CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
BUGETUL STATULUI ÎN CADRUL SC
VRANCART SA ADJUD

Valorificarea informației economice se poate realiza numai cu ajutorul unui sistem

informațional, care cuprinde totalitatea datelor și informațiilor ce se vehiculează într-un
sistem cibernetic și face legătura între activitățile economice și factorii decizionali.
Dezvoltarea fiscalității generează necesitatea creării unui sistem informațional pentru a ține
socoteala mulțimii regulilor fiscale, cu complementul penalităților aplicabile în momentul
punerii în evidență a neregulilor”.1
Organizarea datelor și informațiilor într-un sistem informațional are drept scop:
identificarea activităților, tranzacțiilor și evenimentelor ce generează date; delimitarea
obiectivelor cunoașterii și conducerii; stabilirea purtătorilor materiali de informații și modul în
care se culeg și se înregistrează datele; alegerea metodelor și instrumentelor de prelucrare a
datelor; stabilirea destinației informațiilor; organizarea transmiterii la destinatar. Indiferent de
sistemul contabil, „societățile desfășoară activități care parcurg același tip de ciclu contabil.
Acest ciclu contabil s-ar rezuma în transpunerea tranzacțiilor cu ajutorul documentelor
justificative (de bază)”2.
Pentru conducerea eficientă a entității economice, managerii trebuie să asigure: fondul
sau sistemul de informații; suporturile materiale ale informațiilor; mijloacele de prelucrare a
datelor; metodele de prelucrare a datelor; circuitele informaționale.

3.1 Sistemul purtătorilor primari de informații privind decontările cu bugetul

statului
Contabilitatea are scopul de a urmări, controla și înregistra situația economico -
financiară și activitatea unităților patrimoniale.
„Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu
corespunzător care să permită cunoașterea fenomenelor și proceselor economice în
1
Ristea M., și colectiv(1995), Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Editura Tribuna Economică, București,
p.16
2
Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Op.cit.,, p.104
dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comportă și implicațiile pe
care le produs.”3

Decontul de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300)

 Se utilizează la declararea tuturor operațiunilor din sfera taxei pe valoarea adăugată;
 Se întocmește de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA;
 Circulă:
- un exemplar la organul fiscal competent;
- în format hârtie, semnat, potrivit legii;
- în format electronic;
- un exemplar la contribuabil.
 Se păstrează:
- formatul electronic, în arhiva de documente electronice;
- formatul hârtie, la dosarul fiscal al contribuabilului;
 Se depune la următoarele termene:
- lunar până la data de 25 inclusiv a lunii. următoare celei pentru care se depune
decontul;
- trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru
care se depune decontul;
- semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru
care se depune decontul;
- anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui pentru care se depune
decontul.
-
Decont special de taxă pe valoarea adăugată ( formularul 301)
 Se completează pentru:
- achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât mijloacele de transport noi și
produsele accizabile,
- achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi;
- achiziții intracomunitare de produse accizabile;
- achiziții de servicii intracomunitare, pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA.

3
Pântea I.P.,şi colectiv(1995), Contabilitatea financiară a agenților economici, Editura Intelcredo, Deva, p.95
 Se depune până la data de 25 a lunii următoare sau înainte de înmatricularea în România a
unui mijloc de transport nou sau a unui mijloc de transport care nu este considerat nou și
pentru care se datorează taxa, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei în
care ia naștere exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de astfel de mijloace
de transport.

Jurnalul pentru cumpărare

 Servește ca:
- jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;
- document de control a unor operații înregistrate în contabilitate.
 Se întocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se
înregistrează zilnic, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru
determinarea corecta a TVA deductibilă;
 Se întocmește separat pentru cumpărări de bunuri și servicii pentru nevoile firmei și,
separat pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare;
 Se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
privind cumpărările de valori materiale sau de prestări de servicii;
 Acest document circulă: la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor
înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la TVA;
 Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Jurnalul de vânzare;
 Reprezintă un document de înregistrare a vânzărilor de valori materiale sau a
prestărilor de servicii, cu ajutorul lui stabilindu-se lunar, taxa pe valoarea adăugată
colectată;
 Reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care evidențiază toate vânzările
pentru decontul TVA;
 Reprezintă un document de control al unor operații înregistrate în contabilitate; Acest
documente se întocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care
se înregistrează zilnic sau lunar, după caz fără ștersături și spații libere, elementele
necesare pentru determinarea corectă a TVA colectată datorată;
  Circulă: la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în
conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;
 Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Declarație privind impozitul pe profit (formularul 101)

