Capitolul 13

MAŞINI-UNELTE AGREGAT ŞI LINII AUTOMATE DE

MAŞINI-UNELTE

13.1. Maşini-unelte agregat

Maşinile-unelte agregat au fost create în ideea creşterii productivităţii
prelucrării, a scăderii costurilor de fabricaţie, a reducerii numărului de maşini-unelte şi
a suprafeţei de producţie, utilizându-se în acest scop principiul concentrării şi al
suprapunerii operaţiilor.
Maşinile-unelte agregat s-au dezvoltat în special în domeniul prelucrărilor cu
piesa fixă şi scula rotativă, prelucrări cum ar fi: frezări, găuriri, lărgiri, adânciri,
lamări, teşiri, filetări etc. pentru cazul producţiei de serie mare şi masă.

S25. Maşini-unelte agregat, definire, clasificare, maşini-unelte

agregat monopost
13.1.1. Definire, clasificare, criterii de agregare, subansamble specifice
Maşina-unealtă agregat se poate defini ca un sistem de maşini-unelte
amplasate pe un batiu comun, având minimum două lanţuri cinematice principale şi
două lanţuri cinematice de avans.
Această “agregare” permite efectuarea simultană a mai multor operaţii asupra
unui semifabricat, chiar la un singur post de lucru, ceea ce presupune concentrarea şi
suprapunerea operaţiilor. Dar, cu cât piesa necesită un număr mai mare de operaţii,
principiul concentrării şi suprapunerii operaţiilor este mai greu de realizat la un singur
post de lucru (monopost), apărând necesitatea prelucrării în mai multe posturi de lucru
(multipost). De asemenea, prelucrarea se poate efectua după una sau mai multe
direcţii de lucru.

257
 Schemele din figura 13.1.a şi figura 13.1.b se referă la principiul de lucru al
maşinilor-unelte agregat monopost, piesa fiind fixată direct sau prin intermediul unui
dispozitiv pe masa maşinii. În cazul figurii 13.1.a prelucrarea se efectuează cu mai
multe scule, toate fiind acţionate de o unitate de lucru, dintr-o singură direcţie. În cazul
figurii 13.1.b piesa este prelucrată din mai multe direcţii, în ambele situaţii piesa
rămâne într-o singură poziţie, maşina având un singur post de lucru.
Dacă în timpul prelucrării piesa îşi schimbă succesiv poziţia, prelucrarea
efectuându-se la mai multe posturi de lucru, avem de a face cu maşini-unelte agregat
multipoziţionale, adică maşini-unelte agregat multipost (Fig.13.2).
După traiectoria urmată de piesă de la un post de lucru la altul, maşinile-unelte
agregate pot fi cu transfer liniar şi cu transfer circular. Conform criteriilor anunţate,
principiile de lucru şi tipurile caracteristice de maşini-unelte agregat multipost sunt
prezentate în figura 13.2.
În schemele din figura 13.2,a şi figura 13.2,b se prezintă cazul unui agregat cu
masă liniară şi cu masă circulară indexată - M, iar în figura 13.2,c se prezintă cazul
unui agregat cu tambur indexat T, toate fiind cu mai multe posturi de lucru, unde
trecerea piesei dintr-un post de lucru în altul se face prin deplasare liniară intermitentă
sau prin rotirea periodică a mesei circulare sau tamburului şi indexarea acestora în
poziţii determinate.

Figura 13.2 - Principiul de lucru la maşini-unelte agregat multipost

Figura 13.1 - Principiul de lucru la maşini-unelte agregat monopost

258
 În toate cele trei situaţii, prelucrarea se efectuează după mai multe direcţii.
Acest tip de maşini-unelte agregat au unul din posturi destinat prinderii şi scoaterii
piesei. Însă, structura maşinilor-unelte agregat este determinată în mod hotărâtor de
criteriul de productivitate şi de cel tehnologic.
Agregarea se aplică în compunerea maşinilor-unelte agregat şi constă în
repartizarea pe posturi de lucru a procesului tehnologic optim concentrat şi
dispunerea posturilor de lucru într-o anumită ordine.
Sunt folosite trei metode de agregare şi anume: agregarea serie, agregarea
paralel şi agregarea mixtă, prezentate în figura 13.3.
Agregarea serie se aplică în cazul pieselor cu număr mare de operaţii şi faze şi
care necesită prelucrări succesive - folosind scule diferite. În acest caz, procesul
tehnologic se împarte în grupe de operaţii cu durata de prelucrare cât mai apropiată.
Agregarea serie constă în prelucrarea succesivă a aceluiaşi semifabricat şi dispunerea
în serie a q posturi de lucru în ordinea succesiunii operaţiilor (Fig.13.3,a).
Trecerea piesei prin posturile de lucru se face cu ajutorul unei mese rotative sau
cu transfer liniar, existând un post pentru alimentarea şi evacuarea semifabricatelor.
Agregarea paralel se face pentru piese cu procese tehnologice simple,
prelucrarea integrală a piesei fiind posibilă la un singur post de lucru. Astfel, o maşină
cu p posturi de lucru va prelucra simultan p semifabricate (Fig.12.3,b). Această
metodă de agregare este eficientă când timpul pentru alimentare-fixare este mic în
raport cu timpul de lucru.

