Capitolul 8

MAŞINI DE FREZAT

S8. Masini de frezat, generalităţ

i, clasificare, frezarea in sensul si in contra
avansului
Maş inile ş i procedeul de prelucrare prin frezare se caracterizează prin
productivitate ridicată , datoratăîn special durabilită ţii mari a frezei. Freza, care este o
sculăcu mai mulţ i dinţ i (cu tă işuri asociate), aş chiazăcu intermitenţ ă, adicănumai în
timpul cât este în contact cu semifabricatul.
Aş chiile rezultate au formăde virgulă , grosimea lor variind între valoarea
maximăş i minimă . Ca urmare a acestui fapt, tă işurile sculei se încă lzesc mult mai
puţ in decât în cazul aş chierii continue (strunjire, burghiere etc.), scula are o durabilitate
sporită , putându-se utiliza regimuri intensive de lucru ş i obţine productivită ţii ridicate.
În funcţ ie de sensul miş că rii de avans (s) faţăde miş carea principalăde aş chiere
(n), se disting douămetode de frezare:
- frezarea în contra avansului (Fig.8.1.a);
- frezare în sensul avansului (Fig. 8.1.b).
La frezarea în contra avansului, sensul miş cării principale de rotaţ ie a frezei este
opus sensului
miş că rii de avans în
punctul de tangenţ ă
M a sculei la
suprafaţ a prelucrată ,
iar la frezarea în
sensul avansului cele
douăsensuri coincid
Figura 8.1 - Frezarea în contra avansului (a); în punctul M.
frezare în sensul avansului (b). Se mai poate
observa că la
frezarea în contra avansului grosimea aş chiei creş te treptat de la zero la valoarea
maximă , pe când la frezarea în sensul avansului, dintele atacămaterialul pe grosimea
maximă . Din aceastăcauză , în ultimul caz se produc ş ocuri şi dinţii frezei se uzează
mai rapid, mai ales la prelucrarea semifabricatelor turnate sau că lite care au la
suprafaţ ăo crustădură .
Calitatea suprafeţ ei este însămai bunăla frezarea în sensul avansului decât la
frezarea în contra avansului, deoarece în acest ultim caz, datoritărotunjirii tă işului şi
mai ales a uzurii acestuia, dintele nu pă trunde în material decât numai de la o anumită
grosime a aş chiei, pânăatunci dintele produce doar o tasare a materialului, iar frecarea
între faţ a de aş ezare a dintelui ş i material creşte foarte mult.

174
 În privinţ a forţ elor de aş chiere, se observăorientarea componentei verticale a
forţei de aş chiere, în primul caz (Fig.8.1,a)tinde sădesprindăsemifabricatul de pe masa
de lucru, iar în al doilea caz componenta verticalăapasăsemifabricatul pe masa
maş inii sau în dispozitivul de lucru(Fig.8.1, b).
Ţinându-se seama de cele de mai sus, la degroş area semifabricatelor cu crustă
durăse va alege metoda de frezare în contra avansului, iar la finisarea semifabricatelor
de grosime ş i rigiditate micăse va aplica metoda de frezare în sensul avansului.
Procesul de prelucrare prin frezare are loc prin compunerea miş cării principale
(rotaţ ia frezei) cu una sau douămiş cări de avans executate de semifabricat sau de
sculă , traiectoria miş că rilor de avans putând fi rectilinie sau circulară . Frezarea cu două
miş că ri de avans coordonate se utilizeazăpentru generarea suprafeţ elor elicoidale sau
pentru conturarea suprafeţ elor complexe.
La frezare, în afara miş cărilor generatoare menţ ionate, mai sunt necesare ş i
miş că ri auxiliare de poziţ ionare între sculăş i semifabricat. Poziţ ionarea se realizează
prin miş cări de translaţ ie şi rotaţie ale elementelor sistemului de lucru (maş inii).
Existăo diversitate de maş ini de frezat, clasificarea lor fă cându-se după
structura sistemului de lucru, numă rul şi poziţia arborilor principali, forma mesei ş i
traiectoria miş că rii de avans, dar ş i dupădestinaţ ie.
Maş inile de frezat cu destinaţ ie generalăse clasificăastfel:
- maş ini de frezat cu consolă ;
- maş ini de frezat plan;
- maş ini de frezat longitudinale,
- maş ini de frezat cu avans circular.
Maş inile de frezat speciale se clasificădupăforma suprafeţ elor prelucrate în:
maş ini de frezat roţ i dinţ ate, de frezat filete, de frezat caneluri etc.

