri de lucru
distincte. La ciclul de
lucru normal (de
precizie) se foloseş te un
disc cu lăţimea
micş orată , iar ciclul
cuprinde mai multe faze
(Fig. 12.28,a). Astfel, la
rectificarea unui gol se
Figura 12.28 - Ciclul de lucru al maş inilor de rectificat prelucrează pentru
dantura prin rulare cu disc dublu conic început flancul stâng,
dupăcare se inversează

244
sensul de rulare ş i se compenseazăjocul S, realizându-se astfel rectificarea flancului
drept. Dupăce ambele flancuri sunt rectificate, discul abraziv se retrage, roata se
roteş te (are loc divizarea) cu un dinte ş i ciclul se reia.
Ciclul de rectificare productivă(Fig.12.28,b) face ca prelucrarea săaibăloc
simultan, pe ambele flancuri a unui gol, iar la capă t de cursăse produce inversarea
sensului rulă rii, discul abraziv revine în angrenare ş i se rectificăcele douăflancuri ale
golului urmă tor.
Maş inile de rectificat danturăcu disc dublu conic sunt destinate rectifică rii
roţilor dinţ ate cilindrice cu dinţ i drepţ i ş i înclinaţ i. Pă rţ ile componente principale ş i
miş că rile ciclului de lucru
ale unei asemenea maş ini
(NILES) sunt prezentate în
figura 12.29.
Semifabricatul 1 este
montat pe dornul 2, care la
rândul lui este fixat între
vârfurile mesei 10 ş i a
pă puş ii mobile. Piesa 1
executămiş carea de rotaţ ie
II ş i de translaţ ie III,
împreună cu sania 9 ş i
montantul 8.
Scula 3 execută
miş carea principală de
aşchiere I, primită de la
motorul electric 4. Tot scula
mai execută ş i miş carea
rectilinie alternativăIV, care
este avansul longitudinal
Figura 12.29 - Schema bloc ş i miş cările ciclului de
(axial) - în scopul prelucră rii
lucru ale unei maş ini de rectificat dantura
dinţ ilor pe întreaga lungime,
prin rulare cu disc dublu conic (NILES)
miş care care este executată
împreunăcu sania portsculă
5 pe ghidajele suportului 6. În cazul prelucră rii dinţ ilor înclinaţ i, suportul 6 se înclină
cu unghiul elicei dinţ ilor.
Prin reglarea radială(V) a pă puş ii portsculă7 se obţ ine distanţ a dintre dreapta
medie a cremalierei de referinţ ăş i axa piesei. Legă tura cinematicăexistentăîntre
miş că rile II, III ş i IV este astfel conceputăîncât la o cursădublăa miş că rii II să
corespundăo anumitărulare (avans circular pe flancul dintelui). La maş inile mici ş i
mijlocii, miş carea IV se executăcu sisteme de acţ ionare electromecanice, iar la
maş inile mari miş carea IV se realizeazăpe cale hidraulică .
Maş inile moderne de rectificat (cu disc dublu conic) au în întregime automatizat
ciclul de lucru, acestea permiţ ând realizarea unor danturi bombate atât pe înă lţ
imea
dintelui (flancă ri), cât ş i pe lă ţ
imea lui (tip butoi).

245
 Figura 12.30 - Materializarea cremalierei de referinţăprin douăsuprafeţ
e
frontale a douădiscuri plane (maş inile MAAG)

Maş inile de rectificat cu douăpietre abrazive de tip taler sunt cunoscute sub
denumirea de MAAG. Deosebirea faţ ăde maş inile Niles constăîn faptul căcremaliera
de referinţ ăeste materializată(de data aceasta) de douăsuprafeţ e frontale a două
discuri plane (Fig.12.30). Astfel, la prelucrarea roţ ilor dinţate cu modul mare se
rectificăflancurile aceluiaş i gol (Fig.12.30,a), iar la cele cu modul mic un disc
materializeazăun flanc, iar cel de al doilea flancul antiomolog - peste un numă r
oarecare de dinţ i (Fig.12.30,b). La unele maş ini discurile sunt paralele (Fig.12.30,c),
rularea având loc pe cercul de bază .
La maş inile MAAG miş cările de generare a evolventei sunt aceleaş i ca la
maş inile anterioare,
diferenţ ele constând
în poziţ ia orizontală
a axei piesei ş i în
modul de realizare a
miş că rilor de rulare.
Pă rţ
ile
componente şi
miş că rile ciclului de
lucru la o maş inăde
rectificat danturăcu
discuri taler sunt
prezentate în figura
12.31.
Figura 12.31 - Schema bloc ş i miş cările ciclului de lucru la o Miş carea
maş inăde rectificat danturăcu discuri taler (MAAG), principală de
aşchiere I este
executatăde discurile 6 antrenate de capul de rectificat 7. Poziţ ia radialăa discului faţ ă
de piesa de prelucrat se regleazăprin deplasarea V a capului de rectificat 7, iar poziţ ia
înclinatăa discului se regleazărotind suportul 8 pe ghidajele circulare ale montantului
9 (miş carea VII).