 Se completează și se depune anual ce către plătitorii de impozit pe profit, până la data de
15 aprilie inclusiv a anului următor;
 Contribuabilii mari depun formularul prin mijloace electronice de transmitere la distanta,
prin intermediul Sistemului electronic național, în conformitate cu prevederile legale.

Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat (formularul 100)

 Declarația include date referitoare la obligații ca, de exemplu: impozit pe profit din
asociere, impozit privind venitul persoanelor fizice; taxa de timbru social asupra
jocurilor de noroc; contribuții sociale; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor etc;
 Acest document cuprinde următoarele secțiuni: secțiunea A Date de identificare a
contribuabilului/plătitorului- impozite și taxe care se plătesc în contul unic respectiv
impozite , taxe și alte obligații care nu se plătesc în contul unic;
 Se completează și se depune de către contribuabilii cărora le revin, potrivit legislației în
vigoare, obligațiile declarative și de plată pentru impozitele și taxele cuprinse în
Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat dar și la alte termene
 Se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanțelor fiscale datorate de
către contribuabil, la următoarele termene: până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
perioadei de raportare, după cum urmează: lunar, trimestrial și semestrial:
1. Lunar, pentru obligațiile de plată reprezentând:
a. impozitul reținut la sursă;
b. impozitul la țițeiul din producția internă;
c. impozitul pe dividende distribuite persoanelor juridice;
d. impozitul pe veniturile obținute din România de rezidenți, persoane fizice/ juridice;
e. vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate;
2. Trimestrial, pentru obligațiile de plată reprezentând:
a. plăți anticipate;
b. impozitul pe profit din asociere, datorat de persoanele juridice;
c. impozitul pe profit datorat de persoane juridice străine
 d. impozitul pe veniturile din salarii;
3. Semestrial, pentru obligațiile de plata reprezentând impozit pe veniturile din salarii și
impozitul reținut la sursă.
 Se completează cu ajutorul programului de asistență, la organul fiscal competent, în
format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat și
ștampilat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la
distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni pentru persoane juridice,

asocieri și alte entități fără personalitate juridică (formularul 010)
 Se completează și se depune pentru înregistrare/ mențiuni /radiere, astfel:
- pentru înregistrare: cu ocazia primei înregistrări fiscale, de regulă cu ocazia înființării;
- pentru mențiuni: ori de câte ori se modifică datele declarate anterior;
- pentru radiere: cu ocazia radierii înregistrării fiscale.
 Se depune de către:
- persoanele juridice române;
- asocierile și alte entități fără personalitate juridică;
- deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, persoane juridice
române;
- reprezentanții legali, desemnați potrivit OUG nr.77/2011 privind stabilirea unor
contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea
nr.184/2015, ai deținătorilor autorizațiilor de punerea pe piață a medicamentelor, care
nu sunt persoane juridice;
 Se depune, numai în format fizic (la registratura organului fiscal competent ori la poștă
prin scrisoare recomandată);
 Au fost eliminate din declarație începând cu 1 ianuarie 2018:
- contribuția pentru concedii și îndemnizații; contribuția de asigurări pentru șomaj;
- contribuția pentru concedii și îndemnizații;
- contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
- contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
 A fost introdusă de la 1 ianuarie 2018 contribuția asiguratorie pentru muncă;
Termene pentru depunerea declarației:
 - 30 de zile de la data înființării/data eliberării actului legal de funcționare/data începerii
activității/data obținerii primului venit/ data dobândirii calității de angajator;
- 15 zile de la data modificării ulterioare a datelor declarate inițial;
- primele 10 zile din lună, in cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de
TVA conform art.316 din Legea 227/2015, care nu au depășit plafonul de scutire și
care doresc să fie scoase din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA;
- data de 31 ianuarie a fiecărui an, pentru angajatorii care, deși se încadrează pentru
depunerea declarației 112/plata contribuțiilor sociale si a impozitului pe venit
trimestrial, optează pentru îndeplinirea lunară a acestor obligații;
- data de 31 martie a fiecărui an pentru persoanele juridice române plătitoare de impozit
pe profit care trec la impunerea pe veniturile microîntreprinderilor.