259
 Agregarea mixtă se bazează pe metoda prelucrării succesiv-simultană a p
semifabricate identice, prelucrate simultan pe p fluxuri tehnologice identice paralele,
dispuse pe un număr q de posturi de
lucru în serie (Fig.13.3,c). La sfârşitul
unui ciclu de lucru se obţin p piese
finite.

Figura 13.3 - Metode de agregare

Maşinile-unelte agregat sunt constituite din următoarele subansamble specifice:

unităţi de bază; unităţi de lucru; unităţi de transport; unităţi auxiliare.
Unităţile de bază reprezintă totalitatea elementelor fixe de structură ale
maşinilor-unelte agregat, fiind constituite din batiuri. Batiurile centrale susţin mesele
de transport şi dispozitivele de fixare a pieselor. Batiurile laterale, montanţii şi
consolele susţin unităţile de lucru şi se fixează pe batiul central. Tot din categoria
unităţilor de bază fac parte şi adaosurile de reglare a unităţilor de lucru în raport cu
piesa de prelucrat.
De regulă, părţile componente ale maşinilor-unelte agregat sunt tipizate şi
normalizate, astfel încât timpul de realizare a unei maşini-unelte agregat să fie cât
mai scurt.
Forma şi dispunerea acestor unităţi se poate remarca în structurile maşinilor-
unelte agregat prezentate în figurile 13.5. şi 13.6.
Unităţile de transport asigură transferul pieselor în posturile de lucru, tipologia
unităţilor de transport depinzând de traiectoria pe care se realizează transferul, de
modul de acţionare şi indexare a mesei.

260
 Traiectoria mişcării de transfer împarte unităţile de transport în: mese circulare,
mese liniare, mese inelare şi de tip tambur. Acţionarea unităţilor de transport poate fi
electromecanică, hidromecanică sau hidropneumatică.
Unităţile auxiliare îndeplinesc funcţiile de reglare la cotă a sculelor, de control
şi de comandă, integrând ansamblul structural al maşinilor-unelte agregat.
Unităţile de lucru sunt componentele ce antrenează şi poartă sculele în procesul
de prelucrare. O unitate de lucru se compune din sania de avans şi capul de forţă.
Construcţia unităţilor de lucru este determinată de:
- procedeul de prelucrare;
- natura şi numărul mişcărilor de lucru şi auxiliare.
Prin urmare, varietatea tipologică şi constructivă a unităţilor de lucru este
determinată în primul rând de tipul operaţiilor pe care acestea le execută: găurire,
filetare, frezare, strunjire. Capul de forţă poate acţiona o singură sculă sau mai multe
scule montate într-o cutie multiax.
În funcţie de elementul care execută mişcarea de avans, unităţile de lucru pot fi

Figura 13.4 - Tipuri de unităţi de lucru ale maşinilor-unelte agregat

cu pinolă deplasabilă (Fig.13.4,a,c) şi cu cap de forţă deplasabil (Fig.13.4,b,d). De

regulă, lanţul cinematic principal este acţionat electromecanic, lanţul cinematic de
avans fiind acţionat fie electromecanic (Fig.13.4,a,b), fie hidraulic (Fig.13.4,c,d).
Tipul de acţionare folosit la diferitele unităţi de lucru depinde de regimul
tehnologic adoptat, deci de puterea necesară la prelucrare.

261
 Unităţile de lucru pot realiza o diversitate de cicluri de lucru. Fazele celui mai
frecvent ciclu de lucru sunt urm[toarele:
AR - apropiere rapidă (mişcare cu viteză de deplasare mare);
AT - avans tehnologic, rezultat din condiţiile de aşchiere - cu valoare optim
determinată;
RR - retragere rapidă.
Ciclurile de lucru sunt comandate, de regulă, cu microcontactoare acţionate de
came.