S9. Maş
ini de frezat cu consolă: schema bloc, parti componente, miscari
aferente
Caracteristica principalăla aceste maş ini este consola, adicăcea care susţ ine
sania transversalăş i masa maş inii. Dupăpoziţ ia arborelui principal, aceste maş ini pot
fi orizontale (Fig.8.2) ş i verticale (Fig.8.3.). Pentru maş inile de frezat clasice orizontale
prevă zute cu posibilitatea de poziţ ionare unghiularăa mesei s-a adoptat noţ iunea de
 maş ini universale de frezat  .
La ambele tipuri de maş ini se disting: consola 7, placa de bază1, montantul 2,
arborele principal 4, masa de lucru 5, sania transversală6, la cele orizontale apă rând ş i
traversa de rigidizare 3 ş i portlagă rul 8.
Maş inile de frezat fabricate în tara noastrăse simbolizeazăcu iniţ ialele FO, FV,
FU ş i cu numere. Numerele incluse în simbol, care apar dupăiniţ iale, se referăla
dimensiunile mesei (FU 32 132 - maş ina de frezat universală , având masa cu lă ţimea
325 mm ş i lungimea 1325 mm).

175
 Maş inile de frezat universale pentru sculă rie conţ in în simbol ş i iniţ
iala S, de
exemplu FUS 250 (250 fiind lă ţimea mesei ).
Schemele bloc ş i schemele cinematice structurale ale maş inilor universale de
frezat orizontale ş i
verticale sunt în figura
8.2, respectiv 8.3.
Varietatea
operaţ iilor executate,
precum ş i a materialelor
prelucrate, impune
posibilitatea reglării
turaţiei arborelui principal
şi a vitezelor de avans
după direcţ iile I, II, III
într-o plajălargă . Valorile
limităale acestora, pentru
miş carea principalăsunt:
10 - 2000 rot/min în 6 - 24
trepte; iar pentru miş carea
de avans longitudinal ş i
transversal: 10 - 1000
mm/min în 12 - 32 trepte
sau variaţ ie continuă .
Figura 8.2 - Maş ina de frezat universalăcu consolă– Pentru miş carea de avans
schema bloc vertical viteza este de 1/4
- 1/2 din cea de avans
longitudinal; viteza rapidăde poziţ ionare a mesei fiind de 1500 - 3000 mm/min. În
unele cazuri, pentru acţ ionare, se utilizeazăş i motoarele cu 2 - 3 trepte de turaţ ie.
Lanţ ul cinematic principal (fig.8.2.) cuprinde motorul de antrenare M1 ,
transmisiile permanente i 1 ş i i 2 precum ş i cutia de viteze CV, toate fiind amplasate în
montantul maş inii.
Turaţ ia arborelui principal se calculeazăcu relaţ ia:

nap n01 
i1 i2 
i CV cp 
iCV [rot/min], (8.1)

în care: iCV este raportul de transfer variabil al cutiei de viteze, iar cp este constanta
lanţului cinematic principal.
Mecanismele lanţ urilor cinematice de avans sunt amplasate în interiorul
consolei, fiind acţ ionate de motorul M2. Cele trei lanţ uri cinematice de avans cuprind
urmă toarele elemente: cutia de avansuri CA, transmisiile permanente i1 - i7 , cuplajele
C1 - C4 , şi Cr , mecanismele cu ş urub conducă tor (Ş C1, ŞC2, ŞC3 ) pentru transformarea
miş cării de rotaţ ie în miş carea de translaţ ie. Cuplajele C1 ş i Cr servesc pentru
selectarea miş cărilor de avans sau de poziţ ionare rapidă , iar cuplajele C2 - C4 sunt
prevă zute pentru transmiterea miş că rii de rotaţie la şuruburile conducă toare SC1 - SC3 ,
deci pentru selecţ ionarea traiectoriilor de avans I, II sau III.

