MAŞ

INI DE RECTIFICAT, MAŞINI DE SUPRAFINISAT

S. 18. Masini de rectificat, generalităţ

i, clasificare, masina de rectificat plan
– schema bloc, functionalitate
Maş inile de rectificat sunt maş ini-unelte cu ajutorul că rora se executăoperaţ ia
de rectificare, o prelucrare prin aş chiere cu ajutorul sculelor (pietrelor) abrazive. La
aceste maş ini, scula executămiş carea principalăde aş chiere (o rotaţ ie), eventual ş i
unele miş că ri de avans, iar semifabricatul executămiş că ri de avans, arareori ră mâne
imobilizat ş i asta numai atunci când este de dimensiuni foarte mari.
Rectificarea, ca procedeu tehnologic, este folosit în scopul generă rii unor
suprafeţ e care impun o calitate a suprafeţ ei ridicată, precum ş i precizie dimensionalăş i
abateri de formăş i poziţ ie cât mai mici. Ca operaţ ie, rectificarea se efectueazăla
sfârşitul fluxului tehnologic de prelucră ri mecanice, apă rând ca o operaţ ie de finisare.
La rectificare se folosesc pietre abrazive de diferite forme ş i dimensiuni, care
sunt constituite din materiale abrazive foarte dure, sub formăde granule sau pulberi,
solidarizate între ele cu ajutorul unui liant.
Modul de lucru al unui corp abraziv se poate asemă na cu acela al unei freze
prevă zutăcu un numă r foarte
mare de dinţ i (Fig. 11.1),
jungându-se la o înă lţime medie
a microasperită ţilor de sub 0,9
μm .
Scula executămiş carea
principală de aş chiere I, iar
semifabricatul execută o
miş care de avans. Cum
granulele au o aranjare Figura 11.1 – Principiul de lucru la rectificare
arbitrară , ele lucrează cu
unghiuri de degajare ş i aşezare foarte diferite. Cel mai frecvent, unghiurile de degajare
sunt negative, ceea ce duce la deformaţ ii plastice mari în straturile superficiale ale
semifabricatului ş i în aş chie. Aceasta determinăun consum specific de energie mai
mare decât la celelalte procedee de prelucrare prin aş chiere, desigur consumul de
energie este raportat la cantitatea de material îndepă rtat.
Maş inilor de rectificat li se impun anumite caracteristici constructive ş i
funcţ ionale:
- mers liniş tit - fă rătrepidaţ ii, echilibrarea minuţ ioasăa tuturor organelor în
miş care;
- batiu masiv ş i rigid cu sisteme de ghidare corespunză toare;
- posibilitatea schimbă rii sensului de miş care a mesei fă răş ocuri ;

205
 - antrenarea pietrei de rectificat direct de la motorul electric sau prin
transmisii cu curele;
- protejarea suprafeţ elor de ghidare împotriva pulberilor abrazive rezultate
din aş chiere.
Clasificarea maş inilor de rectificat poate fi fă cutădupămai multe criterii. Cea
mai întâlnităclasificare este dupăforma suprafeţ ei ce se prelucrează , care grupează
maşinile de rectificat în:
- maş ini de rectificat plan;
- maş ini de rectificat rotund;
- maş ini de rectificat filete, dantura roţilor dinţ
ate, arbori canelaţi etc.
Dupăgradul de universalitate se disting:
- maş ini de rectificat universale ;
- maş ini de rectificat specializate.

