MAŞINI-UNELTE CU MIŞCAREA PRINCIPALĂRECTILINIE

La acest tip de maş ini-unelte mişcarea principalăde aş chiere are loc dupăo
traiectorie rectilinie şi este caracterizatăde amplitudine ş i numă rul de curse duble pe
minut. Vitezele de deplasare în cele douăsensuri (în cursăactivăş i de revenire)
variază , de regula viteza de revenire este mai mare, miş carea principalăde aş chiere
fiind realizatăpe cale electromecanicăsau pe cale hidraulică .
Maş inile-unelte cu miş carea principalărectilinie sunt: maş inile de rabotat,
maş inile de mortezat ş i maş inile de broş
at.

S.14. Maş
ini de rabotat, clasificare, maş
ina de rabotat cu cap mobil (ş
epingul)

Maş inile de rabotat sunt destinate prelucră rii suprafeţelor la care generarea se
efectueazăcu directoare rectilinie ş i cu diferite forme ale curbei generatoare: rectilinie
pentru generarea suprafeţ elor plane, curbilinie pentru generarea suprafeţ elor profilate.
Existăş i situaţ ia folosirii generatoarei materializate, caz în care forma suprafeţ ei
generate va depinde de forma tă ului sculei ş
iş i de numă rul de miş cări de avans, care,
de regulă , sunt tot rectilinii.
Maş inile de rabotat sunt mai puţ in productive decât maş inile de frezat, însămai
sunt folosite în producţ ia de serie micăş i unicate, în special la prelucrarea suprafeţ elor
lungi şi înguste sau a pieselor prinse în "pachet".
Rabotarea este prelucrarea la care miş carea principalăde aş chiere se efectuează
în plan orizontal.
Funcţ ie de organul care executămiş carea principalăde aş chiere se disting:
- maş ini de rabotat cu cap mobil (ş epinguri), la care miş carea principalăde
aş chiere este executatăde că tre sculă ;
- maş ini de rabotat longitudinal
(raboteze), la care miş carea
principală de aş chiere este
executatăde masă(împreunăcu
semifabricatul).
Sculele utilizate la rabotat sunt
asemă nătoare cuţ itelor de strung, fiind însă
mai robuste ca acestea - datorităfaptului că
sunt supuse la ş ocuri puternice când pă trund
în materialul semifabricatului (Fig.10.1).
Pentru degroş are ş i în cazul Figura 10.1 - Solicitarea cuţ itelor de
materialelor cu crustădurăse recomandă rabotat: a - cuţ ite cotite; b - cuţite drepte
utilizarea cuţ itelor cotite. Aceste cuţ ite
prezintăavantajul că , datoritădeformaţ iilor elastice pe care le suferă , vârful cuţ itului

193
se poate deplasa dupăun cerc tangent la suprafaţ a prelucrată(Fig.10.1,a.) şi nu va
pătrunde mai adânc în material - aş a cum se întâmplăîn cazul unui cuţ it drept
(Fig.10.1,b), cu un asemenea cuţ it se evităîn primul rând deteriorarea sculei dar ş ia
suprafeţei prelucrate.
În timpul cursei în gol cuţ itul se răceşte într-o oarecare mă sură, astfel căla
rabotare nu se folosesc lichide de ră cire - ungere.