246
 Piesa 5 se monteazăpe dornul 4, executând împreunăcu acesta, în ambele
sensuri, miş carea de rulare compusădin miş carea de rotaţ ie II ş i de translaţ ie III.
De la un mecanism cu excentric, sania 3 primeş te o miş care rectilinie alternativă
III, care, apoi, prin intermediul tamburului 2 ş i a unor benzi metalice determinăş i
miş carea de rotaţ ie II.
Miş carea de avans longitudinal (axial) IV este executatăde că tre piesăîmpreună
cu sania 1, în vedere rectifică rii danturii pe
întreaga lă ţime a roţ ii dinţ ate
Aceste maş ini sunt dotate cu
dispozitive de îndreptare(diamantare) a
discurilor ce se uzează în timpul
prelucră rii. De asemenea, maş inile au ciclul
de lucru automatizat ş i posibilitatea
corijă rii danturii prin rectificare.
Maş inile de rectificat dantura cu Figura 12.32 - Rectificarea danturii cu
melc abraziv au principiul de lucru bazat pe melc abraziv
metoda generă rii evolventei cu dreaptă(http://www.youtube.com/watch?v=w9x7B
mobilă (Fig.12.32.). Melcul abraziv 1 jDhxSs)
executămiş carea principalăde aş chiere I,
angrenând cu piesa 2 (roata dinţ atăsupusărectifică rii) - asemă nător unui melc cu o
roatămelcată .
Piesa 2 execută
miş carea de rotaţ ie II ş i
de avans axial III.
Divizarea, spre
deosebire de maş inile
prezentate anterior, se
face continuu.
Schema bloc
precum ş i miş că rile pe
care le executăo maş ină
de rectificat cu melc
abraziv sunt prezentate
în figura 12.33.
Batiul 3 susţ ine
pă puş a portsculă 4 ş i
montantul 5, care, la
rândul lui, susţ ine Figura 12.33 - Schema bloc a unei maş ini de
suportul portpiesă 6. rectificat dantura cu melc abraziv
Acesta executămiş carea
de avans axial III ş i poate fi înclinat într-un plan paralel cu axa piesei pentru
rectificarea danturii înclinate.
Profilarea ş i ascuţ irea melcului se realizeazădirect pe maş inăcu ajutorul rolei 7
montatăîn suportul deplasabil 8, care are profilul cremalierei ce urmeazăsăfie

247
transpusăpe melcul abraziv. Rola se deplaseazăparalel cu axa melcului (miş carea V)
prin intermediul unui lanţde filetare ce leagăaceastămiş care cu mişcarea de rotaţ
ie I a
melcului.
Prin profilarea corespunză toare a flancului melcului abraziv se poate obţ ine
corijarea vârfului ş
i piciorului dinţ
ilor.
Modulele mai mici de 2 mm se pot prelucra din plin, fă rădegroş are prealabilă ,
adicăcu o productivitate deosebită .

12.5. Maş
ini pentru danturarea roţ
ilor dinţ
ate conice
Roţ
ile dinţ
ate conice pot fi cu dinţ
i rectilinii dispuş i radial (drepţ i) sau înclinaţ i,
cu dinţ i în V sau cu dinţ i curbi. La aceste
roţi profilul dinţ ilor, în lungul lor, este
variabil, deci sunt variabile modulul, pasul
danturii ş i înă lţimea dintelui.
Generarea danturii roţ ilor dinţ ate
conice se face cu preponderenţ ă prin
rulare, totuş i în practica industrială , pentru
roţi cu precizie mai scă zută , se foloseş te ş i
metoda generă rii prin copiere, în special
danturarea prin broş are circularăsau cu
freza disc modul.