Declarația vamală de import

Reprezintă actul de bază pentru efectuarea operațiunilor de vămuire a mărfurilor ,
care se completează și se semnează, pe formulare tipizate, de către titularul operațiunilor sau
reprezentantul său.
Acest document se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele
prevăzute de reglementările legale:
- documentul de transport al mărfurilor;
- factura, în original sau în copie pe baza căruia se declară valoarea în vamă a
mărfurilor; -declarația de valoare în vamă;
- documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferențial sau altor măsuri
derogatorii la regimul tarifar de bază;
- codul fiscal al titularului.
Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor
vamale prevăzute în tariful vamal de import al României.
La valoarea la vamă se includ: cheltuielile de transport al mărfurilor până la frontiera
româna, cheltuielile de încărcare, descărcare și de manipulare, conexe transportului, ale
mărfurilor din import aferente procesului extern; costul asigurării pe parcursul extern.

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale (formular 212)

Acest document se utilizează pentru declararea venitului realizat în anul 2017, precum
și pentru declararea impozitului pe venitul estimat și contribuțiile sociale obligatorii datorate
de persoanele fizice începând cu anul 2018.
 Declarația se completează și se depune de către:
 persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere,
venituri/pierderi din România sau/și din străinătate, care datorează impozit pe venit și
contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal;
 persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției
la asigurări sociale de sănătate.
Documentul se depune până la data de 15 martie a anului următor și se completează pe
surse și categorii de venit, provenind din:
- activități independente;
- cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă;
- activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real;
- piscicultură și/sau silvicultură;
- transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
- jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de
noroc la distanță și festivaluri de poker;
- alte surse, pentru care contribuabilii au obligația depunerii declarației.

3.2 Sistemul de conturi utilizat pentru evidența decontărilor cu bugetul statului

Sistemul de conturi utilizat în contabilitatea decontărilor cu bugetul statului este

prezentat în Planul General de Conturi contabile, care este elaborat în baza OMFP
1802/2014, ținând cont de cerințele de prezentare a informațiilor în situațiile financiare și
necesitățile informaționale ale entității economice. Acesta reglementează modul de
înregistrare a faptelor economice în conturi care rezultă din prevederile SNC și a altor acte
normative contabile. Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcție de
conținutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor și politicilor contabile
ale entității .
Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului folosește următoarele conturi:
 Contul 441 Impozitul pe profit/venit
Impozitul pe profit/venit rămâne modalitatea principală de impozitare a veniturilor din
activități economice și un impozit direct important, cu rol esențial în constituirea resurselor
financiare publice.
 Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale
privind impozitul pe profit/venit. Contul 441 Impozitul pe profit/venit este un cont de pasiv. În
creditul contului 441 Impozitul pe profit/venit se înregistrează:
- sumele datorate de entitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând
impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698);
- impozitul pe profit/venit aferent exercițiilor financiare anterioare, în cazul corectării
erorilor contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (117).
În debitul contului 441 Impozitul pe profit/venit se înregistrează:
- sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit
(512);
- sume reprezentând impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de entitate, iar soldul debitor,
sumele vărsate în plus.