10.1.1. Maş
ini de rabotat cu cap mobil (ş
epinguri)
Maş inile de rabotat cu cap mobil, de rabotat transversal sau ş epingurile - cum se
mai numesc, sunt destinate pentru prelucrarea pieselor cu dimensiuni mici ş i mijlocii,
fărăa depă şi lungimea de 1000 mm ş ţ
i lăimea 700 800 mm.
Schema bloc, schema cinematicăş i fluxul cinematic ale unei maş ini de rabotat
transversal, S 425B, sunt prezentate în figura 10.2. Batiul 1 este prevă zut la partea
superioarăcu ghidajele pentru deplasarea berbecului 2. Ghidajele verticale permit
poziţionarea traversei 4, pe care se deplaseazămasa de lucru 5 dupădirecţ ia II .
Lanţ ul cinematic care dezvoltămiş carea principalăde aş chiere I preia miş carea
de la motorul electric ME , continuăcu transmisia prin curele D1 /D2, ambreiajul C1 ,
cutia de viteze ş i un mecanism (culisăoscilantă ) care transformămiş carea de rotaţ ie
continuăa roţ ii volant 13 în miş care de translaţ ie alternativăa berbecului 2.
Pentru întreruperea miş cării principale, de la o aceeaş i manetăcare acţ ionează
ambreiajul se pune în funcţ iune ş i frâna F.
Cutia de viteze permite reglarea a 3 2 = 6 trepte, asigurând prin aceasta
reglarea numă rului de curse duble pe minut.
Amplitudinea cursei berbecului se regleazămanual prin transmisia VII-16/17-
SC 1-20, prin care se modificăbraţ ul manivelei mecanismului cu culisăoscilantă , iar
pentru poziţ ionarea berbecului este prevă zut lanţ ul cinematic manual IX - 22/23 - SC5.
Lanţ ul cinematic pentru avans transversal II preia miş carea de la lanţ ul
cinematic principal ş i anume de la roata volantă13 prin angrenajul 14/15, mecanismul
cu clichet MC1 ş iş urubul conducă tor SC2, care deplaseazămasa 5 prin piuliţ a solidară
cu acesta.
Mă rimea avansului se regleazăprin excentricul E, iar inversarea sensului
acestuia se realizeazătot prin clichet, care este de dublu sens.
Lanţ ul cinematic pentru avansul III al saniei portcuţ it 3 este acţ ionat de cama K
ce se fixeazăde batiu. Miş carea este preluatăde tachetul T, mecanismul cu clichet
MC 2, mecanismul inversor cu roţ i conice cuplabile (C2 - C3), necesare pentru
inversarea sensului de miş care, ajungând la ş urubul conducă tor SC3 - care deplasează
sania 3. Mă rimea acestui avans se regleazăacţ ionându-se asupra unghiului de oscilaţ ie
a braţului portclichet MC2 .
Traversa 4 se poziţ ioneazămanual prin lanţ ul cinematic: VIII - 18/19 - SC4 ., în
figura 10.2 prezentă ndu-se şi fluxurile cinematice pentru miş că rile descrise mai sus.

194
Figura 10.2 - Maş ina de rabotat transversal - schemăbloc, miscari, schemăcinematică
flux cinematic (http://www.youtube.com/watch?v=2dgFwO6eB-c)

195
 În figura 10.3 sunt prezentate diverse poziţ ii de lucru ale capului berbecului ş
i
suportului portsculă, precum ş ţ
i posibilităile de reglare ale acestora.

ţ
Figura 10.3 - Posibilităi de reglare ale suportului portsculăşi a capului de
lucru la maş ina de rabotat transversal a b c

Trebuie precizat căîn cazul prelucră rii suprafeţelor lungi ş i înguste, cum ar fi
ghidajele şi canalele, prelucrarea prin rabotare este mai productivădecât frezarea.
Majoritatea şepingurilor aflate în exploatare sunt cu acţ ionare electromecanică ,
însă pentru acţ ionarea ş epingurilor se mai utilizează ş i sisteme hidraulice ş i
hidromecanice.
Ca ş i în cazul celorlalte procedee de prelucrare prin aş chiere, lucrările de
rabotare sunt precedate de operaţ iile de reglare a maş inii, fixarea semifabricatului ş ia
sculei.