11.2. Maş ini de rectificat plan

Maş inile de rectificat plan sunt destinate rectifică rii suprafeţ elor plane ale
semifabricatelor degroş ate în prealabil prin alte procedee de prelucrare.
În urma operaţ iei de rectificare se pot obţ ine precizii dimensionale de 10 m
pe lungimi de 2000 mm, iar pentru suprafeţ e scurte precizii de 5 m.
Rectificarea planăse poate efectua cu partea cilindricăa unei pietre de tip disc
sau cu partea frontalăa unei pietre de tip oală .
Dupăpoziţ ia axului arborelui principal (Fig.11.2), maş inile de rectificat plan se
pot clasifica în:
- maş ini de rectificat plan orizontale ( Fig. 11.2. a, b, c );
- maş ini de rectificat plan verticale ( Fig. 11.2. d, e, f ).
În figura 11.2 au fost notate cu: 1 - batiurile maş inilor de rectificat plan iar cu 2
traversa, montantul sau coloana care susţ in pă puşa mobilăa broş ei de rectificat 3.
Masa 4 pe care se prind piesele de rectificat are, de regulă , construcţ ie dreptunghiulară ,
existând însăş i mese circulare (Fig.11.2,f ). Sania transversală5, când aceasta există ,
este rectangularămesei longitudinale.
Existăş i anumite maş ini de rectificat plan speciale. Astfel, pentru rectificarea
simultanăa ghidajelor unor maş ini-unelte se folosesc maş ini de rectificat cu 2 broş e
(Fig.11.2.e). La acestea, pe ghidajele batiului 1 se deplaseazălongitudinal (II) sania
montantului 4. Pe ghidajele 2 ale montantului se poate poziţ iona (IV) traversa 5
împreunăcu să niile ş i broş ele de rectificat 3. “Batiul” de rectificat (P) este fixat pe
masa maş inii.
La toate aceste maş ini miş carea principalăde aş chiere I este de rotaţ ie şi o
executăscula abrazivă . Miş cările de avans sunt conforme cu cinematica generă rii
tipurilor de suprafeţ e. Astfel, la varianta (a) piesa are posibilitatea avansului transversal
III, pe când aceastămiş care, la varianta (b), este executatăde traversa verticală2, iar la
varianta (c) de că tre pă puş a port piatră3. La varianta (f) sania 5 executămiş carea de
avans transversal III, iar masa 4 (circulară ) executăavansul circular II.

206
 La toate variantele miş
carea de poziţ
ionare pentru adâncimea de aş
chiere IV
este executatăde către sculă
.

Figura 11.2 - Maş

ini de rectificat plan - variante constructive

207
 Schema bloc a unei maş ini de rectificat plan cu axăorizontalăcare lucreazăcu
partea cilindricăa discului abraziv ş i elementele sale componente sunt prezentate în
figura 11.3.
Batiul 1 este prevă zut
cu ghidaje transversale 2 pe
care se deplasează sania
transversală 3, aceasta
realizând avansul transversal
III dupăfiecare cursădublă
executată de masa
longitudinală4.
Pe partea frontală a
mesei longitudinale sunt
montate limitatoarele de cursă
5, care acţ ioneazăinversorul
de miş care 6 al mesei.
Pe aceeaş i masă
longitudinală se gă seşte
platoul magnetic care
Figura 11.3 - Maş ina de rectificat plan cu axa serveş te pentru fixarea
orizontală- schemăbloc semifabricatelor, precum ş i
apă rătoarele 7.
Piatra de rectificat execută miş carea principală de aş chiere I, iar prin
intermediul pă puşii portsculă8 executămiş carea de avans de pă trundere vertical IV.
În zona de lucru se aflăş i sistemul de ră cire-ungere 10, precum ş i sistemul de
absorbţ ie a prafului rezultat în urma prelucră rii - 11. Ghidajele verticale sunt protejate
de particulele abrazive de un burduf 9, iar tabloul de comandăal maş inii este susţ inut
de consola 12.
Acţ ionarea pietrei de rectificat a unor astfel de maş ini este de natură
electromecanică , celelalte miş cări fiind executate pe cale electromecanică , hidraulică
sau hidromecanică .

S.19. Maş
ini de rectificat rotund, schema bloc a masinii de rectificat rotund
exterior
Dupăpoziţ
ia suprafeţ
ei prelucrate, maş
inile de rectificat rotund se pot clasifica
în:
- maş ini de rectificat rotund exterior;
- maş ini de rectificat rotund interior;
- maş ini de rectificat rotund universale.
Dupăprincipiul de lucru, maş inile de rectificat rotund se clasificăîn:
- maş ini de rectificat rotund între vârfuri;
- maş ini de rectificat rotund fă răvârfuri (centerless).

