Capitolul 9

MAŞINI DE GĂURIT, MAŞINI DE ALEZAT ŞI FREZAT ORIZONTALE

S.11. Generalităţ i, clasificarea maş inilor de gă urit, masina de gaurit cu

coloană - schema bloc, schema cinematica structurala
Maş inile de gă urit sunt destinate prelucră rii gă urilor prin operaţ iile de
burghiere, lă rgire, adâncire, lamare, alezare, teş ire şi filetare. Toate aceste operaţ ii se
executăprin compunerea a douămiş că ri generatoare: miş carea principalăde rotaţ ie şi
miş carea de avans axial. La operaţ ia de burghiere, în general, semifabricatul ră mâne
imobil, iar scula executămiş carea principalăde aş chiere ş i miş carea de avans
rectiliniu.
Fă răa se insista asupra prelucră rii gă
urilor din plin cu burghiul elicoidal, cu
burghiul lat, cel de centruire ş i pentru prelucrarea gă urilor adânci, în continuarea se vor
prezenta pe scurt operaţ iile de lă rgire, adâncire, lamare ş i filetare, toate acestea pentru
cazul execută rii lor pe maş ini de gă urit.
Lă rgirea se aplicăpentru mă rirea secţ iuni transversale a gă urii, atât la gă rile
obţ inute în prealabil prin burghiere, în scopul îmbună tăţirii calită ţii suprafeţ ei, a
preciziei dimensionale ş i a formei
geometrice, cât ş i în cazul gă urilor
obţ inute prin turnare sau forjare. Operaţ ia
este raţ ionalămai ales în cazul gă urilor
cu diametru de peste 40 mm, ea putându-
se executa cu ajutorul burghielor
elicoidale (Fig.9.1.a) sau a unor scule
speciale numite lă rgitoare (Fig.9.1,b).
Regimul de lucru la lă rgire este
asemă nă tor ca la burghiere, însă , după
cum se vede din figura 9.1., adâncimea de Figura 9.1 - Lărgire: a - cu burghiu;
aşchiere t nu mai este egalăcu d/2 ca la b - cu lă rgitor
burghiere, ci cu (d - d o)/2.
Adâncirea se executăpentru obţ inerea unor gă uri în trepte sau pentru obţ inerea
unor alezaje cilindrice sau conice la extremitatea unei gă uri (Fig.9.2). Aceste alezaje
sunt coaxiale cu gaura iniţ ială , putând servi drept locaş uri pentru ş uruburile înecate cu
cap cilindric (Fig.9.2,a) sau conic (Fig.9.2,b). Tot în figura 9.2 sunt prezentaţ i
parametri geometrici ai aş chiei precum ş i unele detalii constructive ale adâncitoarelor.
De asemenea, pentru o mai bunăghidare a sculei în alezajul iniţ ial, se folosesc cepuri
de ghidare, care fac corp comun cu scula sau sunt detaş abile.

183
 Lamarea este
operaţ ia prin care se
realizează suprafeţ e
plane perpendiculare
pe axa unei gă uri.
Cunoscută ş i sub
denumirea de planare,
operaţ ia se executăcu
ajutorul unor scule de
lamat. Scula din figura
9.3 este folosită la
diametre mai mari de
60 mm, fiind formată
Figura 9.2 - Scheme de adâncire a alezajelor dintr-o lamă 1, care

este fixatăîn canalul practicat în dornul 2 cu ajutorul unui

şurub de fixare 3 sau prin împă nare, 4 fiind un cep de
ghidare. Sculele de acest tip au avantajul căse pot demonta
rapid ş i pot fi antrenate ş i din interiorul unui alezaj
străpuns, astfel căse pot folosi la prelucrarea gă urilor de pe
partea opusăarborelui principal al maş inii de gă urit sau
alezat.
La filetarea cu tarozi pe maş ini de gă urit, ca ş i în
cazul filetă rii mecanice cu tarozi în general, tarozii se prind
în dispozitive portsculăspeciale - care asigurăavansul liber
Figura 9.3 - Lamarea
egal cu pasul filetului, inversarea miş că rii la terminarea
filetării ş i împiedicarea ruperii
tarodului când se ajunge la fundul
gă urii înfundate. În figura 9.4 este
prezentatăo mandrinăcompensatoare
cu arc, care asigurăconducerea corectă
Figura 9.4 - Mandrinăcompensatoare a tarodului, chiar dacă avansul
arborelui principal nu este egal cu
pasul tarodului, respectiv a filetului de executat. Diferenţ a
dintre avans ş i pas este preluatăde arc prin comprimarea
sau destinderea acestuia.
Alezarea gă urilor conice ş i cilindrice, pe maş inile de
gă urit, se efectueazăcu ajutorul alezoarelor conice ş i
cilindrice. Alezarea gă urilor cilindrice se poate face ş i cu
ajutorul unor cuţ ite montate pe o barăde alezat (fig.9.5).
Aceastăoperaţ ie este de fapt o strunjire de alezare care, de
regulă , se executăpe maş ini de alezat cu ax orizontal sau
vertical.
Figura 9.5 - Alezare cu Maş inile de gă urit se clasifică după forma
barăde alezat constructivă , după precizia de poziţ ionare ş i după