Figura 10.4 - Sisteme pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării pe ş

eping

Prinderea semifabricatului pe masa maş inii se poate face direct pe masăcu

ajutorul şuruburilor ş i a bridelor de fixare (în cazul semifabricatelor mari), în
dispozitive universale ca: menghine paralele, colţ are fixe ş i înclinabile, suporturi
basculante şi prisme în V (pentru prinderea semifabricatelor cilindrice), în dispozitive

196
speciale ş i în pachet, care au formăcorespunză toare - în cazul producţ
iei de serie (Fig.
10.4.a,b).
Utilizând dispozitive speciale ş i scule speciale, pe ş epinguri se pot prelucra

Figura 10.5 - Posibilităţ

i tehnologice ale maş
inilor de rabotat transversal

cremaliere, arbori canelaţ i, butuci canelaţ i (Fig.10.5.), putându-se rula chiar filete şi
tăia canale elicoidale de pas foarte mare, aceste lucră ri pretându-se în cazul producţiei
de unicate sau serii mici - în condiţ iile neexistenţei altor maş ini specializate.

S.15. Maş
ini de rabotat cu masămobilă(raboteze)

Maş inile de rabotat cu masă mobilă (rabotezele) sunt destinate pentru

prelucrarea unor piese de dimensiuni mari ş i foarte mari, care prezintăsuprafeţ elor
plane dar ş i profilate.
Aceste maş ini se numesc
prescurtat raboteze ş i
prelucrează cu precă
dere
lonjeroane, unele ghidaje ale
batiurilor maş inilor unelte,
carcase etc.(Fig. 10.6).
Ghidarea mesei pe batiul
maş inii conferăsistemului de
lucru o rigiditate mult mai mare
decât la ş epinguri, astfel căse
poate obţ ine o planeitate de Figura 10.6 – Maş inăde rabotat longitudinal de tip
0,01mm/1000 mm, putându-se portal
ajunge pânăla 0,02 mm / 3000

197
mm, iar precizia dimensionalăeste superioarăcelei obţ inute pe maş inile de frezat
portal.
Maş inile de rabotat cu masămobilăpot fi cu unu sau doi montanţ i, cele mai
frecvente fiind cele cu doi montanţ i.
Schema de
principiu (cu
principalele
subansamble ale unei
maş ini de rabotat cu
doi montanţ i) este
prezentată în figura
10.7.
Masa maş inii,
1, împreunăcu piesa
execută miş carea
principalăde aş chiere I
(de tip rectiliniu ş i
alternativ), cu viteză
de lucru Vl ş i de
Figura 10.7 - Maş ina de rabotat longitudinal cu doi retragere (gol) Vg ,
montanţ i - schemăbloc - http://www.youtube.com/watch?v=- masa fiind ghidatăpe
QpLlQlF1qU batiul 2, care are
lungimea de
aproximativ douăori mai mare decât masa, asigurându-i acesteia ghidarea pe întreaga
cursă . Cursa mesei la raboteze poate atinge valori mari, 12 15 m.
Montanţ ii 3 şi 4 sunt legaţ i la partea superioarăprin traversa fixă5, obţ inându-
se astfel un cadru închis cu o rigiditate mare. Montanţ ii sunt prevă zuţ i cu ghidajele
verticale 6, pe care se deplaseazăsuporţ ii laterali 7 ş i 8, prin care se asigurăavansul
vertical al sculelor fixate pe aceş ti suporţ i.
Pe cei doi montanţ i se deplaseazăş i traversa mobilă9, care asigurămiş carea de
poziţionare (potrivire) VI a suporţ ilor centrali 10 ş i 11.
Traversa este prevă zutăş i cu ghidaje în lungul că rora se deplaseazăsuporţ ii
centrali, asigurându-se astfel avansul orizontal IV.
Sculele din suporţ ii 7 şi 8 pot executa, pe lângămiş carea de avans vertical II ş i
miş carea de avans orizontal III, respectiv prin sania portcuţ it 12.
Cuţ itele fixate în suporţ ii centrali 10, 11, prin intermediul să niilor portcuţ it 12,
executămiş carea de avans vertical V.
Există , prin intermediul suporţ ilor portsculă , ş i posibilitatea poziţ ionă rii
unghiulare a sculelor dupădirecţ iile VII ş i VIII.
Referitor la regimul de lucru, trebuie specificat că , la degroş are, se lucreazăcu
secţiuni de aş chii cât mai mari, în funcţ ie de rezistenţ a cuţ itului ş i de rigiditatea
ansamblului piesă -sculă -dispozitiv-maş ină -unealtă .
La finisare, vitezele de aş chiere fiind limitate de inerţ ia maselor, se lucreazăcu
maximum 90 m/min, dar cu avansuri mari ş i cu cuţ ite late.