208
 Maş inile de rectificat rotund exterior au posibilitatea prelucră rii pieselor
cilindrice, conice sau profilate, care sunt prinse între vârfuri, mandrinăsau fă răvârfuri
(centerless).
Principiul constructiv şi modul de realizare a miş că rilor de lucru la o maş inăde
rectificat rotund exterior între vârfuri sunt prezentate în figura 11.4.
Batiul maş inii B este prevă zut cu ghidaje pe care se deplasează masa
longitudinalăM ş i masa superioarăMs. Aceastea se deplaseazăîn miş carea de avans
longitudinal II ş i susţ in păpuş a port-piesăPpp, pă puş a mobilăPm ş i piesa dintre
vârfurile acestora.
Partea posterioarăa batiului este prevă zutăcu ghidaje transversale pe care se
deplaseazăpă puş a port sculăPps în miş carea de avans radial IV.
Scula abrazivăS executămiş carea principalăde aş chiere I, fiind antrenatădirect
de motorul M1 sau printr-o transmisie cu curea.
Piesa, fixatăîn mandrinăsau între vârfuri, executăş i mişcarea de avans circular
III (miş care de generare), antrenatăfiind de motorul M2 prin intermediul unei cutii de
avansuri CA sau al unui variator.

Figura 11.4 - Schema bloc a maş

inii de rectificat rotund exterior
https://www.youtube.com/watch?v=7-eDCMhLPJI

Miş carea de avans longitudinal II este realizatăde un motor hidraulic MH,

alimentat dintr-un rezervor Rz de o pompăP printr-un sistem de comandăhidraulic
SCH. Amplitudinea miş cărilor (funcţ
ie de lungimea piesei) este reglată prin
limitatoarele de cursăLc1, Lc2.

209
 Miş carea de avans radial (de pă trundere) IV o executăscula S cu pă puşa port-
sculăPps , cu intermitenţ ăla capete de cursă , printr-un sistem hidromecanic sau
electromecanic.
În vederea “A” (Fig.11.5) a zonei de lucru sunt menţ ionate mişcă rile necesare
prelucrării diferitelor tipuri de suprafeţ e. Astfel, la suprafeţ ele cilindrice lungi
(Fig.11.5,a) se folosesc pentru prelucrare toate miş cările menţionate mai sus.
La prelucrarea suprafeţ elor scurte ş i netede (Fig.11.5,b) sau profilate
(Fig.11.5,c) cu generatoare materializată pe sculă lipseş te mişcarea de avans
longitudinal, miş carea de pătrundere IV având un caracter continuu.

Figura 11.5 - Principiul de lucru al maş

inilor de rectificat rotund exterior

Rectificarea suprafeţ elor tronconice se poate efectua prin mai multe metode.
Astfel, în cazul suprafeţelor conice de lungime micăse utilizeazăpietre conice ş i se
poate lucra cu avans transversal st (radial) sau cu avans longitudinal sl (Fig.11.6,a).
La piesele lungi de conicitate mică(<10 o) se poate înclina masa superioară3
(Fig.11.6,b).

Figura 11.6 - Principiul de lucru la rectificarea suprafeţ

elor tronconice
pe maş ina de rectificat rotund exterior

Pentru prelucrarea pieselor scurte de conicitate mare se poate roti pă

puş
a port
piesă(Fig.11.7,a).

210
 Fig. 11.7. Principiul de lucru la rectificarea suprafeţ
elor tronconice
pe maş ina de rectificat rotund
Pentru piesele de lungime ş i conicitate relativ mare, prinse între vârfuri, la unele
maş
ini, se poate roti pă
puşa port piatră(Fig. 11.7,b).