 Contul 442 Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, general, neutru, unic și se plătește
de către toți agenții economici care creează sau adaugă valoare nouă, fiind suportat de
consumatorul final. „Valoarea adăugată exprimă contribuția adusă de întreprindere și
personalul ei la economia națiunii, fiind un concept inspirat din contabilitatea națională.”4
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa
pe valoarea adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidențiază în
acest cont taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din
alte state și taxa pe valoarea adăugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de
bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu
prevederile legale.
Pentru evidențierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele
conturi sintetice de gradul II:
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată

4
Toma C.(2001), Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea Iași, p.291-
292
4428 TVA neexigibilă.
În contextul funcțiunii acestor conturi, prin perioadă se înțelege perioada fiscală
reglementată de legislația fiscală în domeniul TVA. La înregistrarea operațiunilor referitoare
la TVA interesează și următoarele aspecte: „faptul generator al TVA se suprapune cu
momentul în care apare obligația unității de a plăti taxa; exigibilitatea reprezintă dreptul
organului fiscal de a pretinde plata taxei datorate bugetului.”5

 Contul 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul
statului. Contul 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată este un cont de pasiv.
În creditul contului 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată se înregistrează:
- diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai
mare (4427) și taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426).
În debitul contului 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată se înregistrează:
- plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (512);
- sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioada fiscală
precedentă (4424);
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată, scutite sau anulate, potrivit
legii (758).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.

 Contul 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la
bugetul statului. Contul 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat este un cont de activ.
În debitul contului 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat se înregistrează:
- diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă
mai mare (4426) și taxa pe valoarea adăugată colectată (4427).
În creditul contului 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat se înregistrează:
- taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului (512);
- taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe
valoarea adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe și impozite, potrivit legii.

5
Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Cojocaru C.(1994), Contabilitate și elemente de analiză financiară, Editura
Neuron, Focșani, p.213
 Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul
statului.

 Contul 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă,
potrivit legii. Contul 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, este un cont de activ.
În debitul contului 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, se înregistrează:
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (401, 404,
451, 453, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);
- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente
bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru
achizițiile de bunuri și servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei
impozabile, potrivit legii. La sfârșitul perioadei, contul nu prezinta sold

 Contul 4427 TVA colectată

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată colectată, potrivit
legii. Contul 4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată, este un cont de pasiv.
În creditul contului 4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată, se înregistrează:
- taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor
de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii
taxabile (411, 428, 451, 453, 461, 531), precum si taxa aferentă operațiunilor
pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor care sunt asimilate livrărilor
de bunuri și prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii (428, 461, 635);
- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenita exigibilă (4428).
În debitul contului 4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată, se înregistrează:
- regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parțiale emise;
- ajustarea bazei impozabile la furnizor si sumele ce rezultă din corectarea
facturilor sau a altor documente care țin loc de factura, în cazurile prevăzute de
lege;
- taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensata la sfârșitul perioadei,
potrivit legii (4426);
 - taxa pe valoare adăugată de plată, datorată bugetului statului, stabilită potrivit
legii (4423).
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.

 Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

„Impozitul pe venit este principalul impozit direct care alimentează bugetul de stat din
România și reunește toate categoriile de venituri care port fi realizate de o persoană fizică.” 6

În cadrul reformei fiscale, ca o componentă a reformei economice impuse de aderarea țării

noastre la principiile economiei de piață, de armonizare legislativă necesară îndeplinirii
procesului de aderare la Uniunea Europeană, s-a urmărit, „în domeniul impunerii veniturilor
persoanelor fizice, înlocuirea multiplelor impozite care se percepeau în mod separat pentru
diferitele categorii de venituri cu un impozit unic pe venitul anual global.”7
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și
a altor drepturi similare, datorate bugetului statului. Contul 444 Impozitul pe venituri de
natura salariilor este un cont de pasiv. În creditul contului 444 Impozitul pe venituri de
natura salariilor se înregistrează:
- sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile
bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
- sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile
efectuate către aceștia (401).
În debitul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
- sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura
salariilor și a altor drepturi similare (512);
- sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii
(758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.