184
destinaţ ie.
Dupăforma constructivăse disting urmă toarele tipuri de maş ini de găurit:
- maş ini de gă urit cu coloană ;
- maş ini de gă urit cu montant;
- maş ini de gă urit radiale;
- maş ini de gă urit specializate ş i speciale.
Dupăprecizia de poziţ ionare se disting cele cu poziţ ionare de precizie normală
şi cele de gă urit în coordonate - cu poziţ ionare foarte precisăa centrelor gă urilor.
În ţ ara noastrăs-a adoptat urmă toarea simbolistică : G - simbol general pentru
toate tipurile de maş ini de gă urit; GCO - pentru maş ini de gă urit cu coloană ; GM -
pentru maş ini de gă urit cu montant; GR - maş ini de gă urit radiale.
Partea numericăcare apare dupăsimbolul dat de iniţ ialele denumirii maş inii
exprimădiametrul maxim de gă urire în oţ el (G13, G25,G40, GR50, 4GCO, 6GR).
Pentru maş inile de gă urit cu masăde poziţ ionare ş i cap revolver s-au adoptat simboluri
de forma GPR 45NC, indicând diametrul maxim de gă urire ş i sistemul de comandă
utilizat.

9.2. Maş ini de gă urit cu coloană, maş ini de găurit cu montant

Schema bloc ş i schema cinematicăstructuralăa unei maş ini de gă urit cu
coloanăeste prezentatăîn figura 9.6.
Arborele principal 4 executămiş carea
principalăde aş chiere I, iar miş carea de avans
II este executatătot de scula aş chietoare prin
intermediul pinolei 6. Masa de lucru 3 ş i capul
de gă urit 5 pot fi poziţ ionate faţ ăde coloana 2
dupămiş că rile III, IV, V, VI, miş cările de
poziţionare fiind executate manual.
Cutiile de viteze – CV se bazeazăpe:
transmisii prin conuri în trepte, transmise prin
curele ş i roţ i de schimb; cutii de viteze ş i
variatoare mecanice; motoare cu turaţ ie
variabilă .
Lanţ ul cinematic de avans este derivat
din lanţ ul cinematic principal prin legă tura
culisabilăL2. Placa de bază1 susţ ine coloana
2, care, la rândul ei, susţ ine celelalte
subansamble ce au posibilitatea poziţ ionă rii
Figura 9.6 - Maş inăde găurit cu
prin cremaliera 7. Tot în placa de bază , la
coloană- schemăbloc ş i schemă
unele maş ini, se aflăsistemul pentru lichidul
cinematicăstructurală
de răcire-ungere.
În schema cinematicăstructuralăsunt
prezentate urmă toarele lanţ uri cinematice:
- lanţ ul cinematic al miş că rii principale (I):

185
 M - i1 - CV - i2  arbore principal (4), care este culisabil pe verticalăprin
cremaliera Cr ş i legă tura L1;
- lanţ ul cinematic pentru miş carea de avans (II):
L 2 - i 3 - CA - i 4 - C1 - z  Cr, care executămiş carea de avans II împreunăcu
arborele principal.
Miş carea de avans se poate realiza ş i pe cale manualăprin : m - C2 - z  Cr.
Maş inile de găurit cu montant (Fig.9.7) au rigiditate mai mare decât maş inile de
gă urit cu coloanăş i se pot utiliza la regimuri de lucru mai intense, respectiv prelucră ri
cu scule de diametru mai mare. Poziţ ionarea mesei de lucru 3, funcţ ie de mă rimea
pieselor prelucrate, dupămiş carea IV pe ghidajele montantului 2 se face prin
intermediul manetei m 1 ş iaş urubului conducă tor SC.
Lanţ ul cinematic principal este antrenat de un motor M, fluxul cinematic fiind
parcurs prin transmisia fixăi 1, legă tura culisabilăL1 , ajungând la arborele principal 4
ce executămiş carea principalăde aş chiere I.
Lanţ ul cinematic de avans este derivat din lanţ ul cinematic principal prin
legă tura culisabilăL2 , transmisia fixăi 3, legă tura culisabilăL3, cutia de avansuri CA,
transmisia fixăi 4 , cuplajul C1, pinionul z2 ş i cremaliera Cr a pinolei arborelui
principal, care executăîmpreunăcu acesta miş carea de avans II.
Unele construcţ ii de maş ini de gă urit cu montant sunt dotate cu capete revolver
şi cu comandănumerică , dupăcum se poate observa ş i în figura 9.8.