S. 20 Maş ini de rectificat rotund exterior fă răvârfuri. Pe aceste maş ini se

prelucreazăpiese cilindrice de rigiditate scă zută (subţiri) la productivită ţ
i ridicate - prin
utilizarea unor regimuri intensive ş i eliminarea timpilor de prindere ş i desprindere,
lipsind pericolul de
încovoiere.
În figura 11.8 este
prezentatăconstrucţ ia de
principiu ş i modul de
realizare a miş cărilor la o
maş inăde rectificat rotund
exterior fă răvârfuri.
Pă puş a port-sculă
P ps, împreunăcu motorul
M1 pentru antrenarea în
miş carea principală de
aş chiere I a sculei S sunt
fixate pe batiul maş inii B.
Pe ghidajele Figura 11.8 - Maş ina de rectificat rotund exterior
batiului este plasată ş i fărăvârfuri - schemăbloc
pă puş a Pdc a discului de https://www.youtube.com/watch?v=1Z_NAIGXE8k#t=72.83
conducere ş i antrenare DC 975
– disc antrenat în miş carea
I de la un motor electric M2, printr-un variator de turaţ ii VT, fie de un motor hidraulic
rotativ MHR, care este alimentat de la o pompăPH ş i comandat de un sistem de
comandăhidraulicăSCH.
Poziţ ia discului de conducere DC se regleazăprin intermediul ş urubului Şş ia
manivelei m.

211
 Principiul funcţ ional ş i modul de
realizare al miş că rilor la o maş inăde
rectificat rotund exterior fă răvârfuri
este prezentat în figura 11.9.
Rectificarea suprafeţ ei cilindrice
exterioare se efectueazăprin aş ezarea
piesei P între douădiscuri abrazive,
respectiv scula S ş i discul de conducere
DC.
Figura 11.9 - Principiul de lucru la Scula realizeazărectificarea, iar
maş inile de rectificat rotund exterior fă ră cel de al doilea disc, de o granulaţ ie
vârfuri mai finăş i având o turaţ ie mai mică ,
antreneazăpiesa susţ inutăde rigla de
ghidare RG în miş carea de avans circular II, care se datoreazăturaţ iei I’ a discului de
conducere ş i antrenare DC care este profilat în mod corespunză tor (concav). Piesei P i
se imprimăş i un avans longitudinal III, care este obţ inut prin înclinarea discului de
conducere ş i antrenarea DC cu un unghi de 16 faţ o
ăde axa sculei S.
Maş ini de rectificat rotund interior. Aceste maş ini au posibilitatea prelucră rii
prin rectificare a alezajelor cilindrice, conice sau profilate, precum ş i a unor suprafeţ e
frontale, care sunt perpendiculare pe axa alezajelor.
În toate situaţ iile, la aceste maş ini, scula este aceea care executămiş carea
principalăde aş chiere, arborele principal este mai lung ş i mai subţ ire decât la
rectificarea exterioarăpentru a putea pă trunde în alezaje.
De asemenea, piatra de rectificat este de diametru mult mai mic (4/5...3/4 din
diametrul alezajului), astfel căpentru atingerea unei viteze de aş chiere convenabile
sunt necesare turaţ ii foarte mari ale broş ei de rectificat, uneori pânăla 200 000 rot/min.
Pentru rectificarea pieselor mici, care se pot roti, se utilizeazămaş ini la care
scula executămiş carea de avans longitudinal III ş i miş carea de pă trundere (avans
radial) IV (Fig.11.10, a).
Piesele mari, care nu se pot roti, sunt prelucrate pe maş ini de rectificat interior
planetare, la care scula execută , pe lângămiş carea principalăde aş chiere I, o miş care