198
 Pentru prelucrarea
unor piese cu lă ţime mai
mare decât lă ţimea mesei se
utilizează raboteze cu un
montant. Pă rţile
componente ale unei
raboteze cu un montant
(Fig.10.8.) sunt similare cu
cele ale unei maş ini cu doi
montanţ i, cu deosebirea că
traversa 6 este prevă zutăîn
consolă . Din aceastăcauză
rigiditatea maş inii este mai
scă zută , iar regimurile de
aş chiere utilizate sunt mai
puţ in intense.
Pentru acţ ionarea Figura 10.8 - Maş ina de rabotat longitudinal
rabotezelor se folosesc, cel cu un singur montant - schemăbloc
mai adesea, sisteme
mecanice simple ş i uş or de întreţ inut.
Ca element final al lanţ ului cinematic principal se foloseşte un angrenaj pinion-
cremalierăsau melc-cremalieră .
De regulă , rabotezele sunt dotate cu unită ţi de lucru pentru rectificare, ceea ce
dăposibilitatea prelucră rii complete (degroş are - finisare) a piesei dintr-o singură
orientare ş i prindere.

S.16. Maş
ini de mortezat – schema bloc
La maş inile de mortezat, miş carea
principalărectilinie alternativăse executatăde
că tre sculăîntr-un plan vertical, iar miş cările de
avans sunt executate de că tre semifabricat.
Ca ş i în cazul şepingurilor, avansul este
intermitent ş i se efectueazăla sfârş itul cursei de
retragere a berbecului, dupăuna sau mai multe
axe - în funcţ ie de forma suprafeţ ei de realizat.
Principiul de lucru al maş inilor de
mortezat este similar cu al ş epingurilor
(Fig.10.9.), cu deosebirea că miş carea
principală , aş a cum s-a ară tat, se efectueazăîn
plan vertical. Figura 10.9 - Principiul de lucru
Posibilită ţ
ile de prelucrare pe maş inile la maşinile de mortezat
de mortezat sunt mai mari decât la ş epinguri

199
datorităfaptului căacestea sunt
dotate cu mese rotative divizoare.
În acest caz se pot prelucra
suprafeţ e plane, profilate ş i canale
interioare sau exterioare cu diferite
forme ale generatoarei (Fig.
10.10.).
Schema de principiu a unei
maş ini de mortezat cu acţ ionare
mecanicăeste prezentatăîn figura
10.11.
Sistemul pentru avansul ş i Figura 10.10 - Piese realizabile prin mortezare
poziţ ionarea piesei este format din
să niile 2 ş i3ş i din masa rotativă
4.
Berbecul portsculă5 executămiş carea principalăI - de tip rectiliniu ş i
alternativ.
Schema cinematicăcuprinde lanţ ul cinematic al miş că rii principale, lanţ urile
cinematice pentru miş cările de avans (executate de piesă ) şi lanţ ul cinematic pentru
deplasă rile rapide. Unele construcţ ii de maş ini de mortezat au ş i posibilitatea
poziţ ionă rii unghiulare a berbecului.
Lanţ ul cinematic principal se reglează prin cutia de viteze CV. Pentru
transformarea miş cării de rotaţ ie în miş care de translaţie a berbecului, în funcţ ie de
lungimea cursei, se utilizeazămecanisme bielă -manivelă- pentru curse mici ş i pinion-
cremalierăla curse mari. Numă rul de curse duble pe minut ale berbecului este dat
chiar de turaţ ia de la arborele AP (Fig.10.11):
n cd n AP n 01 
i1 
i CV 
i 2 c 
i CV [c.d./min.], (10.1)

în care c este constanta lanţ

ului cinematic principal.