13.1.2. Maşini-unelte agregat monopost

Agregatele monopost sunt concepute pentru prelucrarea semifabricatelor mari
şi grele, prelucrarea lor făcându-se după una sau mai multe direcţii.
Elementele constructive ale maşinilor unelte agregat monopost rezultă din
variantele constructive prezentate în figura 13.5. Piesa 7 este aşezată pe masa maşinii,
asupra ei acţionând sculele în mişcarea principală de aşchiere I.
Sculele sunt antrenate de capul de forţă 1 prin cutia multiax 5 şi sunt ghidate
prin placa de ghidare 6. Mişcarea de avans II este realizată tot scule prin intermediul

Figura 13.5 - Maşini-unelte agregat monopost - a

săniilor 2 pe ghidajele de pe montantul 3 sau de pe batiul 4.

Deşi sunt construite cu ajutorul multor elemente tipizate, maşinile-unelte
agregat depind de forma şi dimensiunile semifabricatului, precum şi de natura
operaţiilor şi direcţiile impuse de prelucrare. Soluţiile prezentate în figura 13.5 nu
epuizează varietatea de maşini-unelte agregat.
13.1.3. Maşini-unelte agregat multipost
Maşini-unelte agregat multipost se construiesc pentru prelucrarea pieselor cu
proces tehnologic de complexitate ridicată - în producţia de serie mare şi masă.

262
 Transferul pieselor prin
posturile de lucru ale
acestor maşini se
realizează cu sisteme de
transfer de tipul meselor
rotative indexate, a
meselor inelare indexate şi
a meselor liniare.

Figura 13.6 - Agregat multipost cu

transfer circular

Maşinile-unelte agregat multipost pot fi compuse în diferitele variante din elemente

tipizate, cu avans hidraulic sau mecanic, în funcţie de dimensiunile piesei de prelucrat.
O variantă de maşină-unealtă agregat multipost cu masă inelară indexată şi
coloană centrală este prezentată în figura 13.6. Elementele componente ale maşinii
sunt: batiul 1, masa inelară 2, săniile 3, 4 şi 5; unităţile de lucru 6, 7, 8 şi coloana cu
suprafeţe poligonale 11. Prin acestea se permite prelucrarea unor piese, 9, (de
dimensiuni mari) fixate în dispozitivele 10.
De regulă, maşinile-unelte agregat sunt semiautomate, integrate însă în linii de
maşini-unelte ele devin automate.

13.2. Linii automate de maşini-unelte, definire, clasificare

Liniile automate de maşini-unelte au fost concepute în ideea prelucrării cu
maximum de productivitate a pieselor în producţia de serie mare şi masă. Într-o linie
automată, maşinile-unelte agregat, sau alte maşini-unelte devin posturi de lucru.
Linia automată de maşini-unelte reprezintă un sistem de maşini-unelte dispuse
într-o succesiune tehnologică ce înglobează şi mijloacele de transfer, de înmagazinare
şi de comandă.
Funcţionarea unei linii automate se caracterizează prin tactul sau ritmul liniei,
care reprezintă timpul de ieşire de pe linie dintre două piese succesive.
Conceperea şi realizarea unei linii automate pentru prelucrarea unei piese este
condiţionată de:
- volumul producţiei, care să asigure amortizarea investiţiei şi rentabilitatea
liniei automate;
- forma, dimensiunile şi procesul tehnologic necesar prelucrării piesei.
Criteriul care determină esenţial structura şi concepţia liniei automate este
modul de transfer al piesei între posturi şi legătura dintre acestea. După transferul
piesei între posturi şi legătura dintre acestea, se disting:

263
 - linii automate în flux direct şi cu legătură rigidă între posturile de lucru;
- linii automate în flux direct de tip rotor;
- linii automate în flux cu legătură elastică între posturile de lucru.
Un alt criteriu care defineşte o linie automată este bazat pe tipul maşinilor-
unelte aflate în componenţa liniei automate.
Cele mai răspândite linii automate sunt cele realizate din maşini-unelte agregat.
Există, însă, şi linii automate formate din maşini-unelte normale, dar şi linii automate
formate din maşini-unelte speciale.

