Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 3 Tehnici de Comert
Curs 3 Tehnici de Comert
Pentru operaţiunile de export-import (cu parteneri din afara UE), prelucrarea informaţiilor
referitoare la statistica de comerţ exterior se face de către oficiile sau institutele naţionale de
statistică ale fiecărei ţări din UE, pe baza datelor extrase din declaraţiile vamale.
Întrucât în schimburile intracomunitare nu se efectuează vămuirea mărfurilor, colectarea
informaţiilor statistice referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre se face pe baza
declaraţiilor statistice obligatorii ale operatorilor economici din statele membre ale UE, în cadrul
sistemului Intrastat. La nivelul UE aceste date (împreună cu cele referitoare la schimburile
extracomunitare) se centralizează de Eurostat (Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene).
Pregătirea şi implementarea sistemului Intrastat în România se bazează atât pe legislaţia
europeană (Regulamentul Consiliului nr.638/2004 privind statisticile cu bunuri de comerţ
exterior între statele membre ale UE şi Regulamentul Comisiei nr.1982/2004, de implementare a
Regulamentului nr.638/2004, amendate prin Regulamentul Comisiei nr.1915/2005 privind
simplificarea modului de întocmire a declaraţiei şi specificarea mişcărilor de bunuri şi
Regulamentul Comisiei nr. 750/2005 privind clasificarea ţărilor şi teritoriilor pentru statisticile
de comerţ exterior şi de comerţ intracomunitar), cât şi pe legislaţia naţională ( HG 669/2004
privind pregătirea şi implementarea sistemului statistic Intrastat în România publicată în M. Of.
nr. 429/2004 şi Legea nr.422/2006 publicată în M. Of nr. 967/2006 privind organizarea şi
funcţionarea sistemului statistic de comerţ internaţional cu bunuri).
3.3 Rezolvarea unor situaţii practice privind declararea statistică a bunurilor expediate în,
sau introduse dintr-un alt stat din UE
Completarea rubricilor declaraţiilor statistice nu pune, de regulă, probleme deosebite pentru cei
însărcinaţi cu această operaţiune. O serie de particularităţi, existente în comerţul intracomunitar,
pot face însă, uneori, mai dificilă completarea acestor rubrici. Iată, în continuare, câteva exemple
de situaţii practice mai complicate, care pot apărea în declararea statistică a mărfurilor expediate
în sau introduse din un alt stat din UE. Exemplele sunt luate în cazul firmelor româneşti:
Cazul 11.
O firmă italiană (IT) trimite materiale în România firmei (RO), în vederea prelucrării pentru
firma italiană. Produsul prelucrat este expediat de RO lui IT. Firma IT va înregistra expedierea
materialelor în România cu codul 4.1. şi primirea produselor prelucrate din România cu 5.1.
Firma RO va înregistra intrarea materialelor primite din Italia cu 4.1. şi expedierea produselor
prelucrate în Italia cu codul 5.1.
Cazul 12.
O firmă italiană (IT) expediază în România firmei (RO) bumbac pentru prelucrare sub forma de
cămăşi, pe contul firmei italiene, solicitând firmei RO ca după prelucrare să trimită cămăşile în
Bulgaria firmei (BG). În această situaţie IT va folosi codul 1.1. la expedierea în România, RO va
folosi codurile 4.1 şi 5.1, iar BG codul 1.1.
Cazul 13.
O firmă din Bucureşti (B) trimite unei firme din Timişoara (TM) materiale pentru prelucrare,
după care produsele prelucrate sunt trimise de TM în Germania firmei (DE).
Raportarea statistică o va face în România B, cu codul 1.1, iar în Germania DE, tot cu codul 1.1.
Cazul 14.
Firma franceză (FR) expediază materiale la Bucureşti firmei (B) în vederea prelucrării,
solicitându-i să livreze produsele prelucrate firmei (AB) din Alba Iulia. FR va expedia
materialele în România cu codul 1.1, iar B le va înregistra statistic, la intrare, tot cu codul 1.1.
Cazul 15.
Firma (R) din România vinde lemn firmei austriece (AU), care cere ca lemnul să fie trimis în
Ungaria firmei (HU) în vederea prelucrării sub formă de mobilă, pe contul firmei AU. În aceste
condiţii R va raporta statistic cu codul 1.1, HU cu codurile 4.1, la primirea lemnului din România
şi cu 5.1, la expedierea mobilei în Austria, iar AU cu codul 1.1 la primirea mobilei din Ungaria.
Cazul 16.
Firma (DE) din Germania, cumpără materiale de la firma (B) din Bucureşti şi cere ca materialele
respective să fie trimise la Cluj, firmei (CJ) în vederea prelucrării pentru DE, după care
produsele prelucrate să fie expediate firmei DE, în Germania. Firma CJ va declara produsele
prelucrate expediate în Germania cu codul 1.1, iar firma DE le va declara la primire tot cu 1.1.
Cazul 17.
Firma (AU) din Viena cumpără materiale de la firma (BV) din Braşov şi cere să fie trimise în
Austria firmei (LZ) din Linz, pentru prelucrare în numele firmei AU. Firma BV va raporta cu 1.1
expedierea materialelor, iar firma AU tot cu 1.1 introducerea materialelor în Austria.
Cazul 18.
Firma (GJ) din Târgu Jiu expediază marfă unui centru de distribuţie (HU) din Ungaria, în
vederea vânzării mărfii în Ungaria sau în alte ţări din UE. Expedierea mărfii va fi codificată cu
1.1, iar returul mărfii nevândute cu 9.1., cu corectarea codului expedierii pentru marfa returnată.
Firma din Ungaria va înregistra introducerea mărfii cu codul 9.1, iar după vânzare va corecta
codul cu 1.1.
Cazul 19.
O firmă din România trimite în Franţa un motor electric pentru a fi încorporat într-un utilaj
comandat de firma românească firmei franceze. Codul utilizat de firma din România la
raportarea expedierii motorului electric va fi 9.1.
1. Una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană juridică pentru a deveni
FIS Intrastat este:
(a) să fie înregistrată ca plătitor de TVA;
b) să aibă statut de operator economic autorizat de Autoritatea Națională a Vămilor;
c) să expedieze sau să primească mărfuri, indiferent din ce țară.
6. Dacă o firmă din afara UE cumpără din România o marfă și cere să-i fie expediată în
Italia, în vederea prelucrării:
a) nu trebuie completată declarația statistică;
b) trebuie completată declarația statistică doar în România;
(c) trebuie completată declarația statistică în ambele țări.
7. O firmă din Ploiești trimite o marfă unei firme din Arad pentru a fi prelucrată și livrată
unui client din Ungaria al firmei din Arad, declarația statistică trebuie completată de firma
din:
(a) Arad;
b) Ploiești și de cea din Arad;
c) Ploiești.
8. O firmă din România cumpără din Polonia o marfă pe care o trimite direct din Polonia
în Germania, cu transportul efectuat de firma germană. Se va întocmi declarație statistică :
a) doar de firma din România;
(b) de firmele din Polonia și Germania;
c) de toate cele 3 firme.
9. O firmă din Ploiești cumpără o marfă din Bulgaria și o trimite la Oradea în vederea
prelucrării pentru un client al său din Ungaria.. După prelucrare marfa este trimisă de
firma din Oradea în Ungaria. Declarația statistică va fi completată de firmele din:
a) Oradea și din Ungaria;
b) Ploiești, Oradea și Ungaria;
(c) Ploiești și Ungaria.