Figura 11.10 - Principiul de lucru la maş

inile de rectificat rotund interior

212
de rotaţ ie în jurul axei piesei (miş carea planetarăII), precum ş i avansul longitudinal III
şi miş carea de avans radial IV (fig. 11.10, b).
Construcţ ia unei
maş ini de rectificat
interior piese mici ş i
modul ei de lucru sunt
prezentate în figura
11.11. Batiul B, de formă
prismatică , susţ ine
pă puş a port-piesă Ppp,
care este prevă zută cu
dispozitivul de prindere
D p al piesei P.
Ghidajele
longitudinale ale batiului
susţ in sania S1 ş i pă puş a
port-sculăPps, care este
montată pe ghidaje
transversale ale saniei
longitudinale. Figura 11.11 - Maş ina de rectificat rotund interior
Scula S execută - schemăbloc -
miş carea principală de
aş chiere I, antrenatăfiind de motorul electric M1 . Miş carea de avans circular II a
semifabricatului este executatăde acesta, fiind obţ inutăde la motorul electric M2 prin
variatorul de turaţ ie Vt.
Sania S1 executămiş carea de avans longitudinal III, fiind acţ ionatăde motorul
hidraulic MH, care este alimentat de pompa PH prin sistemul de comandăhidraulică
SCH.
Avansul radial IV (de pă trundere) este executat tot de sculă- împreunăcu
pă puş a port-sculă . Şurubul transversal Şt primeş te miş carea de rotaţ ie intermitentăde la
o roatăde clichet Rc, care, la rândul ei, este antrenatăprintr-un clichet C de la un motor
hidraulic oscilant MHO.
Pentru obţ inerea unor viteze de aş chiere care săasigure o bunăcalitate a
suprafeţ ei prelucrate, precum ş i o productivitate ridicată , broş ele maş inilor moderne de
rectificat interior dezvoltăturaţ ii de 60000 200000 rot/min, aş a cum s-a mai precizat,
având lagă re hidrostatice sau aerodinamice.
Maş inile de rectificat rotund universale (RU) se aseamă năcu maş inile de
rectificat rotund exterior cu masămobilă , având în plus un subansamblu de tip
rabatabil care serveş te pentru rectificarea interioarăş i care este montat pe pă puş a port-
sculă .
Maş inile de rectificat interior fărăcap de prindere (centreless) se folosesc
numai pentru rectificarea interioarăa pieselor cu pereţ i subţiri, în special a inelelor,
care sunt fabricate în serie mare ş i la care s-a prelucrat în prealabil suprafaţ a exterioară.
Principiul de lucru al acestor maş ini este pus în evidenţ ăîn figura 11.12.

213
 Piesa de rectificat 1 este introdusăîntre
discul conducă tor 2, rola de reazem 3 ş i rola de
apă sare 4.
Piesa este antrenată în miş carea de
avans circular II de că tre discul conducă tor 2,
care executămiş carea circularăIII.
Piatra de rectificat 5 executămiş carea
principalăde aş chiere I, miş carea de avans
axial V, precum ş i miş carea de avans
transversal IV.
O importanţ ădeosebităla rectificare o
are cură ţirea pietrelor abrazive de aş chiile ce
se lipesc între granulele abrazive ş i corectarea
profilului acestora prin aş a-numitul procedeu
de „diamantare a pietrelor”

Figura 11.12 -. Principiul de 11.4. Maş ini de suprafinisat

lucru al maş inilor de rectificat Maş inile-unelte ş i procedeele de
rotund interior fărăcap de prelucrare prezentate anterior asigură o
prindere anumităprecizie dimensională , geometricăş i
calitate a suprafeţ ei.
Pentru obţ inerea unor piese de precizie superioarăş i mai ales a unor suprafeţ e
de calitate foarte bună(Ra = 0,05...0,012 μm) se folosesc maş ini-unelte şi diferite
procedee de suprafinisare. Suprafinisarea, ca operaţ ie tehnologică , este executatăcu
scopul îmbună tăţirii rugozită ţii ş
i a elimină rii unor erori ale geometriei suprafeţ elor
unor piese. Astfel de operaţ ii sunt: honuirea, lepuirea, supranetezirea (vibronetezirea),
strunjirea fină, rodarea ş i lustruirea, care se efectueazăpe maş ini-unelte sau instalaţ ii
specifice.