 Contul 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu
bugetele locale privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele,
impozitul pe țițeiul din producția internă și pe gaze naturale, impozitul pe dividende,

6
Vintilă N.¸ Filipescu M.O.(2013), Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Editura C.H. Beck,
București, p.183
7
G., Vintilă(2004), Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București, p.411
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, vărsăminte din profitul net al regiilor
autonome, alte impozite și taxe. O parte din impozitele și taxele menționate alimentează
bugetul administrației centrale de stat, iar altele bugetele locale.
„Deși aceste obligații față de bugete sunt cuprinse la categoria alte, contribuția lor este
destul de semnificativă la formarea veniturilor bugetare”.8
Contul 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, este un cont de pasiv. În
creditul contului 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, se înregistrează:
- valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau
bugetelor locale (635);
- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome (117);
- impozitul pe dividende datorat (457);
- valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (213, 214, 301, 302, 303,
371, 381).
În debitul contului 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, se înregistrează:
- plățile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate (512);
- sume reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii (758).
-
 Contul 447 Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate
În aceasta categorie „se includ fondurile constituite din: dezvoltarea și modernizarea
punctelor de control al trecerii frontierelor și a celorlalte unități vamale; dezvoltarea și
modernizarea drumurilor publice; dezvoltarea sistemului energetic național; protejarea
asiguraților; promovarea și modernizarea turismului; pensii și asigurări sociale ale
agricultorilor, precum și alte fonduri prevăzute de legislația în vigoare.”9
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor și a vărsămintelor efectuate către
alte organisme publice, potrivit legii.
Contul 447 Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate, este un cont de pasiv.
În creditul contului 447 Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate, se
înregistrează:

8
Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C.(2002), Contabilitate financiară I, Editura Sedcom Libris, Iași, p.430
9
Istrate C.(1999), Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Editura, Polirom, Iași ,
 - datoriile și vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme
publice (635).
În debitul contului 447 Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate, se
înregistrează:
- plățile efectuate către organismele publice (512);
- sume reprezentând fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate, prescrise, scutite
sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate.

 Contul 448 Alte datorii și creanțe cu bugetul statului

„O unitate patrimonială poate înregistra și alte datorii/ creanțe în relația cu bugetul
statului. Acestea apar ca urmare a prevederilor în legislația economico-financiară și sunt
reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 448 Alte datorii și creanțe cu bugetul statului.”10
Acest cont este un cont bifuncțional. În creditul contului 448 Alte datorii și creanțe cu
bugetul statului, se înregistrează:
- valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților datorate bugetului (658);
- sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite,
taxe și alte creanțe (512).
În debitul contului 448 Alte datorii și creanțe cu bugetul statului, se înregistrează:
 sumele virate la bugetul statului reprezentând alte datorii cu bugetul statului (512);
 sumele cuvenite entității, datorate de bugetul de stat, altele decât impozite și taxe
(758);
 sume reprezentând alte datorii cu bugetul statului, prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii (758).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate bugetului statului, iar soldul
debitor, sumele cuvenite de la bugetul de stat.
3.3 Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind decontările cu bugetul
statului
SC VRANCART SA Adjud este o societate comercială, persoană juridică română,
plătitoare de impozit pe profit, înregistrată în scopuri de TVA în România, cod valabile VIES.
Societatea are ca obiect de activitate producția și comercializarea de hârtie igienică, carton
ondulat și ambalaje din carton ondulat. Cu privire la activitatea desfășurată în exercițiul
anterior, avem următoarele informații:
10
Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Op.,cit, p.437
 1. Vinde către o societate stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România de
ambalaje din carton în valoare de 1.000.000 lei, TVA 19%.
4111 = % 1.190.000 lei
Clienți 701
Venituri din vânzarea
produselor finite 1.000.000 lei
4427
TVA colectată 190.000 lei

2. Prestează servicii de mentenanță în domeniul industriei de hârtie către o altă

societate cu același obiecte de activitate, în valoare de 500.000 lei, TVA 19%.
4111 = % 595.000 lei
Clienți 704
Venituri din lucrări executate
și servicii prestate 500.000 lei
4427 TVA colectată 95.000 lei

3. Primește de la o altă persoană juridică română, la care deține titluri de participare,

dividende în sumă de 100.000 lei.
5121 = 761
Conturi la bănci în lei Venituri din imobilizări financiare 100.000 lei