200
 Mă rimea cursei berbecului se regleazăprin modificarea excentricului Ex al
mecanismului de
transformare MT.
Lanţ urile
cinematice pentru
miş că rile de avans
II ş i III, respectiv
avansul circular IV
(intermitent) preiau
miş carea din lanţ ul
cinematic al
miş că rii principale
prin cama K, care
este parte comunăa
celor trei lanţ uri
cinematice. Prin
tachetul T,
transmisia cu
elemente articulate
T1 ş i mecanismul
cu clichet MC,
miş carea ajunge la
cutia de distribuţ ie
Figura 10.11 - Schema bloc ş i miscari CD. De aici, prin
http://www.youtube.com/watch?v=LoyqKJ8BFagschema cuplaje şi roţi
cinematicăstructuralăale unei maş ini de mortezat baladoare, miş carea
se selecteazăatât ca direcţ ie cât ş
i ca sens.
Pentru reglarea mă rimii avansului existămai multe posibilită ţi:
- modificarea lungimii unui element al transmisiei cu pârghii T1 , ceea ce
determinăvariaţ ia unghiului de oscilaţ ie al clichetului şi deci a numă rului
de dinţ
i zs, peste care sare clichetul;
- introducerea unei cutii de avansuri dupăroata de clichet.
Mă rimea avansului pe direcţ ia III poate fi exprimatăprin urmă toarea relaţ ie:
z
s III  s i 
i i 
p [mm/cd], (10.2.)
z c 3 CD 4 1
în care : zs - este numă rul de dinţ i peste care sare clichetul;
zc - numă rul de dinţi ai roţ ii de clichet;
p 1- pasul şurubului conducă tor al saniei longitudinale;
i CD - raportul de transfer al cutiei de distribuţ ie.
În mod asemă nător se obţin şi celelalte miş
cări de avans, care se efectueazătot
la sfârş
itul cursei în gol a mişcării principale I.

201
 Miş cările de deplasare rapidăse obţ
in prin cuplarea motorului M2. Astfel,
pentru obţ inerea avansului rapid pe aceeaş
i direcţ
ie, III, se va utiliza transmisia
lanţ
ului cinematic pentru avans rapid:
s n  ir
i3 
i CD 
i4 
p1 [mm/min]. (10.3.)
III R 02

Pentru acţ ionarea maş inilor de mortezat se utilizeazăş i sisteme hidraulice.

Operaţ iile de mortezat sunt puţ in productive, pentru cazul producţ iei de serie
mare ş
i masă, mortezarea fiind înlocuităcu operaţ ia de broşare.