12.5.1. Principiul danturării roţ ilor

dinţate conice
La baza generă rii danturii roţ ilor
dinţ ate conice stăroata plană , dupăcum la
cele cilindrice stăcremaliera de referinţ ă.
Roata planăeste o roatădinţ atăconică
imaginară , având unghiul la vârf de 180o
(Fig.12.34).
Spre deosebirea de cremaliera de
referinţ ă, care poate angrena cu orice roată
Figura 12.34 - Roata plană dinţ ată cilindrică având acelaş i modul,
roata planăconicăpoate angrena numai cu
roţile unui angrenaj conic dat. Roata planăare deci un numă r finit de dinţ i, nu
întotdeauna numă r întreg.
La prelucrarea roţ ilor dinţate conice prin metoda generă rii, ca sculăse utilizează
unul sau doi dinţ i modificaţ ii plane generatoare, având profil rectiliniu ş
i ai roţ i nu în
evolventăsfericăvariabilă , lucru acceptat din punct de vedere tehnic, deci a erorilor
admisibile.
Profilul obţ inut cu scule rectilinii poartădenumirea de danturăoctoidă(pe
suprafaţa sferei linia de angrenare are forma cifrei 8).

248
 Astfel, la rulare, scula cu profil
rectiliniu trapezoidal executămiş carea
principalăde aş chiere îndreptatăspre
vârful conului de rulare al roţ ii dinţate
conice de prelucrat, în timp ce între
piesăş i sculăare loc miş carea de rulare.
Rularea are loc între planul de rulare a
roţ ii plane ş i conul de rulare a roţ ii
conice de prelucrat (Fig. 12.35.).
Scula se deplaseazăîn lungul
generatoarei de fund a dintelui roţ ii
dinţ ate conice de prelucrat sub un unghi
de 90o+b, în raport cu axa roţ ii plane,
unde b este unghiul piciorul dintelui Figura 12.35 - Principiu dantură rii conice
roţ ii conice de prelucrat. pe maş inile Bilgram-Reinecker
Pe acest principiu lucreazămaş inile Bilgram-Reinecker, având dezavantajul
ncesită ţii de a regla leagă nul de
rulare a sculei faţ ăde platoul
maş inii pentru b al fiecă rei roţ i
de prelucrat, Dantura generată
după acest procedeu poartă
denumirea de octoid I.
Constructorii de maş ini-
unelte au eliminat această
miş care de reglaj, astfel că
direcţ ia de deplasare a sculei a
devenit perpendicularăpa axa
roţ ii plane generatoare (Fig.
12.36).
În acelaş i timp, miş carea
de rulare are loc între roata piesă Figura 12.36 - Principiul danturării conice pe
generatăş i roata plană , aceasta maş inile Gleason, Heidenreich & Harbeck,
din urmăavând, de data aceasta, Klingenberg, Modul ş i maş inile ruseşti 526,
vârful în planul ce conţ ine 5A26,523 etc.
generatoarea de vârf a dinţ ilor,
iar semiunghiul conului de rulare are valoarea 90o-b. Acest tip de roatăgeneratoare
este cunoscutăş i sub denumirea de roatăcvasiplanăgeneratoare.
Dantura generatădupăacest principiu se realizeazăpe maş inile Gleason,
Heidenreich & Harbeck, Klingenberg, Modul ş i maşinile ruseş ti 526, 5A26,523 etc.,
fiind cunoscutăsub denumirea de danturăconicăoctoid II. Majoritatea maş inilor de
danturat roţ i dinţate conice lucreazăpe acest principiu.
Maş inile-unelte pentru danturat roţ i conice prin rulare se bazează pe
urmă toarele cazuri posibile de rulare între roata planăş i roata piesă :

249
 - rularea roţ
ii plane pe roata-piesăfixă ;
- rularea roţii-piesăpe roata planăfixă ;
- rotirea ambelor roţi, axele lor fiind fixe.

12.5.2. Maş
ini de danturat roţ
i conice prin rulare
Danturarea roţ ilor conice prin rulare este mult mai ră spânditădecât metoda
copierii, datorităproductivită ţii mari, a preciziei bune ş i a funcţ ionării silenţioase a
angrenajelor. Operaţ iile folosite pentru aşchiere pe aceste maş ini-unelte sunt rabotarea
şi frezarea.
Maş inile de danturat prin rabotare cu douăcuţ ite sunt folosite în producţ ia de
serie mare ş i masădatorităproductivită ţ
ii ridicate. Spre deosebire de maş inile de
rabotat cu un cuţ it (sistem Bilgram), maş inile de rabotat cu douăcuţ ite folosesc la

Figura 12.37 - Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de danturat

roţi dinţ
ate conice prin rabotare cu douăcuţ
ite

rulare roata cvasiplană , iar cele douăcuţ ite materializeazăun dinte al roţ ii plane,
executând totodatămiş carea principalăde aşchiere.
Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de acest tip este prezentatăîn
figura 12.37.
Lanţ ul cinematic principal preia mişcarea de la motorul ME, iar prin intermediul
roţilor de schimb Ar - Br asigurăcelor douăsă nii portcuţite S numă rul de curse duble pe
minut n cd, de la turaţia reglatăna , care apoi este transformatăîn miş care liniarăprin
intermediul mecanismului de transformare MT - de tipul manivelă– bielă .