4. Achiziționează de la societăți stabilite și înregistrate în scopuri de TVA în

România materii prime în valoare de 450.000 lei. Materiile prime sunt date în
consum în baza bonului de consum nr 35/31.01.2019.
% = 401 535.500 lei
301 Furnizori 450.000 lei
Materii prime
4426 85.500 lei
TVA deductibilă

601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
 450.000 lei

5. Se înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu salariile și contribuțiile obligatorii ale

societății, în valoare de 92.205 lei, conform statelor de plată (presupunem că
societatea are 10 salariați, fără persoane în întreținere)
 Venit brut = 90.000 lei
 CAS = 90.000 lei x 25% = 22.500 lei
 CASS = 90.000 lei x 10% = 9.000 lei
= Venit net = 58.500 lei
 Deducerea personală de bază = 195 lei x 10 salariați = 1.950 lei
= Venit impozabil = 56.550 lei
Impozit = 56.550 lei x 10% = 5.655 lei

641 = 421
Cheltuieli cu salariile Personal-salarii datorate 90.000 lei
personalului

421 = % 37.155 lei

Personal-salarii datorate 4315 22.500 lei
Contribuții de asigurări sociale
4316 9.000 lei
Contribuția de asigurări sociale de
sănătate 5.655 lei
444
Impozit pe venit de natura salariilor

646 = 436 2.205 lei

Cheltuieli privind contribuția Contribuția asiguratorie pentru
asiguratorie pentru muncă muncă
 6. Înregistrează cheltuieli cu serviciile prestate de terți (apă, energie, telefonie,
internet) în sumă de 20.000 lei, TVA 19%.
% = 401 23.800 lei
628 Furnizori 20.000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terți 3.800 lei
4426
TVA deductibilă

7. În 15.02.2019 vinde produse igienico- sanitare în valoare de 300.000 lei în

Ungaria, clientul fiind o societate stabilită și înregistrată în scopuri de TVA.
4111 = 701 300.000 lei
Clienți Venituri din vânzarea
produselor finite

4426 = 4427 57.000 lei

TVA deductibilă TVA colectată

8. Organizează întâlniri cu partenerii de afaceri, ce au loc într-un cadru organizat în

incinta unui restaurant unde se servește și masa, înregistrându-se cheltuielii de
protocol, documentate corespunzător în valoare de 16.000 lei, TVA 19%.
% = 401 19.040 lei
6231 Furnizori 16.000 lei
Cheltuieli de protocol
4426 3.040 lei
TVA deductibilă

9. Primește o amendă în sumă de 10.000 lei ca urmare a unui control al Gărzii de

Mediu, pentru nerespectarea condițiilor referitoare la depozitarea deșeurilor.
6581 = 4481 10.000 lei
Despăgubiri, amenzi și penalități Alte datorii față de bugetul
statului
 10. Oferă o sponsorizare în sumă de 20.000 lei unei asociații care este înregistrată în
Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
6582 = 5121 20.000 lei
Donații acordate Conturi la bancă în lei

11. Acordă unei salariate, conform contractului de muncă, un ajutor pentru naștere în
sumă de 10.000 lei.
6458 = 423 10.000 lei
Alte cheltuieli privind asigurările Personal ajutoare materiale
și protecția socială datorate

12. Achiziționează în 25.01.2019 un autoturism în valoare de 120.000 lei, TVA 19%,

utilizat de administrator parțial în interesul afacerii și parțial în interes personal.
Amortizarea se realizează liniar pe o durată de 5 ani.
 achiziție utilaj
% = 404 142.800 lei
2133 Furnizori de 120.000 lei
Mijloace de transport imobilizări
4426 22.800 lei
TVA deductibilă

 înregistrare amortizare (4.000 lei/ lună)

6811 = 2813 8.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de
privind amortizarea transport, animalelor și plantațiilor
imobilizărilor

13. În luna februarie se înregistrează impozitul pe dividende datorat bugetului de stat

în sumă de 5.000 lei.
457 = 446 5.000 lei
Dividende de plată Ale impozite, taxe și vărsăminte asimilate
 14. Se înregistrează impozitul pe terenuri, valoarea 12.000 lei, conform notei de
contabilitate nr. 5/31.01.2019.
635 = 446.4 12.000 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe si vărsăminte
taxe și vărsăminte asimilate asimilate
Analitic - Impozit pe terenuri