S. 17 . Maş
ini de broş
at
Având o productivitate de circa 3…10 ori mai mare decât cea obţ inutăpe
maş ini de frezat, rabotat ş i mortezat, maş inile de broş at şi prelucrarea prin broş are s-a
impus tot mai mult în fabricaţ ia de serie mare ş i masă .
Broş area este operaţ ia de prelucrare prin aş chiere executatăcu scule numite
broş e (scule cu mai mulţ i dinţ i), scule care pot efectua prelucrarea la o singurătrecere,
executând de regulăo miş care principalărectilinie, dar ş i de rotaţ ie sau elicoidală- în
funcţ ie de forma suprafeţ ei prelucrate, semifabricatul ră mânând în general fix.
La broş are, avansul se realizeazăprin însă şi construcţ ia broş ei, la care fiecare
dinte este supraînă lţat (Fig. 10.12) cu valoarea avansului pe dinte a = s d. , astfel ca
adaosul de prelucrare total (A) este împă rţit pe numă rul de dinţ i ai broş ei. Broş a este
prevă zutăcu un numă r corespunză tor de dinţ i pentru degroş are şi finisare (calibrare),
astfel căbroş area asigurăo bunăprecizie dimensionalăş i de formă , precum ş i calitate
ridicatăa suprafeţ ei prelucrate.
Maş inile de broş at au construcţ ie ş i funcţ ionare simplăş i nu necesităpentru
deservire personal calificat, în schimb sculele (broş ele) sunt complicate ş i au cost
ridicat.
Clasificarea maş inilor de broş at se poate efectua dupăurmă toarele criterii :
- dupăpoziţ ia broş ei faţ ăde suprafeţ ele prelucrate, criteriu dupăcare se
disting maş inile de broş at interior ş i
maş inile de broş at exterior;
- dupădirecţ ia în care se executămiş carea
principalăde aş chiere se disting maş ini de
broş at orizontale ş i maş ini de broş at
verticale;
- după modul de acţ ionare a broş ei se
disting maş ini de broş at prin tragere ş i
maş ini de broş at prin presare;
- după destinaţ ie: maş ini de broş at Figura 10.12 - Supraînălţ area
universale ş i maş ini de broş at speciale; dinţ ilor broş elor
- dupămodul de lucru: maş ini de broş at cu acţ iune discontinuăş i maş ini de
broş at cu acţ iune continuă .

202
 Maş inile de broş at cu funcţ ionare discontinuăau o cursăactivăîn care se
executăprelucrarea, iar în cursa pasivăorganul mobil al maş inii împreunăcu scula
revin în poziţia iniţialăpentru reluarea ciclului.
În figura 10.13 este prezentatăvederea generalăsimplificatăa unei maş ini de
broşat interior cu prelucrarea discontinuă . Pe batiul 1 al maş inii sunt prevă zute
ghidajele orizontale 2 ş i 2, pe care se deplaseazăsuportul ghidaj 3 de tragere a broş ei
dupădirecţ ia I şi dispozitivul 4 de susţ inere a broşei S. Acestea sunt acţ ionate de câte
un motor hidraulic MH1 , respectiv MH2 .
De asemenea, pe batiu este fixat ş i dispozitivul 5 de susţ inere a piesei P. În

Figura 10.13 - Maşinăde broşat interior orizontală- schemăbloc

http://www.youtube.com/watch?v=jHPLyPjiF-I#Scene_1
suportul de tragere 3 existădispozitivul 6 de prindere a capă
tului a broş
ei în cursa

Figura 10.16 - Broş

area liberă(a), broş
area coordonată(b)

activă . De menţ ionat faptul cămiş carea principalăde aş chiere I se obţ ine de obicei pe
cale hidraulicăş i este executatăde că tre sculă .
Ciclul de lucru realizat de maş inăse compune din urmă toarele faze: apropierea
şi fixarea broş ei în dispozitivul acţ ionat de tija motorului MH1 ; deplasarea în cursăde
lucru; retragerea broş ei ş i fixarea cozii acesteia în dispozitivul antrenat prin tija
motorului MH2 ş i înapoierea broş ei în poziţ ia iniţ ială.
Maş inile de broş at verticale au o construcţ ie asemănătoare cu cea a maş inilor de
broş at interior orizontale, în cazul lor fă cându-se economie de spaţ iu pe orizontală . În
figura 10.14 se prezintăprincipiul de lucru ş i constructiv al unei maş ini verticale de
broş at interior (Fig.10.14, a) ş i a unei maş ini verticale de broş at exterior (Fig.10.14.b).