Figura 9.7 - Maş inăde gă

urit cu Figura 9.8 - Maşinăde găurit cu
montant - schemăbloc şi cap revolver ş
i CNC
schemăcinematicăstructurală

186
 S.12. Maş
ini de găurit radiale
Maş inile de gă urit radiale sunt destinate pentru prelucrarea alezajelor pieselor
de dimensiuni mari ş i greu de manevrat. Caracteristica principalăa acestor maş ini
constăîn posibilitatea de poziţ ăde piesă
ionare în coordonate polare a sculei faţ .

inăde găurit radială, schemăbloc ş

Figura 9.9 - Maş i schemăcinematicăstructurală

La maş inile de gă urit radiale se distinge traversa 6 (Fig.9.9, a.) pe ghidajele

căreia culiseazăradial (dupămiş carea III) sania capului de gă urit 5. Aceasta se
poziţ ioneazăradial prin intermediul roţ ii de mânăm, a pinionului z2 ş i a cremalierei
Cr2. De asemenea, traversa se poate poziţ iona unghiular în plan orizontal - după
miş carea V – poziţ ionarea putându-se realiza ş i dupăo cotăde unghi polar.
Coloana 3 este încastratăîn placa de bază1 prin intermediul flanş ei 2. Pe placa
de bază1 este aş ezatăş i masa maş inii 7, pe care se aş eazăpiesele de prelucrat, piesele
foarte mari fiind poziţ ionate direct pe placa de bază .
Poziţionarea verticalăa traversei (cu întreg subansamblul capului de gă urit) se
realizeazăcu ajutorul unei miş că ri dupădirecţ ia IV prin intermediul motorului M2, a
reductorul R ş i aş urubul conducă tor SC. Structura cinematicăa capului de gă urit este
asemă nătoare cu cea prezentatăla maş inile de gă urit cu montant.
La unele construcţ ii, pentru a permite prelucrarea gă urilor cu axe înclinate (în
planul desenului ş i în plan perpendicular pe acesta), existăş i posibilitatea poziţ ionă rii
unghiulare (fig. 9.9.b.) a traversei 6 dupădirecţ ia VI, precum ş i a capului de gă urit
dupădirecţ ia VII – utilizând ghidajele circulare din placa rotativă8 care susţ ine
unitatea de lucru.

9.4. Maşini de găurit în coordonate

Maş inile de găurit în coordonate se caracterizeazăprin precizie ridicatăa tuturor
lanţurilor cinematice, a ghidajelor, lagă relor ş i a sistemelor pentru mă surarea
deplasă rilor. Sistemele utilizate pentru deplasarea mesei sau a sculei permit cotarea
(prelucrarea) în coordonate rectangulare sau polare.

187
 Maş inilor de gă urit în
coordonate sun utilizate în
special pentru prelucrarea
alezajelor ş i a altor suprafeţ e
(prin frezare) ale dispozitivelor,
matriţ elor, ale aparatelor de
mă surat, cu precizie de ordinul
micronilor.
În figura 9.10 este
prezentatăschema de principiu a
maş inilor de gă urit în coordonate
cu un singur montant. S-au notat
cu: 1 - batiul , 2 - montantul, 3 -
capul de gă urit, 4 - masa de lucru
, 5 - sania transversală, 6 - afiş aj
pentru citirea coordonatelor.
Miş că rile de poziţ ionare în
plan orizontal sunt executate de
că tre piesăprin intermediul mesei
4ş i a saniei transversale 5.
Capul de gă urit se
deplasează pe ghidajele
Figura 9.10 - Maş inăde găurit în coordonate cu un
montantului într-o miş care de
singur montant - schemăbloc ş i schemăcinematică
poziţ ionare verticalăV.
structurală
Pentru reglarea turaţ iei
arborelui principal se utilizează
pe scarălargăvariatoare mecanice dar ş i motoare cu turaţ ie variabilă .
Lanţ urile cinematice pentru miş că rile de avansuri rectangulare III ş i IV ale
mesei ş i saniei transversale conţ in cutia de avansuri CA 1, cutia de distribuţ ie CD,
transmisiile ş i ş uruburile conducă toare respective. Poziţ ionarea precisă a
semifabricatului se obţ ine însăprin acţ ionarea manuală , utilizându-se manetele m2 ş i
m 3.
Cinematica unită ţ ii de lucru (capul de gă urit) este asemă nă toare cu cele
prezentate anterior, având rolul de a asigura reglarea miş că rii principale I ş i a miş că rii
de avans II, ambele fiind executate de că tre sculă .
Pentru asigurarea preciziei deplasă rilor, maş inile de gă urit în coordonate sunt
echipate cu diferite sisteme pentru mă surarea ş i afişarea digitalăa cotei, inclusiv cu
comandănumericăde poziţ ionare.
Pentru prelucrarea pieselor mari se utilizeazămaş ini de gă urit de tip portal. În
figura 9.11se prezintăo maş inăde gă urit în coordonate de tip portal – echipatăcu
magazin de scule ş i CNC, devenind astfel un centru de prelucrare prin gă urire.
Desigur, asemenea maş ini au posibilitatea de a executa ş i alte operaţ ii, precum. Teş iri,
filetă
ri, sau chiar operaţ ii de frezare.
.