250
 Cursa cuţ itelor C1, C2 poate fi reglată(Fig.12.38), ele deplasându-se pe
ghidajele rectilinii sub unghiul 2  1,  1 fiind semiunghiul conului de rulare al roţ ii-
piesă . Deplasarea cuţ itelor se face în
contratimp cu un numă r reglat de curse
duble pe minut n cd.
Lanţ ul cinematic de rulare este
format din roata plană(tamburul T), roţ ile
de rulare AR - BR, diferenţ ialul D if, roţile
de divizare AD - BD ş i roata piesăP, fiind
antrenat în punctul L2 de la lanţ ul
cinematic de avans circular.
Miş carea de rotaţ ie a tamburului T
prin melcul z1 , deci ş i a celor douăcuţ ite,
împreunăcu miş carea de rotaţ ie a piesei
P, realizeazărularea cu roata planăRP. Figura 12.38 - Sistemul de acţ ionare a
Rotirea tamburului T asigurăun cuţitelor de rabotare
avans circular Wc, pe cursa dublă a
sculelor, care se regleazăprin roţ ile Awc - Bwc, miş carea fiind luatăde lanţ ul cinematic
de avans axial prin punctul de legă turăL1.
Inversorul I, pe poziţ ia 1, asigurărularea într-un sens, iar pe poziţ ia 2 în sens
opus. Dupăaceastărulare intrăîn funcţ iune lanţ ul cinematic de divizarea, prin cuplajul
C, care transmite o miş care suplimentarăpiesei cu unghiul  o
p =360 /zp . Reglarea
acestui lanţ , ce cuprinde ş i un mecanism special de inversare-divizare MD, se face prin
intermediul roţ ilor AD - BD. Inversorul I ş i cuplajul C sunt comandate de tamburul de
comandăT C, care este legat la punctul L4 de lanţ ul cinematic de avans axial.
Lanţ ul cinematic de avans axial preia miş carea prin punctul L 3 de la lanţ ul
cinematic principal ş i este reglat prin roţ ile de schimb Awax - Bwax. Cama K, la o rotaţ ie
completă , asigurăavansul necesar realiză rii înă
lţimii dintelui.
Depinzând de ciclul de
lucru, pe aceste maş ini este
posibilă prelucrarea de
degroş are ş i finisare dintr-o
singură trecere, sau numai
finisare, respectiv degroş are,
divizarea, dupăcum s-a vă zut,
fiind discontinuă .
Maş inile de danturat cu
două freze disc realizează
danturăconicăce are fundul
concav, aceasta deoarece nu
există miş care de avans în
lungul generatoarei conului
(fig.12.39.). Dinţ ii celor două Figura 12.39 - Principiul dantură rii roţ
ilor dinţ
ate
freze sunt întrepă trunşi şi conice pe maş ini de danturat cu douăfreze

251
materializeazădintele roţ
ii plane în timpul cât se aflăîn aş
chiere. Miş
carea de aş
chiere

Figura 12.40 - Schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de danturat roţ