176
 Vitezele de avans ş i de poziţionare rapidăa mesei dupădirecţ ia I (longitudinală
)
se calculeazăcu relaţ iile (8.2) şi (8.3), care pot fi scrise urmă
rindu-se fluxul cinematic
în lanţul respectiv :

w aI n 02 
i3
i CA 
i 4 
i p c 
s15I
i CA [mm/min], (8.2)

w n  ir 
i 
i p [mm/min] (8.3)
rI 02 4 5
sl

Vitezele de avans pe traiectoriile II ş i III se exprimăprin relaţ ii asemă nătoare,

înlocuind pe i5 prin i6 ş i i7.
Sensul miş cărilor de avans ş i de
poziţ ionare se stabileş te prin alegerea
sensului de rotaţ ie al motorului M2.
Manetele ş i roţ ile de mână
cuplabile m1, m2 , ş i m 3 sunt prevă zute
pentru acţ ionarea manualăa mesei,
saniei transversale ş i consolei.
Cuplajele C5, C6 ş i C7 sunt normal
deschise - evitându-se astfel
antrenarea roţ ilor de mână sau a
manivelelor în timpul deplasă rii
rapide(Fig.8.2).
La maş inile de frezat universale
echipate cu CNC, spaţ iul de lucru este
tot de formăparalelipipedică– fiind
definit de un sistem de referinţ ă Figura 8.3 - Maş ina verticalăde frezat
triunghiular drept (Fig.8.3.). cu consolă(cu CNC)
Pentru extinderea domeniului de
utilizare şi a posibilită ţilor tehnologice
ale acestor maş ini au fost prevă zute dispozitive auxiliare, cum ar fi capul divizor şi
masa circulară .

8.3 Maş
ini de frezat plan
Maş inile de frezat plan se clasificădupănumă rul miş cărilor executate de piesă
şi dupăpoziţ ia capului de frezat (orizontale, verticale).
Maş inile de frezat plan se utilizeazăpentru prelucrarea suprafeţ elor plane sau
profilate în producţ ia de serie, fiind asemă nă toare cu maş inile precedente, cu
menţ iunea căacestora (maş inilor de frezat plan) le lipseşte sistemul consolei, ceea ce
duce la creşterea rigidităţ
ii, putându-se utiliza regimuri intense de lucru.

177
 Schema bloc ş i schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de frezat plan
orizontală , cu
deplasarea mesei pe
două direcţ ii
perpendiculare, este
prezentată în figura
8.4.
Unitatea de
frezat 3 se poate
deplasa pe direcţ ie
verticală - pe
ghidajele montantului
2 (miş carea de avans
sau poziţ ionare II).
Tija de ghidare 4
serveş te pentru
rigidizarea capului de
Figura 8.4 - Maş ina de frezat plan orizontală frezat în poziţ ia de
- schemăbloc, schemăcinematicăstructurală- lucru a acestuia. Când
scula se monteazăpe
dorn lung, se utilizeazăun sistem de rigidizare format din montantul secundar 6, în
acest mod realizându-
se un cadru închis
rigid. Masa de lucru 9
şi sania 10 se
deplasează după
direcţ ii perpendiculare:
Iş i III.
Mecanismele
lanţ ului cinematic
principal sunt
amplasate în carcasa
capului de frezat,
reglarea acestuia
fă cându-se în trepte
sau prin roţ i de schimb.
Sistemul cinematic al
miş că rilor de avans ş i
de poziţ ionare este
amplasat în interiorul
Figura 8.5 - Maş ina de frezat plan verticală batiului, având în
- schemăbloc, schemăcinematicăstructurală- structură o cutie de
avansuri CA, cuplajele
C1 şi Cr pentru selectarea regimului de deplasare (avans de lucru sau deplasarea rapidă )
şi angrenaje comutabile din cutia de distribuţ ie CD - pentru selectarea direcţ iei de

