Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amplificatoare Operationale 1 1 PDF
Amplificatoare Operationale 1 1 PDF
AMPLIFICATOARE
1.4.1. Introducere.
- 46 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
1) Amplificarea.
Pentru un AO tensiunea de ieşire este de forma:
unde :
A0 reprezintă amplificarea diferenţială pe modul diferenţial şi
simetric de excitaţie în buclă deschisă ;
AMC reprezintă amplificarea pe mod comun de excitaţie în buclă
deschisă ;
V d reprezintă tensiunea de excitaţie pe modul diferenţial şi
simetric de excitaţie ,
Vd Vin Vin (1.89)
VMC Vin Vin / 2
(1.90)
- 47 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
A0
CMR (1.91)
AMC
A0
CMR dB 20 log (1.92)
AMC
- 48 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
IB IB
IB (1.93)
2
Valori tipice :
la AO cu tranzistoare bipolare TB în etajul de intrare:
I B 10 100nA ;
la AO cu tranzistoare cu efect de câmp (TEC) în etajul de intrare :
I B 1 10 pA .
I0 I B I B (1.94)
Valori tipice :
la AO cu TB : I 0 0,05 100nA ;
la AO cu TEC: I 0 0,05 10 pA .
- 49 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
Observaţii importante:
a)Tensiunea de offset , curenţii de polarizare la intrare şi curentul
de decalaj se schimbă cu temperatura , adică suferă un fenomen de
"drift". Acest element concură la principalele erori introduse de AO în
aplicaţii de precizie. Driftul este neliniar în raport cu temperatura şi
evoluează când are loc o abatere faţă de temperatura de lucru a
laboratorului de cca 25C. De obicei producătorii de AO indică driftul
la două temperaturi extreme TH şi TL (temperatura înaltă şi respectiv
joasă) de funcţionare. Suma celor două drifturi trebuie să fie mai mică
decât rata specificată în V / 0 C sau nA / 0 C .
b) Tensiunea de offset, curenţii de polarizare şi curentul de decalaj
suferă o modificare şi datorită timpului de funcţionare a AO.
Componentele electronice suferă o îmbătrânire care conduce la
alterarea funcţionării acestora.
6) Impedanţa de intrare.
Impedanţa diferenţială de intrare este definită ca impedanţa între cele
două intrări la 250C în condiţiile unei tensiuni de ieşire nulă. Ca
schemă echivalentă aceasta poate fi modelată de un rezistor de valoare
ridicată în paralel cu un condensator de valoare redusă
ex.Rd 109 C d 1 pF .
Impedanţa de mod comun se defineşte ca fiind impedanţa între
fiecare intrare şi masa tensiunilor de alimentare a AO la 25 0 C .
Schema echivalentă poate fi modelată la fel ca la impedanţa
diferenţială. Impedanţa de mod comun este o funcţie neliniară de
temperatură şi de tensiunea de mod comun. În raport cu temperatura
suferă o scădere la creşterea acesteia (ex. la AO cu TEC în intrare
impedanţa de mod comun scade la jumătate la fiecare creştere a
temperaturii cu 10 0 C ).
- 50 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
dV0
SR (1.95)
dt
- 51 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
9) Caracteristica de frecvenţă .
La AO sunt definite trei frecvenţe caracteristice:
fS -frecvenţa corespunzătoare funcţionării în regim sinusoidal şi la
semnal mic pentru care amplificarea în buclă deschisă se reduce cu
3dB faţă de valoarea maximă.
Valori tipice : 700kHz1MHz.
- 52 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
P0 R
F (1.96)
P0 I
- 53 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
V0 Vin Vin
(1.97)
Proprietăţile AO ideal .