188
 Figura 9.11 - Maş
inăde gă
urit în coordonate tip portal – echipatăcu magazin de
scule ş
i CNC

ini de alezat ş
S.13.. Maş i frezat orizontale (Bohrwerk-ul)
Maş inile de alezat ş i frezat orizontale se caracterizeazăprin poziţ ia orizontalăa
arborelui principal ş i prin faptul căsunt maş ini-unelte universale destinate pentru
executarea unei game largi de operaţ ii cum ar fi: alezarea, frezarea, găurirea, strunjirea
frontalăş i cilindrică, filetarea etc. la piese de tip carcasăsau bloc (carcasele cutiilor de
viteze şi avansuri de la maş ini-unelte, blocuri motoare etc.).
Structura constructivăa acestor maş ini este prezentatăîn figura 9.12. Unitatea
de lucru 8 se deplaseazăpe ghidajele montantului principal 6 în regim de avans sau
poziţionare.
Pentru avansul ş i poziţ ionarea piesei se utilizeazăun ansamblu de trei elemente
suprapuse: sania longitudinală5 - deplasabilăpe ghidajele 2 ale batiului 1; sania
transversală4 - deplasabilăpe ghidajele saniei longitudinale ş i masa rotativă3.
Pentru rezemarea barelor de alezat lungi se utilizeazăsuportul 15 al lagă rului
16, care se poziţ ioneazăpe ghidajele semimontantului montantului deplasabil 14.
În cazul prelucră rii pieselor de dimensiuni mari, se poate simplifica ansamblul
de poziţ ionare 3…5, utilizându-se chiar ş i platouri fixe, amplasate în faţ a montantului
principal. Un asemenea platou este prevă zut cu posibilitatea de poziţionare transversală
pe ghidajele batiului.

189
 În schema din figura 9.12 sau mai notat cu: 7 - ghidajele montantului principal,
8 - păpuş ămobilă , 9 - platou, 10 - sania radialăa platoului, 11 - arbore principal, 12 –
canalul de deplasare al saniei radiale, 13 - motor principal de antrenare.
Lanţ ul cinematic pentru miş carea principalăeste format din motorul de
acţionare 13, o cutie de viteze de la care se transmite miş carea principalăI arborelui
principal 11.

ina de alezat ş
Figura 9.12 - Maş i frezat orizontală- schemăbloc, miscari

Şi miş carea IV poate fi miş care principală , când este executatăde platoul 9,
independent sau solidar cu arborele principal, utilizându-se la operaţ ii de strunjire
frontalăş i la frezare cilindro-frontală .
Pentru reglarea lanţ ului cinematic principal se utilizeazăo cutie de viteze
comună , care este prevă zutăcu douăramificaţ ii comutabile la ieş ire. Acţ ionând asupra
rapoartelor de transmitere ale celor douălanţ uri cinematice se obţ in game de turaţ ii
corespunză toare la arborele principal ş i la platou. Pentru reglarea turaţ iilor se mai
utilizeazădiferite sisteme electrice cu motoare de turaţ ie variabilăsau combinaţ ii de
sisteme electrice ş i de cutii de viteze simplificate .
Lanţ ul cinematic pentru avansul longitudinal II este derivat din lanţ ul cinematic
principal printr-un punct de legă turăplasat dupăcutia de viteze.
Lanţ ul cinematic pentru avansul radial III transmite aceastămiş care la sania
platoului 10. Miş carea de avans radial se utilizeazăîn cazul operaţ iilor de strunjire
frontală . Deoarece ş i platoul poate executa miş care principalăde aş chiere (IV), lanţ ul
cinematic de avans radial este prevă zut cu un mecanism diferenţ ial.
Lanţ ul cinematic pentru deplasarea capului de alezat (pă puş ii mobile) pe
direcţ ie verticală(V) are în structurăo cutie de avansuri, un mecanism de inversare a
miş că rilor ş i mecanismul de transformare a miş că rii cu şurubul conducă tor.
Miş carea VIII a mesei circulare 3 serveş te pentru poziţ ionarea piesei pentru a fi
prelucratăpe mai multe feţ e dintr-o singurăprindere, sau chiar pentru un avans circular
în vederea efectuă rii anumitor prelucră ri.