15. Se închid conturile de cheltuieli, conform notei de contabilitate nr. 96/31.03.2019

121 = % 638.205 lei
Profit și pierderi
601 450.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime
6231 16.000 lei
Cheltuieli de protocol
628 20.000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terți
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 12.000 lei
vărsăminte asimilate
641
Cheltuieli cu salariile personalului 90.000 lei
6458
Alte cheltuieli privind asigurările și 10.000 lei
protecția socială
646
Cheltuieli privind contribuția 2.205 lei
asiguratorie pentru muncă
6581 10.000 lei
Despăgubiri, amenzi și penalități
6582 20.000 lei
Donații acordate
6811 8.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind
 amortizarea imobilizărilor

% = 121 1.900.000 lei

701 Profit și pierderi 1.300.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
704 500.000 lei

Venituri din lucrări executate

și servicii prestate
761
100.000 lei
Venituri din imobilizări financiare

16. La sfârșitul trimestrului societatea înregistrează și plătește impozitul pe profit și

TVA. Recunoaște prin declarația anuală de impozit pe profit o pierdere fiscală de
120.000 lei, înregistrată în anul anterior.
Determinare TVA de plată/ recuperat
Pentru exemplificare presupunem că societatea are ca perioadă fiscală trimestrul.
TVA colectată = 190.000 lei + 95.000 lei + 57.000 lei = 342.000 lei
TVA deductibilă = 85.500 lei + 3.800 lei+57.000 lei+3.040 lei + 22.800 lei = 172.140 lei
TVA de plată = 342.000 lei – 172.140 lei = 167.860 lei
Decontul de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300) se depune la organele fiscale
competente, până la data de 25 inclusiv a lunii aprilie.
Pentru determinarea impozitului pe profit se va aplica asupra bazei de impozitare cota
de 16%. Relația de calcul al profitului impozabil este următoarea:
Profit impozabil = veniturile totale - cheltuielile totale înregistrate conform
reglementarilor contabile - veniturile neimpozabile + cheltuielile nedeductibile - deducerile
fiscale – pierderi fiscale
Cheltuielile de protocol, potrivit prevederilor art. 25, alin. (3), lit. a) din Codul fiscal,
au deductibilitate limitata „cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra
profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de
protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe
valoarea adăugată colectată (…) pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare
de 100 lei”.11
Cheltuieli de protocol = 16.000 lei
Limita de deducere pentru cheltuielile de protocol = (Venituri totale – Cheltuieli totale
+ Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (1.900.000 lei – 638.205
lei + 0 lei + 16.000 lei) x 2% = 25.556 lei
În concluzie cheltuielile de protocol sunt integral deductibile.

Rezultat fiscal = 1.900.000 lei – 638.205 lei – 100.000 lei (Venituri din imobilizări
financiare ) + 10.000 (Despăgubiri, amenzi și penalități) + 20.000 lei (sponsorizare) – 120.000
lei (pierderea fiscală) = 1.071.795 lei
Impozit pe profit înainte de scăderea sumei reprezentând sponsorizarea = 1.071.795 lei
x 16% = 171.487 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea
Având în vedere faptul că sponsorizarea se realizează în favoarea unei asociații care
este înregistrată, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri
fiscale, valoarea acesteia se poate scădea din impozitul pe profit în limita a 0,75% x cifra de
afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit.
1.900.000 lei x 0,75% = 14.250 lei
171.487 lei x 20% = 34.297 lei
Cum sponsorizarea se încadrează în limitele stabilite anterior, valoare impozitului pe
profit de plată se diminuează cu valoarea sponsorizării, de 20.000 lei.
Impozit pe profit datorat la sfârșitul trimestrului I = 171.487 lei – 20.000 lei = 151.487
lei
Declararea și plata impozitului pe profit se realizează prin depunerea declarației
privind obligațiile de plată la bugetul de stat (formularul 100), până la data de 25 aprilie.
691 = 4411 12.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit

11
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată. Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin
H.G. 1/2016