178
miş care. Transformarea miş că rilor de rotaţ ie în miş cări de translaţ ie a organelor de
lucru se obţ ine prin mecanisme cu ş urub conducă tor: SC 1, SC2 ş i SC3.
O maş inăverticalăde frezat plan, având masa deplasabilădupădouădirecţ ii
perpendiculare, este prezentatăstructural în figura 8.5. Aceste maş ini sunt destinate tot
pentru producţ ia de serie. Pă rţile componente ş i miş că rile de avans-poziţ ionare sunt
identice cu cele prezentate la maş inile orizontale de frezat plan.
Sistemul cinematic al lanţ urilor de avans ş i poziţ ionare este prevă zut cu
mecanism diferenţ ial: transmisia CA -Dif .- CD - SC asigurămiş carea de avans, iar
prin Dif. - CD - SC se obţ ine deplasarea rapidăpe direcţ ia selectată . În figurăs-au notat
cu: 1- batiul ; 2 - montant; 3 - cap de frezat ; 4 - arbore principal ; 6 - sania
transversală .
Prin utilizarea frezelor cilindro-frontale se prelucreazăsuprafaţ a superioarăa
pieselor montate pe masa de lucru 5 . Arborele principal este prevă zut cu o pinolă , ceea
ce permite miş carea de poziţ ionare IV pentru stabilirea adâncimii de aş chiere.

S10. Maş ini de frezat longitudinal (portal)

Maş inile de frezat longitudinal sunt destinate prelucră rii unor piese de
dimensiuni mari cu suprafeţ e plane orizontale, verticale sau înclinate. Masa de lucru
executăo singurămiş care de avans (longitudinală ) fiind rezematăpe ghidajele batiului.
Pentru a satisface necesită ţile ivite în practicăs-au conceput diferite variante
constructive de maş ini de frezat longitudinal, aş a dupăcum rezultădin figura 8.6., în
care: a este o maş inăde frezat longitudinal cu un montant ş i cu un cap de frezat

Figura 8.6 - Variante constructive ale maş

inilor de frezat longitudinal

iş
orizontal; b - cu doi montanţ i douăcapete de frezat orizontale; c - idem, cu traversă
de rigidizare între cei doi montanţi; d - traversa este prevă zutăcu ghidaje pentru
deplasarea capului de frezat vertical; e - cu montant ş i traversămobilăpentru

179
poziţ ionarea capului de frezat vertical; f - idem, cu doi montanţ i ş i traversăde
rigidizare (tip portal).
La maş inile cu
cadru închis, rigiditatea
mare a sistemului
tehnologic permite
aplicarea unor regimuri
intense de lucru,
obţ inându-se ş i o calitate
superioarăa suprafeţ elor
prelucrate.
Prin echiparea
acestor maş ini cu mai
multe capete de frezat ş i
folosirea simultană a
acestora se asigură o
productivitate ridicată .
Simbolurile adoptate în
tara noastrăsunt: FLP
Figura 8.7 - Maş inăde frezat longitudinal tip pentru maş ini de frezat
portal - schemăbloc, parţ i componente, miscări aferente longitudinal de tip
portal; FLT pentru
maş ini de frezat longitudinal cu traversăfixă .
Schema bloc a unei maş ini de frezat de tip portal, care este prevă zutăcu patru
unită ţi de lucru este prezentatăîn figura 8.7, unde s-au fă cu urmă toarele notaţ ii: 1 -
batiul maş inii, 2 - masa maş inii, 3, 4 - montanţ i, 5 - traversăfixă , 6, 7 - capete de frezat
orizontale, 8 - traversămobilă , 9,
10 - capete de frezat verticale, I -
miş carea principalăde aş chiere, II
- avansul longitudinal al mesei,
III, IV - miş că ri de avans, V, VI,
VII - miş că ri de reglare.
Fiecare unitate de frezare
(cap de lucru) reprezintăo unitate
cinematică separată , cu
posibilitatea reglă rii turaţ iilor
arborilor principali. Sistemul
cinematic al miş cărilor de avans
este prevă zut cu mai multe
Figura 8.8 - Frezarea simultanăpe maş ina de ramificaţ ii - pentru masăş i fiecare
frezat portal - cu toate unită ţile de lucru cap de frezat.
Maş inile de frezat portal, în
general maş inile de frezat longitudinal, sunt exploatate productiv dacălucreazăcu
toate capetele de frezat, aş a cum se prezintăcazul din figura 8.8. Astfel, semifabricatul