i dinţ
ate
conice prin frezare cu douăfreze disc

fiind de rotaţ ie (frezare), aceste maş ini sunt mult mai productive decât cele de rabotat
cu douăcuţ ite.
Structura cinematicămaş inilor de danturat conic cu douăfreze disc este
asemă nă toare cu a maş inilor ce prelucreazăcu douăcuţ ite de rabotat şi este prezentată
în figura 12.40.
Lanţ ul cinematic principal preia miş carea de la motorul M , este reglat cu roţ ile
de schimb Av - Bv ş i antreneazăsculele S (frezele disc) în miş carea principalăde
aş chiere.
Lanţ ul cinematic de avans axial este antrenat de la acelaş i motor electric, fiind
reglat prin roţ ile de schimb Awax/Bwax. Cama K, element final al lanţ ului de avans
axial, imprimăpiesei P miş carea necesarăpentru realizarea înă lţ
imi dintelui.
Lanţ ul cinematic de rulare preia miş carea din lanţ ul cinematic de avans axial ş i
este reglat prin intermediul roţ ilor de schimb Av - Bv, imprimând tamburului T miş carea
necesarădantură rii cu roata planămobilă . Divizarea-inversarea este asiguratăde un
mecanism MID aflat în lanţ ul cinematic de divizare care este parţ ial suprapus cu lanţ ul
de rulare. Reglarea diviză rii se face prin roţ ile de schimb AD -BD.
Pentru obţ inerea unor danturi corijate (bombate) geometria frezelor este
realizatăîn mod corespunză tor. Dantura realizatăpe astfel de maş ini, din raţiuni

252
comerciale, are diferite denumiri: Coniflex - cea realizatăde maş ini Gleason, Konvoid
în cazul maşinilor modul, ZFTK, Spheroid în cazul maş inilor Klingelnberg.
Existămaş ini de danturat conic cu douăfreze înclinate ce lucreazădupămetoda
cu roatăplanăfixă .

Figura 12.41 - Dantura conicăcurbă- forma dintelui (pe roata plană)

dupădiferite curbe

Maş ini de danturat roţ i conice cu

danturăcurbilinie. Dantura curbilinie se
caracterizează prin grad de acoperire
mare, funcţ ionare liniş tită, fiind larg
utilizată în special în industria auto.
Danturile curbilinii au forma dintelui (pe
roata plană ) dupădiferite curbe cum ar fi:
arc de cerc, evolventă , epi sau
hipocicloidăetc. (Fig. 12.41).
O serie de dificultă ţ
i constructive
au limitat construcţ ia de maş ini-unelte de
danturat roţ i conice cu danturăcurbilinie
la câteva tipuri de curbe ş i de maş ini.
Astfel, maş ini des întâlnite în industrie
sunt cele ce prelucreazădantura dispusă
dupăun arc de cerc, dupăun arc de
evolventă(danturăpaloidă ), dupăun arc
de epicicloidăalungită(danturăeloidă ).
Dantura roţ ilor conice care au
curba directoarea în arc de cerc, arc de Figura 12.42 - Generarea danturii
curbăcicloidală , poate fi generatăcu un conice în arc de cerc

253
cap de frezat având cuţite dispuse dupăun cerc. Dantura paloidăse prelucreazăcu o
frezămelc conică .
În cele ce urmeazăsunt tratate principiul de lucru(Fig.14.42) ş i structura
cinematicăa unei maş ini de danturat roţ
i conice cu dantura în arc de cerc(Fig.14.43).

Figura 12.43 - Structura cinematicăa unei maş ini de danturat

roţi dinţ
ate conice cu danturăcurbilinie

Directoarea angrenajelor conice în arc de cerc este, pe roata plană , un arc de

cerc de razăro (Fig.12.42) cu centrul în O1. Acesta, în raport cu centrul O al roţ
ii plane,
are poziţ ia determinatăde mă rimea unghiului m, unghi mă surat între tangenta la cerc
în punctul P de pe mijlocul lă ţ
imii roţii plane ş i
raza OP. Dacă= 0, dantura se numeş te zerol.
Structura cinematicăa unei maş ini de
danturat conic curbiliniu este prezentată în
schema cinematicăstructuralădin figura 12.43.
Lanţ ul cinematic principal este antrenat de
motorul M, reglarea se face prin intermediul
roţilor de schimb Ar - Br , care asigurăcapului de
frezat S turaţia necesară.
Lanţ ul cinematic de rulare asigură , prin
tamburul T (pe care se aflăcapul de frezat),
rularea dintre piesă P ş i roata plană Ro ,
conţ inând deci piesa P, roţ ile de divizare AD -
Figura 12.44 - Cap de frezat
BD, mecanismul de inversare-divizare MID, roţ ile
danturăconicăîn arc de cerc
de schimb pentru rulare AR - BR ş i angrenajul