190
 Miş carea de poziţ ionare IX a semimontantului 14 se realizeazăprin acţ ionare
manualăsau cu un motor separat. Distanţ a dintre cei doi montanţ
i este în funcţie de
lungimea barelor de alezat care se ataş
eazăla arborele principal.

ini de alezat ş
Figura 9.13 - Variante constructive de maş i frezat orizontale

Maş inile de alezat ş i frezat fabricate în ţ ara noastrăsunt simbolizate cu iniţ ialele
AF, prevă zându-se ş i valoarea diametrului arborelui principal. La unele variante se
introduc în simbol ş i alte litere: AF 130 CNC ( pentru cele cu comandănumerică ) sau
AFM 150 (M – pentru cele cu montant mobil).
Existăş i alte variante constructive de maş ini de alezat ş i frezat orizontale, unele
din ele fiind prezentate în figura 9.13. Pentru varianta (a), poziţ ionarea transversală
este executatăde că tre montan, la varianta (b) poziţ ionarea pieselor se face cu ajutorul
a douămese (una pe post de paletă ), iar la varianta (c) poziţ ionarea longitudinalăş i
transversală sunt executate de
montantul principal. Se remarcă
faptul că , odatăcu simplificarea
sistemului pentru fixarea piesei, se
transferăuna sau douămiş că ri de
poziţionare montantului principal.
Desigur varianta (c) este concepută
pentru prelucrarea pieselor foarte
grele – aş a cum este cazul
prezentat în figura 9.14. (* în
lumea industrială , printre
muncitori, maş ina de alezat ş i
frezat orizontalăeste cunoscutăş i
sub denumirea de Bohrwerk). Deş i, Figura 9.14 – Prelucrare unei piese mari pe
în figura 9.14, nu se vede faţ a Bohrwerk *
piesei ce se prelucrează , se poate
deduce logic, având în vedere poziţ ia excentricăa sculei montatăîn sania radială- faţ ă
de platou, căse executăo alezare sau strunjirea planăa unui bosaj, maş inile de alezat şi
frezat orizontale fiind maş ini-universale, aş a cum se va vedea ş i din cele ce urmează .
În afara aleză rii cu barele de alezat, pe maş inile de alezat ş i frezat orizontal se
poate efectua ş i strunjire cilindricăexterioarăcu ajutorul cuţ itului montat excentric în

191
sania platoului. Cuţ itul 3 executămiş carea principalăde aş chiere n, iar semifabricatul 5
fixat pe masa maş inii executămiş carea de avans axial sl (Fig. 9.15,a).
Pentru strunjirea frontală(Fig. 9.15,b), cuţ itul se monteazătot în sania platoului
şi execută , pe lângămiş carea de rotaţie n, ş
i miş carea de avans radial st, prin sania

Figura 9.15 - Posibilităţ inilor de alezat ş

i tehnologice ale maş i frezat orizontal

platoului. La filetarea cu cuţ itul, la maşinile de alezat ş

i frezat orizontal, cuţ
itul execută
miş carea de rotaţ ie I ş i tot el executămiş carea de avans axial II. Şi la filetarea
exterioarăprecum ş i la filetarea interioară(Fig.9.15,c), mai este necesarăo miş care de
reglare III – funcţie de diametrul ce trebuie filetat. Folosindu-se dispozitive speciale se
pot aleza (strunji) şi suprafeţ e conice.
Maş inile de alezat ş i frezat orizontale moderne au fost echipate cu
CNC(Fig.9.16) ş i control pe mai multe axe, ceea ce a fă cut săli se diversifice şi mai
mult posibilită ţ
ile tehnologice.

ini moderne de alezat ş

Figura 9.16 - Maş i frezat orizontale(cu CNC)

192