S.21 Maş
ini de honuit

214
 Honuirea este operaţ ia de finisare a
suprafeţ elor cilindrice interioare cu ajutorul unor bare
abrazive care sunt montate într-un cap special numit
hon. Acesta asigurăo apă sare radialăa sculelor.
Honului i se imprimăo miş care de rotaţ ie
continuă combinată cu o miş care rectilinie
alternativă (Fig.10.13), prelucrarea având loc în
prezenţ a unui mediu de ră cire-ungere.
Traiectoria unei granule abrazive pe suprafaţ a
prelucratăreprezintăo linie elicoidalăîn dublu sens,
formând în timpul operaţ iei o reţea de linii elicoidale,
aşa cum se vede în schema de prelucrare (Fig.11.14),
unde mai sunt precizaţ i ş i principalii parametri
tehnologici ai operaţ iei de honuire.
Figura 10.13 – Cap de
Suprafeţ ele tipice care se suprafiniseazăprin
honuit si principiu de lucru
honuire sunt alezajele cilindrilor de la motoarele cu
ardere internăale automobilelor, interiorul cilindrilor hidraulici etc.
Maş inile de honuit se construiesc în varianta cu arborele principal vertical,
înclinat sau orizontal, monoax sau multiax.
Pentru realizarea miş că rii principale de rotaţ ie I maş inile de honuit folosesc o
cinematicăsimplă , au o gamăredusăde turaţ ii care sunt obţ inute în special prin cutii
de viteze (CV) simple (Fig. 11.14). Miş carea de rotaţ ie I este transmisăsculei S prin
legă turile cinematice 1, 2 şi 3.
Scula S (honul) este antrenatăîn miş carea de avans axial alternativ II de un
motor hidraulic liniar MH printr-o prelungire a tijei acestuia, care este sprijinităş i
ghidatăde pă puş a mobilăPM de pe ghidajele verticale ale montantului Mo.

ina de honuit verticalăş

Figura 11.14 - Maş i principiul de lucru la honuire

215
 Montantul Mo mai susţ ine masa maşinii Ma cu dispozitivul de prindere a piesei,
dar şi păpuş a fixăPF în care se aflămotorul hidraulic MH, întreaga maş inăsprijinindu-
se pe placa de bazăPb.
Maş inile de honuit se simbolizeazăprin HV sau HO, urmat de cifra care indică
diametrul maxim al alezajului care se poate honui (HV- 65).
Honul fiind montat articulat pe arborele să u de antrenare, trebuie menţ ionat
faptul căprin honuire nu se eliminăerorile de direcţ ie a alezajelor, ci numai cele de
ovalitate, ajungându-se la o înă lţ
ime medie a microasperită ţ
ilor de sub 0,1 μm .
.

S.22. Maş
ini de lepuit
Lepuirea este un proces de
microfinisare a suprafeţ elor
pieselor cu pulberi abrazive în
suspensie.
Prelucrarea (abrazarea -
lepuirea) se realizează prin
miş carea relativădintre piesăş i
sculă , cu schimbare permanentăde
direcţ ie, în prezenţ a mediului
abraziv (aplicat liber sau fixat pe
sculă ), mediu ce exercităun efect
complex de frecare, presare,
strivire şi chiar efecte chimice.
Pulberea abrazivă este
purtatăde un lichid de lepuire ce
poate fi ulei mineral, petrol sau
Figura 11.15 - Schema de principiu a unei
emulsie de ulei în apă .
maş ini de lepuit
Pe maş inile de lepuit pot fi
prelucrate diverse suprafeţ e - care
determinăschema de lucru ş i structura maş inii. Astfel, cele mai ră spândite maş ini de
lepuit sunt cele verticale cu douădiscuri (Fig.11.15). Aceste maş ini pot prelucra prin
lepuire suprafeţ e plane (pe o parte sau pe douăsuprafeţ e) precum ş i suprafeţ e cilindrice
sau conice.
Motorul electric ME1 asigurămiş carea de rotaţ ie I a discului inferior 1 ş i
miş carea III a coliviei 4 ce încadreazăpiesele de prelucrat 3.
Lanţ ul cinematic antrenat de motorul ME2 asigurămiş carea de rotaţ ie II a
discului superior 2.
Cu un sistem de acţ ionare hidrostatic simplu se asigurăpresiunea de lepuire
necesarăş i miş carea auxiliarăIV de ridicare a discului superior.
Subansamblul discului superior poate fi deplasat lateral (printr-o altămiş care
auxiliarăV) în vederea execută rii operaţiei de alimentare-evacuare cu piese.