203
 Semnificaţ ia notaţiilor de pe figuri este urmă toarea, (Fig.10.14.a): 1- batiu; 2 -
masă ; 3 - broş ă; 4 - sanie principală ; 5 - placăde ghidare; 7 dispozitiv auxiliar de
prindere a broş ei, (Fig.10.14,b): 1 - batiu; 2 - motor hidraulic; 3 - masă ; 4 - dispozitiv
de prindere a semifabricatului; 5 - semifabricat; 6 - broş ă , 7 - sanie.
Maş inile de broş at cu prelucrare continuăse construiesc în douăvariante: cu
broş a fixăş i piesa de prelucrat mobilă , cu broş ămobilăş i masămultipoziţ ională
rotativăindexată , pe care se fixeazăpiesele de prelucrat. La maş inile de broş at cu
funcţ ionare continuămiş carea principalănu se întrerupe, alimentarea cu semifabricate
şi evacuarea pieselor se executăîn timpul funcţ ionă rii maş inii. Prin faptul că
funcţ ioneazăcontinuu, aceste maş ini au o productivitate deosebit de mare.
Principiul de lucru a unei maş ini de broşat continuu cu sculăfixăeste prezentat
în figura 10.15. Piesele P se fixeazăîn dispozitive de strângere 2, care se deplaseazăpe
ghidajele 1 în direcţ ia miş cării principale de aş chiere I, fiind trecute pe sub broş a fixă
3. Unele maş ini de broş at continuu sunt prevă zute cu buncă re pentru alimentare cu
semifabricate ş i cu ciclu de lucru complet automatizat.
În funcţ ie de modul de conducere al broş ei, dar ş i în funcţ ie de miş că rile
executate la broş are, se deosebesc mai multe metode de broş are.
Broş area liberăeste metoda la care nu se impun mă suri deosebite de conducere
a broş ei faţ ăde anumite suprafeţ e ale piesei. Dacăsuprafaţ a frontalăa piesei nu este
prelucrată , semifabricatul se aş eazăpe un suport sferic 3, rezematăprin intermediul
unui reazem sferic 2 (Fig.10.16,a).
Broş area coordonatăeste metoda prin care se obţ in suprafeţ e cu o anumită
poziţ ie relativăbine determinatăfaţ ăde o altăsuprafaţ ăa piesei prelucratăîn prealabil.
În acest caz broş a este ghidatăcu ajutorul unor dispozitive speciale cum este cel din
figura 10.16,b, în care este prezentatăschema de broş are coordonatăa unui canal de
pană . Astfel, broş a 1 este ghidatăîn canalul dreptunghiular al dornului 2, care este
introdus în alezajul semifabricatului 3.

Figura 10.17 - Broş

area elicoidală(a),Figura
broşarea circulară
10.15 (b,c)
- Broş
area continuă

204
 Broş area elicoidalăse aplicăla realizarea canalelor elicoidale interioare, caz în
care, în afarăde miş carea rectilinie a broşei, semifabricatul sau broş a executăş i o
miş care de rotaţie. În figura 10.17,a este prezentat principiul unui dispozitiv cu role de
ghidare, unde 1 este corpul dispozitivului, 2 - rolăde ghidare, 3 - broş ă, 4 semifabricat.
Broş area circulară, în cazul prelucră rii suprafeţelor exterioare, poate folosi
broş e sub formăde bare cu profilul piesei prelucrate (Fig.10.17,b) sau broş e
circulare(Fig.10.17,c). La broş ele circulare dinţ ii sunt supraînă lţ
aţ i dupăspirala
arhimedică , caz în care, pe lângămiş carea principalărectilinie sau circularăa broş ei,
semifabricatul sau broş a executăş i o mişcare de rotaţie (Fig.10.17, c.), adicăpiesa 1
(Fig.10.17,b) executămiş carea de avans circular n, iar broş a 2 (din figura 10.17,c)
executămiş carea de avans circular sc.

205