V0
(1.98)
Vin Vin
4. Amplificare zero de mod comun. Amplificarea de mod comun este
definită ca raportul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare când pe
- 54 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
- 55 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
A. Amplificatorul neinversor.
Vin Vin (1.99)
Deoarece nu circulă curent în terminalele de intrare, Vin este
tensiunea pe Ri produsă de tensiunea de ieşire :
V0 Ri
Vin I f Ri Ri V0 (1.100)
R f Ri R f Ri
- 56 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
V0 Ri
Vin (1.101)
R f Ri
sau :
V0 R f Ri Rf
1 (1.102)
V IN Ri Ri
B. Repetorul.
- 57 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
2
V IN
PIN ( 1.103)
R IN
2
V0
P0 ( 1.104)
R0
2
P0 V R
0 2 IN (1.105)
PIN V IN R0
C. Amplificatorul inversor.
- 58 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
VIN V0
Vin Vin I in Ri Vin Ri ( 1.107)
Ri R f
Dar Vin 0 , deci :
Vin Ri R f VIN Ri V0 Ri (1.108)
Ri R f
V0 Vin 1
(1.109)
Ri
Rf
V0 V IN (1.110)
Ri
D. Amplificatorul diferenţial.
V2
Vin R4 ( 1.111)
R2 R4
V1 V0
Vin V1 I 1 R1 V1 R1 (1.112)
R1 R3
R1 R3 R4 R
V0 V2 3 V1 (1.113)
R2 R4 R1 R1
- 60 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
R1 R4 R2 R3 (1.114)
R3
V0 V2 V1 (1.115)
R1
R3
Ad (1.116)
R1
Rind R1 R2 (1.117)
R 4 R1 R2 R3
ACm (1.118)
R1 R2 R4
- 61 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
a) Circuitul sumator .
Rf Rf Rf Rf
v0 v1 v2 v3 ... v n (1.119)
R1 R2 R3 Rn
R1 R2 R3 ... Rn R R f (1.120)
- 62 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
R
RC (1.123)
n
- 63 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
dv0
i iC C (1.125)
dt
Se obţine :
t
1
v0
RC 0vin dt v0 (0) (1.126)
- 64 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
1
f f0 (1.127)
2R f C
- 65 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
iC i (1.128)
dvin
iC C (1.129)
dt
v0
i (1.130)
R
Se poate scrie :
dvin
v0 RC (1.131)
dt
- 66 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
- 67 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
d) Redresorul de precizie.
- 68 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
R2
v0 vin (1.134)
R1
- 69 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 70 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
e) Convertorul tensiune-curent.
vin
iS (1.135)
R
- 71 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
f) Convertorul curent-tensiune.
Fig.1.43.Convertor curent-tensiune.
v0 iR (1.136)
1
C (1.137)
2 10 f max RC
- 72 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
Descriere generală
- 73 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 74 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
a. b.
c. d.
- 75 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
e. f.
g. h.
- 76 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
- 77 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
2) Detector de vârf.
Acest circuit realizează redresarea şi memorarea valorii maxime a
unui semnal alternativ.
- 78 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
- 79 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 80 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
v1 v 2
iF (1.138)
Ra
v1 v 2
v01 v1 i F Rb v1 i F Rb v1 Rb (1.139)
Ra
- 81 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
R R
v01 v1 1 b v 2 b (1.139 *)
Ra Ra
v1 v 2
v02 v 2 i F Rc v 2 i F Rc v 2 Rc
Ra
R R
v02 v 2 1 c v1 c (1.140)
Ra Ra
1 Rc Ra R1 R3 R4 Rb R3
v0 v 2
R2 R4 R1 Ra R1
(1.141)
R R R R3 R4 R R
v1 c a 1 1 b 3
R2 R4 R1 Ra R1
R1 R4 R2 R3 (1.142)
R3
v0 v 2 v1 Ra Rb Rc (1.143)
Ra R1
- 82 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
v0 R3
Ad Ra Rb Rc (1.144)
v 2 v1 Ra R1
R3 R 2R
Ad Ra 2 Rb 3 1 b (1.145)
R1 Ra R1 Ra
2 Rb
Ad 1 (1.146)
Ra
- 83 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 84 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
- 85 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 86 -
AMPLIFICAREA. AMPLIFICATOARE
Viz
RMI 20 log (1.148)
V0
R2 V V
V0 VID IC iz (1.149)
R1 RMC RMI
AII se realizează în prezent sub formă integrată. În fig. 1.59. este
prezentat circuitul Burr-Brown 3652 care realizează : 0,05%,
liniaritate, bandă de 15 kHz, SR = 1,2V/μs , tensiune de izolaţie de
2000V continuu , tensiune de test 5000V (10s) , rejecţia modului de
izolaţie mai bună de 140 dB.
- 87 -
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II)
- 88 -