13.2.1. Linii automate în flux direct cu legătură rigidă

Piesele cu greutate şi volum mare şi care necesită operaţii numeroase de
burghiere, alezare, filetare, frezare etc. sunt prelucrate simultan cu mai multe scule şi
din mai multe direcţii, pe mai multe posturi de lucru constituite din maşini-unelte
agregat.
Considerentele enunţate mai sus au dus la realizarea liniilor în flux, la care
posturile de lucru sunt dispuse la distanţe egale, piesele fiind transferate de la un post
de lucru la următorul cu ajutorul unor transportoare pas cu pas.
Schema structurală a unei linii automate în flux direct cu legătură rigidă între
posturile de lucru este prezentată în figura 13.7. Orientarea, fixarea şi strângerea
pieselor în vederea prelucrării se face direct pe transportor.

Figura 13.7. Linie automată în flux direct cu legătură rigidă între posturile de lucru

Configuraţia liniei automate rezultă din analiza procesului tehnologic şi

aplicarea principiilor concentrării operaţiilor (I - IV se referă la poziţia pe care o ocupă
piesa în posturile de lucru).
În schema din figura 13.7. sau făcut următoarele notaţii: 1  12 unităţile de
lucru, 13  14 sistemele auxiliare de orientare - rotire - basculare, 15  20 capetele
multiax, 21 - piesa de prelucrat.
Durata prelucrării pieselor la fiecare post (operaţie) pe linia automată este
determinată de productivitatea prescrisă (necesară) şi trebuie să fie, de regulă, aceeaşi
la toate operaţiile. Egalizarea timpilor de prelucrare are loc printr-o judicioasă
descompunere a operaţiilor pe posturi de lucru sau prin suprapunerea acestora.

264
 Vederea generală a unei linii de transfer pentru prelucrat reperul “bloc motor”,
prin operaţii de frezare frontală, alezare, burghiere, teşire, filetare, dar şi control
dimensional automat se prezintă în figura 13.8.
Linia are un sistem central de transfer de tip “pas de pelerin”, cu acţionare
hidraulică şi unităţi de lucru de tip electromecanic, dispuse de o parte şi alta, în lungul
transferului.

Figura 13.8 - Linie automată în flux direct pentru prelucrat reperul “bloc motor”

13.2.2. Linii automate în flux direct de tip rotor

Această a doua categorie de linii automate se deosebeşte de primul tip prin
modalităţile de transfer a pieselor. În acest caz transportorul nu trece direct prin
posturile de lucru ci deasupra sau paralel cu ele. Liniile automate au posturi
intermediare de rotire a piesei, de răsturnare sau de control intermediar (Fig. 13.9).

Fig. 13.9 - Linie automată în flux direct de tip rotor

265
 Caracteristice, în această categorie de linii automate, sunt liniile automate de tip
rotor. Acestea, deşi au legătură rigidă între posturile de lucru, permit suprapunerea
timpului de transport peste timpul de prelucrare.
O astfel de linie automată constă din maşini-unelte agregate multipoziţionale
(agregare în paralel), având rotoare de transport între maşinile agregate cu acţiune
continuă (Fig.13.9). Liniile automate de tip rotor asigură o mare productivitate la
prelucrarea unor piese relativ simple. Semifabricatele 2 (a patru piese diferite) sunt
aduse prin intermediul sistemului de alimentare într-o ordine determinată în rotorul de
încărcare 1. Cu rotorul de încărcare şi rotoarele de transport 6 sunt alimentate rotoarele
de lucru (maşinile-unelte agregat multipost, Fig.13.9, poz. 3, 4 şi 5).
Liniile automate de tip rotor se caracterizează prin simplitate şi siguranţă în
funcţionare.

13.2.3. Linii automate în flux cu legătură elastică

Aceste tipuri de linii automate sunt caracterizate de modul de transport al
pieselor dintr-un post de lucru în altul, precum şi de existenţa depozitelor intermediare
de alimentare între posturi.
Sistemele de transfer ale acestor linii sunt de tipul transportoarelor cu bandă, cu
lanţ, gravitaţionale etc., în felul acesta legătura între maşinile-unelte constituente
(posturile de lucru) nu mai este rigidă ca la liniile din primele două tipuri de linii
automate.
În figura 13.10 este prezentată o linie automată în flux cu legătură elastică.

Fig.13.10 - Linie automată în flux cu legătură elastică

Transferul pieselor 2 este asigurat cu elevatoarele 3 şi 4, transportoarele cu lanţ 5 şi 6

şi jgheaburile 1. Între posturi există depozite intermediare automate cu dispunerea
etajată a rezervei de piese, aşa cum este cel marcat cu 7. Desigur, în acest caz este
vorba de piese relativ mici produse în masă.
Liniile cu legătură elastică între posturile de lucru pot fi agregate în serie, în
paralel şi mixt.

266
267