180
fixat pe masa maş inii executănumai miş carea de avans longitudinal II, iar capetele de
frezat antreneazăfiecare frezăîn miş carea principalăde aş chiere I. Şi toate celelalte
miş cări de potrivire (III...V) sunt executate de frezele 3...6.
Frezarea simultanăcu mai multe freze asigură(pe lângăo productivitate
ridicată)ş i precizie mai bunăa poziţ iei relative dintre suprafeţ ele prelucrate, mai ales
dacăse ţ ine seama de o echilibrare(autoanulare) a reacţ iunilor datorate forţ elor de

inăde frezat tip portal cu masa deplasabilăş

Figura 8.9 - Maş i traversăfixă,
cu CNC
aşchiere. Maş inile de frezat longitudinal pot fi dotate ş
i cu capete de rectificat.
O maş inăde frezat tip portal cu masa deplasabilăş i traversăfixă , cu CNC,
proiectatăş i realizatăde firma de specialitate din Bacă u(WmW) este prezentatăîn
figura 8.9. Caracteristici principale: mesa(4000x2200), puterea motorului arborelui
principal (30kW), deplasă ri (X4600, Y3800, Z100), maş ina fiind destinatăpentru
frezarea pieselor grele şi de mă rime mare.

8.5. Maş
ini de frezat cu avans circular
Dupăpoziţ ia axului organului de lucru utilizat pentru fixarea semifabricatului,
maş inile de frezat cu avans circular sunt de tip orizontal şi de tip vertical. La acest tip
de maş ini piesa de prelucrat executăo miş care de avans continuu pe direcţ ie circulară .
Miş carea de avans este lentă, ceea ce permite o funcţ ionare continuăa maş ini,
operaţ iile auxiliare de prindere-desprindere a pieselor făcându-se în timpul prelucră rii,
utilizându-se dispozitive mecanizate. De asemenea, echiparea cu mai multe capete de

181
frezat permite prelucrarea simultanăa suprafeţ elor paralele sau executarea succesivăa
operaţ iilor de degroşare ş
i finisare.
Maş inile verticale de frezat
circular sunt denumite ş i maş ini de
frezat tip  carusel . În funcţ ie de
dimensiunile mesei, se construiesc
cu unul sau doi montanţ i.
Schema de principiu a
maş inilor cu doi montanţ i este
prezentatăîn figura 8.10.
Miş că rile de poziţ ionare II
şi III se obţ in prin acţ ionare
manuală , iar poziţ ionarea traversei
se obţ ine prin cuplarea motorului
M4.
Fiind echipate cu două
capete de frezare, ş i aceste maş ini
permit executarea succesivă a
operaţ iilor de degroş are ş i finisare.
Maş inile orizontale de
Figura 8.10 - Maş inăverticalăde frezat circular
(cu masăcircularăcu axa verticală ) frezat circular (Fig. 8.11.) au fost
realizate pentru prelucrarea în flux
continuu a pieselor de
dimensiuni mici ş i mijlocii - în
producţ ia de serie mare ş i masă .
Placa de bază1, montanţ ii 2 ş i
grinda superioară3 formeazăun
cadru închis, iar capetele de
frezat sunt fixe faţ ăde montanţ i.
Reglarea turaţiei arborilor
principali ş i a vitezei de avans se
face prin roţ i de schimb (A 1p/B1p
- A4p /B4p şi A5/B 5).
Piesele se fixează  din
mers în dispozitivele
tamburului poligonal T, trecând
succesiv prin faţ a sculelor de
degroş are ş i finisare aflate în
miş care principalăde aş chiere I.
Construcţ ia cu patru capete de
Figura 8.11 - Maşinăorizontalăde frezat circular frezat asigură prelucrarea
(cu tambur cu axa orizontală
) simultană a două suprafeţ e
paralele.

182