216
 Prelucrarea are loc în urma alunecă rilor datorate vitezelor diferite ale celor două
discuri ş i a miş cării imprimate de dispozitivul de lepuit.
Viteza de aş chiere este circa 100 m/min, iar presiunea de lucru de 0,7...3,5
2
kgf/cm .
Forma dispozitivului de lepuire depinde de forma geometricăa semifabricatului
de prelucrat, fiind confecţ ionat din fontăsau oţ el moale, cupru, bronz, materiale
plastice sau lemn.
Prin lepuire se pot realiza suprafeţ e cu înălţimi ale neregularită ţilor de Ra = 0,05
m, prelucrându-se bilele de rulmenţ i, suprafeţ ele unor scule aş chietoare sau
suprafeţ ele active ale unor aparate de mă surat.

Maş
ini de supranetezit
Superfinisarea,
cunoscutăş i sub denumirea de
supranetezire sau vibronetezire,
este prelucrarea prin aş chiere cu
una sau mai multe bare abrazive
care efectuează miş că ri
rectilinii alternative rapide,
combinate cu miş că ri de avans
efectuate de că tre semifabricat
sau sculă , folosindu-se ca lichid
de ră cire-ungere petrol cu
Fig. 11.16 - Principiu de lucru la prelucrarea
1....25% ulei de turbină .
de supranetezire pe strung
Prin supranetezire se
realizează îmbună tăţ
irea
calită ţii suprafeţ ei rezultate în urma unei prelucră ri, precizia dimensionalăş i a formei
geometrice trebuind săfie realizate la prelucră rile anterioare, obţ inându-se rugozită ţ
i
sub Ra = 0,05m, respectiv Rz = 0,02m.
Prin acest procedeu se prelucreazăde regulăsuprafeţ e cilindrice exterioare, dar
şi interioare, suprafeţ e conice exterioare sau interioare, suprafeţ e plane ş i anumite
suprafeţ e profilate ale camelor. Cel mai frecvent se prelucreazăsuprafeţ ele cilindrice
ale pistoanelor, manetoanele arborilor cotiţ i etc. pe maş ini-unelte special concepute ş i
realizate.
La producţ ia individuală sau de serie mică , supranetezirea suprafeţ elor
cilindrice se poate face pe strungurile normale - prin montarea pe că ruciorul strungului
a unui dispozitiv de supranetezire (Fig. 11.16.).
Astfel, în schema de lucru din figura 11.16, semifabricatul executămiş carea de
rotaţ ie II, cu o vitezăperifericăde 15..30 m/min (la oţ el că lit).
Barele abrazive 1 sunt prinse de lama elastică2 articulatăîn jugul 3, că ruia i se
imprimăprin fusurile 4 miş carea vibratorie (oscilatorie) I, obţ inutăcu ajutorul unui
mecanism cu excentric, came etc.

217
 Lama elastică2 asigurăo presiune de 0,5...3 daN/cm2, între barele abrazive ş i
semifabricat. Lă ţimea totalăa barelor abrazive trebuie săcuprindă30...60% din
diametrul piesei. Dacălungimea suprafeţ ei de prelucrat este mai mare decât lungimea
barelor abrazive, mai este necesarăo miş care de avans axial - în plus faţ ăde miş carea
oscilatorie I.
Pentru fabricaţ ia de serie mare ş i masăse folosesc maş ini specializate pentru
supranetezire de diferite construcţ ii - în funcţ ie de forma semifabricatului, cum ar fi
maş inile de supranetezit arbori cotiţ i, tijele supapelor etc.
Tot în categoria operaţ iilor de suprafinisat intrăş i operaţiile de rodare ş i
lustruire.
Rodarea este operaţ ia de prelucrare prin aş chiere care se executăcu ajutorul
pieselor conjugate (spre deosebire de lepuire), între cele douăpiese (suprafeţ e) aflate în
miş care relativăse introduce pulbere abrazivăfoarte finăîn suspensie, prin rodare
ajungându-se la o înă lţime medie a microasperită ţilor de sub 0,01 μm .
Exemplu clasic de rodare este rodarea supapei ş i a scaunului supapei în vederea
unei bune etanş ări. Rodarea, ca ş i lepuirea sau lustruirea, se poate face manual sau cu
acţionare electromecanică .

218