254
melc-roatămelcatăa tamburului T. Av Bv
Lanţul cinematic de avans axial asigurăprelucrarea dintelui pe înă lţ
ime, fiind
derivat din lanţul cinematic principal ş i reglat prin roţile A wax - Bwax .
Ciclul de lucru constădin rulare cu generare într-un sens, retragerea piesei
(rapid prin MH) ş i rulare în sens invers cu miş care rapidăasiguratăde mecanismul MID,
timp în care se asigurăş i divizara, dupăcare urmeazăreluarea ciclului.
Modificarea profilului dintelui se realizeazăprin introducerea unei miş că ri de
rulare suplimentară , deplasând axial melcul care antrenează tamburul T prin
excentricul E a că rui turaţie se regleazăcu roţ ile a-b.
Capetele de frezat normale (Fig.12.44.) au între 8 ş i 24 de cuţ ite. Dinţ ii sunt
dispuş i succesiv, unul pentru prelucrarea flancului convex a unui dinte ş i altul pentru
prelucrarea flancului concav. Numai la producţ ia de serie micăse utilizeazăacelaş i
cap, atât la degroş are cât ş i la finisare, toţi dinţ ii capului de frezat lucreazăîn acelaş i
gol.

12.5.3. Maş
ini de danturat roţ
i conice prin copiere
Acceptând erorile inerente, generarea danturii conice prin copiere se poate face
folosind scule profilate ca freza disc modul, freza deget modul, broş a circulară , sau
cuţ itul de rabotat - în cazul copierii dupăş ablon.
Maş inile de broş at danturi conice au cea mai mare productivitate, fiind folosite
la danturarea pinioanelor din diferenţ ialele autovehiculelor. Aceste pinioane au o
construcţ ie aparte, care este redatăîn figura 12.45,a, unde se observăcăvârfurile celor
trei conuri nu coincid. Dantura de acest tip este cunoscutăsub denumirea de Revacyele
şi se executăprin broş are pe maş ini Gleason sau pe maş ini ruseşti ST-1222.
Scula este o broş ăde tip circular, posedând dinţi de degroş are ş
i dinţi de finisare
(Fig.12.45,b), precum ş i o porţ iune liberăpe care are loc divizarea. În timpul

Figura 12.45 - Dantura conicăRevacyele, principiul ş

i ciclul
de obţ
inere cu broş
a circulară

255
prelucră rii broşa circularăse roteş te continuu pentru a asigura viteza de aş chiere.
Broş a, pe
lângărotaţ ie, execută
şi o miş care de
translaţie din punctul
A în B cu vitezămică
pe durata degroş ării,
iar din B în C cu
vitezămare pe primii
trei segmenţ i de
finisare, apoi în sens
invers din C în D cu
viteză mare pe
ultimul segment de
Figura 12.46 - Schema cinematicăstructuralăa finisare, iar din D în
A are loc divizarea.
unei maş ini de broş at danturăconică
Cinematica
unor astfel de maş ini este relativ simplă(ST-1222), fiind prezentatăîn figura 12.46.
Miş carea principalăde aş chiere ns este asiguratăbroş ei S de lanţ ul cinematic principal,
care este antrenat de la motorul M ş i reglat cu roţ ile de schimb A/B .
Lanţ ul cinematic de avans preia miş carea din lanţ ul cinematic principal ş i are ca
element de execuţ ie cama k, care asigurădeplasarea broş ei (S) dupăciclul descris
anterior. Reglarea lanţ ului cinematic de avans pentru realizarea a diferite roţ i dinţ ate se
face prin schimbarea camei.
De asemenea, miş carea pentru lanţ ul cinematic de divizare este derivatătot din
lanţul cinematic principal (B) ş i este trecutăla un mecanism de divizare autocomandat
MD prin care se realizeazămiş carea intermitentăn D.
Dezavantajul acestor maş ini constă în
construcţ ia complicatăa sculei ş i deci costul ei ridicat.
Pentru unicate, reparaţ ii etc., pentru piese
nepretenţ ioase, maş inile universale de frezat (dotate cu
cap divizor) pot asigura cinematica generă rii danturii
conice, folosind ca scule freza deget-modul sau freza
disc-modul (Fig. 12.47).
Dantura conicădreaptă , înclinatăş i cea în arc de
cerc se poate finisa prin rectificare. Maş inile-unelte
folosite la rectificarea danturii conice lucreazănumai
prin metoda rulă rii. Cinematica lor este asemă nă toare
Figura 12.47. Danturarea cu a maş inilor de rabotat danturădreaptăsau înclinată ,
unui pinion conic cu freză respectiv a maş inilor de frezat danturăîn arc de cerc.
disc modul Rectificarea cu disc abraziv profilat este exclusă ,
datorităvariaţ iei profilului dintelui în lungul să u.
Se cuvine a se menţ iona aici că , în ultimul timp, firmele renumite producă toare
de maş ini de danturat le-au dotat cu CNC.

256